Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 1.568 din 4 decembrie 2008 privind aprobarea Foii de parcurs pentru implementarea Planului de actiune pentru tehnologii de mediu - ETAP Romania, aferenta perioadei 2008-2009 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 1.568 din 4 decembrie 2008 privind aprobarea Foii de parcurs pentru implementarea Planului de actiune pentru tehnologii de mediu - ETAP Romania, aferenta perioadei 2008-2009

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 7 ianuarie 2009
Comenteaza legea

Având în vedere propunerea de politicã publicã "Crearea şi implementarea unui sistem naţional de producţie şi consum durabile", elaboratã de Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile şi avizatã favorabil de Secretariatul General al Guvernului prin Avizul nr. 16B/184 din 5 septembrie 2007,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

ART. 1
Se aprobã Foaia de parcurs pentru implementarea Planului de acţiune pentru tehnologii de mediu - ETAP România, aferentã perioadei 2008-2009, denumitã în continuare Foaia de parcurs ETAP, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
(1) Se desemneazã Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile instituţia responsabilã pentru coordonarea implementãrii Foii de parcurs ETAP.
(2) Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
a) organizeazã şi coordoneazã grupul de lucru pentru implementarea Foii de parcurs ETAP, denumit în continuare Grupul de lucru ETAP România;
b) pe baza consultãrilor din cadrul Grupului de lucru ETAP România şi în conformitate cu obiectivele stabilite prin Comunicarea Comisiei cãtre Consiliul şi Parlamentul European nr. 38 din 24 ianuarie 2004 "Stimularea tehnologiilor pentru dezvoltarea durabilã: Un plan de acţiune european pentru tehnologiile de mediu", identificã domeniile de acţiune prioritare pentru promovarea tehnologiilor de mediu la nivel naţional şi stabileşte acţiuni concrete de implementare;
c) monitorizeazã stadiul de realizare a acţiunilor cuprinse în Foaia de parcurs ETAP. Rezultatele monitorizãrii stadiului de realizare a acţiunilor cuprinse în Foaia de parcurs ETAP sunt prezentate de cãtre Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile în şedinţa Grupului de lucru ETAP România şi publicate pe paginile de internet ale entitãţilor reprezentate în Grupul de lucru ETAP România.
ART. 3
(1) Grupul de lucru ETAP România are în componenţa sa reprezentanţi ai urmãtoarelor autoritãţi şi instituţii:
1. Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile;
2. Ministerul Economiei şi Finanţelor;
3. Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor;
4. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale;
5. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului;
6. Autoritatea Naţionalã pentru Cercetare Ştiinţificã;
7. Autoritatea Naţionalã pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice;
8. Administraţia Fondului pentru Mediu;
9. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti;
10. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrialã - INCD ECOIND;
11. Camera de Comerţ şi Industrie a României;
12. Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.
(2) Ministerele şi instituţiile care fac parte din Grupul de lucru ETAP România îndeplinesc urmãtoarele atribuţii:
a) monitorizeazã respectarea termenelor de realizare a acţiunilor prevãzute la cap. nr. 8 din Foaia de parcurs ETAP din aria proprie de responsabilitate;
b) transmit, la solicitarea Ministerului Mediului şi Dezvoltãrii Durabile, informaţii privind stadiul îndeplinirii acţiunilor din Foaia de parcurs ETAP;
c) asigurã resursele financiare necesare pentru îndeplinirea acţiunilor din aria proprie de responsabilitate, prevãzute în Foaia de parcurs ETAP;
d) în semestrul al doilea al anului 2009, sub coordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltãrii Durabile, elaboreazã Foaia de parcurs ETAP aferentã perioadei 2010-2013.
ART. 4
Foaia de parcurs ETAP aferentã perioadei 2010-2013 se adoptã de Guvern pânã la data de 31 decembrie 2009.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã:
Ministrul mediului şi
dezvoltãrii durabile,
Attila Korodi

Ministrul dezvoltãrii,
lucrãrilor publice şi locuinţelor,
Laszlo Borbely

Ministrul agriculturii şi
dezvoltãrii rurale,
Dacian Cioloş

Ministrul internelor şi
reformei administrative,
Cristian David

p. Ministrul educaţiei,
cercetãrii şi tineretului,
Remus Pricopie,
secretar de stat

Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian

Bucureşti, 4 decembrie 2008.
Nr. 1.568.

ANEXĂ
FOAIE DE PARCURS
pentru implementarea Planului de acţiune
pentru tehnologii de mediu - ETAP România,
aferentã perioadei 2008-2009

1. INTRODUCERE
La 28 ianuarie 2004, Comisia Europeanã a aprobat Planul de acţiune pentru tehnologii de mediu Environmental Technologies Action Plan - ETAP, în Comunicarea Comisiei cãtre Consiliul şi Parlamentul European "Promovarea tehnologiilor pentru dezvoltarea durabilã: un plan de acţiune al Uniunii Europene pentru tehnologii de mediu"*1). Prin acest plan de acţiune se urmãreşte promovarea tehnologiilor de mediu în scopul reducerii presiunilor asupra resurselor naturale şi al îmbunãtãţirii calitãţii mediului şi vieţii, concomitent cu creşterea economicã. Ecoinovaţiile şi tehnologiile de mediu pot genera contribuţii importante în îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia Lisabona.
-----
*1) http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2004/com2004_0038en01.pdf

Planul conţine acţiuni prioritare care trebuie întreprinse la nivelul Comisiei, guvernelor naţionale sau regionale, industriei, al altor factori implicaţi, în vederea dezvoltãrii şi utilizãrii pe scarã largã a tehnologiilor de mediu.
Obiectivele propuse în Planul de acţiune sunt grupate, în funcţie de rezultatele aşteptate, în 3 domenii prioritare, astfel:
- transferul tehnologiilor de mediu din stadiul de cercetare la disponibilitate pe piaţã;
- îmbunãtãţirea condiţiilor de piaţã pentru a favoriza utilizarea tehnologiilor de mediu;
- promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global.
În vederea implementãrii ETAP, fiecare stat membru are obligaţia de a elabora un plan de mãsuri concrete la nivel naţional, o foaie de parcurs (National Roadmap), precum şi de a stabili un sistem naţional de raportare a progresului în îndeplinirea obiectivelor.
Necesitatea de a impulsiona creşterea competitivitãţii economice, în special în perioada 2008-2013, care reprezintã pentru România prima etapã a procesului postaderare, impune ca cerinţã esenţialã reducerea decalajelor tehnologice care ne separã de restul statelor membre ale Uniunii Europene, în special în contextul ritmului intensificat de implementare a Strategiei Lisabona revizuite. Aceasta impune ca obiectiv major pentru România realizarea unui mediu economic dinamic şi competitiv, capabil sã asimileze şi sã dezvolte domenii de înaltã tehnologie care sã rãspundã cerinţelor strategice de dezvoltare pe termen lung, fãrã a crea conflicte între interesele economice şi necesitatea protecţiei mediului.
Definirea conceptului de "tehnologie de mediu"
Tehnologiile de mediu sunt acele tehnologii prin utilizarea cãrora se obţine un impact mai redus asupra mediului decât cel generat de alternativele tehnologice relevante existente pe piaţã. Definiţia trebuie înţeleasã într-un sens larg, tehnologiile de mediu cuprinzând şi know-how, metode şi proceduri, produse şi servicii, utilitãţi şi sisteme manageriale şi organizatorice. Tehnologiile de mediu includ în general utilizarea tehnologiilor "curate", ca de exemplu: tehnologii pentru controlul poluãrii (controlul poluãrii aerului, gestionarea deşeurilor), dezvoltarea şi utilizarea de noi tehnologii mai puţin poluante, fabricarea şi utilizarea de produse şi servicii mai puţin consumatoare de energie (de exemplu, celule de combustibil - fuel cells) şi de resurse naturale, adoptarea unor practici de gestionare mai eficientã a resurselor naturale (de exemplu, sisteme eficiente de alimentare cu apã, sisteme de iluminat energoeficiente etc.).
Beneficiile aplicãrii tehnologiilor de mediu constau în principal în reducerea consumului de materii prime, în scãderea nivelului emisiilor de substanţe poluante şi prevenirea generãrii deşeurilor. Aplicarea tehnologiilor de mediu conduce la reducerea costurilor de operare şi la creşterea productivitãţii.
În contextul definiţiei de mai sus, tehnologiile de mediu se aplicã în aproape toate sectoarele de activitate, utilizarea lor generând beneficii pe termen lung care depãşesc cu mult costurile de investiţie iniţiale şi creeazã premisele reducerii externalitãţilor de mediu generate de activitãţile economice.
2. POLITICI NAŢIONALE ŞI STRATEGII RELEVANTE ÎN ROMÂNIA
- Programul naţional de reforme
Eforturile întreprinse de România în procesul de pregãtire pentru aderarea la Uniunea Europeanã au determinat în ultimii ani o evoluţie economicã pozitivã. România îşi propune continuarea şi adâncirea reformelor începute din perspectiva îndeplinirii obiectivelor generale ale Strategiei Lisabona revizuite.
România îşi propune, prin promovarea obiectivelor Strategiei Lisabona, sã treacã mai rapid la o economie intensivã în inovare. În acest context, Guvernul României a elaborat Programul naţional de reforme pentru atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona ale cãrui prioritãţi majore pe termen mediu sunt: asigurarea stabilitãţii economice şi a sustenabilitãţii finanţelor publice, îmbunãtãţirea competitivitãţii şi productivitãţii economice, îmbunãtãţirea funcţionãrii pieţei forţei de muncã.
Plecând de la aceste prioritãţi pe termen mediu, Programul naţional de reforme evidenţiazã un numãr de 14 prioritãţi-cheie, recunoscând rolul inovaţiilor şi tehnologiilor de mediu în dezvoltarea economicã şi creşterea competitivitãţii. Conform Programului naţional de reforme, utilizarea eficientã a resurselor regenerabile şi neregenerabile şi protejarea biodiversitãţii reprezintã prioritãţi pentru România. În acest sens, România îşi propune, pânã în anul 2010, reducerea semnificativã a ratei actuale privind pierderile de diversitate biologicã, prin dezvoltarea de metode de producţie "curate", ce presupun reciclarea/revalorificarea deşeurilor sau utilizarea de materiale noi, ecoeficiente.
- Documente de politicã publicã ce susţin dezvoltarea tehnologiilor de mediu:
- Planul naţional de dezvoltare 2007-2013, Programul operaţional sectorial mediu 2007-2013 şi Programul operaţional regional 2007-2013;
- Cadrul naţional strategic de referinţã 2007-2013;
- Strategia naţionalã în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii şi inovãrii pentru perioada 2007-2013 şi Planul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare II (PN II);
- Programul naţional de reforme 2007-2010;
- Strategia naţionalã privind protecţia atmosferei şi Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei;
- Strategia naţionalã a României privind schimbãrile climatice 2005-2007 şi Planul naţional de acţiune în domeniul schimbãrilor climatice;
- Strategia naţionalã şi Planul naţional de gestionare a deşeurilor;
- Strategia naţionalã de gospodãrire a apelor şi schemelecadru de amenajare şi gospodãrire a apelor pe bazine hidrografice;
- Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivitãţii economice" 2007-2013;
- Politica industrialã a României pentru perioada 2005-2008 şi Planul de acţiune pentru implementarea Politicii industriale a României pentru perioada 2005-2008;
- Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice;
- Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie;
- Strategia în domeniul ajutorului de stat (2006-2013);
- Strategia naţionalã privind alimentarea cu energie termicã a localitãţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 882/2004 ;
- Strategia energeticã a României pentru perioada 2007-2020, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.069/2007 ;
- Programul "Termoficare 2006-2015 cãldurã şi confort", aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 462/2006 , republicatã;
- Programul naţional de dezvoltare ruralã.
Strategiile regionale de inovare (SIR) sunt în curs de elaborare în 3 regiuni de dezvoltare. Este de menţionat cã regiunea de dezvoltare Vest a elaborat deja o astfel de strategie pentru perioada 2004-2008*2).
-----
*2) http://www.adrvest.ro/attach_files/Strategia_de_Inovare_V_Vest_1144329584.pdf

Alte 3 strategii regionale de inovare sunt în curs de elaborare (regiunea Bucureşti-Ilfov, regiunea Nord-Est, regiunea SudMuntenia). Aceste strategii constituie fundamentul politicilor de inovare la nivel regional, o contribuţie la politica de inovare la nivel naţional, precum şi angajamentul regiunilor de dezvoltare de a se implica în dezbaterile europene din acest domeniu.
Programul operaţional sectorial Mediu (POS Mediu), realizat de cãtre Autoritatea de management pentru POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltãrii Durabile, a fost adoptat de cãtre Comisia Europeanã la data de 11 iulie 2007. Obiectivul general al POS Mediu este realizarea investiţiilor pentru infrastructura de mediu. Acest obiectiv se va realiza prin implementarea proiectelor privind:
1. îmbunãtãţirea calitãţii şi a accesului la infrastructura de apã şi apã uzatã, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apã şi canalizare în majoritatea zonelor urbane pânã în anul 2015;
2. dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor, prin îmbunãtãţirea managementului deşeurilor şi reducerea numãrului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe pânã în anul 2015;
3. reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat de sistemele de încãlzire urbanã în cele mai poluate localitãţi pânã în anul 2015;
4. protecţia şi îmbunãtãţirea biodiversitãţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000;
5. reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea mãsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone pânã în 2015;
Bugetul total al POS Mediu*3) este estimat la 5,6 miliarde euro, din care 4,5 miliarde euro reprezintã finanţare nerambursabilã a Uniunii Europene şi 1,1 miliarde euro provenind din bugetul naţional.
-----
*3) http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm

România a finalizat Strategia naţionalã de dezvoltare durabilã (SNDD). S-a creat cadrul legal (<>Hotãrârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Dezvoltãrii Durabile) şi instituţional (Direcţia generalã de dezvoltare durabilã din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltãrii Durabile - MMDD) pentru coordonarea elaborãrii şi implementãrii acestei strategii de cãtre MMDD.
3. STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGIILOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA
Alinierea la aquis-ul comunitar impune reorientarea strategiilor de dezvoltare economicã şi de protecţie a mediului ale României cãtre sprijinirea dezvoltãrii tehnologiilor performante cu impact deosebit asupra mediului. Realizarea acestui obiectiv creeazã premisa accesului pe piaţa liberã europeanã a produselor româneşti, cu beneficii în ceea ce priveşte balanţa comercialã import-export.
O etapã importantã în introducerea în România a tehnologiilor de mediu performante a avut loc dupã anul 2002, când a fost creat cadrul legal (modificat şi completat în anul 2005) pentru prevenirea şi controlul integrat al poluãrii. Din totalul celor 660 de activitãţi/instalaţii aflate sub incidenţa legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluãrii, reinventariate în luna mai 2007, pânã la data de 31 decembrie 2007 au fost emise autorizaţii integrate de mediu pentru 603 instalaţii, 10 instalaţii se aflã în procedurã de autorizare, fiind instalaţii noi, iar 47 instalaţii au ieşit de sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluãrii.
Pentru fiecare categorie de instalaţii IPPC au fost introduse sau sunt în curs de aplicare tehnologii de mediu performante, în concordanţã cu recomandãrile documentelor de referinţã pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).
4. PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU TEHNOLOGII DE MEDIU
4.1. Cercetare-dezvoltare
În România activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI), care acoperã în prezent peste 50 de domenii ştiinţifice şi tehnologice specifice, continuã sã se desfãşoare în cea mai mare parte în sectorul public (peste 60%). În acord cu orientarea Strategiei Lisabona revizuite privind apropierea pânã în anul 2010 de un nivel mediu al cheltuielilor pentru cercetare de 3% din PIB, România s-a angajat ferm în direcţia creşterii cheltuielilor publice pentru cercetare.
Bugetul alocat pentru cercetare înregistreazã urmãtoarele creşteri în perioada 2006-2010:
- bugetul pentru anul 2006 a crescut cu circa 80% faţã de anul 2005, atingând circa 0,4% din PIB (aproape de douã ori faţã de 0,2% PIB în anul 2004;
- bugetul adoptat pentru anul 2007 prevede o creştere cu circa 50% faţã de anul 2006, ceea ce reprezintã circa 0,5% din PIB;
- în perioada 2008-2010: creşterea fondurilor publice alocate pentru CDI la circa 0,75% din PIB în anul 2008 şi la circa 0,9% din PIB în anul 2009, pentru a atinge în anul 2010 nivelul de 1% din PIB prevãzut conform obiectivelor Strategiei Lisabona.
Organismul guvernamental de specialitate care are ca responsabilitate elaborarea şi aplicarea politicilor în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii şi inovãrii (CDI) este Autoritatea Naţionalã pentru Cercetare Ştiinţificã (ANCS).
Programele naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare
Politicile naţionale în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii şi inovãrii se realizeazã în principal prin:
- Planul naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI), coordonat de ANCS;
- planuri sectoriale de cercetare-dezvoltare, care sunt planuri de cercetare ale autoritãţilor publice centrale şi conţin programe şi proiecte de interes prioritar pentru diferite domenii;
- programe-nucleu de cercetare-dezvoltare, care cuprind activitãţi de cercetare-dezvoltare-inovare specifice la nivelul institutelor naţionale de profil.
Toate aceste planuri şi programe au o contribuţie importantã la dezvoltarea tehnologiilor de mediu şi a ecoinovaţiilor. În cele de mai jos se prezintã câteva exemple de proiecte de cercetare ce contribuie la dezvoltarea de tehnologii de mediu.
- "Adaptarea staţiilor de epurare din industria chimicã la tehnologiile de proces";
- "Ghid pentru dezvoltarea industrialã în spiritul ecoeficienţei"*4), dezvoltat de INCD ECOIND.
-----
*4) http://www.minind.ro/domenii_sectoare/mediu/Ghid_dezvoltare_industriala.pdf

De asemenea, obiectivele politicilor CDI sunt susţinute de unul dintre cele 4 programe sectoriale care urmeazã sã fie cofinanţate din fonduri structurale: Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivitãţii economice" (POS-CCE), prin axa prioritarã 2 - Creşterea competitivitãţii economice prin cercetare-dezvoltare şi inovare, care va fi gestionatã de ANCS.
Unul dintre obiectivele promovate prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivitãţii economice" este reprezentat de creşterea capacitãţii de cercetare-dezvoltare şi stimularea cooperãrii între instituţii de CDI şi sectorul productiv, prin finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare care vor genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea şi dezvoltarea capacitãţii şi infrastructurii CDI, creşterea calitãţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative, precum şi stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv. Printre aceste proiecte o pondere importantã o vor avea cele cu finalitate în tehnologii de mediu.
Pentru a întãri legãtura dintre cercetare şi economie, ANCS a susţinut prin Programul INFRATECH urmãtoarele activitãţi:
a) crearea de parcuri tehnologice şi ştiinţifice (PTS);
b) crearea şi dezvoltarea de incubatoare tehnologice şi de afaceri (ITA);
c) crearea şi dezvoltarea de centre de transfer tehnologic (CTT);
d) crearea şi dezvoltarea de centre de informare tehnologicã (CIT);
e) crearea şi dezvoltarea de oficii de legãturã cu industria (OLI);
f) crearea şi dezvoltarea de clusteri tehnologici şi brokeri tehnologici (CT, BT).
Reţeaua instituţiilor specializate pentru servicii de inovare şi transfer tehnologic - RENITT, dezvoltatã prin Programul INFRATECH, cuprinde în prezent 34 de entitãţi: 8 centre de informare tehnologicã, 12 centre de transfer tehnologic, 14 incubatoare tehnologice şi de afaceri. De asemenea, RENITT cuprinde 4 parcuri ştiinţifice şi tehnologice.
PNCDI pentru perioada 2001-2006 a cuprins 15 programe, dintre care 10 au fost axate pe domenii specifice de dezvoltare tehnologicã: agriculturã, mediu (Programul mediu, energie, resurse - MENER), sãnãtate, energie, transporturi, domenii industriale, infrastructura calitãţii, tehnologii informaţionale, biotehnologii, micro- şi nanotehnologii, tehnologii din domeniul aeronautic şi spaţial.
Programul MENER, în cadrul cãruia s-au derulat peste 380 de proiecte de CDI şi în care au fost angrenate peste 100 de instituţii (institute de cercetare-dezvoltare, universitãţi, operatori economici) şi circa 450 de cercetãtori, a cuprins un subprogram dedicat tehnologiilor de monitorizare, protejare şi reabilitare a mediului, inclusiv celor de monitorizare şi diminuare a efectelor factorilor poluanţi.
De asemenea, programele din cadrul PNCDI 2001-2006, inclusiv programul MENER, au cuprins componente dedicate dezvoltãrii centrelor de cercetare de excelenţã, în domeniile ştiinţifice şi tehnice specifice fiecãrui program.
Cercetãrile desfãşurate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti în cadrul PNCDI 2001-2006 au condus la aplicarea de tehnologii de mediu în cadrul unor unitãţi economice, printre care enumerãm:
- adaptarea şi transferul tehnologiilor de epurare a apelor uzate în instalaţii de tip compact la mici unitãţi din industria alimentarã;
- modernizarea/dezvoltarea instalaţiei de epurare a apelor uzate rezultate de la Administraţia Domeniului Public Bucureşti, în vederea respectãrii NTPA 002/05;
- tehnologii de inertizare prin solidificarea nãmolurilor cu conţinut de metale grele (Tehnologia a fost adaptatã şi transferatã spre aplicare urmãtorilor operatori economici: Electroaparataj Bucureşti, Energomontaj Bucureşti, RATB Bucureşti);
- Tehnologii de recuperare şi valorificare a nãmolurilor cu conţinut preponderent de cupru, nichel, cadmiu, crom şi zinc, ca pigmenţi sau materii prime în industria sticlei (Tehnologia a fost transferatã spre aplicare Atelierului de microproducţie al Institutului Naţional de Sticlã - INS Bucureşti).
"Promovarea tehnologiilor inovative şi durabile pentru tratarea apei destinate consumului uman" este un exemplu de proiect de CDI finanţat din PNCDI - Programul MENER, realizat de cãtre Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrialã (INCD-ECOIND), în parteneriat cu Universitatea "Politehnica" Timişoara, Institutul de Sãnãtate Publicã "prof. Leonida Georgescu", Regia Autonomã Apã şi Canal AQUATIM, Societatea Comercialã APA PROD - S.A., Compania APA - R.A., Societatea Comercialã SECOM - S.A.
Proiectul se încadreazã în ariile tematice 6.1, 6.2, 6.3, promovate prin Programul CDT-cadru al Uniunii Europene (PC7 - 2007-2013) şi, respectiv, în obiectivele Platformei tehnologice PT25-Water Supply and Sanitation. Realizarea proiectului cuprinde activitãţi care includ cercetare fundamentalã, aplicativã şi de transfer al rezultatelor. Proiectul a început în octombrie 2005 şi se deruleazã pe o perioadã de 34 de luni.
- Obiectivul principal al proiectului este optimizarea sistemului de management al apei destinate consumului uman în vederea conformãrii cu reglementãrile naţionale şi cele europene în vigoare, cu referire specialã la dezvoltarea/implementarea unor tehnologii eficiente şi durabile de tratare în concordanţã cu matricea de impurificare a resurselor de apã brutã.
- Obiectivele mãsurabile ale proiectului sunt:
- cunoaşterea situaţiei existente privind staţiile de tratare neconforme la nivel naţional, evaluarea matricilor de impurificare asociate parametrilor neconformi prin control direct şi a cauzelor generatoare de neconformitãţi;
- identificarea poluanţilor/micropoluanţilor limitat monitorizaţi/nemonitorizaţi cu efect potenţial nefavorabil asupra calitãţii apei potabile (TOC, THM, detergenţi neionici, încãrcare microbianã etc.);
- cercetare de excelenţã pentru elaborarea de soluţii tehnice, coerente şi unitare de tratare, în concordanţã cu matricea de impurificare a surselor de apã brutã şi atractive din punct de vedere cost/eficienţã;
- cercetare de excelenţã pentru elaborarea de soluţii tehnice, coerente şi unitare de tratare, în concordanţã cu matricea de impurificare a surselor de apã brutã şi atractive din punct de vedere cost/eficienţã;
- punerea bazelor unui centru de e-clean water - transfer de cunoştinţe, informaţii la nivel de sector;
- constituirea/dezvoltarea reţelei de excelenţã naţionalã;
- organizarea de cursuri de instruire pentru potenţiali utilizatori de tehnologii, direct sau on-line prin reţeaua e-clean water;
- diseminarea directã prin transfer la parteneri (operatori apã-canal) şi indirectã (articole, comunicãri, brevete).
Centrul de excelenţã în tehnologii neconvenţionale, echipamente complexe şi servicii de mediu a fost înfiinţat în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului din Bucureşti (INCDPM-ICIM), în baza unui contract de cercetare încheiat în cadrul PNCDI 2001-2006. Partenerii iniţiali ai INCDPM-ICIM în cadrul proiectului au fost Societatea de Electrotehnologii din România - S.E.R. şi Comitetul Electrotehnic Român - C.E.R.
Centrul a colaborat cu centre de excelenţã din Franţa (de exemplu, Centrul de excelenţã în gestiunea deşeurilor de la Şcoala de Mine din Ales), Japonia (de exemplu, International Center for Environmental Technology Transfer), Germania (de exemplu, Centrul de excelenţã în tratarea termicã a deşeurilor din Wursburg).
Centrul continuã activitatea în domeniul implementãrii legislaţiei de mediu, în principal la nivelul tehnologiilor de producţie şi de protecţia mediului care sunt impuse prin cerinţele Uniunii Europene (de exemplu, Directiva IPPC), şi a energiilor neconvenţionale.
Pentru a asigura condiţiile de pregãtire a comunitãţii ştiinţifice şi tehnice pentru participarea la Programul-cadru pentru cercetare al Uniunii Europene, aferent perioadei 2007-2013 - PC7, Autoritatea Naţionalã pentru Cercetare Ştiinţificã a lansat în anul 2005 Programul cercetare de excelenţã - CEEX, care promoveazã direcţii şi obiective de cercetare armonizate cu cel de-al şaptelea program-cadru de cercetare, dezvoltare tehnologicã şi activitãţi demonstrative al Uniunii Europene (2007-2013). Programul CEEX promoveazã creşterea calitãţii, a nivelului de performanţã şi a competitivitãţii activitãţilor de cercetare şi stimuleazã în mod direct formarea consorţiilor cercetare-industrie şi orientarea cãtre domenii de înaltã tehnologie, armonizate cu prioritãţile specifice la nivel european, inclusiv cele referitoare la mediu. Obiectivele Programului CEEX legate de domeniul protecţiei mediului se referã la managementul durabil al resurselor de mediu şi la dezvoltarea tehnologiilor de mediu.
În plus, iniţiativa paneuropeanã EUREKA oferã un cadru complex în care se pot realiza proiecte de cercetare aplicativã şi dezvoltare tehnologicã, inclusiv în domeniul mediu. Un alt cadru european este COST, axat în principal pe cercetarea fundamentalã, unde actorii academici pot participa în consorţii internaţionale (acţiuni) în care se dezvoltã inclusiv proiecte din domeniul mediului.
ANCS a lansat în 2007 Strategia naţionalã şi Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 217/2007 şi, respectiv, <>Hotãrârea Guvernului nr. 475/2007 .
Strategia naţionalã de cercetare-dezvoltare şi inovare 2007-2013 urmãreşte creşterea competitivitãţii economiei româneşti prin inovare, cu impact direct asupra creşterii capacitãţii tehnologice a întreprinderilor, care vor beneficia de serviciile oferite de platformele şi reţelele integrate de cercetare. Prin strategia naţionalã s-au stabilit urmãtoarele 3 obiective ale sistemului naţional de CDI, şi anume:
1. crearea de cunoaştere, respectiv obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, competitive pe plan global, în scopul creşterii vizibilitãţii internaţionale a cercetãrii româneşti şi a transferãrii ulterioare a rezultatelor în practica socioeconomicã;
2. creşterea competitivitãţii economiei româneşti prin inovare, cu impact la nivelul operatorilor economici şi transferul cunoştinţelor în practica economicã;
3. creşterea calitãţii sociale, respectiv gãsirea de soluţii tehnice şi ştiinţifice care susţin dezvoltarea socialã şi îmbunãtãţesc condiţia umanã a acesteia.
Investiţia publicã pentru CDI are în vedere dezvoltarea cunoaşterii motivatã de nevoile socioeconomice strategice, iar cercetarea va fi evaluatã în funcţie de capacitatea sa inovativã. Principalul instrument de implementare a Strategiei naţionale CDI este reprezentat de Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), care cuprinde 6 programe: Resurse umane, Capacitãţi, Idei, Parteneriate în domeniile prioritare, Inovare şi Susţinerea performanţei instituţionale.
Programul Parteneriate în domeniile prioritare din cadrul Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II) include ca temã prioritarã mediul. Aceasta din urmã cuprinde urmãtoarele direcţii de cercetare:
1. modalitãţi şi mecanisme pentru reducerea poluãrii mediului;
2. sisteme de gestionare şi valorificare a deşeurilor;
3. protecţia şi reconstrucţia ecologicã a zonelor critice şi conservarea ariilor protejate;
4. amenajarea teritoriului, infrastructurã şi utilitãţi;
5. construcţii.
Programul "Inovare" a fost conceput având în vedere importanţa finalizãrii cercetãrilor prin rezultate practice, legate de dezvoltãrile tehnice şi tehnologice. Programul va susţine în special activitãţi de cercetare industrialã şi precompetitivã care sã conducã la dezvoltarea de produse, tehnologii şi servicii cu valoarea adãugatã ridicatã, noi sau cu îmbunãtãţiri semnificative. De asemenea, acest program va susţine dezvoltarea infrastructurii de inovare.
Platforme tehnologice
În acord cu evoluţiile în plan european, ANCS a lansat o acţiune de amploare pentru susţinerea formãrii şi consolidãrii la nivel naţional a platformelor naţionale tehnologice bazate pe parteneriat public/privat, pentru a permite integrarea acestora în cele 26 de platforme tehnologice integrate dezvoltate în prezent la nivel european.
Proiectul CEEX INTEGR-IT "Suport integrat pentru dezvoltarea durabilã a companiilor din industria chimicã, prin implementarea principiilor ecoeficienţei"
Proiectul rãspunde cerinţelor dezvoltãrii durabile, prin implementarea unui sistem-suport integrat conţinând mai multe instrumente de lucru, începând cu nivelul strategic al companiilor şi mergând pânã la analize privind tehnologiile de proces. Scopul general al proiectului constã în dezvoltarea şi aplicarea unui suport integrat pentru dezvoltarea durabilã a companiilor din industria chimicã, prin implementarea rapidã a principiilor ecoeficienţei.
http://www.ecoeficienta.ro
4.2. Sisteme pentru testarea/certificarea tehnologiilor de mediu
- Activitatea de standardizare
La nivel naţional, activitatea de standardizare este coordonatã de Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) şi se realizeazã prin comitetele tehnice alcãtuite din specialişti din cadrul universitãţilor, cercurilor industriale, institutelor de cercetare, autoritãţilor publice, consumatorilor şi organismelor de profil.
Îmbunãtãţirea performanţei de mediu a activitãţilor economice vizeazã în principal: implementarea şi certificarea sistemelor de management de mediu; participarea voluntarã a organizaţiilor care desfãşoarã activitãţi cu impact asupra mediului la schema comunitarã de ecomanagement şi audit (EMAS); acordarea etichetei ecologice pentru grupuri de produse, dotarea şi/sau amenajarea laboratoarelor de testare şi etalonare şi acreditarea acestora, dupã caz; certificarea produselor; aplicarea analizei Ciclului de viaţã al produsului; introducerea şi aplicarea cerinţelor privind ecodesignul; creşterea eficienţei energetice.
- Sisteme de management de mediu
Un instrument important în îmbunãtãţirea performanţei de mediu a activitãţilor economice este managementul de mediu, implementarea unui astfel de sistem susţinând abordarea holistã a problemelor de mediu, cuantificarea economicã a impactului asupra mediului şi eficientizarea efortului uman şi material în procesul de conformare cu reglementãrile din domeniul protecţiei mediului.
Din ce în ce mai mult, industria româneascã conştientizeazã cã protecţia mediului trebuie vãzutã ca o condiţie a competitivitãţii, operatorii economici fiind interesaţi de implementarea şi certificarea sistemului de management de mediu (SMM).
Susţinerea implementãrii SMM se face prin diseminare de informaţii, schimburi de experienţã între diferiţi operatori care au implementat sau încearcã sã implementeze astfel de sisteme, promovarea, în cadrul diverselor forme de cooperare internaţionalã, a unor proiecte-pilot ce vizeazã astfel de dezvoltãri, acordarea de sprijin financiar nerambursabil de la bugetul de stat.
- Schema comunitarã de ecomanagement şi audit (EMAS)
Regulamentul european nr. 761/2001 care permite participarea voluntarã a organizaţiilor la schema comunitarã de ecomanagement şi audit (EMAS), denumit în continuare Regulamentul EMAS se aplicã tuturor organizaţiilor*5) care doresc sã îşi îmbunãtãţeascã continuu performanţa de mediu.
-----
*5) Organizaţie înseamnã companie, corporaţie, firmã, întreprindere, autoritate sau instituţie, o parte sau o combinaţie a acestora, cu rãspundere limitatã sau cu orice alt statut juridic, publicã ori privatã, care are propria structurã funcţionalã sau administrativã.

În contextul dezvoltãrii durabile, obiectivul principal al Regulamentului EMAS este îmbunãtãţirea continuã a performanţei de mediu a organizaţiilor. Abordarea credibilã şi riguroasã a îmbunãtãţirii performanţei de mediu a organizaţiei înregistrate EMAS se realizeazã prin:
- implementarea la nivelul organizaţiei a unui sistem de management de mediu operaţional;
- conformarea cu legislaţia de mediu;
- evaluarea sistematicã, obiectivã şi periodicã a performanţei SMM, prin audit de mediu;
- validarea informaţiilor cuprinse în declaraţia de mediu de cãtre un verificator de mediu acreditat pentru domeniul de activitate al organizaţiei şi punerea acestor informaţii la dispoziţia publicului şi a altor pãrţi interesate prin publicarea acestora.
Principiile EMAS bazate pe performanţã, transparenţã şi credibilitate conduc la creşterea competitivitãţii pe piaţa europeanã prin îmbunãtãţirea performanţei de mediu şi de afaceri.
Participarea organizaţiilor la schema comunitarã de ecomanagement şi audit (EMAS) se realizeazã prin înregistrarea EMAS a organizaţiilor. Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile este autoritatea competentã pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului EMAS*6).
-----
*6) http://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/emas.htm

În 2007 s-a acordat prima înregistrare EMAS pentru Asociaţia "Zona Metropolitanã Oradea", iar în anul 2008 s-a acordat prima acreditare ca verificator de mediu - persoanã fizicã pentru domeniul "Producerea de energie electricã" cod CAEN 3511.
Pentru a încuraja participarea voluntarã a întreprinderilor mici şi mijlocii în cadrul EMAS, acestea beneficiazã de reducerea cu 25% a tarifului pentru înregistrarea sau reînnoirea înregistrãrii EMAS.
Informarea publicului şi a pãrţilor interesate asupra obiectivului EMAS de îmbunãtãţire continuã a performanţei de mediu a organizaţiilor şi asupra componentelor principale ale EMAS constituie acţiuni permanente. Astfel, în vederea îmbunãtãţirii capacitãţii autoritãţilor de la nivel local, regional şi naţional, implicate în punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului EMAS, precum şi în vederea promovãrii EMAS în rândul organizaţiilor, în perioada 2006-2008 au fost organizate, cu sprijinul Comisiei Europene, seminarii TAIEX având urmãtoarele tematici: "Implementarea prevederilor Regulamentului EMAS", "Promovarea EMAS în România" şi "Promovarea EMAS în rândul organizaţiilor IPPC din România (Instalaţii pentru producerea cimentului şi fabricarea sticlei)".
- Analiza ciclului de viaţã
Aplicarea analizei ciclului de viaţã (Lifecycle Analysis) reprezintã o metodã pentru cuantificarea impactului asupra mediului al unui produs sau serviciu, începând din faza de concepere (inclusiv resursele utilizate) pânã la eliminarea, distrugerea sau reciclarea acestuia dupã utilizare. Cu ajutorul acestui instrument se identificã şi se cuantificã resursele materiale şi energetice consumate, emisiile şi deşeurile generate, se evalueazã impactul potenţial al acestora asupra mediului şi se identificã opţiunile pentru reducerea acestor impacturi.
Analiza ciclului de viaţã al produsului presupune contabilizarea fluxurilor şi poate fi aplicatã atât proceselor de producţie a bunurilor, cât şi serviciilor.
Promovarea unor astfel de analize, în special pentru procesele de producţie, începe sã reprezinte din ce în ce mai mult o caracteristicã a modului de abordare utilizat în procedurile aferente luãrii unor decizii care vizeazã îmbunãtãţirea performanţelor de operare.
O serie de proiecte au fost realizate în cadrul Programului sectorial de cercetare-dezvoltare în industrie, urmãrindu-se prin aceasta conştientizarea, într-o mãsurã tot mai mare, a acestui tip de abordare, promovându-se astfel acţiuni de decuplare a creşterii economice de efectele adverse asupra mediului.
Au fost finanţate în cadrul Programului sectorial în domeniul de cercetare-dezvoltare în industrie proiecte care au luat în considerare utilizarea analizei ciclului de viaţã ca instrument de evaluare a efectelor asupra mediului.
Exemple: "Soluţii alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerinţele europene"
"Studiu privind reducerea conţinutului de metale grele în baterii şi acumulatori pentru autovehicule"
- Eticheta ecologicã comunitarã
Prin schema de acordare a etichetei ecologice s-a stabilit un sistem de promovare a produselor cu impact minim asupra mediului, pe întreaga duratã a ciclului de viaţã.
Regulamentul nr. 1.980/2000 privind stabilirea schemei de acordare a Etichetei ecologice a fost transpus în legislaţia naţionalã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 236/2007 privind stabilirea unor mãsuri pentru asigurarea aplicãrii Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului ICE nr. 1.980/2000 din 17 iulie 2000 privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare. Etichetarea ecologicã se acordã la cerere şi identificã performanţa de mediu generalã a unui produs sau serviciu.
MMDD reprezintã autoritatea competentã care acordã eticheta ecologicã, iar în luarea deciziilor este sprijinit de Comisia Naţionalã pentru Acordarea Etichetei Ecologice*7).
-----
*7) http://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/eticheta_ecologica/eticheta_ecologica.htm

Pânã în prezent au fost acordate douã etichete ecologice pentru:
- grupul de produse textile la Societatea Comercialã "Argeşeana" - S.A. Piteşti;
- grupul de produse saltele de pat la Societatea Comercialã "Bioflex" - S.A. Sibiu
Promovarea şi mediatizarea etichetei ecologice constituie acţiuni permanente. Au fost realizate primele broşuri informative: "Eticheta ecologicã - broşurã informativã pentru agenţii economici" şi "Eticheta ecologicã - Ghidul consumatorilor".
În domeniul ecoetichetei, reglementat de Regulamentul CE nr. 1.980/2000, s-au desfãşurat urmãtoarele acţiuni:
- campanie de promovare a etichetei ecologice în România cu suportul Reporter economic, prin organizarea unor seminarii în mai multe oraşe din ţarã: Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, Iaşi, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Constanţa şi Ploieşti (începutã în luna februarie 2007);
- organizarea cu sprijinul Comisiei Europene a unui seminar TAIEX cu tematica "Asistenţã tehnicã în vederea implementãrii Regulamentului nr. 1.980/2000 privind stabilirea schemei de acordare a etichetei ecologice comunitare";
- începând cu luna octombrie 2007, s-au organizat mai multe seminarii în cadrul unei sãptãmâni de promovare a Florii europene în România, evenimente realizate cu sprijinul experţilor Comisiei Europene;
- organizarea unui seminar TAIEX cu tema "Eticheta ecologicã pentru servicii de cazare turisticã şi serviciile de camping - oportunitate pentru dezvoltarea turismului durabil în România";
- Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile, împreunã cu Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale vor începe o campanie de promovare a etichetei ecologice în România prin:
- organizarea a 4 seminarii şi realizarea de materiale informative, destinate societãţilor hoteliere şi pensiunilor;
- colaborare în cadrul unui proiect UNIDO care are douã componente, dintre care una pe "cleaner production", în domeniul hotelier; vor fi implicate circa 20-25 de hoteluri din Bucureşti şi din regiunea Vãii Prahovei; vor avea loc întâlniri în care se vor prezenta şi materiale despre eticheta ecologicã; proiectul se deruleazã pe o perioadã de 2 ani;
- colaborare în cadrul strategiei de ecoturism prin introducerea informaţiilor din domeniul etichetei ecologice aplicate serviciilor de cazare turisticã.
- martie 2008 - cu sprijinul experţilor Comisiei Europene s-au organizat douã seminarii pentru industria lubrifianţilor;
- coordonarea elaborãrii unor materiale informative broşuri, pliante, afişe, fluturaşi;
- mediatizarea etichetei ecologice prin mass-media;
- crearea unei pagini web pe site-ul MMDD.
- Ecoproiectarea
România a transpus în legislaţia naţionalã prevederile Directivei 2005/32/CE, care stabileşte cadrul pentru stabilirea cerinţelor de ecodesign pentru produsele utilizatoare de energie, directivã care amendeazã Directiva Consiliului 92/42/CEE şi Directivele 96/57/CE şi 2000/55/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.043/2007 privind cerinţele de ecoproiectare pentru produsele consumatoare de energie şi pentru modificarea şi completarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 574/2005 privind stabilirea cerinţelor referitoare la eficienţa cazanelor noi pentru apã caldã care funcţioneazã cu combustibili lichizi sau gazoşi, a <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.039/2003 privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea şi eficienţa energeticã a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea lor pe piaţã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi a <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.160/2003 privind stabilirea cerinţelor de eficienţã energeticã pentru introducerea pe piaţã a balasturilor pentru sursele de iluminat fluorescent, cu completãrile ulterioare.
Autoritatea competentã pentru aplicarea prevederilor acestei hotãrâri este Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Implementarea prevederilor privind ecoproiectarea contribuie la dezvoltarea durabilã prin încurajarea îmbunãtãţirilor continue, care nu implicã costuri excesive, în ceea ce priveşte impactul generat asupra mediului de produsele utilizatoare de energie, în principal prin identificarea surselor majore de impact negativ asupra mediului şi evitarea transferului de poluanţi dintr-o componentã de mediu în alta. De asemenea, alinierea la cerinţele specifice privind ecoproiectarea va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto, prin îmbunãtãţirea eficienţei energetice a produselor utilizatoare de energie.
În implementarea prevederilor privind ecoproiectarea produselor consumatoare de energie au fost desemnate autoritãţile competente responsabile pentru supravegherea pieţei, urmând sã fie îmbunãtãţite aranjamentele organizatorice necesare.
De asemenea, se are în vedere încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii de a adopta, încã din faza de proiectare a acestor produse, soluţii care sã corespundã cerinţelor de ecoproiectare.
La nivelul anului 2005 s-a desfãşurat şi în România campania de informare "Ecoproiectare pentru IMM", prin intermediul unui proiect finanţat prin programul comunitar pentru IMM, fiind elaborat "Ghidul destinat sprijinirii întreprinderilor din ramurile electrotehnica şi electronica în vederea introducerii şi aplicãrii metodologiei de ecoproiectare în producerea de echipamente".
Acest ghid constituie un instrument util pentru îmbunãtãţirea performanţei de mediu a echipamentului de-a lungul întregului ciclu de viaţa şi, mai ales, la terminarea acestuia, când echipamentul devine deşeu. Ghidul se adreseazã în special celor interesaţi de proiectarea şi dezvoltarea produselor electrice şi electronice şi responsabililor pe probleme de mediu ai societãţilor din ramurile electrotehnica şi electronica.
- Creşterea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor regenerabile
Competitivitatea economicã şi dezvoltarea durabilã se bazeazã în mare mãsurã pe consumul eficient de resurse energetice şi de energie.
Obiectivul pe termen lung este reducerea intensitãţii energetice primare pentru atingerea ţintei naţionale (reducere cu 40% pânã în anul 2015) şi reducerea gradului de poluare generat de sectorul energetic.
România este caracterizatã printr-o intensitate energeticã primarã şi finalã extrem de ridicatã comparativ cu media Uniunii Europene - 25 (aproximativ de 4 ori mai ridicatã). Mai mult, analiza comparativã a indicatorilor specifici de competitivitate aratã cã intensitatea energeticã reprezintã factorul de competitivitate cu cel mai mare decalaj faţã de ţãrile Uniunii Europene.
În cadrul strategiilor naţionale pentru eficienţã energeticã şi valorificarea resurselor regenerabile de energie, ţinta României este de reducere a intensitãţii energetice primare şi de creştere a ponderii energiei produse din resurse regenerabile în consumul energetic naţional brut. Aceste obiective sunt realizabile numai prin investiţii semnificative în reabilitarea şi extinderea capacitãţilor de producţie, în reţelele de transport şi de distribuţie şi în protecţia mediului.
Deşi România dispune de un potenţial tehnic semnificativ pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie, o foarte micã parte este valorificatã, exceptând resursele hidro din hidrocentrale mari.
Domeniile majore de intervenţie sunt: energie eficientã şi durabilã (îmbunãtãţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilã a sistemului energetic din punct de vedere al mediului); valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi; diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securitãţii furnizãrii energiei.
Ca operaţiuni indicative sunt stabilite:
- sprijinirea investiţiilor în instalaţii şi echipamente pentru operatorii industriali, care sã conducã la economii de energie, în scopul îmbunãtãţirii eficienţei energetice;
- sprijinirea investiţiilor verzi în extinderea şi modernizarea reţelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, precum şi ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în reţea şi realizãrii în condiţii de siguranţã şi continuitate a serviciului de transport şi distribuţie;
- investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzãtoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate-retehnologizate;
- investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacitãţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie: biomasei, resurselor hidroenergetice (în capacitãţi de micã putere <10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie;
- sprijinirea investiţiilor pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport al energiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europene.
În cadrul colaborãrii bilaterale cu Danemarca s-au derulat proiecte care au vizat utilizarea surselor regenerabile de energie: "Rumeguş 2000", derulat în 5 localitãţi, şi "Utilizarea energiei geotermale în sistemele de încãlzire centralã din Oradea-zona 2 şi Beiuş".
În cadrul Planului sectorial de cercetare-dezvoltare din industrie, s-a realizat tema "Abordarea strategicã privind valorificarea potenţialului de producere şi utilizarea biocarburanţilor şi direcţii de acţiune pentru dezvoltarea şi utilizarea biomasei" de cãtre INCDO-INOE 2000, Filiala Institutul de Cercetãri pentru Instrumentaţie Analiticã, ICIA Cluj-Napoca.
Prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivitãţii economice", respectiv axa 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei alimentãrii cu energie, în contextul combaterii schimbãrilor climatice, se vor susţine în perioada 2008-2013 investiţii în urmãtoarele domenii-cheie: energie eficientã şi durabilã (îmbunãtãţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilã a sistemului energetic din punctul de vedere al mediului); valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi; sprijinirea investiţiilor pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport al energiei electrice şi al gazelor naturale cu reţelele europene.
În luna octombrie 2006, România a devenit partener oficial al Parteneriatului pentru energie regenerabilã şi eficienţã energeticã (REEEP), parteneriat ce sprijinã la nivel internaţional politicile şi reglementãrile în aceste domenii, reprezentarea fiind asiguratã de Agenţia Românã pentru Conservarea Energiei (ARCE).
4.3. Mobilizarea surselor de finanţare
Pentru atragerea de fonduri necesare dezvoltãrii şi aplicãrii tehnologiilor de mediu/ecoinovaţiilor se agreeazã o strategie orientatã spre toate sursele de sprijin financiar de la nivel naţional, al Uniunii Europene şi global.
- Principalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare
Susţinerea financiarã din fonduri publice a activitãţilor de cercetare-dezvoltare-inovare la nivel naţional se realizeazã prin:
(i) programele de CDI, coordonate de Autoritatea Naţionalã pentru Cercetare Ştiinţificã;
(ii) programele de cercetare coordonate de Academia Românã;
(iii) planurile sectoriale CD pentru susţinerea activitãţilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare specifice la nivel de sector.
Accesul la programele CDI finanţate din fonduri publice se realizeazã în regim competiţional şi, cu excepţia programelornucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanţi instituţii cu profil CD, universitãţi, întreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri etc.
- Surse de finanţare europeanã şi internaţionalã pentru dezvoltarea şi introducerea tehnologiilor de mediu
Pentru dezvoltarea tehnologiilor de mediu, România beneficiazã de experienţa dobânditã în utilizarea instrumentelor de preaderare - Programele: PHARE, ISPA-Mediu, SAMTID, SAPARD, LIFE, precum şi de instrumente postaderare.
Pentru proiectele de mediu, din Fondul de coeziune, sunt disponibile resurse financiare ridicate (aproximativ 400-500 milioane euro/an).
România a aderat la Facilitatea globalã pentru mediu (GEF) în anul 1994 şi a implementat pânã în prezent 20 de proiecte GEF, 8 proiecte de ţarã şi 12 proiecte regionale, majoritatea referitoare la protecţia apelor Mãrii Negre şi ale Dunãrii.
Prin POS Mediu, în cadrul celor 5 axe prioritare, se va acorda sprijin pentru: extinderea şi modernizarea sistemelor de apã şi apã uzatã; dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate; îmbunãtãţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate; implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii; dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc *8).
-----
*8) http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm

În cadrul axei prioritare 1 a POS - CCE se va acorda sprijin pentru achiziţia de servicii calificate pentru implementarea şi certificarea sistemului de management de mediu (sau a înregistrãrii EMAS), precum şi pentru îndeplinirea şi verificarea respectãrii criteriilor pentru acordarea etichetei ecologice, aferente diferitelor grupuri de produse. Tot pe aceastã direcţie se încadreazã şi susţinerea dezvoltãrii şi acreditãrii laboratoarelor de încercãri şi analize *9).
-----
*9) http://amposcce.minind.ro/

Prin Programul naţional de dezvoltare ruralã se are în vedere şi promovarea producerii şi utilizãrii durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei. Astfel, în perioada 2007-2009, valoarea maximã eligibilã va fi de 3 milioane euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50%, dar nu va depãşi 1,5 milioane euro pentru proiectele care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile. În perioada 2010-2013, valoarea maximã eligibilã va fi de 3 milioane euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% şi nu va depãşi 1,2 milioane euro pentru proiectele care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile*10).
-----
*10) http://www.mapam.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302

Prin Programul operaţional regional (POR) 2007-2013 axa prioritarã 2: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local vor fi sprijinite financiar urmãtoarele structuri de afaceri: parcuri industriale, ştiinţifice, tehnologice, de afaceri şi platforme logistice. Se are în vedere încurajarea participãrii sectorului privat în activitãţile de CDI, prin creşterea cheltuielilor proprii (inclusiv de investiţii) ale întreprinderilor pentru a aplica reglementãrile europene şi internaţionale în domeniul mediului, inclusiv prin introducerea de tehnologii de mediu*11).
-----
*11) http://www.mdlpl.ro/index.php?p=205

4.4. Stimularea pieţei pentru tehnologiile de mediu şi ecoinovaţii prin instrumente de piaţã şi ajutor de stat
- Fondul pentru mediu
Acest fond a fost constituit în anul 2000 ca instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizãrii proiectelor prioritare pentru protecţia mediului şi a devenit operaţional din anul 2002. Gestionarea Fondului pentru mediu este asiguratã de Administraţia Fondului pentru Mediu, instituţie publicã cu personalitate juridicã, finanţatã integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltãrii Durabile. Fondul pentru mediu s-a constituit în baza principiilor europene "Poluatorul plãteşte" şi "Responsabilitatea producãtorului", în vederea implementãrii legislaţiei privind protecţia mediului, armonizatã cu prevederile acquis-ului comunitar şi nu poate fi confundat cu niciunul dintre fondurile europene.
În primã fazã, Fondul pentru mediu a funcţionat în baza <>Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, actualmente fiind reglementat prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobatã, cu modificãri şi completãri, prin <>Legea nr. 105/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizãrii proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.
Fondul pentru mediu se constituie din taxe şi contribuţii, ce urmeazã regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de <>Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Sursele de alimentare a Fondului pentru mediu sunt reprezentate de:
- contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor feroase şi neferoase de cãtre deţinãtorii de astfel de deşeuri, persoane fizice sau juridice. Sumele se reţin prin stopaj la sursã de cãtre operatorii economici colectori şi/sau valorificatori, autorizaţi potrivit legislaţiei în vigoare privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, care au obligaţia sã le vireze la Fondul pentru mediu;
- taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferã, provenite de la surse fixe, încasate de la operatori economici;
- taxele încasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deşeurilor valorificabile;
- taxa de 1 leu/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piaţa naţionalã de cãtre producãtorii şi importatorii de bunuri ambalate şi de ambalaje de desfacere;
- contribuţia de 2% din valoarea substanţelor clasificate prin acte normative ca fiind periculoase pentru mediu, introduse pe piaţã de cãtre producãtori şi importatori, cu excepţia celor utilizate la producerea medicamentelor;
- contribuţia de 1% din valoarea de vânzare a masei lemnoase pe picior sau a sortimentelor de lemn brut obţinute în urma exploatãrii de cãtre proprietarul sau, dupã caz, administratorul pãdurii; contribuţia se achitã de cãtre cumpãrãtorul operator economic, care introduce masa lemnoasã într-un proces de prelucrare;
- taxa de 1 leu/kg anvelopã, încasatã de la producãtorii şi importatorii care introduc pe piaţã anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizãrii;
- contribuţia de 3% din suma care se încaseazã anual pentru gestionarea fondurilor de vânãtoare, plãtitã de cãtre gestionarii fondurilor de vânãtoare;
- donaţiile, sponsorizãrile, asistenţa financiarã din partea persoanelor fizice sau juridice române ori strãine şi a organizaţiilor sau organismelor internaţionale;
- sumele încasate din rambursarea finanţãrilor acordate, dobânzi, penalitãţi de întârziere, alte operaţiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu;
- sumele încasate de la manifestãri organizate în beneficiul Fondului pentru mediu;
- cuantumul taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu;
- dobânzile şi penalitãţile de orice fel datorate de cãtre debitorii Fondului pentru mediu;
- taxa pe poluare pentru autovehicule, conform prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.
NOTĂ: existã un proiect de lege care:
1. modificã urmãtoarea taxã:
- taxa de 2 lei/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piaţa naţionalã de cãtre producãtorii şi importatorii de bunuri ambalate şi de ambalaje de desfacere;
2. introduce noi taxe:
- o taxã, denumitã în continuare Ecotaxa, în valoare de 0,2 lei/bucatã pentru pungile de tip sacoşe din materiale care nu sunt biodegradabile, încasatã de la operatorii economici care introduc pe piaţa naţionalã astfel de ambalaje de desfacere; Ecotaxa se evidenţiazã distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afişeazã la loc vizibil în vederea informãrii consumatorilor finali;
- o contribuţie de 100 lei/tonã, datoratã de unitãţile administrativ-teritoriale începând cu anul 2009, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantitãţilor de deşeuri municipale şi asimilabile colectate si încredinţate spre eliminare finalã, plata facându-se pe diferenţa dintre obiectivul anual de diminuare aplicat cantitãţii de deşeuri colectate şi cantitatea efectiv valorificatã sau incineratã în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.
O parte din aceste sume se întoarce la operatorii economici, cu respectarea legislaţiei privind ajutorul de stat, prin finanţarea proiectelor ce vizeazã creşterea performanţelor de mediu şi reducerea impactului activitãţilor economice asupra mediului. Alãturi de aceşti operatori economici, din Fondul pentru mediu mai primesc resurse financiare organizaţiile neguvernamentale, autoritãţile locale şi unitãţile de învãţãmânt, care în acest mod pot contribui la îmbunãtãţirea condiţiilor de viaţã din localitãţile respective şi în acelaşi timp pot educa şi informa publicul asupra problemelor de mediu.
În vederea implementãrii legislaţiei privind protecţia mediului, implicit pentru reducerea poluãrii mediului cauzatã de traficul rutier în marile centre urbane, în anul 2005 Guvernul României a luat decizia demarãrii Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, urmãrind astfel realizarea urmãtoarelor obiective:
- diminuarea poluãrii aerului în aglomerãrile urbane, cauzatã de emisiile de gaze de eşapament de la autoturisme, în scopul reducerii efectelor negative ale poluãrii aerului asupra sãnãtãţii populaţiei şi mediului;
- prevenirea formãrii deşeurilor ca urmare a abandonãrii autoturismelor uzate, recuperarea şi reciclarea deşeurilor provenite din vehicule uzate.
În perioada 2005-2007 au fost înlocuite 46.161 maşini mai vechi de 12 ani, ceea ce a condus la reducerea poluãrii aerului cu aproximativ 1.000 tone CO, importante cantitãţi de Pb, hidrocarburi şi compuşi organici volatili (COV), care contribuie la formarea poluanţilor secundari (ozon şi alţi oxidanţi fotochimici).
Având în vedere degradarea spaţiilor verzi de pe teritoriul localitãţilor din România, cauzatã de distrugerea acestora ca urmare a dezvoltãrii activitãţilor economice şi sociale, în scopul îmbunãtãţirii calitãţii mediului şi a calitãţii vieţii prin creşterea suprafeţelor reprezentate de spaţiile verzi din localitãţi, protejãrii şi gestionãrii durabile a acestora, precum şi al creşterii standardelor de viaţã a locuitorilor, pentru realizarea unor obiective prevãzute de cel de-al şaselea Program de acţiune pentru mediu al Comunitãţilor Europene, adoptat prin Decizia Parlamentului European şi Consiliului 1.600/2002/CE, începând cu anul 2007 s-a instituit Programul naţional de îmbunãtãţire a calitãţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localitãţi.
Obiectivele acestui program sunt creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localitãţi şi apropierea mãrimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localitãţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente. Beneficiarii acestui program sunt autoritãţile administraţiei publice locale.
În sesiunea 27 iulie - 15 august 2007 au fost aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.256/2007 102 proiecte în valoare de 58.713.055 lei. În sesiunea 3 - 31 ianuarie 2008 au fost aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 482/2008 97 de proiecte în valoare de 59.992.056,55 lei. Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu sunt stabilite printr-un plan anual adoptat de cãtre Comitetul director al Fondului pentru mediu*12). Resursele fondului sunt în mare parte canalizate cãtre achiziţionarea de aparaturã cu tehnologie nepoluantã şi proiecte de gestiune a deşeurilor (inclusiv deşeuri periculoase).
-----
*12) http://www.afm.ro/proiecte05_categorii.php

Din sumele colectate potrivit prevederilor <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 se finanţeazã programe şi proiecte pentru protecţia mediului, dupã cum urmeazã:
a) Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional;
b) Programul naţional de îmbunãtãţire a calitãţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localitãţi;
c) proiecte de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încãlzire cu sisteme care utilizeazã energie solarã, energie geotermalã şi energie eolianã;
d) proiecte privind producerea energiei din surse regenerabile: eolianã, geotermalã, solarã, biomasã, microhidrocentrale;
e) proiecte privind împãdurirea terenurilor degradate sau defrişate;
f) proiecte de renaturare a terenurilor scoase din patrimoniul natural;
g) proiecte de realizare a pistelor pentru biciclişti.
Sunt în curs de finanţare proiecte privind: prevenirea şi controlul integrat al poluãrii (IPPC); limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi provenite de la instalaţii mari de ardere; promovarea producerii energiei din surse regenerabile de energie; gestionarea deşeurilor lemnoase şi a rumeguşului provenite de la exploatãrile forestiere, pomicole şi din industria de prelucrare a lemnului; reciclarea anvelopelor uzate; procesarea deşeurilor de sticlã în vederea reciclãrii; incinerarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase provenite din activitatea medicalã; depozitarea deşeurilor; epurarea apelor uzate; protecţia resurselor naturale; protecţia şi conservarea biodiversitãţii; educarea şi informarea publicului în domeniul protecţiei mediului.
- Programul de creştere a competitivitãţii produselor industriale
Acest program multianual a fost promovat pentru prima oarã în anul 2003. Beneficiarii acestui sprijin financiar sunt operatori economici cu obiect principal de activitate în industria prelucrãtoare.
În cadrul acestui program se pot finanţa proiecte ce au ca obiect:
- implementarea şi certificarea sistemelor de management al calitãţii şi/sau a sistemelor de management de mediu;
- implementarea şi certificarea sistemelor de management al sãnãtãţii şi siguranţei ocupaţionale, a sistemelor de management pentru responsabilitate socialã şi igienã alimentarã şi/sau a sistemelor de management al securitãţii informaţiei;
- certificarea produselor şi/sau obţinerea etichetei ecologice pentru produse;
- asimilarea de tehnologii şi produse noi realizate de operatorii economici pentru valorificarea rezultatelor cercetãrilor obţinute în cadrul programelor CD finanţate din fonduri publice şi aplicarea invenţiilor autorilor români protejate de OSIM;
- organizarea şi amenajarea în incinta operatorilor economici, în spaţiile existente, de expoziţii şi/sau standuri de prezentare a produselor industriale;
- înregistrarea şi protejarea pe piaţa externã a mãrcilor, desenelor şi modelelor industriale româneşti;
- dotarea şi/sau modernizarea laboratoarelor de testare şi etalonare existente, precum şi acreditarea acestora, dupã caz;
- efectuarea de analize de evaluare comparativã pentru activitãţi din industria prelucrãtoare, în vederea realizãrii planurilor de restructurare-dezvoltare-viabilizare.
Pânã la data de 1 septembrie 2008 au fost depuse pentru finanţare în cadrul Programului de creştere a competitivitãţii produselor industriale 3.030 de proiecte şi au fost încheiate 1.617 contracte de finanţare.

- Mecanismele flexibile prevãzute în Protocolul de la Kyoto
Potrivit principiilor care guverneazã dezvoltarea durabilã, Protocolul de la Kyoto prevede 3 mecanisme flexibile pentru realizarea ţintelor propuse, astfel încât eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã sã se realizeze cu costuri financiare rezonabile. Cele 3 mecanisme flexibile sunt: Implementare în comun (JI), Mecanismul de dezvoltare curatã (CDM) şi Comercializarea internaţionalã a emisiilor (IET), primele douã fiind instrumente bazate pe proiecte concrete menite sã promoveze transferul de tehnologie pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de serã.
Deşi mecanismele prevãzute de Protocolul de la Kyoto sunt mecanisme "voluntare", România s-a implicat cu succes în realizarea unor proiecte de investiţii tip Implementare în comun, prin cooperarea cu diferite state pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã, fiind cea mai atractivã ţarã din acest punct de vedere, conform agenţiei Point Carbon.
Pentru dezvoltarea proiectelor tip Implementare în comun (Joint Implementation, JI) România a iniţiat şi continuã sã dezvolte cooperãri bilaterale cu diverse state. Au fost încheiate 10 memorandumuri de înţelegere cu diferite state (Elveţia, Olanda, Norvegia, Danemarca, Austria, Suedia, Franţa, Finlanda şi Italia), precum şi cu Fondul prototip al carbonului înfiinţat de Banca Mondialã. Transferul de unitãţi de reducere a emisiilor (ERU-uri) va fi efectuat de cãtre MMDD dupã anul 2008, numai pe baza rapoartelor de monitorizare a reducerilor efectiv realizate şi verificate de cãtre entitãţi independente, acreditate în acest scop.
Implementarea în comun (Joint Implemention, JI) poate însemna pentru România în primul rând retehnologizare în câteva domenii prioritare:
- creşterea eficienţei energetice a sistemelor de încãlzire centralizatã din oraşe;
- schimbarea combustibililor în instalaţiile de producere a energiei cu combustibili "curaţi";
- promovarea energiei neconvenţionale şi construcţia instalaţiilor de producere a energiei "curate" (în special energie hidroelectricã, eolianã, solarã, geotermalã, biomasã);
- finalizarea de hidrocentrale şi modernizarea unor hidroagregate;
- evitarea emisiilor sau recuperarea (în scopul utilizãrii energiei) emisiilor de metan provenite de la depozitarea deşeurilor urbane;
- reducerea consumului final de energie în clãdiri, precum şi în aplicaţii şi procese industriale.
Marea majoritate a proiectelor aprobate pânã în prezent se dezvoltã la nivelul autoritãţilor locale, vizând: retehnologizarea sistemelor de încãlzire centralizatã (inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie - rumeguş, geotermal), închideri de depozite de deşeuri.
- Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã.
Directivele Uniunii Europene 2003/87/CE şi 2004/101/CE privind Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã au fost transpuse în legislaţia româneascã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã.
Aceastã schemã este un instrument de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini statele membre ale Uniunii Europene în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 într-o manierã eficientã din punctul de vedere al costurilor. Schema stabileşte un sistem de limitare-tranzacţionare (cap & trade) pentru instalaţiile industriale care desfãşoarã una sau mai multe dintre activitãţile prevãzute în anexa nr. 1 la Directiva 87/2003/CE (activitãţi în domeniul energetic, inclusiv rafinãrii, producţia şi prelucrarea metalelor feroase, industria mineralelor - ciment, var, sticlã şi ceramicã - şi alte activitãţi celulozã şi hârtie).
Planul naţional de alocare împreunã cu sistemul de autorizare în domeniul emisiilor de gaze cu efect de serã (care include monitorizarea şi raportarea acestor emisii) reprezintã primul pas spre crearea condiţiilor pentru implementarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã. Planul naţional de alocare reprezintã documentul prin care se stabileşte numãrul total de certificate de emisii de gaze cu efect de serã care se alocã la nivel naţional, la nivel de sectoare şi la nivelul fiecãrei instalaţii care intrã sub incidenţa prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 780/2006 . Aceastã reglementare de mediu dã posibilitatea operatorilor sã obţinã surse financiare suplimentare în funcţie de modul în care gestioneazã emisiile de gaze cu efect de serã la nivelul companiei.
Toate operaţiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de serã, inclusiv cu unitãţi de emisii de gaze cu efect de serã, prevãzute prin Protocolul de la Kyoto, vor fi înregistrate în Registrul naţional care va fi administrat de MMDD, prin Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului. Registrul naţional al emisiilor de gaze cu efect de serã reprezintã o bazã de date electronicã unicã, standardizatã şi securizatã, care înregistreazã şi urmãreşte toate operaţiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de serã şi cu unitãţi de emisii de gaze cu efect de serã prevãzute prin Protocolul de la Kyoto.
De asemenea, Registrul naţional asigurã evidenţa corespunzãtoare a operaţiunilor electronice de emitere, deţinere, transfer şi anulare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã, inclusiv a operaţiunilor electronice cu unitãţi de emisii de gaze cu efect de serã prevãzute de Protocolul de la Kyoto.
Pentru informarea publicului în domeniu, s-a înfiinţat şi funcţioneazã site-ul www.eu-ets.ro
În ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie România are obligaţia de a elabora şi de a prezenta Comisiei Europene, pânã la data de 31 martie 2010, un plan naţional de acţiune cu obiective, termene de execuţie şi responsabilitãţi precise (defalcate pe domeniile electricitate, încãlzire şi rãcire, transporturi). Ţinta Uniunii Europene este ca circa 21% din totalul consumului de electricitate sã provinã din surse regenerabile pânã în anul 2010. Obiectivul pe care şi l-a propus România este mult mai ambiţios: 34% la nivelul anului 2013. Se urmãreşte ca în anul 2013 12% din consumul intern brut de energie sã fie acoperit din surse regenerabile. Aplicarea sistemului "certificatelor verzi" va obliga furnizorii sã achiziţioneze energie electricã produsã din surse regenerabile în proporţie de 9-10% din consumul brut de energie electricã raportat la cantitatea de electricitate vândutã consumatorilor, având în vedere cã mecanismul centralizat de tranzacţionare, Piaţa certificatelor verzi, funcţioneazã încã din anul 2005. De asemenea, legislaţia în domeniu prevede cã furnizorii sunt obligaţi sã achiziţioneze anual un numãr de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii şi cantitatea de energie electricã furnizatã anual consumatorilor finali.
- Programul Termoficare 2006-2015 cãldurã şi confort
Scopul programului de investiţii de Termoficare 2006-2015 cãldurã şi confort îl reprezintã eficientizarea sistemelor de alimentare cu energie termicã şi are ca obiectiv final reducerea consumului de energie termicã cu cel puţin 1 milion Gcal/an raportat la consumul de resurse energetice primare în 2004.
Programul finanţeazã investiţii realizate în:
a) reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termicã;
b) realibilitarea termicã a clãdirilor.
Programul de investiţii Termoficare 2006-2015 continuã investiţiile realizate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 48/2004 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 430/2004 , cu modificãrile ulterioare, pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termicã cu circa 1.500 milioane lei.
În România transportul şi distribuţia integralã a agentului termic, precum şi producerea unei pãrţi din necesarul de cãldurã reprezintã sarcina autoritãţilor administraţiei publice locale şi a celor aflate în coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. La nivel naţional mai sunt 97 de localitãţi în care serviciile de alimentare cu energie termicã sunt asigurate în sistem centralizat. Acestea deservesc mai mult de 1.726.000 de apartamente şi furnizeazã anual populaţiei circa 16.300.000 Gcal. De precizat cã circa 30 de operatori de termoficare din marile oraşe produc/distribuie aproape 85% din energia termicã totalã pentru încãlzirea în sistem centralizat, la nivel naţional. Întrucât marea majoritate a centralelor termoelectrice se gãseşte în imediata apropiere a comunitãţilor sau chiar în perimetrul acestora, se impun importante mãsuri de modernizare, dezvoltare şi reabilitare pentru respectarea normelor de mediu.
În acest sens, se vor întreprinde mãsuri cu privire la:
1. reducerea emisiilor de pulberi în atmosferã - prin modernizarea electrofiltrelor şi scãderea nivelului de pulberi conform normelor europene de mediu;
2. reducerea emisiilor de NOx conform normelor europene de mediu - prin schimbarea sistemului de ardere cu arzãtoare şi redimensionarea surselor la nivelul necesar;
3. reducerea emisiilor de SO2 conform normelor europene de mediu - pentru centralele care folosesc lignit şi pãcurã se va face prin achiziţionarea de şi montarea unor instalaţii de desulfurare, care prin procedee specifice (injecţie uscatã sau desulfurare umedã) vor absorbi SO2 din gazele de ardere;
4. închiderea depozitelor de zgurã şi cenuşã neconforme, pânã în anul 2014 - în conformitate cu perioadele de tranziţie obţinute de fiecare operator - prin negocierile cap. 22 "Mediu";
5. deschiderea de noi depozite - care sã respecte normele europene de mediu în vigoare;
6. reabilitarea reţelelor primare şi secundare de distribuţie a agentului termic - pentru creşterea eficienţei energetice care determinã scãderea cantitãţii de combustibil, prin scãderea cantitãţii de energie produsã, deci implicit scãderea semnificativã a noxelor în atmosferã.
În vederea modernizãrii sistemelor de producere a energiei termice s-a trecut şi la producerea de energie verde. Principalele surse utilizate în prezent sunt:
- deşeuri de lemn (în zonele împãdurite Vatra Dornei, Miercurea-Ciuc etc.);
- apã termalã în zonele cu disponibilitãţi (Cãlimãneşti, Beiuş, Chişineu-Criş)
- porumb (Oradea).
Prin axa prioritarã 3 a POS Mediu "Reducerea poluãrii şi diminuãrii efectelor schimbãrilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încãlzire urbanã pentru atingerea ţintelor de eficienţã energeticã în localitãţile cele mai afectate de poluare" http://www.mmediu.ro/proiecte_europene/pos_mediu.htm se va reduce impactul negativ asupra mediului şi sãnãtãţii umane în zonele cele mai poluate care au sisteme de termoficare neconforme. Primordialã este promovarea utilizãrii surselor regenerabile de energie şi, acolo unde este posibil, utilizarea în sistemele de încãlzire urbanã a surselor regenerabile sau a surselor de energie mai puţin poluante. Beneficiarele acestei axe prioritare finanţate din Fondul de coeziune vor fi autoritãţile administraţiei publice locale care deţin sisteme municipale de încãlzire.
Pânã în anul 2013 România va înregistra reduceri majore ale emisiilor de poluanţi în aer (SO2, NOx şi pulberi) provenite de la instalaţiile mari de ardere (IMA), ca urmare a conformãrii la Directiva 2001/80/CE. POS Mediu acordã sprijin IMA, în cadrul sistemului municipal de încãlzire în vederea reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalaţiei, iar POS Competitivitate finanţeazã IMA care furnizeazã energie electricã în sistemul naţional de energie, în vederea îmbunãtãţirii eficienţei acestora.
- Restructurarea taxelor de mediu
Analizând comparativ cuantumul taxelor care se percep pentru mediu în ţãrile est-europene, vest-europene şi în România, se constatã cã în ţãrile din Europa de Vest nivelul acestor taxe este de 3% din PIB, în timp ce în România acestea reprezintã mai puţin 1% din PIB.
În anul 2006, la iniţiativa Bãncii Naţionale a României, MMDD a înfiinţat un grup de lucru pentru analizarea taxelor având componentã de mediu şi pentru identificarea de noi zone de taxare. Din acest grup de lucru au fãcut parte reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Dezvoltãrii Durabile, Administraţiei Fondului pentru mediu, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Gãrzii Naţionale de Mediu, Bãncii Naţionale a României, Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. În urma întâlnirilor acestui grup de lucru s-au tras urmãtoarele concluzii:
- mediul este o sursã subimpozitatã în acest moment în România;
- trebuie sã se aibã în vedere taxarea consumatorului, aşa cum se întâmplã în acest moment în alte ţãri;
- trebuie revãzut nivelul taxelor de mediu pentru sectorul construcţiilor, minier şi pentru combustibili, în funcţie de acţiunile întreprinse în scopul protejãrii mediului (majorarea taxelor pentru neluarea niciunei mãsuri, reducerea taxelor pentru luarea unor mãsuri, de exemplu aplicarea rezultatelor CDI relevante, certificarea ISO 14001 etc.);
- trebuie identificate zone de taxare viabile, fãrã a afecta competitivitatea activitãţilor economice.
- Ajutor de stat pentru aplicarea tehnologiilor de mediu
Finanţarea proiectelor complexe din Fondul pentru mediu se realizeazã sub formã de scheme de ajutor de stat în cadrul cãrora se aplicã Regulamentul pentru ajutorul de stat regional, ale cãrui prevederi sunt conforme cu reglementãrile europene în vigoare. Pentru susţinerea unora dintre proiectele din cadrul programelor operaţionale sectoriale şi Programului operaţional regional se acordã ajutor de stat pentru protecţia mediului şi ajutor de stat regional, acordate în conformitate cu regulamentele naţionale ce transpun regulamentele comunitare în aceste domenii.
- Ajutor de stat pentru cercetare-dezvoltare
Programele din PNCDI funcţioneazã ca scheme de ajutor de stat pentru CD, în cadrul cãrora se aplicã Regulamentul pentru ajutorul de stat pentru CD, ale cãrui prevederi sunt conforme cu reglementãrile europene în vigoare.
Conform noului Cod fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2007, se aplicã urmãtoarele mãsuri de stimulare fiscalã a activitãţilor CD ale operatorilor economici:
1. reducere de impozit prin deducere de cheltuieli;
- deducerea, la determinarea profitului impozabil, a cheltuielilor CD (ca şi a celor pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calitãţii, obţinerea atestãrii conform standardelor de calitate, inclusiv celor pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor), (<>art. 21 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal);
- deducerea a 20% din valoarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie (<>art. 38 din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal);
- încadrarea la venituri neimpozabile a veniturilor obţinute de persoanele fizice din aplicarea (de cãtre titular sau licenţiaţi) sau din concesionarea brevetelor (<>art. 48 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal);
2. reducere de impozit prin metoda de amortizare a cheltuielilor:
- opţiuni flexibile de amortizare pentru active corporale şi necorporale [<>art. 24 alin (6) lit. b) şi alin. (10) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal:
"(6) b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniarã, degresivã sau acceleratã.
..................................................................................................
(10) Cheltuielile aferente achiziţionãrii de brevete, drepturi de autor, licenţe, mãrci de comerţ sau fabricã şi alte valori similare se recupereazã prin intermediul deducerilor de amortizare liniarã pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupã caz. Cheltuielile aferente achiziţionãrii sau producerii programelor informatice se recupereazã prin intermediul deducerilor de amortizare liniarã pe o perioadã de 3 ani. Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza metoda de amortizare degresivã sau acceleratã".]
4.5. Achiziţii publice ecologice
Includerea aspectelor de mediu în cadrul achiziţiilor (achiziţii ecologice) poate contribui substanţial la dezvoltarea durabilã a sistemului socioeconomic naţional.
Legislaţia naţionalã referitoare la achiziţii publice a fost modificatã şi completatã în scopul armonizãrii cu reglementãrile la nivelul Uniunii Europene (<>Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii). Conform noilor reglementãri, performanţele şi cerinţele funcţionale prin care se definesc specificaţiile tehnice, cuprinse în caietul de sarcini elaborat de autoritatea contractantã, pot include şi caracteristici care se referã la impactul asupra mediului al produsului sau serviciului achiziţionat. În cazul în care autoritatea contractantã solicitã includerea anumitor cerinţe de mediu în specificaţiile privind performanţele şi cerinţele funcţionale, atunci aceasta are dreptul de a utiliza, integral sau parţial, criterii definite prin "etichete ecologice" europene, (multi)naţionale sau prin orice alte etichete ecologice.
România participã la Grupul de lucru al Comisiei Europene pentru achiziţii publice ecologice (Green Public Procurement). MMDD a organizat şi va continua sã organizeze seminarii, conferinţe, cursuri prin care sã disemineze informaţiile necesare în scopul schimbãrii mentalitãţii instituţiilor publice şi a producãtorilor faţã de achiziţiile "verzi", precum şi a promovãrii acestora. În anul 2007 au fost organizate 3 seminarii TAIEX "Ecoprocurement" la Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca pentru a informa şi a instrui achizitorii publici cu privire la necesitatea includerii aspectelor de mediu în achiziţiile publice*13).
-----
*13) http://www.mmediu.ro/upp/achizitii.htm

A fost constituit în coordonarea MMDD grupul de lucru pentru elaborarea Planului naţional de acţiune pentru achiziţiile publice ecologice (PNAPE). PNAPE stabileşte criterii ecologice pentru 8 grupe de produse şi servicii de interes pentru administraţia publicã şi prevede ţintele naţionale (voluntare sau obligatorii) aferente fiecãrui grup de produse şi servicii. PNAPE va finanţa, de asemenea, dezvoltarea de criterii ecologice la nivel naţional, precum şi instruirea achizitorilor publici. Totodatã, politica achiziţiilor publice ecologice va fi promovatã prin campanii de conştientizare (conferinţe, broşuri etc.).
4.6. Informarea, educarea şi instruirea
În vederea îndeplinirii obiectivelor strategice pentru educaţie şi formare profesionalã stabilite în cadrul Consiliului European Barcelona 2002 este necesarã adâncirea procesului de reformã a sistemului educaţional românesc. Astfel, se are în vedere crearea premiselor pentru o mai bunã adaptare a reţelei universitare la cerinţele pieţei muncii, asigurarea calitãţii educaţiei, precum şi compatibilizarea sistemului naţional de învãţãmânt cu sistemul european de educaţie şi formare profesionalã.
Educaţia reprezintã factorul strategic al dezvoltãrii viitoare a ţãrii prin contribuţia sa esenţialã la modelarea multidimensionalã şi anticipativã a capitalului uman. Educaţia este perceputã ca factor al dezvoltãrii durabile. Se doreşte ca educaţia pentru dezvoltare durabilã sã se dezvolte ca un concept larg şi cuprinzãtor, reunind aspecte interconectate referitoare la mediu, dar şi la problemele economice si sociale.
Deşi nu existã o strategie la nivel naţional privind educaţia şi conştientizarea în domeniul protecţiei mediului, acestea joacã un rol important în strategiile sectoriale, constituind instrumente pentru realizarea unei dezvoltãri socioeconomice durabile. În România, în ultimii 10 ani s-a dezvoltat considerabil învãţãmântul superior în domeniul mediului, prin înfiinţarea unor specializãri de mediu în cadrul universitãţilor şi prin dezvoltarea unor centre/departamente noi pentru tehnologii de mediu/ecoinovaţii.
În conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 635/2008 privind structurile instituţiilor de învãţãmânt superior şi specializãrile/programele de studii universitare de licenţã acreditate sau autorizate sã funcţioneze provizoriu, organizate de acestea, cu modificãrile ulterioare, Nomenclatorul domeniilor de studii universitare de licenţã şi al specializãrilor din cadrul acestora, al specializãrilor reglementate sectorial şi/sau general (anexa nr. 1 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 635/2008 ) prevede domenii de studii universitare de licenţã si specializãri referitoare la mediu, dupã cum urmeazã:
- domeniul de studii universitare de licenţã Ştiinţa mediului, cu specializãrile: Chimia mediului, Ecologie şi protecţia mediului, Geografia mediului, Fizica mediului, Ştiinţa mediului;
- domeniul de studii universitare de licenţã Economie, cu specializãrile: Economia mediului, Economie agroalimentarã şi a mediului;
- domeniul de studii universitare de licenţã Inginerie chimicã, cu specializarea Ingineria substanţelor anorganice şi protecţia mediului;
- domeniul de studii universitare de licenţã Inginerie civilã, cu specializarea Inginerie sanitarã şi protecţia mediului;
- domeniul de studii universitare de licenţã Ingineria mediului, cu specializãrile: Ingineria şi protecţia mediului în industrie, Ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice, Ingineria şi protecţia mediului în industria chimicã şi petrochimicã, Inginerie şi protecţia mediului în agriculturã, Ingineria dezvoltãrii rurale durabile, Ingineria mediului.
Dupã cum se poate constata, analizând structura instituţiilor de învãţãmânt superior de stat şi particular, majoritatea instituţiilor de învãţãmânt superior au în structurã facultãţi şi/sau specializãri referitoare la protecţia mediului.
<>Hotãrârea Guvernului nr. 635/2008 cuprinde noi specializãri, propuse de Agenţia Românã de Asigurare a Calitãţii în Învãţãmântul Superior (ARACIS) sau de senatele universitãţilor, ca de exemplu: "Inginerie şi management forestier" şi "Reconstrucţie ecologicã". Prin introducerea noilor specializãri se are în vedere asigurarea unui echilibru corespunzãtor între studiile de licenţã şi studiile de masterat. Universitãţile au dezvoltat, de asemenea, programe de studii universitare de masterat specializate. Anexele nr. 1 şi 2 la <>Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii şi tineretului nr. 4.644/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevãd programe de studii de masterat acreditate dupã cum urmeazã:
- Biotehnologii în protecţia mediului;
- Climatologie şi hidrologie;
- Evaluarea integratã a stãrii mediului;
- Inginerie alimentarã şi mediul înconjurãtor;
- Managementul protecţiei mediului în industrie;
- Gestionarea efectelor schimbãrilor climatice;
- Managementul resurselor naturale.
În privinţa informãrii şi comunicãrii în domeniul tehnologiilor de mediu, se organizeazã seminarii, conferinţe, dezbateri comune privind impactul acquis-ului de mediu asupra tehnologiilor şi echipamentelor. Pentru viitor se au în vedere intensificarea şi permanentizarea acestor acţiuni. Prin colaborare cu camerele de comerţ şi industrie va fi realizat un program amplu de promovare a ETAP, în scopul stimulãrii pieţei pentru tehnologiile de mediu. Prin aceste acţiuni se aşteaptã ca în primã etapã (2008-2009) sã se colecteze idei şi sã se punã în practicã acţiuni de promovare a ETAP (ghiduri de finanţare, newsletter, forum, interviuri, conferinţe, ateliere de lucru etc.), pentru ca eficacitatea acestora sã fie ulterior analizatã în cadrul Grupului de lucru ETAP România.
- Baza de date pentru tehnologii de mediu
În prezent, la nivel naţional nu existã o bazã de date centralizatã cu privire la tehnologiile de mediu, informaţiile fiind disparate, pe paginile web ale instituţiilor publice şi ale organizaţiilor cu preocupãri în domeniu. Este aşadar necesarã integrarea tuturor informaţiilor relevante într-o sursã unicã, precum şi crearea unei interfeţe uşor accesibile utilizatorilor. De aceea, MMDD îşi propune dezvoltarea unui portal bilingv (româno-englez) destinat promovãrii tehnologiilor de mediu/ecoinovaţii, care sã conţinã:
- informaţii generale despre tehnologiile de mediu/ecoinovaţii;
- lista cu paginile web unde pot fi accesate baze de date pentru tehnologii de mediu/ecoinovaţii;
- o bazã de date privind rezultatele parţiale sau finale ale proiectelor de cercetare finanţate din fonduri publice, cu diferite niveluri de acces pentru utilizatori;
- o bazã de date privind activitãţile desfãşurate de operatorii economici producãtori şi importatori de tehnologii de mediu, precum şi de cei cu activitãţi în promovarea acestora;
- ghiduri de finanţare pentru accesarea fondurilor relevante de cãtre operatorii economici, linkuri la toate informaţiile relevante privind finanţarea, disponibile pe paginile web ale altor instituţii/organizaţii;
- documente relevante (legislaţie, planuri de acţiune, documente de poziţie etc. din România şi din Uniunea Europeanã);
- studii de caz, iniţiative şi proiecte de succes relevante, din România şi din celelalte state membre ale Uniunii Europene;
- ştiri (iniţiative legislative, manifestãri expoziţionale, lansãri de programe, conferinţe şi seminarii etc.).
Pentru a stimula participarea institutelor de cercetare şi a operatorilor economici la târguri şi expoziţii de tehnologii de mediu, se va analiza posibilitatea dezvoltãrii unui mecanism de susţinere financiarã a participãrii.
4.7. Promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global
Cooperare în regiunea Mãrii Negre
Institutele de cercetare din România participã la programe internaţionale, bilaterale şi regionale, contribuind la întãrirea, extinderea şi internaţionalizarea ariei de cercetare europene în domeniu.
Spre exemplu, o serie de proiecte implementate de INCD Marinã Constanţa au avut ca obiective întãrirea cooperãrii în regiunea Mãrii Negre, îmbunãtãţirea managementului informaţiilor ştiinţifice şi a bazelor de date prin utilizarea celor mai avansate tehnici în domeniu, promovarea contribuţiei europene la sistemul global de observare a oceanului şi climei, îmbunãtãţirea capacitãţii de prognozã, realizarea planificãrilor transnaţionale în cadrul ICZM (Integrated Coastal Zone Management).
Transfer de expertizã în sud-estul Europei
În luna mai 2008, România şi Serbia au semnat un memorandum de înţelegere privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, acesta fiind primul document încheiat în acest sector între cele douã state. Aceasta înseamnã atât o colaborare pe termen lung în domeniul protecţiei mediului, cât şi un sprijin reciproc în acest sector.
Potrivit memorandumului de înţelegere în domeniul protecţiei mediului, cooperarea dintre cele douã pãrţi vizeazã armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar de mediu, implementarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale în domeniul protecţiei mediului, a instrumentelor pentru protecţia mediului şi integrarea lor în politicile sectoriale, gestionarea deşeurilor solide, a calitãţii aerului, prevenirea poluãrii industriale, prevenirea accidentelor cu impact asupra mediului şi implementarea unor proceduri de notificare în cazul unor astfel de accidente cu efect transfrontier, managementul şi protejarea ariilor ecologice sensibile, incluzând ariile naturale protejate, educaţie şi pregãtire pe probleme de mediu.
5. APLICAREA TEHNOLOGIILOR DE MEDIU ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR
Dezvoltarea urbanã contribuie la implementarea mãsurilor de prevenire a schimbãrilor climatice prin stabilirea unor reguli privind organizarea spaţialã a activitãţilor, modul de folosire a terenurilor şi echiparea cu infrastructurã, configurarea transportului urban, utilizarea tehnologiilor ecologice, utilizarea de metode de proiectare urbanã ecologicã, elaborarea şi implementarea de politici de atenuare a efectelor de serã şi de adaptare la schimbãrile climatice. În acest context, Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL) este autoritatea responsabilã pentru implementarea Directivei 89/106/CCE privind produsele pentru construcţii şi Directivei 2002/91/CE privind performanţa energeticã a clãdirilor.
Programe naţionale ce susţin dezvoltarea tehnologiilor de mediu în sectorul construcţiilor:
- Programul-pilot de reabilitare termicã finanţat de Fondul elveţian de contrapartidã şi cofinanţat de MDLPL şi autoritatea localã:
- prima etapa 2003-2004: reabilitarea termicã a unor clãdiri de locuit multietajate cu destinaţia de locuinţe sociale, cuprinzând 12 blocuri de locuinţe sociale, totalizând circa 100 de unitãţi locative;
- etapa a II-a 2005-2008 - reabilitarea termicã a unor clãdiri proprietate publicã din domeniul asistenţei sociale şi ocrotirii sãnãtãţii, cuprinzând 20 de clãdiri.
- Programul multianual de reabilitare termicã a clãdirilor de locuit multietajate
<>Hotãrârea Guvernului nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice precizeazã cã: "Programul naţional de reabilitare termicã a clãdirilor de locuit multietajate, adoptat de Guvern în luna iulie 2002, prevede reabilitarea, în intervalul 2004-2015, a 25 de mii de clãdiri de locuit multietajate." În cadrul acestui program coordonat de MDLPL au fost incluse în perioada 2005-2006 693 de blocuri de locuinţe condominii pentru care s-au realizat 684 de audituri energetice, 435 de studii de fezabilitate, 372 de proiecte tehnice, iar la 14 blocuri au fost realizate lucrãrile de reabilitare termicã.
Cele 14 blocuri finalizate în perioada 2006-2007 se aflã în oraşele: Buzãu, Mediaş, Moldova Nouã, Ploieşti, Topoloveni, Bucureşti, Miercurea-Ciuc, Piatra-Neamţ, Târgovişte, Târgu Mureş.
În anul 2008, MDLPL a alocat fonduri pentru realizarea lucrãrilor de reabilitare termicã pentru încã 145 de blocuri de locuinţe.
Conform primului Plan naţional de acţiune privind eficienţa energeticã, transmis de cãtre ţara noastrã Comisiei Europene, aşa cum prevede Directiva 2006/32/CE, se preconizeazã cã prin aplicarea mãsurilor de reabilitare termicã la blocurile de locuinţe incluse în Programul multianual sã se realizeze economii de energie de circa 25% faţã de situaţia actualã, respectiv realizarea unei economii de energie pentru perioada 20082010 de circa 36.000 MWh/an (circa 3,0 mii tone echivalent petrol şi aproximativ 7.500 tone CO2).
Administratorii clãdirilor publice trebuie sã iniţieze acţiunea de îmbunãtãţire a performanţei energetice a acestora, fiind astfel un exemplu pentru proprietarii celorlalte tipuri de clãdiri din România. Începând cu 21 aprilie 2008, MDLPL a devenit prima instituţie publicã care îşi afişeazã Certificatul de performanţã energeticã a clãdirii din str. Apolodor nr. 17, aşa cum prevãd directivele europene.
În anul 2006, MDLPL în colaborare cu Asociaţia auditorilor energetici pentru clãdiri a demarat un program demonstrativ care a avut ca scop reabilitarea corpurilor clãdirilor A, B şi H care aparţin Colegiului Naţional Sportiv "Cetate Deva" (unde se antreneazã Lotul naţional de gimnasticã al României) şi reabilitarea cãminului studenţesc nr. 2 de la Universitatea Tehnicã de Construcţii Bucureşti. Programul a urmãrit, de asemenea, sã familiarizeze viitorii ingineri cu materialele, soluţiile de reabilitare termicã a clãdirilor şi cu certificatul de performanţã energeticã, clãdirea cãminului studenţesc având în acest moment, dupã finalizarea reabilitãrii termice, certificatul de performanţã energeticã afişat.
Cercetãri inovative în domeniul construcţiilor
Prin planurile naţionale de CDI au fost realizate proiecte cu rezultate inovative în domeniile: soluţii de monitorizare şi evaluare a performanţei energetice a clãdirilor, metode de revalorificare a deşeurilor din construcţii, soluţii privind utilizarea surselor regenerabile de energie în construcţii etc. Sunt prezentate în continuare câteva dintre cele mai reprezentative proiecte realizate în ultimii 5 ani:
Program MENER 223; 2002-2005 - Titlu proiect: Sistem de evaluare şi certificare a clãdirilor existente din punctul de vedere al consumului de energie şi utilitãţi şi al impactului asupra calitãţii mediului înconjurãtor - realizat de INCERC Bucureşti http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Mener_223.htm
Rezultatele acestui proiect au fost materializate în:
- elemente procedurale şi instrumentele de calcul necesare aplicãrii unui sistem de certificare a clãdirilor existente din punctul de vedere al consumului de energie şi al impactului asupra calitãţii mediului înconjurãtor;
- sisteme de utilizare a energiei solare;
- evaluarea impactului solului asupra performanţei energetice a clãdirilor existente;
- sisteme de ventilare şi condiţionare a aerului;
- microclimatul interior în sezonul cald;
- evaluarea emisiilor de dioxid de carbon în raport cu consumul de combustibil necesar asigurãrii utilitãţilor termice;
- program de calcul CERTBUILD;
- sistem de atestare a metodologiilor de calcul alternative.
Program AMTRANS 7B10; 2004-2006 - Titlu proiect: Tehnologii moderne pentru reutilizarea în domeniul construcţiilor a materialelor pe bazã de mase plastice provenite din dezafectarea construcţiilor şi/sau instalaţiilor cu termen de garanţie depãşit - realizat de INCERC Bucureşti
Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:
- reciclarea deşeurilor de ţeavã din PVC la un produs de aceeaşi calitate ca şi a ţevilor SN, şi anume ţevi pentru canalizãri interioare şi exterioare din PVC multistrat SN4 conform standard de firmã nr. 36;
- obţinerea predalelor din beton cu conţinut de deşeuri din PVC, utilizate ca strat de bazã pentru pardoseli uşoare.
Operatorii economici care valorificã rezultatele cercetãrilor sunt Societatea Comercialã TERAPLAST - S.A. Bistriţa şi Societatea Comercialã APA NOVA - S.A. (colector de deşeuri)
http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_7B10.htm
Program AMTRANS 3B01; 2002-2004 - Titlu proiect: Soluţii eficiente privind prioritãţile şi metodele de reabilitare a fondului de locuinţe existente - realizat de INCERC Bucureşti
Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:
- studii asupra soluţiilor eficiente de reabilitare termicã a clãdirilor existente;
- manual de reabilitare termicã a clãdirilor prin îmbunãtãţirea protecţiei termice a pereţilor exteriori;
- modernizarea termicã şi monitorizarea consumului pe o casã experimentalã amplasatã pe platforma INCERC, la care consumul de energie s-a redus de la 300 kWh/mp la 150 kWh/mp;
- testarea eficienţei diferitelor metode de reabilitare termicã;
- studii asupra politicii referitoare la eficienţa energeticã a clãdirilor;
- elaborarea strategiilor vizând prioritãţile şi metodele de reabilitare energeticã a clãdirilor existente.
http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_3B01/Amtrans_ 3B01.htm
Program AMTRANS 6B02; 2004-2006 - Titlu proiect: Impactul soluţiilor moderne de reabilitare energeticã a clãdirilor existente asupra performanţei energetice şi economice a acestora, în contextul prevederilor Directivei europene 2002/91/CEE - realizat de INCERC Bucureşti
Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:
- metoda de evaluare a performanţei energetice şi de mediu a sistemelor de încãlzire districtuale;
- realizarea unei clãdiri experimentale cu spaţiu solar cu circulaţie controlatã a aerului pe platforma INCERC;
- reducerea consumului de energie de la 150 kWh/mp la 98 kWh/mp
http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_6B02.htm
De asemenea, în cadrul programului naţional Parteneriate în domenii prioritare din PNCDI II vor fi realizate proiecte ce vizeazã dezvoltarea şi aplicarea tehnologiilor de mediu în construcţii:
Titlu proiect: Cercetãri multidisciplinare în vederea stabilirii unor soluţii particulare şi globale de reducere a impactului realizãrii, consolidãrii şi postutilizãrii construcţiilor asupra mediului (Contract nr. 31.052/2007) - realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti
Programul este în curs de desfãşurare, având urmãtoarele obiective:
- analiza rezultatelor cercetãrilor efectuate pe plan internaţional privind impactul construcţiilor de beton asupra mediului;
- creerea şi stabilirea domeniilor de utilizare a lianţilor ecologici;
- elaborarea de soluţii noi ecologice, de proiectare şi de consolidare a structurilor din beton armat;
- elaborarea unor metode moderne de reciclare a agregatelor.
Elaborarea unei metodologii de evaluare a impactului construcţiilor asupra mediului
ANVINTEX 2007-2010 (Contract nr. 31.055/2007) Titlu proiect: Anvelope inteligente cu funcţiuni de utilizare a exergiei mediului pentru clãdiri cu confort ridicat şi consum energetic redus - realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti (http:/www.incerc2004.ro/Proiecte/anvintex.htm)
Programul este în curs de desfãşurare şi se preconizeazã urmãtoarele rezultate:
- proceduri de cuantificare a performanţelor energetice şi de mediu ale clãdirilor care vor forma obiectul unor notificãri trimise cãtre organismele europene şi internaţionale de standardizare CEN şi ISO;
- realizarea sistemelor de gestiune inteligentã de tip predictor-corector a anvelopelor de tip parietodinamic şi endotermic cu performanţã energeticã superioarã;
- realizarea unei platforme experimentale în incinta INCERC;
- editarea unui ghid de bunã practicã util în activitatea de proiectare a sistemelor.
COSTREMON 2007-2010 Titlu proiect: Sistem informatizat inovativ de monitorizare şi reglare a furnizãrii cãldurii, precum şi de repartizare corectã a costurilor aferente încãlzirii clãdirilor de tip condominiu - realizat de Institutul Naţional de CercetareDezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti
http:/www.incerc2004.ro/Proiecte/costremon.htm
Rezultate preconizate:
- elaborarea unui manual pentru asigurarea performanţei energetice ridicate a clãdirilor;
- dezvoltarea unui "laborator virtual" pentru asistenţa consumatorilor;
- realizarea şi aplicarea unui sistem informatic prin dotarea clãdirilor existente, dar şi a celor noi, care va conduce la urmãtoarele:
- stimularea adoptãrii soluţiilor de diminuare a disipãrii fluxului termic cãtre exterior prin popularizarea soluţiilor de tip "best practice":
- adoptarea soluţiilor de modernizare energeticã a clãdirilor existente fãrã modificarea sistemului de încãlzire interioarã;
- transformarea sistemului de încãlzire interioarã într-un sistem elastic, ca urmare a câştigãrii prioritãţii funcţionale ca principalã caracteristicã cu situaţia actualã.
Certificatul de performanţã energeticã
În vederea alinierii la prevederile Directivei 2002/91/CE privind performanţa energeticã a clãdirilor, transpusã în legislaţia naţionalã, a fost elaborat cadrul tehnic normativ necesar realizãrii auditului energetic şi certificãrii energetice a clãdirilor astfel încât proprietarii/locatarii sã fie informaţi asupra consumului energetic al clãdirii. Creşterea performanţei energetice a clãdirilor este parte a aquis-ului comunitar, cerinţã a Directivei 91/2002/CE privind performanţa energeticã a clãdirilor, preluatã în legislaţia românã prin <>Legea nr. 372/2005 . S-a elaborat Metodologia de calcul al performanţei energetice în clãdiri, în baza cãreia se pot elabora certificatele de performanţã energeticã a clãdirilor. De asemenea, au fost elaborate normele metodologice privind performanţa energeticã a clãdirilor care prevãd, printre altele, elaborarea certificatelor de performanţã energeticã pentru categoriile de clãdiri care urmeazã a fi construite şi care au primit autorizaţie de construire începând cu data de 1 ianuarie 2007, respectiv pentru categoriile de clãdiri ce urmeazã a fi vândute/închiriate dupã data intrãrii în vigoare a legii.
Pentru reabilitarea termicã a unei clãdiri este necesar sã se realizeze auditul energetic, cu elaborarea Certificatului de performanţã energeticã a acesteia de cãtre un auditor energetic pentru clãdiri. În sprijinul acestei acţiuni, MDLPL a avut în vedere atestarea tehnico-profesionalã pentru calitatea de auditor energetic pentru clãdiri a unui numãr mare de specialişti în domeniu, conform Ordinului ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţelor nr. 550/2003. Lista auditorilor energetici pentru clãdiri se aflã pe site-ul www.mdlpl.ro.
În anul 2008 sunt în curs de elaborare cercetãri, documentaţii şi studii privind evaluarea performanţei energetice a clãdirilor:
- cercetãri: modul de determinare şi procedura de calcul al performanţei energetice a clãdirilor dotate cu instalaţii de încãlzire a spaţiilor ocupate, diversificarea referenţialelor energetice, modul de determinare şi procedura de calcul al performanţei energetice a clãdirilor dotate cu instalaţii de producere şi consum al apei calde de consum, modul de determinare şi procedura de calcul al performanţei energetice a clãdirilor dotate cu instalaţii de rãcire/ventilare/climatizare a spaţiilor ocupate, modul de determinare şi procedura de calcul al performanţei energetice a clãdirilor dotate cu instalaţii de iluminat, asigurarea confortului termic şi fiziologic în condiţiile unui consum redus de energie, determinarea anului climatic-tip, necesar calculelor de dimensionare a instalaţiilor şi de evaluare a performanţei energetice a clãdirilor, metode alternative de calcul al performanţei energetice a clãdirilor;
- documentaţii: breviar de calcul al performanţei energetice a clãdirilor;
- studii: certificatul de performanţã energeticã - studiu de caz pe tipuri de clãdiri, metode de calcul de determinare a necesarului de cãldurã şi de frig pentru încãlzirea/rãcirea spaţiilor ocupate.
Informarea, educarea şi instruirea în domeniul construcţiilor şi dezvoltãrii urbane durabile
În vederea educãrii tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea urbanã pentru realizarea unor politici urbane eficiente şi promovarea dezvoltãrii durabile a oraşelor, România participã prin MDLPL la programul "Reţeaua europeanã de cunoştinţe în domeniul urbanismului" (European Urban Knowledge Network) - EUKN, având ca obiectiv facilitarea schimbului de cunoştinţe şi de bune practici în domeniul dezvoltãrii urbane durabile, sprijinirea autoritãţilor locale şi a factorilor de decizie politici şi a practicienilor.
Participarea MDLPL la EUKN contribuie la dezvoltarea relaţiilor de cooperare între specialiştii români şi europeni în domeniul urbanismului, cu efect direct asupra îmbunãtãţirii capacitãţii administrative şi instituţionale a instituţiilor româneşti cu responsabilitãţi în dezvoltarea urbanã.
6. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA
Monitorizarea şi evaluarea Foii de parcurs ETAP aferente perioadei 2008-2009 va fi efectuatã de cãtre Grupul de lucru ETAP România în cel de-al doilea semestru al anului 2009. Grupul de lucru ETAP România va elabora, sub coordonarea MMDD, Foaia de parcurs ETAP aferentã perioadei 2010-2013, care va fi transmisã Guvernului spre aprobare pânã la sfârşitul anului 2009.
7. PRIORITĂŢILE PE TERMEN MEDIU (2008-2009):
- analiza situaţiei actuale (integrarea datelor despre cercetare, pe de o parte, şi despre stadiul pieţei pentru tehnologii pentru protecţia mediului, pe de altã parte, în douã surse comprehensive, astfel încât sã poatã fi uşor accesate de toţi factorii interesaţi). Pe baza acestei analize, se vor identifica direcţiile prioritare de acţiune pentru urmãtoarea perioadã (2010-2013);
- informarea operatorilor economici cu privire la oportunitatea de afaceri reprezentatã de tehnologiile pentru protecţia mediului (seminarii, informaţii despre evenimentele relevante etc.);
- identificarea şi promovarea de instrumente de susţinere a pieţei pentru tehnologiile de mediu (instrumente economice şi financiare).
Aceste prioritãţi sunt reflectate în lista acţiunilor de implementare a ETAP în România, la cap. 8.

8. LISTA ACŢIUNILOR DE IMPLEMENTARE 2008-2009





 ┌─────────────────────────┬───────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┐
 │    Obiectiv/Acţiune     │Respon-│    Situaţia actualã     │   Rezultate aşteptate   │    Termen    │
 │                         │ sabil │         (2008)          │                         │              │
 ├─────────────────────────┴───────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┤
 │Cercetare-dezvoltare                                                                                │
 ├─────────────────────────┬───────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┤
 │1. Stimularea cooperãrii │ANCS,  │Apeluri pentru propuneri │Nr. total de proiecte -  │2009          │
 │cercetare - industrie,   │MMDD   │2007 şi 2008.            │program "Parteneriate"   │              │
 │cercetare - unitãţi eco- │       │                         │din Planul naţional II   │              │
 │nomice în domeniul mediu-│       │                         │(2007-2013) Buget alocat │              │
 │lui (proiecte CD în par- │       │                         │din fonduri publice      │              │
 │teneriat, platforme/clus-│       │                         │pentru proiectele de     │              │
 │tere tehnologice integra-│       │                         │cercetare - program      │              │
 │te) şi a cercetãrii de   │       │                         │"Parteneriate" din Planul│              │
 │firmã realizatã în coo-  │       │                         │naţional II (2007-2013)  │              │
 │perare cu unitãţile CD   │       │                         │                         │              │
 │orientate spre dezvolta- │       │                         │                         │              │
 │rea şi aplicarea         │       │                         │                         │              │
 │tehnologiilor de mediu   │       │                         │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │2. Dezvoltarea unei baze │MMDD,  │În prezent nu existã o   │Bancã de date actualizatã│Permanent     │
 │de date comune, cuprin-  │ANCS,  │bazã de date centralizatã│permanent                │              │
 │zând rezultate ale acti- │CCIB   │care sã permitã accesarea│Lansarea bazei de date în│              │
 │vitãţii de cercetare-    │       │informaţiilor despre     │cadrul proiectului       │              │
 │dezvoltare referitoare la│       │rezultatele proiectelor  │EcoEmerge (2009)         │              │
 │tehnologiile de mediu    │       │de cercetare relevante   │                         │              │
 │care pot fi aplicate     │       │pentru domeniul tehnolo- │                         │              │
 │rapid şi la costuri mini-│       │giilor de mediu, cu apli-│                         │              │
 │me pentru a rezolva pro- │       │cabilitate în industrie  │                         │              │
 │blemele stringente ale   │       │                         │                         │              │
 │operatorilor economici   │       │                         │                         │              │
 ├─────────────────────────┴───────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┤
 │Sisteme pentru testarea/certificarea tehnologiilor de mediu                                         │
 ├─────────────────────────┬───────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┤
 │1. Promovarea de activi- │MDLPL  │                         │                         │              │
 │tãţi specifice de regle- │       │                         │                         │              │
 │mentare: cercetãri,      │       │                         │                         │              │
 │studii, documentãri,     │       │                         │                         │              │
 │elaborarea de ghiduri/   │       │                         │                         │              │
 │manual privind protecţia │       │                         │                         │              │
 │mediului prin:           │       │                         │                         │              │
 │- îmbunãtãţirea eficien- │       │11 contracte             │Cercetãri, documentaţii, │Permanent     │
 │ţei energetice a clãdi-  │       │                         │studii. Afişarea pe data │2008          │
 │rilor existente;         │       │                         │de 21 aprilie 2008 a     │              │
 │- perfecţionarea metodo- │       │                         │certificatului de        │              │
 │logiei de calcul al      │       │                         │performanţã energeticã   │              │
 │performanţei energetice a│       │                         │conform Directivei       │              │
 │clãdirilor prin Grant    │       │                         │91/2002/CE               │              │
 │guvern olandez cu        │       │                         │                         │              │
 │realizarea unui studiu de│       │                         │                         │              │
 │caz a certificatului de  │       │                         │                         │              │
 │performanţã energeticã a │       │                         │                         │              │
 │clãdirii MDLPL,          │       │                         │                         │              │
 │str. Apolodor nr. 17;    │       │                         │                         │              │
 │- evaluarea performanţei │       │                         │                         │Permanent     │
 │energetice şi de mediu a │       │                         │                         │              │
 │clãdirilor cu faţade     │       │                         │                         │              │
 │complet vitrate - mãsuri │       │                         │                         │              │
 │de reducere a consumului │       │                         │                         │              │
 │de energie.              │       │                         │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │2. Adoptarea standardelor│MDLPL  │Au fost contractate 14   │Adoptarea standardelor   │2008-2009     │
 │"passive house" pentru   │       │standarde                │"passive house" pentru   │(acţiune      │
 │clãdiri eficiente din    │       │                         │clãdiri pânã la sfârşitul│continuã)     │
 │punct de vedere energetic│       │                         │anului 2009              │              │
 │(intelligent buildings)  │       │                         │                         │              │
 ├─────────────────────────┴───────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┤
 │Managementul performanţei de mediu                                                                  │
 ├─────────────────────────┬───────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┤
 │1. Sprijin pentru imple- │MEF    │În perioada 2005-2008 au │Nr. de operatori econo-  │Permanent     │
 │mentarea şi certificarea │       │fost finanţate prin      │mici care au solicitat   │              │
 │sistemelor de management │       │Programul de creştere a  │finanţare prin           │              │
 │de mediu, conform ISO    │       │competitivitãţii economi-│Programul de creştere a  │              │
 │14001/înregistrarea orga-│       │ce un numãr de 221 de    │competitivitãţii econo-  │              │
 │nizaţiilor conform EMAS  │       │contracte prin care s-a  │mice pentru implementarea│              │
 │                         │       │implementat şi certificat│SMM                      │              │
 │                         │       │sistemul de management de│                         │              │
 │                         │       │mediu ISO 14001 (în anul │                         │              │
 │                         │       │2005 - 35, în anul 2006  │                         │              │
 │                         │       │- 64, în anul 2007 - 104,│                         │              │
 │                         │       │în anul 2008 - 18 con-   │                         │              │
 │                         │       │tracte finalizate).      │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │2. Promovarea etichetei  │MMDD   │Douã etichete ecologice  │Promovarea ecoetichetei  │2009          │
 │ecologice                │       │acordate înainte de      │europene prin acţiuni de │              │
 │                         │       │aderarea la Uniunea Euro-│informare                │              │
 │                         │       │peanã                    │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │3. Promovarea de cerce-  │MDLPL  │                         │                         │Permanent     │
 │tãri, studii, documentãri│       │                         │                         │              │
 │privind postutilizarea   │       │                         │                         │              │
 │construcţiilor şi        │       │                         │                         │              │
 │reciclarea/valorificarea │       │                         │                         │              │
 │materialelor rezultate   │       │                         │                         │              │
 │din activitatea de       │       │                         │                         │              │
 │construcţii              │       │                         │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │4. Program-pilot de rea- │MDLPL  │- 20 de obiective finali-│Finalizarea celor 10     │2008          │
 │bilitare termicã a unor  │       │zate                     │obiective în anul 2008   │              │
 │clãdiri proprietate pu-  │       │- 5 obiective în fazã de │                         │              │
 │blicã finanţat de Fondul │       │execuţie                 │                         │              │
 │elveţian de contrapartidã│       │- 5 proiecte tehnice în  │                         │              │
 │şi cofinanţat de MDLPL şi│       │curs de perfecţionare    │                         │              │
 │autoritatea localã       │       │                         │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │5. Program demonstrativ  │MDLPL  │Afişarea certificatului  │                         │2009          │
 │de reabilitare a unor    │       │de performanţã energeticã│                         │              │
 │clãdiri publice cu       │       │la Colegiul Naţional     │                         │              │
 │afişarea certificatului  │       │Sportiv Cetate Deva şi la│                         │              │
 │de performanţã energeticã│       │Cãminul studenţesc nr. 2 │                         │              │
 │                         │       │UTCB                     │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │6. Program multianual de │MDLPL  │Au fost finalizate 14    │Pentru anul 2008 s-au    │2008-2009     │
 │reabilitare termicã a    │       │blocuri de locuinţe din  │alocat fonduri pentru    │              │
 │clãdirilor de locuit     │       │693 de blocuri incluse în│reabilitarea a 145 de    │              │
 │multietajate             │       │program.                 │blocuri de locuinţe.     │              │
 ├─────────────────────────┴───────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┤
 │Mobilizarea surselor de finanţare                                                                   │
 ├─────────────────────────┬───────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┤
 │1. Promovarea finanţãrii │MMDD,  │            -            │Acţiuni comune - mate-   │Permanent     │
 │prin Fondul pentru mediu │AFM,   │                         │riale informative, orga- │              │
 │                         │MIRA   │                         │nizarea şi participarea  │              │
 │                         │       │                         │la evenimente dedicate   │              │
 │                         │       │                         │promovãrii tehnologiilor │              │
 │                         │       │                         │de mediu                 │              │
 │                         │       │                         │Secţiune dedicatã        │              │
 │                         │       │                         │oportunitãţilor de finan-│              │
 │                         │       │                         │ţare prin                │              │
 │                         │       │                         │Fondul pentru mediu pe   │              │
 │                         │       │                         │portalul ETAP, la        │              │
 │                         │       │                         │"Instrumente financiare" │              │
 │                         │       │                         │(2009)                   │              │
 │                         │       │                         │Secţiune cu link ETAP pe │              │
 │                         │       │                         │site-ul AFM (2009).      │              │
 ├─────────────────────────┴───────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┤
 │Instrumente de piaţã                                                                                │
 ├─────────────────────────┬───────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┤
 │1. Promovarea producerii │MEF,   │            -            │Conform Strategiei ener- │Permanent     │
 │de energie din surse     │MIRA,  │                         │getice a României pentru │              │
 │regenerabile (eoliene,   │ANRE   │                         │perioada 2007-2020       │              │
 │hidroenergetice, solare, │       │                         │                         │              │
 │biomasã şi resurse geo-  │       │                         │                         │              │
 │termale)                 │       │                         │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │2. Dezvoltarea unui      │MMDD,  │Elaborarea unor propuneri│Platformã naţionalã      │2009          │
 │program naţional de      │CCIB   │de proiecte cu finanţare │pentru informare şi      │              │
 │stimulare a pieţei pentru│       │externã în vederea       │transfer tehnologic      │              │
 │tehnologii, produse şi   │       │dezvoltãrii unor compo-  │Portal web pentru tehno- │              │
 │servicii ecologice în    │       │nente ale programului    │logii de mediu (interfaţã│              │
 │România                  │       │Informarea permanentã a  │electronicã pentru acti- │              │
 │                         │       │operatorilor economici,  │vitatea de transfer      │              │
 │                         │       │prin newsletter-ul elec- │tehnologic) - acţiune 1  │              │
 │                         │       │tronic al CCIB şi        │de la Informare şi       │              │
 │                         │       │secţiunea "Mediu" a      │comunicare) îâ           │              │
 │                         │       │website-ului dedicat     │Studiu de piaţã privind  │              │
 │                         │       │integrãrii europene al   │tehnologiile de mediu    │              │
 │                         │       │CCIB, pentru creşterea   │existente în România     │              │
 │                         │       │nivelului de conştien-   │Pachet de metode pentru  │              │
 │                         │       │tizare a necesitãţii şi  │dezvoltarea pieţei pentru│              │
 │                         │       │avantajelor dezvoltãrii  │tehnologii de mediu în   │              │
 │                         │       │de tehnologii/produse/   │România                  │              │
 │                         │       │servicii ecologice,      │Realizarea unei pieţe    │              │
 │                         │       │precum şi pentru         │virtuale de tranzacţionar│              │
 │                         │       │sesizarea oportunitãţilor│a ecotehnologiilor, bunu-│              │
 │                         │       │de afaceri şi/sau        │rilor şi serviciilor     │              │
 │                         │       │finanţare                │ecologice                │              │
 │                         │       │Informare permanentã a   │Sprijin pentru companiile│              │
 │                         │       │autoritãţilor publice şi │ecoinovative (servicii de│              │
 │                         │       │a operatorilor economici │consultanţã prin înscri- │              │
 │                         │       │prin secţiunile specifice│erea în sistem, promova- │              │
 │                         │       │ale website-ului MMDD    │rea bunelor practici prin│              │
 │                         │       │asupra evoluţiilor       │publicarea studiilor     │              │
 │                         │       │legislative şi economice │de caz pe site-ul MMDD,  │              │
 │                         │       │relevante                │pe site-ul ETAP RO şi pe │              │
 │                         │       │                         │cel al Comisiei Europene │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │3. Implementarea concep- │MMDD,  │Proiectul                │Nr. de companii incluse  │Octombrie     │
 │tului de simbiozã indus- │INCD   │LIFE07 ENV/RO000690      │în proiect               │2009          │
 │trialã în România -      │ECOIND │Aplicarea principiilor   │Nr. de parteneriate      │- raport      │
 │transfer de bune practici│       │ecologiei industriale la │simbiotice între companii│iniţial       │
 │din Marea Britanie -     │       │dezvoltarea regionalã a  │- tone deşeuri reutili-  │              │
 │www.nisp.org.uk          │       │fost aprobat pentru      │zate;                    │              │
 │(Proiect-pilot 2009-2011,│       │finanţare prin programul │- tone de apã economi-   │              │
 │Program naţional 2011-   │       │Life +.                  │sitã;                    │              │
 │2015)                    │       │În februarie 2009 va     │- reducerea consumului de│              │
 │                         │       │începe implementarea     │energie (MW);            │              │
 │                         │       │acestui proiectpilot     │- economii financiare    │              │
 │                         │       │(cu o duratã de 2,5 ani).│(lei/an).                │              │
 ├─────────────────────────┴───────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┤
 │Achiziţii publice ecologice                                                                         │
 ├─────────────────────────┬───────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┤
 │1. Elaborarea Planului   │MMDD,  │În prezent este în curs  │Ţinte obligatorii şi     │Ianuarie 2009 │
 │naţional de acţiune      │ANRMAP │de avizare proiectul     │voluntare pentru opt     │              │
 │pentru achiziţii publice │       │hotãrârii Guvernului     │grupe de produse şi      │              │
 │ecologice (PNAPE)        │       │pentru aprobarea PNAPE   │servicii                 │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │2. Instruirea autoritã-  │MMDD,  │            -            │- aproximativ 450 de     │2009          │
 │ţilor publice în vederea │ANRMAP │                         │achizitori publici       │              │
 │îndeplinirii ţintelor din│       │                         │instruiţi (workshopuri în│              │
 │PNAPE                    │       │                         │toate cele opt regiuni); │              │
 │                         │       │                         │- aproximativ 20 de      │              │
 │                         │       │                         │persoane formate ca      │              │
 │                         │       │                         │experţi în domeniul      │              │
 │                         │       │                         │achiziţiilor publice     │              │
 │                         │       │                         │(Training of Trainers).  │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │3. Studiu de piaţã -     │MMDD   │            -            │Bazã de date cu produse  │2008          │
 │produse şi servicii      │       │                         │şi servicii ecologice    │              │
 │ecologice (finalizare    │       │                         │existente pe piaţa din   │              │
 │decembrie 2008)          │       │                         │România                  │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │4. Diseminarea conceptu- │MMDD   │Aproximativ 150 de auto- │200 de autoritãţi publice│2009          │
 │lui de achiziţii publice │       │ritãţi publice şi produ- │şi producãtori informaţi │              │
 │ecologice                │       │cãtori au beneficiat de  │cu privire la posibili-  │              │
 │                         │       │informare cu ocazia a 3  │tatea efectuãrii         │              │
 │                         │       │seminarii TAIEX          │achiziţiilor ecologice   │              │
 │                         │       │(organizate la Iaşi,     │                         │              │
 │                         │       │Cluj-Napoca şi Bucureşti)│                         │              │
 │                         │       │în anul 2007             │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │5. Construirea unei      │MMDD   │Pagina web pe site-ul    │Website Ecoachiziţii     │2009          │
 │pagini web dedicate      │       │MMDD                     │                         │              │
 │achiziţiilor ecologice,  │       │http://www.mmediu.ro/upp/│                         │              │
 │care sã conţinã o bazã de│       │achizitii.htm            │                         │              │
 │date a instituţiilor din │       │                         │                         │              │
 │administraţia publicã    │       │                         │                         │              │
 │centralã şi localã care  │       │                         │                         │              │
 │practicã sistemul        │       │                         │                         │              │
 │achiziţiilor ecologice   │       │                         │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │6. Monitorizarea şi con- │MMDD   │În curs de elaborare     │Sistem electronic de     │2008          │
 │trolul aplicãrii legisla-│(ANPM),│                         │monitorizare a aplicãrii │              │
 │ţiei în domeniul achizi- │ANRMAP,│                         │PNAPE                    │              │
 │ţiilor publice ecologice │MMDD   │                         │Procedurã de control     │              │
 │                         │(GNM)  │                         │pentru aplicarea PNAPE   │              │
 ├─────────────────────────┴───────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┤
 │Informare, educare şi instruire                                                                     │
 ├─────────────────────────┬───────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┤
 │1. Dezvoltarea unui      │MMDD,  │În prezent existã o pa-  │                         │Portalul va fi│
 │portal ETAP (EcoTehnoNet)│CCIB   │ginã web dedicatã ETAP,  │                         │realizat în   │
 │care va conţine o bazã de│       │pe site-ul MMDD          │                         │cadrul        │
 │date cu operatori econo- │       │http://www.mmediu.ro/    │                         │Proiectului   │
 │mici implicaţi în dez-   │       │upp/etap.htm             │                         │"Dezvoltarea  │
 │voltarea tehnologiilor de│       │A fost iniţiat un inven- │                         │pieţelor      │
 │mediu, pe domenii de     │       │tar (pe bazã de înscriere│                         │ecologice     │
 │activitate               │       │voluntarã) cu operatorii │                         │emergente" şi │
 │Realizarea unei conexiuni│       │economici implicaţi      │                         │va fi         │
 │web între portalul ETAP  │       │în producerea, importul  │                         │funcţional    │
 │şi site-ul Agenţiei      │       │tehnologiilor de mediu,  │                         │(în cazul     │
 │Europene de Mediu, pentru│       │aflat în prezent pe      │                         │aprobãrii     │
 │încãrcarea automatã cu   │       │site-ul CCIB             │                         │proiectului)  │
 │date a Environmental     │       │http://www.ccib.ro/      │                         │pânã la       │
 │Technologies Atlas       │       │eurojurnal/              │                         │sfârşitul     │
 │                         │       │BD_DOCUMENTS.aspx?docu   │                         │anului 2009.  │
 │                         │       │ment_date_param=01.12.200│                         │              │
 │                         │       │6&BD_BULLETINSDir=Asc    │                         │              │
 │                         │       │Nu existã un flux        │                         │              │
 │                         │       │consistent de informaţii │                         │              │
 │                         │       │cãtre Atlasul            │                         │              │
 │                         │       │tehnologiilor de mediu al│                         │              │
 │                         │       │EEA                      │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │2. Workshop TAIEX -      │MDLPL  │            -            │Administraţii publice    │2009          │
 │tehnologii de mediu,     │       │                         │centrale şi locale,      │              │
 │reciclare materiale de   │       │                         │asociaţii profesionale şi│              │
 │construcţii              │       │                         │patronale, institute de  │              │
 │                         │       │                         │cercetare, instituţii de │              │
 │                         │       │                         │învãţãmânt superior şi   │              │
 │                         │       │                         │operatori economici      │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │3. Promovarea mãsurilor  │MDLPL  │            -            │Informarea asociaţiilor  │2008-2009     │
 │privind reabilitarea     │       │                         │de locatari cu privire la│              │
 │termicã a clãdirilor prin│       │                         │aplicarea mãsurilor de   │              │
 │broşuri, pliante, postere│       │                         │reabilitare termicã a    │              │
 │                         │       │                         │clãdirilor prin disemi-  │              │
 │                         │       │                         │narea de materiale       │              │
 │                         │       │                         │informative              │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │4. Seminar TAIEX -       │MMDD   │În cursul anului 2007 a  │Nr. de operatori econo-  │2009          │
 │implementarea ETAP în    │       │fost realizat un seminar │mici participanţi        │              │
 │România                  │       │dedicat ETAP (30 de      │informaţi cu privire la  │              │
 │                         │       │participanţi) şi au fost │oportunitatea de afaceri │              │
 │                         │       │susţinute prezentãri în  │reprezentatã de tehnolo- │              │
 │                         │       │cadrul a 12 evenimente de│giile de mediu           │              │
 │                         │       │informare                │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │5. Elaborarea unui ghid  │MMDD   │            -            │                         │2009          │
 │de finanţare pentru      │       │                         │                         │              │
 │tehnologiile de mediu    │       │                         │                         │              │
 │pentru operatorii        │       │                         │                         │              │
 │economici:               │       │                         │                         │              │
 │a) propunerea unei       │       │                         │                         │              │
 │structuri a ghidului     │       │                         │                         │              │
 │(domenii, de exemplu:    │       │                         │                         │              │
 │cercetare, aplicare,     │       │                         │                         │              │
 │promovare, fiecare       │       │                         │                         │              │
 │domeniu fiind detaliat   │       │                         │                         │              │
 │pe subdomenii            │       │                         │                         │              │
 │tehnologice);            │       │                         │                         │              │
 │b) principalele surse de │       │                         │                         │              │
 │finanţare (programe      │       │                         │                         │              │
 │naţionale, europene şi   │       │                         │                         │              │
 │internaţionale)          │       │                         │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │6. Publicitate pentru    │MMDD,  │S-a realizat publicitate │Nr. de evenimente        │Plan de       │
 │târguri şi expoziţii în  │CCIB,  │pentru Expoziţia interna-│promovate                │publicitate   │
 │domeniul tehnologiilor de│CCIR   │ţionalã Pollutec Horizons│Nr. de operatori         │realizat anual│
 │mediu, organizare sesiuni│       │2007 şi 2008 şi s-a      │economici                │în cursul     │
 │economice şi schimburi de│       │asigurat participarea    │înscrişi ca expozanţi,   │lunii iulie,  │
 │experienţã               │       │MMDD cu stand propriu la │respectiv vizitatori în  │pentru anul   │
 │                         │       │ediţia 2007.             │urma promovãrii          │urmãtor       │
 │                         │       │S-a realizat publicitate │realizate în cadrul ETAP │              │
 │                         │       │la Expo Essen 2007 şi în │                         │              │
 │                         │       │cadrul Romenvirotec 2007,│                         │              │
 │                         │       │precum şi pentru EcoMediu│                         │              │
 │                         │       │Arad 2008. În anul 2009  │                         │              │
 │                         │       │MMDD vor fi organizate   │                         │              │
 │                         │       │sub înaltul patronaj     │                         │              │
 │                         │       │al MMDD expoziţiile      │                         │              │
 │                         │       │Romenvirotec (aprilie,   │                         │              │
 │                         │       │Bucureşti) si EcoMediu   │                         │              │
 │                         │       │(noiembrie, Arad).       │                         │              │
 ├─────────────────────────┼───────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┤
 │7. Propunerea introdu-   │MECT   │Cadrul legislativ a fost │Se vizeazã astfel dezvol-│2009          │
 │cerii în mod opţional a  │       │modificat şi completat.  │tarea simţului civic, de │              │
 │unei discipline educaţi- │       │În prezent, Hotãrârea    │responsabilitate indivi- │              │
 │onale în grupul de disci-│       │Guvernului nr. 635/2008  │dualã, promovarea spiri- │              │
 │pline opţionale în       │       │reglementeazã unele      │tului de responsabilitate│              │
 │domeniul tehnologiilor de│       │mãsuri privind structu-  │faţã de problemele       │              │
 │mediu, la facultãţi care │       │rile instituţiilor de    │globale comune, promova- │              │
 │nu au specializãri de    │       │învãţãmânt superior şi   │rea unei educaţii care   │              │
 │mediu                    │       │specializãrile/          │sã aibã ca scop prote-   │              │
 │                         │       │programele de studii     │jarea mediului, îmbunã-  │              │
 │                         │       │universitare de licenţã  │tãţirea calitãţii vieţii,│              │
 │                         │       │acreditate sau autorizate│bazându-se pe cele 4     │              │
 │                         │       │sã funcţioneze provi-    │direcţii strategice:     │              │
 │                         │       │zoriu, organizate de     │schimbãri climatice,     │              │
 │                         │       │acestea. Ordinul         │naturã şi biodiversitate,│              │
 │                         │       │ministrului educaţiei,   │mediu şi sãnãtate,       │              │
 │                         │       │cercetãrii şi tineretului│resurse naturale.        │              │
 │                         │       │nr. 3.628/2008, completat│- se vor introduce note  │              │
 │                         │       │şi modificat prin Ordinul│şi credite transferabile │              │
 │                         │       │ministrului educaţiei,   │care vor fi trecute în   │              │
 │                         │       │cercetãrii şi tineretului│supliment la diplomã     │              │
 │                         │       │nr. 4.644/2008           │pentru disciplinele      │              │
 │                         │       │reglementeazã programele │propuse.                 │              │
 │                         │       │de studii universitare   │Dimensiune sociocultu-   │              │
 │                         │       │de masterat care au fost │ralã:                    │              │
 │                         │       │evaluate de Agenţia      │- dezvoltarea intere-    │              │
 │                         │       │Românã pentru Asigurarea │sului, motivaţiei        │              │
 │                         │       │Calitãţii în Învãţãmântul│studenţilor în domeniul  │              │
 │                         │       │Superior.                │tehnologiilor de         │              │
 │                         │       │                         │mediu (atât prin interme-│              │
 │                         │       │                         │diul educaţiei formale,  │              │
 │                         │       │                         │cât şi al celei nonfor-  │              │
 │                         │       │                         │male şi informale):      │              │
 │                         │       │                         │- promovarea competiţiei │              │
 │                         │       │                         │dintre universitãţi      │              │
 │                         │       │                         │(promovarea atitudinii   │              │
 │                         │       │                         │participative, proactive,│              │
 │                         │       │                         │cultivarea şi dezvoltarea│              │
 │                         │       │                         │simţului responsabili-   │              │
 │                         │       │                         │tãţii);                  │              │
 │                         │       │                         │- proiecte de tabere     │              │
 │                         │       │                         │ştiinţifice, organizare  │              │
 │                         │       │                         │de concursuri tematice;  │              │
 │                         │       │                         │- întreprinderea unor    │              │
 │                         │       │                         │acţiuni de voluntariat   │              │
 │                         │       │                         │(stimularea muncii în    │              │
 │                         │       │                         │echipã);                 │              │
 │                         │       │                         │- exercitarea unor stagii│              │
 │                         │       │                         │în companii de consul-   │              │
 │                         │       │                         │tanţã în domeniul mediu- │              │
 │                         │       │                         │lui (facilitarea         │              │
 │                         │       │                         │tranziţiei la viaţa      │              │
 │                         │       │                         │activã;                  │              │
 │                         │       │                         │consiliere şi orientare);│              │
 │                         │       │                         │- realizarea/întãrirea   │              │
 │                         │       │                         │de parteneriate cu       │              │
 │                         │       │                         │universitãţi care au     │              │
 │                         │       │                         │facultãţi cu specializãri│              │
 │                         │       │                         │în domeniul mediului     │              │
 │                         │       │                         │recunoscute din alte     │              │
 │                         │       │                         │state ale Uniunii        │              │
 │                         │       │                         │Europene;                │              │
 │                         │       │                         │- familiarizarea cu      │              │
 │                         │       │                         │vocabularul de specia-   │              │
 │                         │       │                         │litate în limba maternã  │              │
 │                         │       │                         │şi/sau în limbi de       │              │
 │                         │       │                         │circulaţie europeanã;    │              │
 │                         │       │                         │- extinderea oportunitã- │              │
 │                         │       │                         │ţilor pentru studii      │              │
 │                         │       │                         │doctorale în domeniul    │              │
 │                         │       │                         │politicilor de mediu.    │              │
 │                         │       │                         │Tehnologia informaţiei şi│              │
 │                         │       │                         │comunicaţiilor:          │              │
 │                         │       │                         │- dezvoltarea sistemului │              │
 │                         │       │                         │e-learning, a unor       │              │
 │                         │       │                         │soluţii informatice în   │              │
 │                         │       │                         │domeniul tehnologiei de  │              │
 │                         │       │                         │mediu (dezvoltarea de    │              │
 │                         │       │                         │programe/jocuri pe PC cu │              │
 │                         │       │                         │specific pe mediu);      │              │
 │                         │       │                         │- crearea unui site      │              │
 │                         │       │                         │deschis sugestiilor      │              │
 │                         │       │                         │studenţilor.             │              │
 │                         │       │                         │Diseminare bune practici:│              │
 │                         │       │                         │- susţinerea de activi-  │              │
 │                         │       │                         │tãţi specifice tehnolo-  │              │
 │                         │       │                         │giilor de mediu prin:    │              │
 │                         │       │                         │workshopuri, simpozioane,│              │
 │                         │       │                         │mese rotunde la nivelul  │              │
 │                         │       │                         │instituţiei de învãţãmânt│              │
 │                         │       │                         │superior                 │              │
 ├─────────────────────────┴───────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┤
 │Promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global                                                   │
 ├─────────────────────────┬───────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┤
 │1. Promovarea de acorduri│MMDD   │Memorandum de înţelegere │Schimburi de experţi     │2008-2009     │
 │bilaterale de cooperare  │       │cu Serbia în domeniul    │între cele douã state,   │              │
 │în domeniul mediului     │       │protecţiei mediului      │pentru transfer de       │              │
 │                         │       │                         │expertizã în domeniul    │              │
 │                         │       │                         │implementãrii legislaţiei│              │
 │                         │       │                         │privind controlul        │              │
 │                         │       │                         │poluãrii în Serbia       │              │
 └─────────────────────────┴───────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┘



Legendã:
AFM - Administraţia Fondului pentru mediu
ANCS - Autoritatea Naţionalã pentru Cercetare Ştiinţificã
ANPM - Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului
ANRMAP - Autoritatea Naţionalã pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
CCIB - Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti
CCIR - Camera de Comerţ şi Industrie a României
INCD ECOIND - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrialã
MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale
MDLPL - Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţei
MEF - Ministerul Economiei şi Finanţelor
MIRA - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
MMDD - Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile

----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 1.568 din 4 decembrie 2008

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016