Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
────────────────
Ministrul educaţiei,
cercetãrii şi tineretului,
Alexandru Athanasiu
Ministrul sãnãtãţii,
Ovidiu Brînzan
Ministrul integrãrii europene,
Alexandru Fãrcaş
Bucureşti, 11 decembrie 2003.
Nr. 1.477.
ANEXA 1
CRITERII MINIME OBLIGATORII
de autorizare şi acreditare pentru instituţiile de învãţãmânt superior din domeniile: medicinã, medicinã dentarã, farmacie, asistenţi medicali, moaşe, precum şi pentru colegiile de asistenţi medicali generalişti
CAP. I
Specializarea medicinã
1. Se asigurã minimum 6 ani de studii, respectiv 360 de credite în sistemul european de credite transferabile ECTS (60 de credite/an de studiu) şi minimum de 5.500 de ore de activitate teoreticã şi practicã, finalizatã cu o diplomã de licenţã care sã garanteze:
- dobândirea în cursul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a ştiinţelor fundamentale, precum şi a unei bune înţelegeri a metodologiei ştiinţifice, cuprinzând principii de mãsurare a funcţiilor biologice, a aprecierii (evaluãrii) rezultatelor ştiinţifice şi de analizã a datelor;
- dobândirea în cursul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a structurii, funcţiilor şi comportamentului fiinţei umane sãnãtoase şi bolnave, cât şi a raportului dintre starea de sãnãtate şi mediul fizic şi social;
- dobândirea în cursul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a disciplinelor şi practicii clinice, asigurând o viziune coerentã asupra îmbolnãvirilor fizice şi mentale, a medicinei sub aspectele sale preventive, diagnostice şi terapeutice, cât şi a reproducerii umane;
- dobândirea în cursul pregãtirii a experienţei clinice adecvate sub supraveghere competentã în spitale (extinderea activitãţilor practice în programa de învãţãmânt, generalizarea practicii anuale în unitãţi ale sistemului de sãnãtate profilactice, de asistenţã primarã şi spitaliceascã, cu creditarea acestor activitãţi în cadrul bugetului total de 60 de credite ECTS pe an).
2. Din bugetul total al timpului de studiu, un minimum de douã treimi trebuie sã fie reprezentat de activitãţile practice (lucrãri practice de laborator, stagiu clinic, practicã în instituţii ale sistemului de sãnãtate) pentru formarea unor competenţe şi deprinderi clinice, iar restul de maximum o treime trebuie sã fie reprezentat de activitãţile teoretice (cursuri, seminarii).
CAP. II
Specializarea medicinã dentarã
1. Se asigurã 6 ani de studii, respectiv 360 de credite ECTS (60 de credite/an de studiu) şi minimum de 5.500 de ore de activitate teoreticã şi practicã, finalizatã cu o diplomã de licenţã care sã garanteze:
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a ştiinţelor fundamentale pe care se bazeazã medicina dentarã, precum şi a unei bune înţelegeri a metodologiei ştiinţifice, cuprinzând principii de mãsurare a funcţiilor biologice, a aprecierii (evaluãrii) rezultatelor ştiinţifice şi de analizã a datelor;
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a structurii, funcţiilor şi comportamentului fiinţei umane sãnãtoase şi bolnave, cât şi a raportului dintre starea de sãnãtate şi mediul fizic şi social, în mãsura în care au relaţie cu medicina dentarã;
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a structurilor şi funcţiilor dentare, a cavitãţii şi mucoaselor bucale în condiţii de sãnãtate şi de boalã, cât şi a raportului acestora cu starea generalã de sãnãtate şi bunãstare fizicã şi socialã a pacientului;
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a disciplinelor şi metodelor clinice care furnizeazã un tablou coerent de anomalii, leziuni şi boli dentare, a cavitãţii bucale, mucoaselor şi ţesuturilor înconjurãtoare, cât şi a odontologiei sub aspectele sale preventive, diagnostice şi terapeutice;
- dobândirea în timpul pregãtirii a experienţei clinice adecvate sub supraveghere competentã în spitale (extinderea activitãţilor practice în programa de învãţãmânt, generalizarea practicii anuale în unitãţi ale sistemului de sãnãtate profilactice, de asistenţã primarã şi spitaliceascã, cu creditarea acestor activitãţi în cadrul bugetului total de 60 de credite ECTS pe an).
Formarea de mai sus oferã candidatului deprinderile necesare pentru exercitarea tuturor activitãţilor care implicã prevenirea, diagnosticul şi tratamentul anomaliilor şi bolilor dentare, bucale, maxilare şi ţesuturilor aferente.
2. Curriculumul trebuie sã satisfacã cerinţele Uniunii Europene privind:
- alocarea unui numãr de minimum 1.500 de ore pentru formarea unor competenţe şi deprinderi clinice în timpul activitãţii clinice cu pacientul, din bugetul total de minimum 5.500 de ore;
- iniţierea timpurie a activitãţilor practice pe pacient, cel târziu la sfârşitul anului I de studiu;
- realizarea balanţei optime între profilurile medical şi dentar, astfel ca disciplinele de profil dentar sã acopere cel puţin douã treimi, iar cele medicale, maximum o treime din bugetul total de activitãţi;
- din bugetul total al timpului de studiu, un minimum de douã treimi trebuie sã fie reprezentat de activitãţile practice (lucrãri practice de laborator, stagiu clinic, practicã în instituţii ale sistemului de sãnãtate) pentru formarea unor competenţe şi deprinderi de bazã, iar restul de maximum o treime trebuie sã fie reprezentat de activitãţile teoretice (cursuri, seminarii);
- introducerea în pregãtirea medicalã a unui studiu integrat, în vederea abordãrii holistice a pacientului.
3. Curriculumul minimal cuprinde:
3.1. Materii de bazã:
- Chimie;
- Fizicã;
- Biologie.
3.2. Materii medico-biologice şi medicale generale:
- Anatomie;
- Embriologie;
- Histologie, cuprinzând citologia;
- Fiziologie;
- Biochimie (sau chimie fiziologicã);
- Anatomie patologicã;
- Patologie generalã;
- Farmacologie;
- Microbiologie;
- Igienã;
- Profilaxie şi epidemiologie;
- Radiologie;
- Fizioterapie;
- Chirurgie generalã;
- Medicinã internã, cuprinzând pediatria;
- ORL;
- Dermatovenerologie;
- Psihologie generalã, psihopatologie şi neuropatologie;
- Anesteziologie;
- Metodologia cercetãrii ştiinţifice medicale;
- Ştiinţele comportamentului;
- Elemente de asistenţã primarã a stãrii de sãnãtate în domeniul medicinei dentare.
3.3. Materii specifice odontostomatologice:
- Proteticã dentarã;
- Materiale dentare;
- Dentisticã conservativã;
- Dentisticã preventivã;
- Anestezie şi sedare în dentisticã;
- Chirurgie specialã;
- Patologie specialã;
- Clinicã odontostomatologicã;
- Pedodonţie;
- Ortodonţie;
- Parodontologie;
- Radiologie odontologicã;
- Funcţia masticatoare;
- Organizare profesionalã, deontologie şi legislaţie;
- Aspecte sociale ale practicii odontologice;
- Practica de varã anualã pentru însuşirea unor deprinderi şi competenţe specifice.
Durata şi obiectivele practicilor de varã de la sfârşitul anilor de studiu sunt:
4 sãptãmâni a 8 ore/zi = 160 de ore/an;
anul I - Dentistica preventivã şi materiale dentare;
anul II - Semiologie dentarã şi funcţie masticatorie;
anul III - Anestezie şi sedare în dentisticã;
anul IV - Dentistica conservativã, pedodonţie şi aspecte sociale ale practicii odontologice;
anul V - Clinica odontostomatologicã, protetica dentarã, parodontologie şi ortodonţie.
Pe lângã trunchiul comun obligatoriu, fiecãrui an de studiu i se pot asocia oferte de discipline opţionale.
CAP. III
Specializarea farmacie
1. Durata studiilor este de minimum 5 ani de activitate teoreticã şi practicã, finalizatã cu o diplomã de licenţã care sã garanteze:
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a medicamentului şi substanţelor utilizate pentru fabricarea medicamentului;
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a tehnologiei farmaceutice şi a controlului fizic, chimic, biologic şi microbiologic al medicamentului;
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a metabolismului şi efectelor medicamentelor, a acţiunii toxicelor şi a utilizãrii medicamentelor;
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoştinţelor adecvate permiţând evaluarea datelor ştiinţifice privind medicamentul, pentru a putea furniza cunoştinţe corespunzãtoare;
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a condiţiilor legale de exerciţiu al activitãţilor farmaceutice.
2. Durata practicii în bloc unic (perioadã compactã), în farmacie comunitarã sau farmacie de spital, trebuie sã fie de cel puţin 6 luni. Pentru creşterea şansei de inserţie profesionalã a absolventului, se adaugã acesteia o lunã de practicã industrialã şi o lunã de practicã în laborator.
În perioada practicii în farmacii sau în spital se asigurã desfãşurarea urmãtoarelor activitãţi:
- pregãtirea formularelor farmaceutice pentru produsele medicamentoase;
- prepararea şi controlul produselor medicamentoase;
- testarea produselor medicamentoase într-un laborator medical;
- stocarea, pãstrarea şi distribuirea produselor medicamentoase angro;
- pregãtirea, testarea, stocarea şi furnizarea produselor medicamentoase în farmacii publice;
- pregãtirea, testarea, stocarea şi distribuirea medicamentelor în spitale;
- asigurarea informãrii şi consultãrii privind produsele medicamentoase.
3. Curriculumul minimal cuprinde:
- Biologie vegetalã şi animalã;
- Fizicã;
- Chimie generalã şi anorganicã;
- Chimie organicã;
- Chimie analiticã;
- Chimie farmaceuticã;
- Analiza medicamentului;
- Biochimie generalã şi aplicatã (medicalã);
- Anatomie şi fiziologie; terminologie medicalã;
- Microbiologie;
- Farmacologie şi farmacoterapie;
- Tehnologie farmaceuticã;
- Toxicologie;
- Farmacognozie;
- Legislaţie şi deontologie;
- Metodologia cercetãrii ştiinţifice.
Pe lângã trunchiul comun obligatoriu, fiecãrui an de studiu i se pot asocia oferte de disicipline opţionale.
CAP. IV
Specializarea asistenţi medicali generalişti
1. Durata studiilor de învãţãmânt este de cel puţin 3 ani şi de minimum 4.600 de ore de pregãtire, din care cel puţin o treime pregãtire teoreticã şi cel puţin jumãtate pregãtire clinicã practicã. Pentru acces la cariera academicã şi posibilitatea continuãrii studiilor se prevede şi posibilitatea formãrii timp de 4 ani, cu obţinerea diplomei de licenţã, care sã garanteze:
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a ştiinţelor ce stau la baza îngrijirilor generale, cuprinzând o cunoaştere suficientã a organismului, a funcţiilor fiziologice şi a comportamentului în condiţii de sãnãtate şi boalã, cât şi a relaţiilor existente între starea de sãnãtate şi mediul fizic şi social;
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii suficiente a profilului şi eticii profesionale şi a principiilor generale ale stãrii de sãnãtate şi îngrijirii;
- dobândirea în timpul pregãtirii a experienţei clinice adecvate, dobândite sub îndrumarea unui personal de îngrijire calificat, în instituţii în care importanţa personalului de îngrijire şi echipamentului sunt adecvate pentru activitãţile de îngrijire;
- dobândirea în timpul pregãtirii a capacitãţii de participare la formarea personalului sanitar şi a unei experienţe de colaborare optimã cu restul personalului;
- dobândirea în timpul pregãtirii a experienţei de colaborare cu alţi profesionişti ai sectorului sanitar.
2. Curriculumul minimal trebuie sã satisfacã cerinţele Uniunii Europene privind:
- formarea deprinderilor specifice activitãţilor sociale;
- alocarea a cel puţin jumãtate din ponderea pregãtirii practice pentru activitãţi clinice în afara spitalelor (cabinete de specialitate şi de medicinã de familie);
- evaluarea aptitudinilor clinice şi în afara spitalelor (cabinete de specialitate şi de medicinã de familie) pentru activitãţile menţionate la paragraful de mai sus;
- posibilitatea continuãrii studiilor sau abordarea unei cariere academice pentru asistenţi medicali generalişti (posibilitatea licenţierii).
3. Curriculumul minimal cuprinde:
3.1. Învãţãmânt teoretic
a) Îngrijire calificatã:
- Orientare asupra profesiei şi eticã profesionalã;
- Principii generale de sãnãtate şi de îngrijire calificatã;
- Principii de îngrijire calificatã în domeniile:
- medicinã generalã şi specialitãţi medicale
- chirurgie generalã şi specialitãţi chirurgicale
- puericulturã şi pediatrie
- igienã şi îngrijirea mamei şi a nou-nãscutului
- sãnãtate mintalã şi psihiatrie
- îngrijirea persoanelor vârstnice şi geriatrie.
b) Ştiinţe fundamentale:
- Anatomie şi fiziologie;
- Patologie;
- Bacteriologie, virusologie şi parazitologie;
- Biofizicã, biochimie şi radiologie;
- Dieteticã;
- Igienã (profilaxie, educaţie sanitarã);
- Farmacologie.
c) Ştiinţe sociale:
- Sociologie;
- Psihologie;
- Principii de administraţie;
- Principii de educaţie;
- Legislaţie socialã şi sanitarã;
- Aspecte juridice ale profesiei.
3.2. Învãţãmânt clinic
- Îngrijiri calificate în domeniile:
- medicinã generalã şi specialitãţi medicale;
- chirurgie generalã şi specialitãţi chirurgicale;
- îngrijirea copilului şi pediatrie;
- igienã şi îngrijirea mamei şi a nou-nãscutului;
- sãnãtate mintalã şi psihiatrie;
- îngrijirea persoanelor vârstnice şi geriatrie;
- îngrijiri la domiciliu.
4. Formarea teoreticã trebuie echilibratã şi coordonatã cu formarea clinicã a asistenţilor medicali, astfel încât cunoştinţele şi experienţa sã poatã fi dobândite în mod adecvat.
4.1. Instruirea clinicã a asistenţilor medicali se desfãşoarã în spitale, în alte instituţii de sãnãtate, inclusiv serviciile de îngrijire medicalã la domiciliu, sub responsabilitatea asistenţilor medicali profesori şi cu cooperarea şi asistenţa altor asistenţi medicali calificaţi. În procesul de învãţare poate fi implicat şi alt personal calificat. În cadrul învãţãmântului clinic, candidatul asistent învaţã, în mijlocul unei echipe, în contact direct cu persoana bolnavã sau sãnãtoasã ori cu o colectivitate sã planifice, sã punã în practicã şi sã evalueze îngrijirile medicale generale pe baza cunoştinţelor şi a aptitudinilor dobândite.
5. În anul suplimentar (al IV-lea) oferit absolvenţilor colegiilor cu durata de 3 ani de asistenţi medicali generalişti se aprofundeazã disciplinele clinice fundamentale (medicinã internã, chirurgie, pediatrie, endocrinologie, psihiatrie, ATI) şi ştiinţele sociale, psihopedagogia şi metodologia cercetãrii, dându-se astfel posibilitatea absolventului de anul IV de a se prezenta la examenul de licenţã, de a urma specializãri postuniversitare şi de a aborda cariera didacticã universitarã.
Pentru facultatea de asistenţi medicali licenţiaţi cu o pregãtire de 4 ani şi finalizarea studiilor de bazã printr-un examen de licenţã se aplicã toate prevederile valabile pentru pregãtirea de 3 ani prin colegiu universitar, disciplinele enumerate în paragraful anterior reprezentând ponderea disciplinelor de studiu pentru anul IV.
La facultatea de asistenţi medicali licenţiaţi, pe lângã trunchiul comun obligatoriu, fiecãrui an de studiu i se pot asocia oferte de discipline opţionale.
CAP. V
Specializarea moaşe
1. Pregãtirea universitarã se efectueazã la cursuri de zi, cu cel puţin 4.600 de ore de pregãtire. Pentru a putea aborda cariera academicã şi pentru a putea continua studiile conform legislaţiei româneşti studiile vor fi licenţiate şi se vor desfãşura pe durata a 4 ani. Licenţa trebuie sã asigure:
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a ştiinţelor ce stau la baza activitãţii de moaşe, în special a obstetricii şi ginecologiei;
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii aprofundate a funcţiilor biologice, a anatomiei şi fiziologiei din domeniul obstetricii şi nou-nãscutului, precum şi a cunoştinţelor asupra relaţiilor dintre starea de sãnãtate şi mediul fizic şi social;
- dobândirea în timpul pregãtirii a experienţei clinice adecvate, dobândite sub îndrumarea unui personal calificat în obstetricã, în instituţii acreditate;
- dobândirea în timpul pregãtirii a capacitãţii de participare la formarea personalului sanitar şi a unei experienţe de colaborare optimã cu restul personalului;
- dobândirea în timpul pregãtirii a cunoaşterii adecvate a deontologiei şi a legislaţiei profesionale.
2. Activitatea educativã este divizatã în pãrţi egale de 1/2 între activitãţile teoretice şi pregãtirea practicã clinicã.
3. Formarea clinicã ia forma unui stagiu supravegheat în departamentele spitalelor sau altor servicii medicale aprobate de autoritãţile ori organismele competente. Ca parte a acestei formãri, studenţii pot participa la activitãţile departamentelor implicate, astfel încât acele activitãţi sã contribuie la formarea lor. Sunt instruiţi cu privire la responsabilitãţile implicate de activitãţile moaşelor.
4. Curriculumul minimal pentru pregãtirea moaşelor cuprinde:
4.1. Învãţãmânt teoretic şi tehnic
a) Materii de bazã:
- Noţiuni fundamentale de anatomie şi fiziologie;
- Noţiuni fundamentale de patologie;
- Noţiuni fundamentale de bacteriologie, virusologie, parazitologie;
- Noţiuni fundamentale de biofizicã, biochimie şi radiologie;
- Pediatrie centratã pe nou-nãscut;
- Igienã, educaţie sanitarã, prevenirea bolilor şi depistarea lor timpurie;
- Nutriţie şi dieteticã, cu precãdere vizând alimentaţia femeii, nou-nãscutului şi sugarului;
- Noţiuni fundamentale de sociologie şi probleme de medicinã socialã;
- Noţiuni fundamentale de farmacologie;
- Psihologie;
- Pedagogie;
- Legislaţie sanitarã şi socialã, precum şi organizare sanitarã;
- Deontologie şi legislaţie profesionalã;
- Educaţie sexualã şi planificare familialã;
- Protecţie juridicã a mamei şi copilului.
b) Materii specifice activitãţii de moaşe:
- Anatomie şi fiziologie;
- Embriologie şi dezvoltarea fãtului;
- Sarcina, naşterea şi consecinţele acesteia;
- Patologie ginecologicã şi obstetricalã;
- Pregãtirea pentru naştere şi maternitate, cuprinzând aspectele psihologice;
- Pregãtirea naşterii (cuprinzând cunoaşterea şi utilizarea instrumentarului obstetrical);
- Analgezie, anestezie şi reanimare;
- Fiziologia şi patologia nou-nãscutului;
- Îngrijirea şi supravegherea nou-nãscutului;
- Factori psihologici şi sociali.
4.2. Învãţãmânt practic şi clinic (sub supraveghere calificatã şi autorizatã)
- Consultarea femeii însãrcinate (cel puţin 100 de consultaţii prenatale);
- Supravegherea şi îngrijirea a cel puţin 40 de parturiente;
- Asistarea a cel puţin 40 de naşteri;
- Participare activã la naşterile asistate;
- Practica epiziotomiei şi iniţiere asupra suturilor (teorie şi exerciţii clinice). Practica suturilor cuprinde sutura epiziotomiei, a rupturilor simple de perineu;
- Supravegherea şi îngrijirea a 40 de gravide cu risc şi a naşterii acestora;
- Supravegherea şi îngrijirea (cuprinzând examinarea) a minimun 100 de parturiente sãnãtoase şi nou-nãscuţi sãnãtoşi;
- Urmãrirea şi îngrijirea nou-nãscutului necesitând îngrijiri speciale, incluzând prematurii, suprapurtaţii, subponderalii şi distroficii, cât şi nou-nãscuţii bolnavi;
- Îngrijirea pacientelor prezentând patologie ginecologicã sau obstetricalã;
- Iniţiere asupra îngrijirilor medicale şi chirurgicale (teoreticã şi exerciţii clinice - practice).
La facultatea de moaşe, pe lângã trunchiul comun obligatoriu, fiecãrui an de studiu i se pot asocia oferte de discipline opţionale.
ANEXA 2
CRITERII MINIME OBLIGATORII
de autorizare şi acreditare pentru instituţiile de învãţãmânt superior din domeniul medicinei veterinare
Medicinã veterinarã
1. Durata studiilor este de minimum 5 ani, cuprinzând activitãţi teoretice şi practice. Diploma de licenţã asigurã dobândirea:
- cunoaşterii adecvate a ştiinţelor fundamentale specifice activitãţii medicilor veterinari;
- cunoaşterii adecvate a structurii şi a funcţiilor animalelor sãnãtoase, a creşterii, reproducerii, igienei, în general, şi a alimentaţiei lor, precum şi a tehnologiei fabricãrii şi conservãrii alimentelor specifice propriilor nevoi;
- cunoaşterii adecvate a comportamentului şi a protecţiei animalelor;
- cunoaşterii adecvate a cauzelor, naturii, evoluţiei, efectelor, diagnosticului şi tratamentului bolilor animalelor, luate individual sau în grup, printre acestea fiind necesarã şi o cunoaştere specificã a bolilor transmisibile omului;
- cunoaşterii adecvate a medicinei preventive;
- cunoaşterii adecvate a igienei şi tehnologiei, o datã cu obţinerea, fabricarea şi punerea în circulaţie a produselor alimentare animale sau de origine animalã, destinate consumului uman;
- cunoaşterii adecvate a dispoziţiilor legislative, administrative şi a reglementãrilor în domeniu;
- experienţei clinice şi practice adecvate, sub supraveghere de specialitate.
2. Activitatea practicã se desfãşoarã sub forma unui stagiu şi nu poate depãşi 6 luni din durata totalã de 5 ani.
3. Curriculumul minim cuprinde:
3.1. Materii de bazã:
- Fizicã;
- Chimie;
- Biologie animalã;
- Biologie vegetalã;
- Matematicã aplicatã ştiinţelor biologice.
3.2. Materii specifice:
a) Ştiinţe fundamentale:
- Anatomie (cuprinzând histologie şi embriologie);
- Fiziologie;
- Biochimie;
- Geneticã;
- Farmacologie;
- Farmacie;
- Toxicologie;
- Microbiologie;
- Imunologie;
- Epidemiologie;
- Deontologie.
b) Ştiinţe clinice:
- Obstetricã;
- Patologie (cuprinzând anatomie patologicã);
- Parazitologie;
- Medicinã şi chirurgie clinicã cuprinzând anesteziologie;
- Clinica animalelor domestice, pãsãrilor domestice şi a altor specii de animale;
- Medicinã preventivã;
- Radiologie;
- Reproducere şi disfuncţii ale reproducerii;
- Poliţie sanitarã;
- Medicinã legalã şi legislaţie veterinarã;
- Terapeuticã;
- Propedeuticã.
c) Producţie animalã:
- Producţie animalã;
- Nutriţie;
- Agronomie;
- Economie ruralã;
- Creşterea şi sãnãtatea animalelor;
- Igienã veterinarã;
- Etologie şi protecţie animalã.
d) Igienã alimentarã:
- Inspecţia şi controlul produselor alimentare animale sau de origine animalã;
- Igienã şi tehnologie alimentarã;
- Lucrãri practice (incluzând lucrãri practice în abatoare şi în laboratoarele de tratare a produselor alimentare).
ANEXA 3
CRITERII MINIME OBLIGATORII
de autorizare şi acreditare pentru instituţiile de învãţãmânt superior din domeniul arhitecturii
Arhitecturã
Durata studiilor este de minimum 5 ani, cursuri de zi, minimum 300 de credite ECTS. Formarea arhitectului este realizatã prin cursuri care menţin echilibrul dintre aspectele teoretice şi practice ale pregãtirii în arhitecturã şi garanteazã dobândirea:
- aptitudinii de a concepe construcţii arhitecturale, îndeplinind în acelaşi timp cerinţele estetice şi pe cele tehnice;
- cunoaşterii adecvate a istoriei şi a teoriilor arhitecturii, precum şi a artelor, tehnologiilor şi ştiinţelor umaniste conexe;
- cunoaşterii artelor frumoase, ca factor susceptibil de a influenţa calitatea concepţiei arhitecturale;
- cunoaşterii adecvate în domeniul urbanismului, al planificãrii şi al tehnicilor de planificare;
- capacitãţii de a surprinde relaţia dintre om şi creaţiile arhitecturale, pe de o parte, şi dintre creaţiile arhitecturale şi mediu, pe de altã parte, precum şi a capacitãţii de a adapta creaţiile arhitecturale şi spaţiul la necesitãţile şi la cerinţele umane;
- capacitãţii de a pune în evidenţã profesia de arhitect şi rolul acesteia în societate, prin elaborarea de proiecte în strânsã legãturã cu factorii sociali;
- cunoaşterii metodelor de cercetare şi de elaborare a proiectelor de construcţii;
- cunoaşterii aspectelor de concepţie structuralã, de construcţie şi de construcţii civile, legate de conceperea clãdirilor;
- cunoaşterii adecvate a aspectelor fizice şi a tehnologiilor, precum şi a funcţionãrii construcţiilor, a modalitãţii de dotare a acestora cu toate elementele de confort interior şi de protecţie climaticã;
- capacitãţii tehnice care sã-i permitã sã conceapã construcţii care sã satisfacã cerinţele utilizatorilor, respectând limitele impuse de buget şi de reglementãrile în materie de construcţie;
- cunoaşterii adecvate a întreprinderilor, modului de organizare, reglementãrilor şi procedurilor care condiţioneazã procesul de concretizare a proiectelor de construcţii şi pe cel de integrare a planurilor conform planificãrii.
──────────────────
