Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 1.438 din 2 septembrie 2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare si functionare a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 872 din 24 septembrie 2004
În temeiul art. 108 din Constituţie, republicatã, şi al <>art. 107 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1
(1) Se aprobã regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specialã a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea pãrinţilor sãi, prevãzute în anexele nr. 1-3 care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
(2) Serviciile prevãzute la alin. (1) pot funcţiona numai pe baza licenţei eliberate de cãtre Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
ART. 2
(1) În cadrul serviciilor de prevenire a separãrii copilului de familia sa, precum şi al celor de protecţie specialã a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea pãrinţilor sãi se pot desfãşura, în interesul copiilor, activitãţi de voluntariat.
(2) Persoanele care desfãşoarã activitãţile prevãzute la alin. (1) trebuie sã aibã acordul organelor de conducere ale persoanei juridice care a înfiinţat sau în structura cãreia funcţioneazã serviciul respectiv, sã prezinte cazierul judiciar şi sã încheie un contract cuprinzând drepturile şi obligaţiile concrete ce îi revin pe perioada în care desfãşoarã activitãţi de voluntariat, în condiţiile <>Legii voluntariatului nr. 195/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 3
(1) Autoritãţile ori persoanele juridice prevãzute de lege aprobã regulamentul propriu de organizare şi funcţionare a serviciilor pe care le înfiinţeazã, pe baza prevederilor regulamentului-cadru specific fiecãrui tip de serviciu.
(2) Atribuţiile fiecãrui tip de serviciu, prevãzute în regulamentul-cadru, se completeazã şi cu alte atribuţii, în funcţie de caracteristicile serviciului şi de nevoile unitãţilor administrativ-teritoriale în care îşi desfãşoarã activitatea.
ART. 4
Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul muncii,
solidaritãţii sociale şi familiei,
Dan Mircea Popescu
Ministru de stat,
ministrul administraţiei şi internelor,
Marian Florian Sãniuţã
Ministrul delegat
pentru administraţia publicã,
Gheorghe Emacu
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tãnãsescu
p. Secretarul de stat al
Autoritãţii Naţionale pentru
Protecţia Copilului şi Adopţie,
Vali Sonia Botezatu
Bucureşti, 2 septembrie 2004.
Nr. 1.438.
ANEXA 1
REGULAMENT-CADRU
de organizare şi funcţionare a serviciilor de tip rezidenţial
ART. 1
(1) Serviciile de tip rezidenţial au rolul de a asigura protecţia, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de pãrinţii sãi, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a mãsurii plasamentului.
(2) Din categoria serviciilor de tip rezidenţial fac parte centrele de plasament, centrele de primire a copilului în regim de urgenţã şi centrele maternale. În sensul prezentului regulament, centrele de plasament includ şi casele de tip familial.
(3) Serviciile de tip rezidenţial pot avea caracter specializat, în funcţie de nevoile şi de caracteristicile copiilor protejaţi.
ART. 2
(1) Serviciile de tip rezidenţial pot fi înfiinţate prin:
a) hotãrâre a consiliului judeţean sau, dupã caz, a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti;
b) hotãrâre a unor organisme private acreditate.
(2) Serviciile de tip rezidenţial înfiinţate de autoritãţile administraţiei publice locale se organizeazã numai în structura direcţiilor generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului, în regim de componente funcţionale ale acestora, fãrã personalitate juridicã.
(3) Serviciile de tip rezidenţial pot fi înfiinţate de organismele private acreditate numai cu aprobarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 3
Principiile care stau la baza activitãţii serviciilor de tip rezidenţial sunt:
a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) deschiderea cãtre comunitate;
c) asigurarea în mod adecvat a unor modele de rol şi statut social, prin încadrarea în unitate a unui personal mixt şi deschiderea centrului cãtre comunitate;
d) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
e) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;
f) respectarea demnitãţii copilului;
g) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinându-se cont de vârsta şi de gradul sãu de maturitate;
h) menţinerea relaţiilor personale ale copilului şi contacte directe cu pãrinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţã de care copilul a dezvoltat legãturi de ataşament;
i) menţinerea împreunã a fraţilor;
j) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;
k) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;
l) asigurarea protecţiei copilului pe o perioadã determinatã, pânã la integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturalã, extinsã sau substitutivã;
m) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatãrii copilului;
n) asigurarea unei intervenţii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;
o) asigurarea confidenţialitãţii şi a eticii profesionale.
ART. 4
Beneficiarii serviciilor de tip rezidenţial sunt:
a) copiii separaţi, temporar sau definitiv, de pãrinţii lor, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a mãsurii plasamentului în acest tip de serviciu;
b) copiii pentru care a fost dispus, în condiţiile legii, plasamentul în regim de urgenţã;
c) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiazã, în condiţiile legii, de protecţie specialã;
d) cuplurile pãrinte/reprezentant legal - copil, în situaţia constatãrii riscului de abandon al copilului din motive neimputabile pãrintelui/reprezentantului legal sau în situaţia includerii acestuia într-un program de restabilire a legãturilor familiale;
e) copiii neînsoţiţi de cãtre pãrinţi sau de alt reprezentant legal, care solicitã o formã de protecţie în condiţiile reglementãrilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor.
ART. 5
(1) Accesul beneficiarilor în cadrul serviciilor de tip rezidenţial se face în baza:
a) mãsurilor de plasament dispuse în condiţiile legii de cãtre comisiile pentru protecţia copilului sau instanţa judecãtoreascã;
b) dispoziţiilor de plasament în regim de urgenţã, emise de cãtre directorul direcţiei generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului sau de cãtre instanţa judecãtoreascã;
c) dispoziţiei de admitere a cuplului mamã-copil în cadrul centrului maternal, emisã de organele de conducere ale persoanei juridice în structura cãreia funcţioneazã acest tip de serviciu, precum şi contractului de rezidenţã a mamei.
(2) Contractul de rezidenţã reprezintã convenţia încheiatã între mamã şi organele de conducere ale persoanei juridice în structura cãreia funcţioneazã centrul maternal, care reglementeazã obiectivele intervenţiei, drepturile şi obligaţiile pãrţilor, condiţiile şi modul de încetare a acordãrii serviciului, precum şi perioada pe care se acordã acesta.
(3) Contractul prevãzut la alin. (2) se încheie pe o perioadã de maximum 12 luni.
ART. 6
Serviciile de tip rezidenţial îndeplinesc urmãtoarele atribuţii, în funcţie de specificul şi de nevoile fiecãrei categorii de beneficiari:
a) asigurã cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare necesare protecţiei speciale a copiilor, tinerilor şi, dupã caz, mamelor care beneficiazã de acest tip de serviciu, în funcţie de nevoile şi de caracteristicile fiecãrei categorii de beneficiari;
b) asigurã, dupã caz, supravegherea stãrii de sãnãtate, asistenţã medicalã, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentã a beneficiarilor;
c) asigurã paza şi securitatea beneficiarilor;
d) asigurã beneficiarilor protecţie şi asistenţã în cunoaşterea şi exercitarea drepturilor lor;
e) asigurã accesul beneficiarilor la educaţie, informare, culturã;
f) asigurã educaţia informalã şi nonformalã a beneficiarilor, în vederea asimilãrii cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrãrii sociale;
g) asigurã socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea;
h) asigurã climatul favorabil dezvoltãrii personalitãţii copiilor;
i) asigurã participarea beneficiarilor la activitãţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor;
j) asigurã intervenţie de specialitate;
k) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie;
l) urmãresc modalitãţile concrete de punere în aplicare a mãsurilor de protecţie specialã, integrarea şi evoluţia beneficiarilor în cadrul serviciului şi formuleazã propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecţie sau îmbunãtãţirea calitãţii îngrijirii acordate;
m) asigurã posibilitãţi de petrecere a timpului liber.
ART. 7
(1) Organizarea, numãrul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de tip rezidenţial se aprobã, dupã caz, prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau prin hotãrâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate, pregãtirea personalului fiind adaptatã caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi, precum şi obiectivelor respectivului serviciu.
(2) Structura orientativã a personalului serviciilor de tip rezidenţial este formatã din urmãtoarele categorii:
a) personal de conducere;
b) personal de educare şi îngrijire - educator, educator puericultor, educator specializat, pedagog social, supraveghetor de noapte;
c) personal de specialitate - psiholog, medic, asistent social, kinetoterapeut, logoped, fizioterapeut, psihopedagog, instructor de educaţie, asistent medical;
d) personal administrativ;
e) personal de întreţinere şi pazã.
(3) Ponderea categoriilor de personal prevãzute la alin. (2) se stabileşte luându-se în considerare necesitatea asigurãrii unei îngrijiri de calitate şi adaptate nevoilor copiilor protejaţi în cadrul serviciilor de tip rezidenţial, în funcţie de specificul activitãţilor derulate putând fi antrenate şi alte categorii de personal.
(4) Pachetul de servicii medicale, precum şi modul de acordare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
ART. 8
(1) Conducerea serviciilor de tip rezidenţial este asiguratã de un şef de centru, asimilat din punct de vedere al salarizãrii cu şeful de serviciu.
(2) Ocuparea postului de şef de centru se face prin concurs sau, dupã caz, prin examen, în condiţiile legii.
(3) Candidaţii pentru ocuparea postului de şef de centru trebuie sã fie absolvenţi cu diplomã de licenţã ai învãţãmântului universitar de lungã duratã în domeniul ştiinţelor socioumane, cu vechime de minimum 2 ani în specialitate, sau absolvenţi cu diplomã de licenţã ai învãţãmântului superior, cu experienţã de minimum 3 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), postul de şef de centru poate fi ocupat şi de candidaţi absolvenţi ai studiilor liceale sau postliceale de specialitate, cu experienţa de minimum 5 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
ART. 9
(1) Şeful de centru asigurã conducerea serviciului de tip rezidenţial şi rãspunde de buna funcţionare şi de îndeplinirea atribuţiilor care revin acestui serviciu.
(2) Şeful de centru îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele atribuţii principale:
a) desfãşoarã activitãţi pentru promovarea imaginii centrului în comunitate;
b) asigurã, în cadrul serviciului, promovarea principiilor şi normelor prevãzute de Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului; ia în considerare şi analizeazã orice sesizare care îi este adresatã, referitoare la încãlcãri ale drepturilor copilului în cadrul serviciului pe care îl conduce;
c) rãspunde de calitatea activitãţilor desfãşurate de personalul din cadrul serviciului şi dispune, în limita competenţei, mãsuri de organizare care sã conducã la îmbunãtãţirea acestor activitãţi sau, dupã caz, formuleazã propuneri în acest sens;
d) asigurã coordonarea, îndrumarea şi controlul activitãţilor desfãşurate de personalul serviciului şi propune organului competent sancţiuni disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzãtor atribuţiile;
e) organizeazã activitatea personalului şi asigurã respectarea timpului de lucru şi a regulamentului de organizare şi funcţionare;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute în fişa postului sau care i-au fost delegate în mod expres.
ANEXA 2
REGULAMENT-CADRU
de organizare şi funcţionare a serviciilor de zi
ART. 1
(1) Serviciile de zi au rolul de a asigura menţinerea, refacerea şi dezvoltarea capacitãţilor copilului şi ale pãrinţilor sãi, pentru depãşirea situaţiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.
(2) Din categoria serviciilor de zi fac parte:
a) centrele de zi;
b) centrele de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi;
c) centrele de asistenţã şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale;
d) serviciile de monitorizare, asistenţã şi sprijin al femeii gravide predispuse sã îşi abandoneze copilul.
(3) Serviciile de zi pot avea caracter specializat, în funcţie de nevoile şi de caracteristicile copiilor şi ale pãrinţilor lor.
(4) Serviciile de zi pot fi organizate şi în complexuri de servicii cuprinzând douã sau mai multe tipuri de servicii prevãzute la alin. (2).
ART. 2
(1) Serviciile de zi pot fi înfiinţate, dupã caz, prin hotãrâre a consiliului local, hotãrâre a consiliului judeţean sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti ori prin hotãrâre a unor organisme private acreditate sã desfãşoare activitãţi de protecţie a drepturilor copilului sau protecţie specialã a acestuia.
(2) Consiliile locale pot înfiinţa servicii de zi în mod autonom sau prin asociere, potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivã.
(3) Serviciile de zi, înfiinţate de consiliile locale, se organizeazã ca unitãţi cu personalitate juridicã în subordinea acestora şi sub coordonarea serviciului public de asistenţã socialã de la nivelul municipiilor şi oraşelor sau, dupã caz, sub coordonarea persoanelor cu atribuţii de asistenţã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale.
(4) Serviciile de zi înfiinţate de consiliul judeţean sau de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti funcţioneazã ca unitãţi fãrã personalitate juridicã în structura Direcţiei generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului şi se adreseazã numai copiilor care beneficiazã de o mãsurã de protecţie specialã.
ART. 3
Principiile care stau la baza activitãţii serviciilor de zi sunt:
a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
b) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;
c) respectarea demnitãţii copilului;
d) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinându-se cont de vârsta şi de gradul sãu de maturitate;
e) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;
f) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatãrii copilului;
g) asigurarea unei intervenţii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;
h) asigurarea confidenţialitãţii şi a eticii profesionale;
i) responsabilizarea pãrinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor pãrinteşti;
j) primordialitatea responsabilitãţii pãrinţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor copilului.
ART. 4
Beneficiarii serviciilor de zi sunt:
a) copiii şi pãrinţii cãrora li se acordã prestaţii şi servicii destinate prevenirii separãrii lor;
b) copiii care au beneficiat de o mãsurã de protecţie specialã şi au fost reintegraţi în familie;
c) copiii care beneficiazã de o mãsurã de protecţie specialã;
d) pãrinţii ai cãror copii beneficiazã de o mãsurã de protecţie specialã;
e) copiii neînsoţiţi de pãrinţi sau de alt reprezentant legal, care solicitã o formã de protecţie în condiţiile reglementãrilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor.
ART. 5
(1) Accesul beneficiarilor în cadrul serviciilor de zi se face în baza planului de servicii pentru situaţiile prevãzute de art. 4 lit. a) sau în baza planului individualizat de protecţie pentru situaţiile prevãzute de art. 4 lit. b), c), d) şi e).
(2) Admiterea beneficiarilor în baza planului de servicii şi, respectiv, în baza planului individualizat de protecţie se face prin dispoziţie a primarului şi, respectiv, prin dispoziţie a conducãtorului persoanei juridice în a cãrei structurã funcţioneazã serviciul.
ART. 6
Serviciile de zi îndeplinesc urmãtoarele atribuţii, în funcţie de specificul şi de nevoile fiecãrei categorii de beneficiari:
a) asigurã un program educaţional adecvat vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare şi particularitãţilor copiilor;
b) asigurã activitãţi recreative şi de socializare;
c) asigurã copiilor consiliere psihologicã şi orientare şcolarã şi profesionalã;
d) asigurã pãrinţilor consiliere şi sprijin;
e) dezvoltã programe specifice pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale pãrinţilor şi a violenţei în familie;
f) asigurã programe de abilitare şi reabilitare;
g) contribuie la depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de pãrinţii sãi;
h) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul de servicii sau, dupã caz, în planul individualizat de protecţie.
ART. 7
(1) Structura organizatoricã, numãrul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de zi se aprobã prin hotãrâre a consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau prin hotãrâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate, pregãtirea personalului fiind adaptatã caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi, precum şi obiectivelor respectivului serviciu.
(2) Structura orientativã a personalului serviciilor de zi este formatã din urmãtoarele categorii:
a) personal de conducere: director;
b) personal de educare şi îngrijire: educator, educator specializat;
c) personal de specialitate: psiholog, medic, asistent social, kinetoterapeut, logoped, fizioterapeut, psihopedagog, asistent medical;
d) contabil;
e) administrator;
f) personal de întreţinere şi pazã.
(3) Ponderea categoriilor de personal prevãzute la alin. (2) se stabileşte luându-se în considerare necesitatea asigurãrii unei îngrijiri de calitate şi adaptate nevoilor beneficiarilor serviciilor de zi, în funcţie de specificul activitãţilor derulate putând fi antrenate şi alte categorii de personal.
(4) Pachetul de servicii medicale, precum şi modul de acordare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
ART. 8
(1) Conducerea serviciilor de zi înfiinţate de consiliile locale este asiguratã de un director.
(2) Ocuparea postului de director se face prin concurs sau, dupã caz, prin examen, în condiţiile legii.
(3) Candidaţii pentru ocuparea postului de director trebuie sã fie absolvenţi cu diplomã de licenţã ai învãţãmântului universitar de lungã duratã, în domeniul ştiinţelor socioumane, cu vechime de minimum un an în specialitate, sau absolvenţi cu diplomã de licenţã ai învãţãmântului superior, cu experienţã de minimum 2 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) postul de director poate fi ocupat şi de candidaţi absolvenţi ai studiilor liceale sau postliceale de specialitate, cu experienţã de minimum 3 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
(5) Dupã angajare directorul beneficiazã de un curs de formare iniţialã, iar activitatea sa este analizatã trimestrial în primul an de activitate.
ART. 9
(1) Directorul asigurã conducerea serviciului de zi sau a complexului de servicii de zi şi rãspunde de buna funcţionare şi de îndeplinirea atribuţiilor care revin acestui serviciu.
(2) Directorul îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele atribuţii principale:
a) reprezintã serviciul în relaţiile cu autoritãţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice şi juridice din ţarã şi din strãinãtate, precum şi în justiţie;
b) exercitã atribuţiile ce revin serviciului în calitate de persoanã juridicã;
c) exercitã funcţia de ordonator de credite;
d) întocmeşte proiectul bugetului propriu al serviciului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
e) propune autoritãţilor sau persoanelor juridice care au înfiinţat sau, dupã caz, care finanţeazã serviciul aprobarea structurii organizatorice şi a numãrului de personal;
f) numeşte şi elibereazã din funcţie personalul din cadrul serviciului, în condiţiile legii;
g) elaboreazã proiectele rapoartelor generale privind activitatea serviciului;
h) desfãşoarã activitãţi pentru promovarea imaginii serviciului/complexului în comunitate;
i) asigurã, în cadrul serviciului, promovarea principiilor şi normelor prevãzute de Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului; ia în considerare şi analizeazã orice sesizare care îi este adresatã, referitoare la încãlcãri ale drepturilor copilului în cadrul serviciului pe care îl conduce;
j) asigurã coordonarea, îndrumarea şi controlul activitãţilor desfãşurate de personalul serviciului şi aplicã sancţiuni disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzãtor atribuţiile.
(3) Directorul îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin hotãrâre a autoritãţilor ori persoanelor juridice care au înfiinţat sau, dupã caz, care finanţeazã serviciul.
ART. 10
(1) Conducerea serviciilor de zi înfiinţate de cãtre consiliile judeţene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, este asiguratã de un coordonator, asimilat din punct de vedere al salarizãrii cu şeful de serviciu.
(2) Ocuparea postului de coordonator se face prin concurs sau, dupã caz, prin examen, în condiţiile legii.
(3) Candidaţii pentru ocuparea postului de coordonator trebuie sã fie absolvenţi cu diplomã de licenţã ai învãţãmântului universitar de lungã duratã, în domeniul ştiinţelor socioumane, cu vechime de minimum 2 ani în specialitate, sau absolvenţi cu diplomã de licenţã ai învãţãmântului superior, cu experienţã de minimum 3 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), postul de coordonator poate fi ocupat şi de candidaţi absolvenţi ai studiilor liceale sau postliceale de specialitate, cu experienţã de minimum 5 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
ART. 11
(1) Coordonatorul asigurã conducerea serviciului de zi şi rãspunde de buna funcţionare şi de îndeplinirea atribuţiilor care revin acestui serviciu.
(2) Coordonatorul îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele atribuţii principale:
a) desfãşoarã activitãţi pentru promovarea imaginii centrului în comunitate;
b) asigurã, în cadrul serviciului, promovarea principiilor şi normelor prevãzute de Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului; ia în considerare şi analizeazã orice sesizare care îi este adresatã, referitoare la încãlcãri ale drepturilor copilului în cadrul serviciului pe care îl conduce;
c) rãspunde de calitatea activitãţilor desfãşurate de personalul din cadrul serviciului şi dispune, în limita competenţei, mãsuri de organizare care sã conducã la îmbunãtãţirea acestor activitãţi sau, dupã caz, formuleazã propuneri în acest sens;
d) asigurã coordonarea, îndrumarea şi controlul activitãţilor desfãşurate de personalul serviciului şi propune organului competent sancţiuni disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzãtor atribuţiile;
e) organizeazã activitatea personalului şi asigurã respectarea timpului de lucru şi a regulamentului de organizare şi funcţionare.
(3) Coordonatorul îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute în fişa postului sau care i-au fost delegate în mod expres.
ANEXA 3
REGULAMENT-CADRU
de organizare şi funcţionare a serviciilor de tip familial
ART. 1
(1) Serviciile de tip familial au rolul de a asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de pãrinţii sãi.
(2) Serviciile de tip familial pot avea caracter specializat, în funcţie de nevoile şi de caracteristicile copiilor protejaţi.
ART. 2
(1) Serviciile de tip familial pot fi organizate de consiliul judeţean, respectiv de consiliul local al sectoarelor municipiului Bucureşti sau de organismele private acreditate.
(2) Consiliile judeţene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, organizeazã serviciile de tip familial drept compartimente distincte numai în structura Direcţiei generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului.
(3) Organismele private acreditate organizeazã serviciile de tip familial drept compartimente distincte sau ca activitate prestatã de un compartiment cu mai multe atribuţii.
ART. 3
Serviciile de tip familial pot funcţiona numai pe baza licenţei eliberate de Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
ART. 4
Principiile care stau la baza activitãţii serviciilor de tip familial sunt:
a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
c) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;
d) respectarea demnitãţii copilului;
e) respectarea istoriei personale, a personalitãţii, familiei biologice şi tradiţiilor copilului;
f) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinându-se cont de vârsta şi de gradul sãu de maturitate;
g) menţinerea relaţiilor personale ale copilului şi a contactelor directe cu pãrinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţã de care copilul a dezvoltat legãturi de ataşament;
h) menţinerea fraţilor împreunã;
i) asigurarea protecţiei copilului pe o perioadã determinatã, pânã la integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturalã, extinsã sau substitutivã;
j) asigurarea unui statut egal în cadrul familiei pentru copilul aflat în plasament;
k) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;
l) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;
m) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatãrii copilului;
n) asigurarea unei intervenţii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;
o) asigurarea confidenţialitãţii şi a eticii profesionale.
ART. 5
Beneficiarii serviciilor de tip familial sunt:
a) copiii pentru care urmeazã a fi instituitã tutela, în condiţiile legii;
b) copiii faţã de care a fost stabilitã, în condiţiile legii, încredinţarea în vederea adopţiei;
c) copiii separaţi, temporar sau definitiv, de pãrinţii lor, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a mãsurii plasamentului;
d) copiii pentru care a fost dispus, în condiţiile legii, plasamentul în regim de urgenţã;
e) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiazã, în condiţiile legii, de protecţie specialã.
ART. 6
Serviciile de tip familial asigurã:
a) evaluarea, în urma sesizãrii, a nevoilor copilului;
b) revizuirea periodicã a evaluãrii nevoilor copilului;
c) întocmirea şi revizuirea planului individualizat de protecţie pentru copil;
d) monitorizarea şi înregistrarea evoluţiilor înregistrate în implementarea planului individualizat de protecţie;
e) realizarea instruirii specifice a familiei extinse sau substitutive cu privire la nevoile copilului, înaintea plasãrii acestuia;
f) informarea în scris, înainte de mutarea copilului, a familiei extinse sau substitutive, referitor la drepturile şi obligaţiile legale ce îi revin cu privire la persoana copilului pe durata plasãrii;
g) întocmirea convenţiei de plasament, atunci când este cazul;
h) coordonarea activitãţilor privind mutarea copilului în familia extinsã sau substitutivã;
i) organizarea, coordonarea şi monitorizarea activitãţilor în care sunt implicaţi alţi specialişti, atunci când nevoile copilului impun aceste intervenţii;
j) menţinerea relaţiilor copilului cu familia naturalã, cu excepţia situaţiei copilului adoptat, sau cu orice alte persoane relevante pentru viaţa acestuia;
k) evaluarea capacitãţii solicitanţilor de a oferi îngrijire potrivitã copilului separat, temporar sau definitiv, de pãrinţii sãi;
l) identificarea nevoilor de pregãtire şi potenţialului fiecãrei familii care solicitã ocrotirea unui copil separat, temporar sau definitiv, de pãrinţii sãi;
m) pregãtirea solicitantului în funcţie de nevoile identificate ale acestuia;
n) întocmirea, pãstrarea şi actualizarea documentaţiei referitoare la situaţia copiilor care beneficiazã de acest serviciu şi, respectiv, la situaţia familiilor care îl asigurã;
o) sprijinirea şi monitorizarea activitãţii de creştere şi îngrijire a copilului şi asigurarea faptului cã familiile sunt informate, acceptã, înţeleg şi acţioneazã în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
p) organizarea procesului de potrivire a copilului cu familia extinsã sau substitutivã;
q) furnizarea de informaţii familiei extinse sau substitutive privind tipurile de sprijin disponibil;
r) furnizarea de informaţii privind procedurile ce vor fi urmate în cazul suspiciunilor de abuz, neglijare sau orice altã plângere împotriva familiei;
s) evaluarea, anual sau ori de câte ori este nevoie, a activitãţii fiecãrei familii, conform dispoziţiilor legale;
t) participarea personalului propriu la programe de pregãtire specificã, în funcţie de nevoile de formare identificate.
ART. 7
(1) Structura organizatoricã, numãrul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de tip familial se aprobã, dupã caz, prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau prin hotãrâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate, numãrul şi pregãtirea personalului fiind adaptate caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi, precum şi obiectivelor respectivului serviciu.
(2) Structura orientativã a personalului serviciilor de tip familial este formatã din urmãtoarele categorii:
a) personal de conducere - şef compartiment;
b) personal de specialitate - asistent social, asistent maternal.
(3) În funcţie de specificul activitãţilor derulate în cadrul serviciilor de tip familial pot fi antrenate şi alte categorii de personal.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
