Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea infiintarii perdelelor forestiere de protectie a campului in judetele Constanta, Ilfov si Tulcea

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea infiintarii perdelelor forestiere de protectie a campului in judetele Constanta, Ilfov si Tulcea

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 778 din 16 noiembrie 2007

Comenteaza legea

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 9 alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

ART. 1
Se aprobã înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţul Constanţa, conform Studiului de fundamentare prevãzut în anexa nr. 1, în condiţiile legii.
ART. 2
Se aprobã înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţul Ilfov, conform Studiului de fundamentare prevãzut în anexa nr. 2, în condiţiile legii.
ART. 3
Se aprobã înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţul Tulcea, conform Studiului de fundamentare prevãzut în anexa nr. 3, în condiţiile legii.
ART. 4
În ariile naturale protejate de interes naţional şi în siturile "Natura 2000" perdelele forestiere se realizeazã în concordanţã cu planurile de management al acestora.
ART. 5
La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã <>Hotãrârea Guvernului nr. 155/2004 privind aprobarea conţinutului-cadru al studiului pentru fundamentarea înfiinţãrii perdelelor forestiere de protecţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 19 februarie 2004.
ART. 6
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã:

────────────────
Ministrul agriculturii
şi dezvoltãrii rurale,
Dacian Cioloş

Ministrul mediului
şi dezvoltãrii durabile,
Attila Korodi

Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian

Bucureşti, 31 octombrie 2007.
Nr. 1.343.

ANEXA 1

STUDIUL DE FUNDAMENTARE
a necesitãţii înfiinţãrii perdelelor forestiere de protecţie în judeţul Constanţa

A. PIESE SCRISE
1. Date generale:
1.1. Denumirea investiţiei: Studiu de fundamentare a necesitãţii instalãrii perdelelor forestiere de protecţie a câmpului din judeţul Constanţa
1.2. Elaboratorul studiului: I.C.A.S. Bucureşti
1.3. Ordonatorul principal de credite: MAPDR
1.4. Autoritatea contractantã: MAPDR
1.5. Amplasamentul (judeţul): Constanţa
1.6. Tema studiului cu fundamentarea necesitãţii şi oportunitãţii creãrii perdelelor forestiere de protecţie
Obiectivul principal al studiului este acela de a fundamenta necesitatea înfiinţãrii reţelei de perdelele forestiere de protecţie a câmpului în judeţul Constanţa, precum şi de a stabili amplasamentul acesteia.
Judeţul Constanţa este situat în partea de sud-est a României, învecinându-se la nord cu judeţul Tulcea, la est cu Marea Neagrã, la sud cu Bulgaria şi la vest cu fluviul Dunãrea.
Suprafaţa judeţului Constanţa este de 707.100 ha, aflându-se în acest sens pe locul 8 între judeţele României. Din punct de vedere teritorial-administrativ judeţul este împãrţit în 3 municipii, 9 oraşe, 57 de comune.
În judeţul Constanţa fondul forestier ocupã o suprafaţã de 24.800 ha, iar suprafaţa agricolã este de 564.500 ha. Procentul de împãdurire este de aproximativ 3,5%, cu menţiunea cã pãdurile sunt localizate, cu puţine excepţii, mai ales în apropierea Dunãrii, restul teritoriului fiind practic lipsit de vegetaţie forestierã.
Ariditatea climatului plaseazã întregul judeţ sub aspect bioclimatic în zonele de silvostepã, de câmpie şi de stepã. În aceste condiţii climatice şi producţia agricolã are de suferit, mai ales în lipsa funcţionãrii unui sistem de irigaţii adecvat.
În acest context, având în vedere bine-cunoscutele influenţe binefãcãtoare ale perdelelor forestiere asupra culturilor şi producţiei agricole şi zootehnice, solului şi apelor, faunei folositoare, sãnãtãţii oamenilor şi aşezãrilor umane, într-un cuvânt asupra mediului din teritoriile în care acestea se instaleazã, considerãm cã realizarea reţelei de perdele forestiere de protecţie a câmpului în judeţul Constanţa ar trebui sã constituie un obiectiv prioritar în crearea sistemului naţional de culturi şi perdele forestiere de protecţie.
2. Date tehnice ale studiului
2.1. Suprafaţa şi situaţia juridicã a terenului, cu precizarea tipului de proprietate şi a deţinãtorilor pentru fiecare suprafaţã pe care se vor amplasa perdele forestiere de protecţie
La evaluãrile preliminare, pentru stabilirea necesarului de perdele forestiere de protecţie la nivelul întregului judeţ au fost luate în considerare numai terenurile arabile şi pãşunile, fiind excluse de la bun început livezile, viile, intravilanul localitãţilor şi, bineînţeles, terenurile ocupate de vegetaţie forestierã. A rezultat cã pentru amplasarea reţelei de perdele trebuie analizatã o suprafaţã de 549.600 ha.
În cadrul suprafeţei analizate (de 549.600 ha), reţeaua de perdele forestiere va ocupa o suprafaţã totalã de 3.773,05 ha .
Fundamentarea necesitãţii amplasãrii reţelei de perdele forestiere de protecţie a câmpului nu a fost realizatã pentru toate cele 70 de localitãţi ale judeţului (în al cãror teritoriu administrativ se preconiza iniţial amplasarea perdelelor), din urmãtoarele motive:
- pentru 9 comune nu au fost primite planurile cadastrale de la OCPI Constanţa;
- pentru 13 comune nu s-au primit planurile pentru întreaga suprafaţã;
- în cazul a 9 localitãţi teritoriile administrative cuprind zone forestiere semnificative ca pondere (sud-vestul judeţului).
Situaţia localitãţilor în a cãror razã teritorialã se va amplasa reţeaua de perdele forestiere şi a suprafeţelor ocupate de aceasta, precum şi a localitãţilor unde nu s-a fundamentat amplasarea perdelelor din motivele menţionate anterior se prezintã în tabelul urmãtor:


┌────┬────────────────────┬──────────────────┬────────────────────────┐
│Nr. │                    │ Suprafaţa totalã │        Observaţii      │
│crt.│  Localitatea       │    perdele       │                        │
│    │                    │    - ha -        │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│ 1. │23 August           │     106,63       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│ 2. │Adamclisi           │                  │zona forestierã         │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│ 3. │Agigea              │      32,97       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│ 4. │Albeşti             │     132,24       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│ 5. │Aliman              │                  │zona forestierã         │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│ 6. │Amzacea             │      23,87       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│ 7. │Bãneasa             │                  │zona forestierã         │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│ 8. │Bãrãganu            │      84,91       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│ 9. │Basarabi            │      28,86       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│10. │Castelu             │      57,99       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│11. │Cerchezu            │                  │lipsã planuri           │
│    │                    │                  │cadastrale              │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│12. │Cernavodã           │                  │lipsã planuri           │
│    │                    │                  │cadastrale              │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│13. │Chirnogeni          │     104,29       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│14. │Ciobanu             │       19,6       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│15. │Ciocârlia           │     173,59       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│16. │Cobadin             │     114,95       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│17. │Cogealac            │      77,69       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│18. │Comana              │     159,46       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│19. │Constanţa           │      45,47       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│20. │Corbu               │      86,38       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│21. │Costineşti          │      22,81       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│22. │Crucea lipsã        │                  │planuri cadastrale      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│23. │Cumpãna             │      24,45       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│24. │Cuza Vodã           │                  │lipsã planuri cadastrale│
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│25. │Deleni              │      57,41       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│26. │Dobromir            │                  │zona forestierã         │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│27. │Dumbrãveni          │                  │lipsã planuri cadastrale│
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│28. │Eforie lipsã        │                  │planuri cadastrale      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│29. │Fântânele           │     108,79       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│30. │Ghindãreşti         │      17,17       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│31. │Gârliciu            │       9,36       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│32. │Grãdina             │      64,49       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│33. │Hârşova             │      35,36       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│34. │Horia               │      15,63       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│35. │Independenţa        │     110,84       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│36. │Ion Corvin          │                  │zona forestierã         │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│37. │Istria              │                  │lipsã planuri cadastrale│
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│38. │Limanu              │      99,75       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│39. │Lipniţa             │                  │zona forestierã         │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│40. │Lumina lipsã        │                  │planuri cadastrale      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│41. │Mangalia            │      40,75       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│42. │Medgidia            │      60,15       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│43. │Mereni              │       90,6       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│44. │Mihai Viteazu       │      68,52       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│45. │Mihail Kogãlniceanu │     132,99       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│46. │Mircea Vodã         │      70,73       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│47. │Nãvodari            │      20,01       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│48. │Negru Vodã          │     168,46       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│49. │Nicolae Bãlcescu    │     197,81       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│50. │Oltina              │                  │zona forestierã         │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│51. │Ostrov              │                  │zona forestierã         │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│52. │Ovidiu              │      54,61       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│53. │Pantelimon          │                  │lipsã planuri cadastrale│
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│54. │Pecineaga           │      94,19       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│55. │Peştera             │      55,66       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│56. │Poarta Albã         │      59,94       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│57. │Raşova              │                  │zona forestierã         │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│58. │Sãcele              │      43,28       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│59. │Saligny             │      29,24       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│60. │Saraiu              │      54,63       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│61. │Seimeni             │       60,2       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│62. │Siliştea            │      38,37       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│63. │Târguşor            │      64,47       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│64. │Techirghiol         │      45,56       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│65. │Topalu              │      33,57       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│66. │Topraisar           │     177,19       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│67. │Tortoman            │      50,64       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│68. │Tuzla               │      34,11       │planuri incomplete      │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│69. │Valu lui Traian     │      69,79       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│70. │Vulturu             │     142,62       │                        │
├────┼────────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│    │                    │   3.773,05       │                        │
└────┴────────────────────┴──────────────────┴────────────────────────┘

În urma amplasãrii reţelei de perdele a rezultat structura suprafeţei ocupate de aceasta pe tipuri de proprietate (privatã sau de stat) şi pe deţinãtori, care se prezintã detaliat în anexa nr. 1.
2.2. Obiectivele de protejat şi tipurile de perdele forestiere necesare
Obiectivul acestui studiu este realizarea perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole. Pentru a nu îngreuna lucrãrile agricole, perdelele au fost amplasate în general pe conturul tarlalelor agricole (în imediata apropiere a drumurilor de exploatare). Având în vedere faptul cã distanţele optime de amplasare a perdelelor prevãzute în normele tehnice nu au putut fi respectate din cauza caracteristicilor locale de relief şi cadastrale, reţeaua a fost creatã dintr-un singur tip de perdea (principalã - 10 m lãţime), urmãrindu-se compensarea scãderii efectului protector datoritã creşterii distanţelor dintre perdele prin mãrirea suprafeţelor ocupate de vegetaţia forestierã.
2.3. Caracteristicile cadrului natural
2.3.1. Elemente de geologie, geomorfologie
Sub aspect geomorfologic, judeţul Constanţa se încadreazã în Podişul Dobrogei, care are o altitudine medie de 125 m, constituind o unitate de relief joasã. Aproximativ 42% din podiş (precumpãnitor în centrul şi sud-vestul acestuia) se desfãşoarã între 100 şi 200 m, iar circa 47% se aflã sub 100 m (cu dezvoltare mai mare în partea de est şi între Cernavodã şi Constanţa).
Altitudinile minime pot ajunge pânã la 10-15 m în sectorul sud-estic, prin includerea fâşiei de ţãrm în unitãţile de podiş.
Pe ansamblul Dobrogei se constatã o cãdere altitudinalã dublã, pe de o parte, din nord şi sud cãtre centru (CernavodãConstanţa), iar, pe de altã parte, o coborâre mai lentã sau mai bruscã spre Dunãre (vest) şi mare (est). Înãlţimile mai mari din vecinãtatea fluviului fac ca energia de relief sã înregistreze valori mari în nord şi vest (între 200 şi 300 m), pe când spre mare şi în sud aceasta este sub 50 m. Valori reduse ale energiei de relief (sub 100 m) sunt şi în lungul vãilor principale.
Diversitatea petrograficã, varietatea pantelor şi condiţiile climatice determinã manifestarea intensã a câtorva procese (şiroire, torenţialitate, spãlare în suprafaţã pe versanţii cu pantã mai mare, tasare pe loessuri, alunecãri, prãbuşiri şi surpãri), care conduc la degradarea terenurilor. Se adaugã procesele din lungul ţãrmului, diferenţiate în sectoarele de falezã şi de plajã.
Pe ansamblu, modelarea îndelungatã şi realizarea unei suprafeţe de tip pediplenã au dus la retezarea tuturor structurilor, indiferent de vârstã.
Ridicarea în pliocen-cuaternar a Dobrogei (mai ales în jumãtatea nordicã) a impulsionat fragmentarea vechii pediplene şi punerea în evidenţã a anumitor forme legate fie de structurã, fie de rocã. În acest sens, reprezentative sunt:
- vãi axate pe sinclinale (Luncaviţa, Slava) sau pe anticlinale (Valea Albã);
- depresiuni în anticlinale (Megina, Boclugea);
- vãi desfãşurate pe contacte, în lungul faliilor (Valea Adâncã, Peceneaga, Fântâna Mare);
- depresiuni tectonice (Nalbant, Cerna-Mircea Vodã);
- culmi alungite şi martori de eroziune rotunjiţi pe roci vulcanice;
- creste pe şisturi cuarţitice (Pricopan);
- exocarst în calcare triasice şi jurasice, cretacice - lapiezuri (în Dealurile Tulcei, Podişul Babadag); doline şi polii (Amzacea, Negru Vodã, Mereni), chei şi canarale (Canaraua lui Olteanu, C.Hârşova, C.Cheii, C.Fetii);
- endocarst (peşteri pe Valea Mangaliei, Sevendic şi Vederoasa, peştera Movile etc.);
- carst fosil în calcare situate la nivele diferite (îndeosebi în Dobrogea de Sud).
Majoritatea regionãrilor realizate asupra teritoriului podişului dobrogean separã 3 unitãţi mari - Dobrogea de Nord, Dobrogea Centralã, Dobrogea de Sud, fiecare cu mai multe subunitãţi. Judeţul Constanţa este situat în cea mai mare parte în Dobrogea de Sud şi numai o micã parte în Dobrogea Centralã.
Podişul Dobrogei Centrale
Se desfãşoarã pe aria şisturilor verzi, deci între aliniamentele faliilor Peceneaga-Camena (culoarul vãilor Aiorman-Slava Rusã) şi Topalu-Taşaul în sud. Ultima are contur uşor neregulat, cu pãtrunderi în bazinetele de la obârşia generaţiei de vãi ce aparţin de bazinul Carasu.
Structural, peste şisturile verzi urmeazã discordant formaţiuni jurasice (calcare şi conglomerate calcaroase), apoi depozite loessoide şi loessuri.
Continentalismul climatului se reflectã în existenţa în nord a silvostepei şi în centru şi sud a stepei.
Podişul Casimcei. Cea mai mare parte din teritoriu este inclus în Podişul Casimcei, care are altitudinile cele mai mari, coborând de la 300 m (nord) la sub 250 m (sud); relieful corespunde pediplenei ce taie şisturile verzi şi este strãbãtut pe centru de Casimcea; relief carstic în sud, pe calcare jurasice; pe contactele petrografice s-au individualizat bazinete depresionare cu margini glacisate.
Podişul Dãeni-Hârşova. La vest se aflã Podişul Dãeni-Hârşova (Gârliciu) cu o lãţime în jur de 10-15 km, cu relief în douã trepte (la 30 m şi 65 m) considerate terase de abraziune şi pedimente.
Podişul Istriei. În est se aflã Podişul Istriei. Este alcãtuit tot din douã trepte joase (pedimente) şi se aflã în aria de influenţã a Mãrii Negre. Existã areale mici cu soluri şi vegetaţie de sãrãturã sau cu exces de umiditate.
Dobrogea de Sud
Se desfãşoarã la sud de aliniamentul faliei Topalu-Taşaul. Structural, se suprapune platformei Dobrogei de Sud, în care peste cristalinul proterozoic apar mai importante calcarele cretacice şi sarmaţiene, iar la suprafaţã mantia de loess. Mişcãrile neotectonice cuaternare au ridicat sectorul sud-vestic mai mult, determinând înãlţimile actuale (150-200 m), caracterul antecedent al majoritãţii vãilor dunãrene şi, indirect, fragmentarea mai accentuatã a acestui sector.
În relief se impun, pe de o parte, interfluviile plate, cu lãţimi de zeci de kilometri în centru şi care cad altimetric mai lin spre nord şi est şi brusc cãtre nord-vest şi vest. Al doilea aspect îl introduc vãile care sunt evazate la obârşii şi în aval se adâncesc treptat (cele mari creeazã un fel de canioane în loess şi în placa de calcar) şi se lãrgesc cãpãtând uneori şi caracter depresionar. Versanţii vãilor mari se terminã prin glacisuri.
Climatul continental arid a favorizat dezvoltarea stepei şi doar în sud-vest existã un areal mai larg de pãduri de cvercinee.
Intervenţia antropicã a avut un rol deosebit în modificarea peisajului natural (desţelenirea stepei şi silvostepei; îndiguiri, desecãri, irigãri, cariere etc.).
Podişul Medgidiei. Are cea mai mare desfãşurare (de la Dunãre la mare), situându-se la 80-100 m altitudine, cu relief de podiş în nord şi de boturi de deal spre Dunãre şi valea Carasu; grosimea mare a loessului favorizeazã procese de sufoziune, tasare, iar pe versanţii vãilor principale, şiroire şi torenţialitate, surpãri etc.; Valea Carasu care îl strãbate de la est (la 4 km de mare) la vest, este largã, peisajul natural fiind aproape în întregime schimbat.
Podişul Oltinei. Aflat în sud-vestul Dobrogei, are altitudinile cele mai mari (peste 180 m); este fragmentat de vãi înguste orientate SE-NV, care se deschid cãtre Dunãre, unde râurile (care în amonte sunt seci), în spatele unor baraje de aluviuni dunãrene, au format limanuri; relief de platouri pe calcare sarmaţiene şi loess; spre Dunãre existã terasa levantinã, cu pãduri de cer, gârniţã şi multe specii sudice, apoi silvostepa cu specii de stejar termofile şi stepa.
Podişul Cobadin. Situat în sectorul central-sudic, are altitudini de 150-180 m, relief de platouri pe calcare sarmaţiene separate de vãi seci; existã un relief carstic variat (multe forme fosilizate; la suprafaţã depresiuni carstice - Negru Vodã).
Podişul Mangaliei. Cunoscut în unele lucrãri geografice sub numele de Litoralul de la sud de Constanţa, este o unitate joasã (sub 50 m) în care se impun platourile pe calcare sarmaţiene şi loess, vãi scurte care se terminã în limanuri fluvio-maritime, faleze şi plaje înguste. Influenţa mãrii în caracteristicile climatice este determinantã. Peisajul natural de stepã a fost aproape în întregime schimbat cu unul agricol diversificat.
2.3.2. Condiţii pedologice
Judeţul Constanţa se încadreazã din punct de vedere pedogeografic în regiunea est-europeanã, provincia danubianoponticã. Un rol distinct în dezvoltarea tipurilor de sol l-a avut clima excesiv continentalã. Arealul cel mai extins îl au molisolurile, iar mai restrâns apar solurile intrazonale determinate mai ales de rocã. Desfãşurarea principalelor tipuri de soluri relevã o oarecare etajare.
Molisolurile (Cernisolurile). Sunt reprezentate prin diferite cernoziomuri. Cernoziomurile cambice sunt larg dezvoltate la peste 150 m altitudine, în condiţii de silvostepã. Cernoziomurile carbonatice se aflã la 80-120 m, în condiţii de stepã.
Solurile bãlane se aflã pe latura de est, în Depresiunea Nalbant şi în jurul complexului lagunar Razelm-Sinoe - spre Taşaul; pe latura de vest apar de la Mãcin la Oltina, dar cu pãtrundere mai accentuatã pe Valea Carasu; au procentul cel mai mare de carbonaţi şi conţinut mai redus de humus faţã de cernoziomuri.
Solurile intrazonale. Cuprind porţiuni mai restrânse din spaţiul podişului; ele pot fi hidromorfe (hidrisoluri), salinizate şi alcalizate (salsodisoluri sau soluri salinice, sodice), aluviale sau neevoluate şi trunchiate (protisoluri şi antrisoluri) (erodisoluri, litosoluri).
În judeţul Constanţa ponderea cea mai mare o au cernoziomurile tipice (± carbonatice) aflate uneori în complex şi cu cernoziomuri cambice, rãspândite pe aproximativ 75% din teritoriu, urmate de solurile bãlane (cca. 20%) şi de rendzine, litosoluri, regosoluri, soluri aluviale, soluri hidromorfe şi halomorfe (5%).
Solurile bãlane - kastanoziomuri tipice (calcarice)
Aceste soluri sunt reprezentative pentru Dobrogea, unde se întâlnesc în sectorul Medgidia-Cernavodã, în jurul complexului de lacuri Razelm, de-a lungul Dunãrii şi al litoralului Mãrii Negre (la nord de Constanţa).
Condiţiile climatice (T.m.a. 10.7/11.3°C, P.m.a. 400/450 mm, I.ar. 19.3/21.1, E.t.p. ≥ 700 mm) reflectã practic încadrarea teritoriului respectiv în zona de stepã, caracterizatã prin temperaturi ridicate şi deficit foarte puternic de precipitaţii, în special în perioada estivalã, dar şi la nivel anual. Ca urmare, regimul hidric al solurilor este parţial percolativ (stepic).
Solurile se întâlnesc pe versanţi prelungi, în general slab înclinaţi (5 -10°), culmi domoale sau chiar terenuri plane, la altitudini ce nu depãşesc 150 m.
Substratul, în general uniform, este alcãtuit predominant din loessuri şi depozite loessoide şi are deci caracter bazic.
Vegetaţia sub care s-au format solurile bãlane a fost în general cea de pajişti xerofite, care erau însã întrerupte pe alocuri de pâlcuri de vegetaţie forestierã naturalã alcãtuitã din specii xerofite caracteristice zonei: stejarul pufos, stejarul brumãriu, mojdreanul, pãrul. Arboretele care mai existã în prezent au în general o consistenţã redusã (0.5-0.6), golurile pe care le prezintã fiind practic înierbate. În prezent, specia predominantã în compoziţia arboretelor este stejarul pufos, pãtura erbacee fiind bineînţeles alcãtuitã din specii caracteristice pajiştilor uscate.
Condiţiile climatice generale (de ariditate specificã stepei) şi relieful nu au favorizat alterarea, argilizarea şi levigarea, conducând la apariţia unor soluri cu textura nediferenţiatã pe profil, care prezintã carbonaţi chiar de la suprafaţã. Vegetaţia slab dezvoltatã, preponderent ierboasã, precum şi levigarea slabã au condus la apariţia unui orizont A molic, dar mai deschis la culoare şi cu un conţinut mai redus de humus.
Solurile bãlane sunt în ansamblu luto-nisipoase-lutoase, lipsite de schelet (şi deci cu volum edafic foarte mare - 1.00 mc/mp), fiziologic mijlociu profunde (grosime fiziologicã 0.5-0.6 m), slab-moderat humifere.
Profilul este de tipul Am-AC-Cca. Orizontul bioacumulativ (Am) este mai slab dezvoltat (25-35 cm), dar humusul este de calitate (mull calcic). Solurile sunt slab-moderat carbonatice pînã la adâncimea de 45 cm, carbonatice între 45 cm şi 60-70 cm şi puternic carbonatice sub adâncimea de 60-70 cm, la care apare orizontul carbonatoiluvial (Cca).
În ceea ce priveşte porozitatea, permeabilitatea, capacitatea pentru aer şi apã, solurile bãlane oferã condiţii favorabile vegetaţiei.
Cernoziomuri tipice (cernoziomuri tipice şi calcarice)
Cernoziomurile au o largã rãspândire în Dobrogea în general şi în judeţul Constanţa în special, fiind întâlnite mai ales în estul, sudul şi sud-vestul judeţului.
Acestea apar pe terenuri plane (câmpuri, terase) sau în microdepresiuni, culmi domoale, versanţi slab înclinaţi, suprafeţe de podişuri joase, la altitudini cuprinse între 15-20m şi 150-200 m.
Condiţiile climatice (T.m.a. 10.7/11.3°C, P.m.a. 450 mm, I.ar. 21.7/21.1, E.t.p. ≥ 700 mm) reflectã practic încadrarea teritoriului, respectiv în zona de stepã, caracterizatã prin temperaturi ridicate şi deficit foarte puternic de precipitaţii, în special în perioada estivalã, dar şi la nivel anual. Ca urmare, regimul hidric al solurilor este tot parţial percolativ (stepic), dar cu o cantitate ceva mai mare de apã care se infiltreazã în sol.
Substratul este alcãtuit predominant din loessuri şi depozite loessoide şi are deci caracter bazic.
Vegetaţia sub care s-au format cernoziomurile tipice a fost mai bogatã, de pajişti mezoxerofite, care erau întrerupte mai des de pâlcuri de vegetaţie forestierã naturalã alcãtuitã din specii caracteristice zonei, precum stejarul pufos şi stejarul brumãriu. Arboretele care mai existã în prezent au în general o consistenţã redusã (0,5-0,6), golurile pe care le prezintã fiind înierbate.
Condiţiile climatice generale (de stepã ceva mai umedã) şi relieful au favorizat în mai mare mãsurã alterarea, argilizarea şi levigarea, conducând la apariţia unor soluri cu textura tot nediferenţiatã pe profil, dar care prezintã carbonaţi numai sub nivelul orizontului Am. Vegetaţia mai abundentã, preponderent ierboasã, precum şi levigarea mai accentuatã au condus la apariţia unui orizont A molic bine dezvoltat, închis la culoare şi cu un conţinut ridicat de humus.
Profilul este de tipul Am-AC-Cca. Orizontul Am are grosimea de 40 cm. Între 40-70 cm existã orizontul de tranziţie AC (carbonatic), iar sub adâncimea de 60-70 cm apare orizontul Cca (carbonatoiluvial).
Soluri morfologic profunde (0,7-0,9 m) şi fiziologic mijlociu profunde (0,6 m), edafic foarte mari (1,00 mc/mp), practic nediferenţiate textural, lutoase în ansamblu, cu drenaj intern moderat-rapid, slab compacte.
Reacţie neutrã în orizontul Am şi slab alcalinã în profunzime (pH 7-7,6), sol slab carbonatic între 40-50 cm, moderat carbonatic-carbonatic între 50-60 (70) cm şi puternic carbonatic sub adâncimea de (60) 70 cm, moderat humifer-humifer (Ht 3-6% în primii 40 cm).
În general, solurile poartã amprenta modificãrii antropice prin lucrare îndelungatã, amenajarea sistemului de irigaţii şi irigare repetatã. În unele cazuri, prezenţa anormalã a carbonaţilor începând de la suprafaţã (conţinut foarte redus), precum şi, uneori, a sãrurilor solubile pe întregul profil sau numai pe o parte din acesta (conţinut, de asemenea, foarte redus) se datoreazã probabil irigãrii repetate cu apã care are un anumit conţinut de carbonaţi şi sãruri.
Cernoziomuri cambice (cernoziomuri cambice)
Aceste soluri apar în proporţie mai redusã, fie în complex cu cernoziomurile tipice (în areale depresionare cu un plus de umiditate), fie la contactul cu zona forestierã, ca urmare a unui plus de precipitaţii.
Solurile se caracterizeazã prin levigarea carbonaţilor la o adâncime mai mare decât în cazul cernoziomurilor tipice (sub adâcimea de 70-90 cm).
Condiţiile climatice generale sau relieful au favorizat în mai mare masurã alterarea, argilizarea şi levigarea, conducând la apariţia orizontului diagnostic Bv. Solurile au textura slab diferenţiatã sau chiar nediferenţiatã pe profil, iar orizontul carbonatoiluvial Cca apare începând de la adâncimea de 90-100 cm.
Profilul este de tipul Am-Bv-Cca. Orizontul Am are grosimea de 35-40 cm. Între 40-70 cm existã orizontul Bv (diagnostic), iar sub adâncimea de 90-100 cm apare orizontul Cca (carbonatoiluvial).
Soluri morfologic şi fiziologic profunde (0,7-0,9 m), edafic foarte mari (1,00 mc/mp), practic nediferenţiate textural, lutoase în ansamblu, cu drenaj intern moderat-rapid, slab compacte.
Reacţie slab acidã - neutrã în orizontul Am şi neutrã-slab alcalinã, în profunzime (pH 7-7,8), sol slab necarbonatic pânã la 70-80 cm, moderat carbonatic-carbonatic între 75-95 cm şi puternic carbonatic sub adâncimea de (90) 100 cm, moderat humifer-humifer (Ht 3-6% în primii 40 cm).
Cele 3 tipuri de sol prezentate anterior sunt folosite în mod curent pentru agriculturã şi, în consecinţã, pe aceste soluri va fi instalatã şi reţeaua de perdele forestiere de protecţie a câmpului.
În cazul celorlalte tipuri (clase) de soluri menţionate, fie condiţiile pedostaţionale nefavorabile exclud folosinţa agricolã, fie arealele respective nu necesitã amplasarea perdelelor din cauza microclimatului local ceva mai favorabil (solurile aluviale).
În tabelul urmãtor se prezintã distribuţia tipurilor de sol dominante la nivelul localitãţilor din întregul judeţ, cu menţiunea cã încadrarea preliminarã a fost fãcutã pe baza informaţiilor oferite de harta pedologicã scara 1:200.000, întocmitã de ICPA. În faza SF + PT încadrarea va fi definitivatã prin cartare pedostaţionalã.

Distribuţia tipurilor de sol dominante la nivelul localitãţilor din judeţul Constanţa


┌────┬────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│    │                    │       Tipuri de sol                  │
│    │                    ├──────────┬─────────────┬─────────────┤
│Nr. │                    │Soluri    │Cernoziomuri │Cernoziomuri │
│crt.│    Localitatea     │bãlane    │tipice       │tipice şi    │
│    │                    │tipice    │(cernoziomuri│cernoziomuri │
│    │                    │(kasta-   │tipice       │cambice      │
│    │                    │noziomuri │şi calcarice)│(cernoziomuri│
│    │                    │tipice -  │             │tipice şi    │
│    │                    │calcarice)│             │cambice)     │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 0  │         1          │    2     │     3       │      4      │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 1. │23 August           │          │             │      x      │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 2. │Adamclisi           │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 3. │Agigea              │          │             │      x      │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 4. │Albeşti             │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 5. │Aliman              │ x- 1/2   │  N x-1/2S   │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 6. │Amzacea             │          │             │      x      │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 7. │Bãneasa             │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 8. │Bãrãganu            │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 9. │Basarabi            │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│10. │Castelu             │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│11. │Cerchezu            │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│12. │Cernavodã           │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│13. │Chirnogeni          │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│14. │Ciobanu             │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│15. │Ciocârlia           │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│16. │Cobadin             │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│17. │Cogealac            │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│18. │Comana              │          │             │      x      │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│19. │Constanţa           │          │  x-1/2E     │   x-1/2V    │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│20. │Corbu               │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│21. │Costineşti          │          │  x-1/2 N    │   x-1/2S    │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│22. │Crucea              │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│23. │Cumpãna             │          │             │      x      │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│24. │Cuza Vodã           │x-1/2S    │  x-1/2N     │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│25. │Deleni              │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│26. │Dobromir            │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│27. │Dumbrãveni          │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│28. │Eforie              │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│29. │Fântânele           │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│30. │Ghindãreşti         │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│31. │Gârliciu            │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│32. │Grãdina             │x-1/2SV   │  x-1/2NE    │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│33. │Hârşova             │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│34. │Horia               │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│35. │Independenţa        │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│36. │Ion Corvin          │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│37. │Istria              │x-1/2SE   │  x-1/2NV    │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│38. │Limanu              │          │  x-1/3N     │    x-2/3S   │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│39. │Lipniţa             │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│40. │Lumina              │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│41. │Mangalia            │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│42. │Medgidia            │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│43. │Mereni              │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│44. │Mihai Viteazu       │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│45. │Mihail Kogãlniceanu │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│46. │Mircea Vodã         │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│47. │Nãvodari            │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│48. │Negru Vodã          │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│49. │Nicolae Bãlcescu    │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│50. │Oltina              │x-1/3N    │  x-2/3S     │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│51. │Ostrov              │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│52. │Ovidiu              │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│53. │Pantelimon          │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│54. │Pecineaga           │          │             │      x      │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│55. │Peştera             │x-1/2N    │  x-1/2S     │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│56. │Poarta Alba         │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│57. │Raşova              │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│58. │Sãcele              │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│59. │Saligny             │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│60. │Saraiu              │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│61. │Seimeni             │   x      │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│62. │Siliştea            │x-2/3SV   │  x-1/3NE    │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│63. │Târguşor            │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│64. │Techirghiol         │          │             │      x      │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│65. │Topalu              │          │             │      x      │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│66. │Topraisar           │          │             │      x      │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│67. │Tortoman            │  x       │             │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│68. │Tuzla               │          │             │      x      │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│69. │Valu lui Traian     │          │     x       │             │
├────┼────────────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│70. │Vulturu             │          │     x       │             │
└────┴────────────────────┴──────────┴─────────────┴─────────────┘

Cea mai mare parte a judeţului Constanţa se încadreazã în zona de stepã, zona de silvostepã (de câmpie) având o pondere mai redusã. Bineînţeles cã pãdurile sunt rãspândite mai ales în zona de silvostepã de câmpie şi mai puţin în zona de stepã.
Având în vedere cã terenul agricol reprezintã obiectivul care trebuie protejat sub aspect bioclimatic, reţeaua de perdele forestiere de protecţie va fi amplasatã în special în zona de stepã; staţiunile de silvostepã au o pondere mult mai redusã.
Tipurile de staţiuni forestiere reprezentative pentru zona de stepã în care se vor amplasa perdele forestiere sunt:
TS 0211 - stepã dobrogeanã pe podişuri, Bi, platouri, rendzine pe depozite calcaroase;
TS 0214 - stepã dobrogeanã, Bi, platouri, rendzine litice pe calcare;
TS 0321 - stepã dobrogeanã pe podişuri, Bi, terenuri plane sau uşor înclinate, cernoziomuri pe depozite loessoide;
TS 0322 - stepã dobrogeanã pe podişuri, Bi-m, terenuri plane sau uşor înclinate, cernoziomuri pe depozite loessoide ± bogate în carbonaţi;
TS 0603 - stepã dobrogeanã, Bm, vãi largi, seci, depozite coluviale;
Tipurile de staţiuni forestiere reprezentative pentru zona de silvostepã în care se vor amplasa perdele forestiere sunt:
TS 9210 - silvostepã externã cu stejar pufos, Bi, cernoziom (carbonatic) pe leoss;
TS 9211 - silvostepã externã cu stejar pufos, Bm-i, cernoziom (carbonatic) pe leoss;
TS 9310 - silvostepã externã de stejãrete xerofile de stejar pufos, Bm-i, cernoziom slab levigat pe materiale loessoide.
În continuare se face o caracterizare diagnosticã a principalelor tipuri de staţiuni forestiere existente în zonele în care au fost prevãzute perdele forestiere de protecţie.
TS 0211 - stepã dobrogeanã pe podişuri, Bi, platouri, rendzine pe depozite calcaroase
Tip de staţiune din stepa dobrogeanã, rãspândit în arealul cernoziomurilor. Relief specific platourilor joase, slab înclinate. Substrat alcãtuit din calcare mai uşor alterabile.
Soluri rendzine tipice, profunde, slab scheletice, cu volum edafic mijlociu - mare.
Condiţii climatice (T.m.a. 10.7/11.3°C, P.m.a. 450mm, I.ar. 21.7/21.1, E.t.p. ≥ 700 mm) reflectã practic încadrarea teritoriului respectiv în zona de stepã, caracterizatã prin temperaturi ridicate şi deficit foarte puternic de precipitaţii, în special în perioada estivalã, dar şi la nivel anual. Ca urmare, regimul hidric al solurilor este tot parţial percolativ (stepic), dar cu o cantitate ceva mai mare de apã care se infiltreazã în sol.
Condiţii edafice. Troficitate medie-ridicatã. Regimul de umiditate puternic deficitar mai ales în intervalul estival, când umiditatea momentanã a solului scade pânã la nivelul uscat. Aeraţie bunã.
Pãtura erbacee specificã pajiştilor xerofite: Festuca valesiaca, Stipa pulcherrima, Poa angustifolia, Botriochloa ischaemum, Euphorbia stepposa, Galium humifusum.
Aptitudini forestiere. Bonitate inferioarã pentru stejãrete de stejar pufos ± stejar brumãriu.
TS 0214 - stepã dobrogeanã, Bi (< Bi), platouri, rendzine litice pe calcare
Tip de staţiune din stepa dobrogeanã, rãspândit în arealul cernoziomurilor. Relief specific platourilor joase, slab înclinate. Substrat alcãtuit din calcare mai greu alterabile, care apar la 30-40 cm adâncime.
Soluri rendzine litice, superficiale - mijlociu-profunde, scheletice, cu volum edafic mic.
Condiţii climatice (T.m.a. 10.7/11.3°C, P.m.a. 450mm, I.ar. 21.7/21.1, E.t.p. ≥ 700 mm) reflectã practic încadrarea teritoriului respectiv în zona de stepã, caracterizatã prin temperaturi ridicate şi deficit foarte puternic de precipitaţii, în special în perioada estivalã, dar şi la nivel anual. Ca urmare, regimul hidric al solurilor este tot parţial percolativ (stepic), dar cu o cantitate ceva mai mare de apã care se infiltreazã în sol.
Condiţii edafice. Troficitate medie-ridicatã. Regim de umiditate puternic deficitar mai ales în intervalul estival, când umiditatea momentanã a solului scade pânã la nivelul uscat. Capacitate redusã de înmagazinare a apei datoritã volumului edafic mic.
Pãtura erbacee specificã pajiştilor xerofite: Festuca valesiaca, Stipa pulcherrima, Poa angustifolia, Botriochloa ischaemum, Euphorbia stepposa, Galium humifusum.
Aptitudini forestiere. Bonitate subinferioarã pentru stejãrete de stejar pufos.
TS 0321 - stepã dobrogeanã pe podişuri, Bi, terenuri plane sau uşor înclinate, cernoziomuri pe depozite loessoide
Tip de staţiune din stepa dobrogeanã, rãspândit în arealul cernoziomurilor. Relief specific versanţilor prelungi, slab înclinaţi şi terenurilor aşezate (câmpuri, terase). Substrat alcãtuit din depozite loessoide şi loessuri.
Soluri cernoziomuri tipice, semicarbonatice, profunde, cu volum edafic foarte mare.
Condiţii climatice (T.m.a. 10.7/11.3°C, P.m.a. 450 mm, I.ar. 21.7/21.1, E.t.p. ≥ 700 mm) reflectã practic încadrarea teritoriului respectiv în zona de stepã, caracterizatã prin temperaturi ridicate şi deficit foarte puternic de precipitaţii, în special în perioada estivalã, dar şi la nivel anual. Ca urmare, regimul hidric al solurilor este tot parţial percolativ (stepic), dar cu o cantitate ceva mai mare de apã care se infiltreazã în sol.
Condiţii edafice. Texturã lutoasã - luto-nisipoasã, soluri bine structurate. Troficitate ridicatã. Regimul de umiditate puternic deficitar mai ales în intervalul estival, când umiditatea momentanã a solului scade pânã la nivelul uscat. Capacitate ridicatã de înmagazinare a apei datoritã volumului edafic mare şi a texturii favorabile.
Pãtura erbacee specificã pajiştilor xerofite: Festuca valesiaca, Stipa pulcherrima, Poa angustifolia, Botriochloa ischaemum, Euphorbia stepposa, Galium humifusum.
Aptitudini forestiere. Bonitate inferioarã pentru stejãrete de stejar pufos ± stejar brumãriu.
TS 0322 - stepã dobrogeanã pe podişuri, Bi-m, terenuri plane sau uşor înclinate, cernoziomuri pe depozite leossoide ± bogate în carbonaţi
Tip de staţiune din stepa dobrogeanã, rãspândit în arealul cernoziomurilor. Relief specific terenurilor aşezate (câmpuri, terase), care favorizeazã levigarea. Substrat alcãtuit din depozite loessoide şi loessuri.
Soluri cernoziomuri tipice, slab decarbonatate, profunde, cu volum edafic foarte mare, cu orizontul Cca sub adâncimea de 70 cm.
Condiţii climatice (T.m.a. 10.7/11.3°C, P.m.a. 450 mm, I.ar. 21.7/21.1, E.t.p. ≥ 700 mm) reflectã încadrarea teritoriului respectiv în zona de stepã, caracterizatã prin temperaturi ridicate şi deficit foarte puternic de precipitaţii, în special în perioada estivalã, dar şi la nivel anual. Ca urmare, regimul hidric al solurilor este parţial percolativ (stepic), dar cu o cantitate ceva mai mare de apã care se infiltreazã în sol.
Condiţii edafice. Texturã lutoasã - luto-nisipoasã, soluri bine structurate. Troficitate ridicatã. Regimul de umiditate puternic deficitar mai ales în intervalul estival, când umiditatea momentanã a solului scade pânã la nivelul uscat. Capacitate ridicatã de înmagazinare a apei datoritã volumului edafic mare şi a texturii favorabile. Soluri bine aerate.
Pãtura erbacee specificã pajiştilor xerofite: Festuca valesiaca, Stipa pulcherrima, Poa angustifolia, Botriochloa ischaemum, Euphorbia stepposa, Galium humifusum.
Aptitudini forestiere. Bonitate inferioarã-mijlocie pentru stejãrete de stejar pufos ± stejar brumãriu.
TS 0603 - stepã dobrogeanã, Bm(i), vãi largi, seci, depozite coluviale
Tip de staţiune din stepa dobrogeanã, rãspândit în arealul cernoziomurilor. Relief specific vãilor largi, care au favorizat procesele de acumulare a materialelor coluviale nehumifere şi a materialului humifer, prin transport de pe versant, gravitaţional sau prin apele de şiroire. Substrat alcãtuit din depozite loessoide şi loessuri.
Soluri cernoziomuri tipice (cumulice) şi coluvisoluri molice, slab decarbonatate, profunde, cu volum edafic foarte mare, cu orizontul Cca sub adâncimea de 70 cm.
Condiţii climatice (T.m.a. 10.7/11.3°C, P.m.a. 450 mm, I.ar. 21.7/21.1, E.t.p. =700 mm) reflectã încadrarea teritoriului respectiv în zona de stepã, caracterizatã prin temperaturi ridicate şi deficit foarte puternic de precipitaţii, în special în perioada estivalã, dar şi la nivel anual. Climat local mai umed şi mai adãpostit, de vãi. Ca urmare, regimul hidric al solurilor este parţial percolativ (stepic), dar cu o cantitate şi mai mare de apã care se infiltreazã în sol.
Condiţii edafice. Texturã lutoasã - luto-nisipoasã, soluri bine structurate. Orizont bioacumulativ bine-foarte bine dezvoltat (caracter cumulic). Troficitate ridicatã. Regimul de umiditate deficitar mai ales în intervalul estival, când umiditatea momentanã a solului scade pânã la nivelul uscat-reavãn. Capacitate ridicatã de înmagazinare a apei datoritã volumului edafic mare şi a texturii favorabile.
Pãtura erbacee specificã pajiştilor xerofite: Festuca valesiaca, Stipa pulcherrima, Poa angustifolia, Botriochloa ischaemum, Euphorbia stepposa, Galium humifusum.
Aptitudini forestiere. Bonitate mijlocie - inferioarã pentru stejãrete de stejar pufos şi stejar brumãriu.
TS 9210 - silvostepã externã cu stejar pufos, Bi, cernoziom (carbonatic) pe loess
Tip de staţiune din silvostepa dobrogeanã, rãspândit în arealul cernoziomurilor. Relief specific versanţilor prelungi, slab înclinaţi şi terenurilor aşezate (câmpuri, terase). Substrat alcãtuit din depozite loessoide şi loessuri.
Soluri cernoziomuri tipice, semicarbonatice, profunde, cu volum edafic foarte mare.
Condiţii climatice (T.m.a. 10.5/11.0oC, P.m.a. 450-470 mm, I.ar. 21,4/22,9, E.t.p. (aproximativ egal) 700 mm) reflectã practic încadrarea teritoriului respectiv în zona de silvostepã, caracterizatã prin temperaturi ridicate şi deficit puternic de precipitaţii, în special în perioada estivalã, dar şi la nivel anual. Ca urmare, regimul hidric al solurilor este tot parţial percolativ (stepic), dar cu o cantitate ceva mai mare de apã care se infiltreazã în sol.
Condiţii edafice. Texturã lutoasã - luto-nisipoasã, soluri bine structurate. Troficitate ridicatã. Regimul de umiditate puternic deficitar mai ales în intervalul estival, când umiditatea momentanã a solului scade pânã la nivelul uscat. Capacitate ridicatã de înmagazinare a apei datoritã volumului edafic mare şi a texturii favorabile.
Pãtura erbacee specificã pajiştilor mezoxerofite: Poa bulbosa, Syntrichia ruralis, Adonis vernalis, Cerastium pumilum, Paeonia peregrina, Vinca herbaceea, Salvia nutans, Inula ensifolia, Colchicum fominii, Crocus pallasii.
Aptitudini forestiere. Bonitate inferioarã pentru stejãrete de stejar brumãriu, stejar pufos.
TS 9211 - silvostepã externã cu stejar pufos, Bm-i, cernoziom (carbonatic) pe loess
Tip de staţiune din silvostepa dobrogeanã, rãspândit în arealul cernoziomurilor. Relief specific terenurilor aşezate (câmpuri, terase) şi microdepresiunilor. Substrat alcãtuit din depozite loessoide şi loessuri.
Soluri cernoziomuri tipice, slab decarbonatate, profunde, cu volum edafic foarte mare.
Condiţii climatice (T.m.a. 10.5/11.0oC, P.m.a. 450-470 mm, I.ar. 21,4/22,9, E.t.p. (aproximativ egal) 700 mm) reflectã practic încadrarea teritoriului respectiv în zona de silvostepã, caracterizatã prin temperaturi ridicate şi deficit puternic de precipitaţii, în special în perioada estivalã, dar şi la nivel anual. Plus de umiditate în sol datorat situãrii în silvostepã şi reliefului aşezat sau uşor depresionar. Ca urmare, regimul hidric al solurilor este tot parţial percolativ (stepic), dar cu o cantitate ceva mai mare de apã care se infiltreazã în sol pe adâncime mai mare.
Condiţii edafice. Texturã lutoasã - luto-nisipoasã, soluri bine structurate. Troficitate ridicatã. Regimul de umiditate puternic deficitar mai ales în intervalul estival, când umiditatea momentanã a solului scade pânã la nivelul uscat. Capacitate ridicatã de înmagazinare a apei, datoritã volumului edafic mare şi a texturii favorabile.
Pãtura erbacee specificã pajiştilor mezoxerofite: Poa bulbosa, Syntrichia ruralis, Adonis vernalis, Cerastium pumilum, Paeonia peregrina, Vinca herbaceea, Salvia nutans, Inula ensifolia, Colchicum fominii, Crocus pallasii.
Aptitudini forestiere. Bonitate mijlocie-inferioarã pentru stejãrete de stejar brumãriu, stejar pufos.
TS 9310 - silvostepã externã de stejãrete xerofile de stejar pufos, Bm-i, cernoziom slab levigat pe materiale loessoide
Tip de staţiune din silvostepa de câmpie dobrogeanã, rãspândit în arealul cernoziomurilor cambice, spre tranziţia cu silvostepa deluroasã. Relief specific terenurilor aşezate (câmpuri, terase) şi microdepresiunilor. Substrat alcãtuit din depozite loessoide şi loessuri.
Soluri cernoziomuri cambice slab-moderat levigate, profunde, cu volum edafic foarte mare.
Condiţii climatice (T.m.a. 10.5°C, P.m.a. 470 mm, I.ar. 22,9, E.t.p.(aproximativ egal) 700 mm) reflectã practic încadrarea teritoriului respectiv în zona de silvostepã, caracterizatã prin temperaturi ridicate şi deficit puternic de precipitaţii, în special în perioada estivalã, dar şi la nivel anual. Plus de umiditate în sol datorat situãrii la tranziţia spre silvostepa deluroasã şi reliefului aşezat sau uşor depresionar. Ca urmare, regimul hidric al solurilor este parţial percolativ (stepic), dar cu o cantitate şi mai mare de apã care se infiltreazã în sol pe adâncime mai mare, determinând levigarea carbonaţilor sub adâncimea de 60-70 cm şi apariţia orizontului Bv.
Condiţii edafice. Texturã lutoasã, soluri bine structurate. Troficitate ridicatã. Regimul de umiditate puternic deficitar mai ales în intervalul estival, când umiditatea momentanã a solului scade pânã la nivelul uscat. Capacitate ridicatã de înmagazinare a apei, datoritã volumului edafic foarte mare şi a texturii favorabile.
Pãtura erbacee specificã pajiştilor mezoxerofite: Poa bulbosa, Syntrichia ruralis, Adonis vernalis, Cerastium pumilum, Paeonia peregrina, Vinca herbaceea, Salvia nutans, Inula ensifolia, Colchicum fominii, Crocus pallasii.
Aptitudini forestiere. Bonitate mijlocie-inferioarã pentru stejãrete de stejar brumãriu, stejar pufos.
Consideraţii privind încadrarea staţionalã a teritoriului în care se va amplasa reţeaua de perdele forestiere
În cazul arealelor cu soluri bãlane tipice din zona de stepã, condiţiile staţionale prezentate determinã productivitatea foarte scãzutã a puţinelor arborete de tip natural existente (speciile principale realizeazã clasa de producţie V). Bineînţeles cã şi vegetaţia forestierã care va fi utilizatã pentru realizarea perdelelor din aceastã zonã va evolua în aceleaşi condiţii staţionale şi va avea o dezvoltare asemãnãtoare vegetaţiei existente.
În aceastã situaţie, condiţiile climatice generale (de stepã) constituie principalul factor limitativ. Solul, prin troficitatea medie, dar şi prin volumul edafic foarte mare şi profunzimea fiziologicã mijlocie, compenseazã parţial condiţiile climatice foarte deficitare, dar într-o mãsurã foarte redusã, astfel încât potenţialul staţional este foarte scãzut.
Pentru a încadra staţional cât mai corect arealele cu soluri bãlane în care se vor amplasa perdele forestiere, se recomandã formularea unui nou tip de staţiune, astfel: "Stepã de câmpie dobrogeanã (stejar pufos ± stejar brumãriu), Pi, versanţi prelungi slab înclinaţi, culmi domoale sau terenuri plane, sol bãlan tipic [kastanoziom tipic (calcaric)] edafic foarte mare, fiziologic mijlociu profund."
Pentru situaţia staţionalã prezentatã se recomandã utilizarea urmãtoarei compoziţii de împãdurire: 40Stp 20Ult 20Sl 20arb.
În cazul arealelor cu cernoziomuri tipice din zona de stepã, condiţiile staţionale prezentate determinã productivitatea foarte scãzutã - scãzutã a puţinelor arborete de tip natural care mai existã (speciile principale realizeazã clasa de producţie IV-V, V).
În aceastã situaţie, condiţiile climatice generale (de stepã ceva mai umedã) constituie principalul factor limitativ. Solul, prin troficitatea ridicatã, dar şi prin volumul edafic foarte mare şi profunzimea fiziologicã mijlocie, compenseazã parţial condiţiile climatice foarte deficitare, dar într-o mãsurã redusã, astfel încât potenţialul staţional este scãzut - foarte scãzut.
Pentru a încadra staţional cât mai corect arealele de stepã cu cernoziomuri tipice, se recomandã formularea unui nou tip de staţiune, astfel: "Stepã de câmpie dobrogeanã (stejar pufos, stejar brumãriu), Pi, versanţi prelungi slab înclinaţi, culmi domoale sau terenuri plane, cernoziom tipic (cernoziom tipic şi calcaric) edafic foarte mare, fiziologic mijlociu profund."
Pentru situaţia staţionalã prezentatã se recomandã utilizarea urmãtoarei compoziţii de împãdurire: 20Stb 20Stp 20Ult 20Sl 20arb.
În cazul arealelor cu cernoziomuri tipice şi cambice din zona de silvostepã (de câmpie) şi din depresiunile din zona de stepã (crovuri, padine), condiţiile staţionale prezentate determinã productivitatea scãzutã a arboretelor de tip natural (speciile principale realizeazã clasa de producţie IV-V).
În aceastã situaţie, condiţiile climatice generale (de silvostepã de câmpie sau depresiuni din zona de stepã) constituie principalul factor limitativ. Solul, prin troficitatea ridicatã, dar şi prin volumul edafic foarte mare şi profunzimea fiziologicã mijlocie, compenseazã parţial condiţiile climatice deficitare, dar într-o mãsurã mai redusã, astfel încât potenţialul staţional este scãzut.
Pentru a încadra staţional cât mai corect arealele de stepã şi silvostepã cu cernoziomuri tipice şi cambice, se recomandã reformularea tipului de staţiune, astfel: "Silvostepã de câmpie dobrogeanã şi depresiuni din stepã (stejar brumãriu ± stejar pufos), Bm-i, versanţi prelungi slab înclinaţi, culmi domoale, terenuri plane şi zone depresionare, cernoziom tipic şi cernoziom cambic (cernoziom tipic şi cambic), slab decarbonatat, edafic foarte mare, fiziologic mijlociu profund."
Pentru situaţia staţionalã prezentatã se recomandã utilizarea urmãtoarei compoziţii de împãdurire: 40Stb 20Mj(Pã) 20Sl 20arb.
2.3.3. Resursele de apã
Reţeaua hidrograficã prezentã astãzi în Dobrogea s-a format de la finele pliocenului şi pânã în prezent. Mişcãrile de ridicare, mai intense în unele sectoare, au facilitat dezvoltarea vãilor înguste antecedente, iar în unele situaţii a cheilor epigenetice.
Valea Carasu este singura unde s-au pus probleme cu caracter evolutiv. S-a emis ipoteza unui vechi curs al Dunãrii pe direcţia vãii Carasu spre mare. Ea a fost combãtutã de unii autori, care au arãtat cã valea reprezintã un vechi liman fluvial care funcţiona încã la mijlocul secolului trecut; acesta a apãrut pe o vale veche care în pleistocen avea albia cu mult sub nivelul actual (20, 33 m) şi care a fost umplutã ulterior cu materiale care au la Cernavodã 21 m grosime. Neconcordanţa dintre profilul liniei de culme care coboarã de la peste 140 m în vest la circa 56 m în est (în sectorul de cumpãnã) şi cel al luncii, ce se înclinã slab de la est spre vest, este explicatã prin ridicarea accentuatã suferitã de podiş în sud-vest, în pleistocen. Pantele spre mare au rezultat în holocen, în urma proceselor care au avut loc în zona de ţãrm, în condiţiile în care nivelul mãrii mai întâi s-a ridicat la +3m, apoi a coborât la -1 m şi, în final, s-a fixat la poziţia actualã. Vãile actuale reprezintã nişte vãiugi de la obârşia unor artere hidrografice care se prelungeau în wurm mult la est de linia de ţãrm actualã. Ele au fost scurtate prin ridicarea nivelului mãrii, iar prin construirea de cordoane au fost închise, rezultând limane.
Caracteristicile hidrografice, hidrologice şi hidrogeologice sunt influenţate, în mod deosebit, de climatul excesiv continental (precipitaţii puţine şi cu repartiţie extrem de neuniformã) şi de rocile permeabile pe grosimi mari (asigurã o infiltraţie rapidã şi cantonarea apei la adâncime în diferite nivele de carstificare). În ultimii 50 de ani, prin lucrãrile efectuate pentru irigaţii şi transport fluvial, s-au produs unele modificãri de esenţã.
Pânzele de apã la suprafaţã aproape cã lipsesc. Cele de la baza unor deluvii au debite reduse şi sunt extrem de fluctuante. Stratele de adâncime se gãsesc cantonate, îndeosebi în nivelele calcaroase; sunt ape cu debit bogat, carbonatate; în Dobrogea de Sud au şi uşor caracter artezian.
În Dobrogea de Sud, în sectorul de litoral Mangalia-Neptun, sunt izvoare mezotermale, iar la Hârşova şi Topalu sunt izvoare termale.
Reţeaua hidrograficã din judeţul Constanţa se varsã fie în Dunãre, fie în Marea Neagrã; în sud existã un mic sector endoreic desfãşurat într-o zonã calcaroasã. Râurile lungi au sub 50 km şi suprafeţe (la cele mari) de ordinul a sute de kmp; cele mai multe se terminã în lacuri de tip liman.
Marea majoritate a râurilor au un curs intermitent. Cele mai mari au o albie îngustã prin care în intervalele secetoase se scurge o cantitate micã de ape, dar care la viituri sunt neîncãpãtoare, apele revãrsându-se şi provocând inundaţii. La averse se transportã cantitãţi importante de nãmol, curgerea de apã cu noroi transformându-se într-un agent care realizeazã o eroziune puternicã (seluri).
Alimentarea pluvialã este moderatã, deşi din volumul de precipitaţii cantitatea care participã direct la scurgere este modestã (între 4 şi 9%); alimentarea subteranã este şi mai micã (1,5-2%), iar cãderea precipitaţiilor este foarte neuniformã, atât anual, lunar şi sezonier, cât şi de la an la an.
Densitatea reţelei hidrografice este una dintre cele mai reduse din ţarã (sub 0,1 km/kmp). Dintre cursurile de apã mai importante se pot aminti: Carasu, Albeşti, Casimcea, Nuntaşi, Urluia, Ceair, Ţibria etc.
2.3.4. Condiţii climatice
Podişul Dobrogei are un climat continental, cu nuanţe de excesivitate accentuate. Cea mai mare parte a sa se încadreazã în ţinutul climatic de podiş jos (cu aspect de câmpie). Doar sectoarele nordic şi nord-vestic (unde înãlţimile depãşesc 300 m) fac parte din ţinutul climatic al dealurilor joase.
Caracteristicile climatice sunt determinate de urmãtorii factori:
- o cantitate mare de radiaţie solarã de 125 kcal/cmp/an (maximum în iulie de 20 kcal/cmp/an), legatã şi de o duratã de strãlucire a soarelui de 2.200-2.500 de ore;
- deschiderea largã spre nord, est şi sud determinã o frecvenţã mare de pãtrundere a maselor de aer de pe aceste direcţii;
- existenţa bazinului Mãrii Negre cãtre care se concentreazã activitatea ciclonalã, îndeosebi a celei din Marea Mediteranã;
- existenţa bãlţilor Dunãrii şi ale Deltei Dunãrii, care determinã modificãri locale în zonele vecine, în regimul parametrilor climatici şi în cel al unor fenomene meteorologice;
- relieful şters lipsit, în mare mãsurã, de pãdure şi prezenţa unor zone largi netede ce favorizeazã intensificarea climatului continental.
Se pot deosebi 3 unitãţi cu caracteristici climatice distincte: topoclimatul de dealuri joase, topoclimatul de podiş jos şi topoclimatul litoralului. Judeţul Constanţa se încadreazã în cea mai mare parte în climatul de podiş jos şi într-o mãsurã mai redusã în cel de litoral.
Topoclimatul de podiş jos
Este caracteristic celei mai mari pãrţi din regiunea unde înãlţimile sunt sub 200 m. Valorile medii termice indicã o uşoarã creştere din Dobrogea Centralã spre cea Sudicã (anual de la 10° la 11°C; în ianuarie de la -2° la -1°C, în iulie de la 23° la 24°C). Aici se înregistreazã peste 220 de zile fãrã îngheţ şi peste 40 de zile tropicale. Ca urmare a evapotranspiraţiei puternice (700 mm) şi a precipitaţiilor de numai 400-450 mm, deficitul de umiditate este foarte mare (în jur de 300 mm).
Precipitaţiile cad în circa 90 de zile şi sunt distribuite neuniform în timpul anului. Aproape 60% din volumul lor este distribuit în sezonul cald (maxim în iunie); precipitaţii însemnate cad şi toamna, când în luna noiembrie se produce adesea al doilea maxim. Ploile torenţiale, care au frecvenţã mare, sunt însoţite de cãderi însemnate de precipitaţii (maximum în 24 ore în nord-est a fost de 140 mm, iar în sud de 190 mm).
Topoclimatul litoralului. Cuprinde o fâşie de 5-10 km lãţime unde se resimte influenţa Mãrii Negre. Deşi media anualã a temperaturii este mai ridicatã (11,2°C), faţã de restul teritoriului dobrogean, vara valorile sunt mai scãzute (21,5°C-22,5°C), iar iarna ceva mai ridicate (-0,5°C). Amplitudinea termicã absolutã oscileazã între 60°C şi 63°C, numãrul de zile fãrã îngheţ depãşeşte 220, precipitaţiile sunt în jur de 400-450 mm, umiditatea aerului este mai mare, fenomenele de iarnã sunt mult diminuate.
2.3.5. Vegetaţia din zonã
Deşi ocupã un teritoriu restrâns, Podişul Dobrogei se încadreazã în douã provincii biogeografice: ponticã din nord şi pânã în sud şi moesicã în sud-vest.
Aceastã situaţie a fost determinatã de 4 factori: desfãşurarea reliefului între 0 şi 467 m, condiţiile climatice cu unele variaţii semnificative ale umiditãţii atmosferice şi ale regimului termic, evoluţia florei şi faunei în pliocen şi cuaternar şi prezenţa Mãrii Negre. Un rol foarte mare l-a avut intervenţia antropicã, care în ultimele douã secole, prin defrişare şi desţelenire, a redus enorm suprafaţa cu vegetaţie naturalã, locul acesteia fiind luat de culturile agricole.
Pãdurea dobrogeanã (silvostepa deluroasã) acoperã Munţii Mãcin, Dealurile Tulcei, podişurile Babadag şi Casimcei, precum şi sud-vestul Dobrogei. În nord, predominã gorunul, teiul şi carpenul care, dupã N. Doniţã (1969), alcãtuieşte un etaj mezofil de tip balcanic; în centru (Casimcea) dominã stejarul brumãriu şi stejarul pufos; în sud, în Podişul Oltinei, se întâlnesc stejarul pufos, stejarul brumãriu, cerul, gârniţa, cãrpiniţa şi mojdreanul.
Silvostepa (de câmpie) ocupã culmile şi podurile interfluviale mai înalte (100-150 m). În jumãtatea nordicã a Dobrogei apare în Podişul Babadag, în Dealurile Tulcei, sudul Podişului Niculiţel şi în Podişul Casimcei; vegetaţia forestierã este alcãtuitã din stejar brumãriu, stejar pufos, mojdrean, cãrpiniţã, precum şi şibleacuri.
În sud-vestul Dobrogei abundã elementele submediteraneene (stejar pufos, stejar brumãriu, cãrpiniţã, mojdrean, cer, gârniţã, tei, alun şi şibleacuri (formate din scumpie, mojdrean, cãrpiniţã şi pãliur).
Stepa ocupã cea mai mare parte a provinciei, desfãşurânduse larg în centru şi est, la altitudini mai mici de 100 m. Vegetaţia tipicã apare în prezent pe areale mici, întrucât cele mai multe terenuri au fost luate în culturã. În aceastã zonã bioclimaticã au fost instalate în ultimele decenii pe suprafeţe semnificative salcâmete şi pinete (pin negru).
În componenţa vegetaţiei erbacee, speciilor pontice le revin 25%. Precumpãnesc asociaţiile cu pir, colilie şi pelin.
Cea mai mare parte a judeţului Constanţa se încadreazã în zona de stepã, zona de silvostepã (de câmpie) având o pondere mai redusã.
Principalele tipuri naturale de pãdure din judeţul Constanţa sunt:
- 8115 - stejar brumãriu din silvostepa de deal dobrogeanã (m);
- 8221 - stejar pufos pur din silvostepã pe substrat de loess sau lut (i);
- 8223 - stejar pufos pur din silvostepa dobrogeanã pe sol superficial (i);
- 8224 - stejar pufos cu cãrpiniţã din silvostepã (i);
- 8311 - amestec de stejar brumãriu şi pufos (m);
- 8442 - amestec de stejar brumãriu şi stejar pufos cu cer (m);
- 8521 - stejãreto-şleau dobrogean cu stejar brumãriu şi pufos (i);
- 8531 - stejãreto-şleau dobrogean cu stejar pufos (m).
Pe lângã aceste tipuri de pãdure specifice silvostepei de câmpie dobrogeanã, în stepa din judeţul Constanţa au fost create în ultimele decenii şi arborete artificiale din salcâm, pin negru şi cvercete xerofile.
2.4. Caracteristicile principale ale perdelelor forestiere propuse (amplasament în teren, orientare, lãţime, distanţe, specii recomandate, scheme de plantare)
Perdelele forestiere de protecţie a câmpului au ca rol principal ameliorarea climatului local şi a regimului hidric edafic. Orientarea lor depinde de configuraţia terenului şi de direcţia vânturilor vãtãmãtoare dominante.
Orientarea perdelelor forestiere de protecţie trebuie fãcutã în aşa fel încât prin aceasta sã se asigure un efect maxim în sensul realizãrii funcţiunilor pentru care ele se creeazã.
În terenurile practic orizontale, lipsite de scurgeri de suprafaţã, orientarea perdelelor se stabileşte în funcţie de direcţia vânturilor dominante.
Este un fapt constatat cã reducerea vitezei vântului în zonele protejate de perdele forestiere este maximã atunci când perdelele sunt aşezate perpendicular pe direcţia vântului, care poate fi consideratã ca direcţie (orientare) optimã. Acest efect al perdelelor scade simţitor atunci când unghiul ce-l fac cu direcţia optimã este mai mare de 30-40°. Pentru a avea o protecţie maximã împotriva vântului, este necesar, deci, ca perdelele principale sã fie orientate perpendicular sau cât mai aproape de perpendicular faţã de direcţia vânturilor vãtãmãtoare dominante.
Sunt considerate vãtãmãtoare pentru culturi urmãtoarele vânturi:
- vânturile calde şi uscate, care suflã primãvara şi vara în timpul creşterii şi dezvoltãrii culturilor agricole;
- vânturile puternice de iarnã, care viscolesc zãpada dezvelind semãnãturile şi expunându-le la ger şi la secetã;
- vânturile puternice, furtunile de praf şi tornadele, care culcã şi rãvãşesc culturile agricole vara, spulberã solul dezvelind semãnãturile în timpul primãverii şi toamnei, rup crengile arborilor şi pomilor şi scuturã fructele înainte de coacere.
În general, în terenurile înclinate (5-7°), se ţine seama pe cât este posibil şi de înclinarea terenului, orientându-se perdelele cât mai aproape de curba de nivel. Aceastã condiţie satisface în mare mãsurã protecţia împotriva pierderilor de apã prin scurgerea la suprafaţã şi împotriva eroziunii. În acelaşi timp, prin aceastã aşezare se pot obţine parcele de asolament cât mai uniforme din punctul de vedere al calitãţilor solului, iar arãtura se poate face de-a lungul curbei de nivel, ceea ce contribuie în plus la reducerea eroziunii.
În judeţul Constanţa, din datele furnizate de staţiile meteorologice locale (Constanţa, Mangalia, Medgidia, Adamclisi, Cernavodã şi Hârşova) a rezultat cã vânturile dominante suflã din douã direcţii (nord-est şi est). Orientarea optimã pentru amplasarea perdelelor principale este pe direcţia nord-sud.
Faţã de orientarea impusã de direcţia vânturilor dominante, la amplasarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului din judeţul Constanţa s-a ţinut seama şi de caracteristicile reliefului, de forma suprafeţelor protejate, de condiţiile de împãrţire a acestora în parcele de culturã, de poziţia drumurilor, a canalelor de irigaţii şi a reţelelor electrice etc.
S-a evitat pe cât a fost posibil fragmentarea parcelelor de culturã, astfel cã şi distanţele (orientative) dintre perdele au fost modificate în funcţie de condiţiile locale.
Ţinând seama de considerentele menţionate, s-a impus cu atât mai mult necesitatea realizãrii unor reţele de perdele forestiere de protecţie, astfel încât poziţionarea acestora faţã de direcţia vântului dominant sã nu mai fie hotãrâtoare în modul de dispunere a perdelelor.
Distanţa dintre perdele a fost condiţionatã în mod direct de dimensiunile tarlalelor şi în unele situaţii de modul de subîmpãrţire a tarlalelor.
Perdelele forestiere pentru protecţia câmpului au fost amplasate la urmãtoarele distanţe faţã de:
- drumuri de tarla - în imediata apropiere;
- canale de irigaţie - în imediata apropiere a drumurilor ce le deservesc;
- reţele electrice - 30 m.
În cazul în care drumurile naţionale şi judeţene constituie limite de tarla, a fost evitatã amplasarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului, deoarece instrucţiunile AND privind plantaţiile rutiere prevãd o distanţã minimã de amplasare faţã de drum de 30 m, ceea ce ar conduce la fragmentarea nejustificatã a proprietãţii (fâşia de teren rãmasã între drum şi perdea nu ar mai putea fi utilizatã corespunzãtor pentru culturile agricole).
Se menţioneazã cã, în cazul intersectãrii liniilor electrice, perdelele forestiere vor fi alcãtuite numai din arbuşti sub acestea şi pe o distanţã de 20 m faţã de marginea proiecţiei liniilor electrice.
2.4.1. Lãţimea perdelelor forestiere
Având în vedere faptul cã distanţele optime de amplasare a perdelelor prevãzute în normele tehnice nu au putut fi respectate din cauza caracteristicilor locale de relief şi cadastrale, reţeaua a fost creatã dintr-un singur tip de perdea (principalã - 10 m lãţime), urmãrindu-se compensarea scãderii efectului protector datoritã creşterii distanţelor dintre perdele prin mãrirea suprafeţelor ocupate de vegetaţia forestierã.
2.4.2. Descrierea perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor
a.1) Compoziţia de împãdurire: 40Stb 20Mj(Pã) 20Sl 20arb va fi utilizatã în zona de silvostepã de câmpie
● Numãr de puieţi/ha: 5.000
● Schema de plantare: 2 x 1 m

a St b Mj(Pã) St b a
Sl St b Mj(Pã) St b Sl
a St b Mj(Pã) St b a
Sl St b Mj(Pã) St b Sl

- arbuştii utilizaţi vor fi: scumpie, pãducel, corn.
Soluţie alternativã:
- compoziţia: 20Ult 40 Sl 40 arb
- numãr de puieţi/ha: 5.000
- schema: 2 x 1 m

a Sl Ult Sl a
a Sl Ult Sl a
a Sl Ult Sl a
a Sl Ult Sl a

● Plantare:
● în gropi executate cu motoburghiul montat pe tractor U650;
● Completãri: anul II 20%; anul III 10%;
● Întreţineri:
● mobilizarea manualã a solului pe rândul de puieţi (40% din suprafaţã): anul I de 3 ori; anul II de 3 ori; anul III de 3 ori; anul IV o singurã datã; anul V o singurã datã; anul VI o singurã datã;
● praşila mecanizatã între rândurile de puieţi (60% din suprafaţã): anul I de 3 ori; anul II de 3 ori; anul III de 3 ori;
● descopleşirea manualã a puieţilor de ierburi şi specii lemnoase, între rândurile de puieţi (60% din suprafaţã); anul IV o singurã datã; anul V o singurã datã; anul VI o singurã datã.
- arbuştii utilizaţi vor fi: scumpie, pãducel, corn.
a.2) Compoziţia de împãdurire: 20Stb 20Stp 20Ult 20Sl 20arb va fi utilizatã în zona de stepã cu cernoziomuri tipice
● Numãr de puieţi / ha: 5.000
● Schema de plantare: 2 x 1 m

a St b Ult St p a
Sl St b Ult St p Sl
a St b Ult St p a
Sl St b Ult St p Sl

Soluţie alternativã:
- compoziţia: 40Ult 40 Sl 20 arb
- numãr de puieţi/ha: 5.000
- schema: 2 x 1 m

a Ult Sl Ult a
Sl Ult Sl Ult Sl
a Ult Sl Ult a
Sl Ult Sl Ult Sl

● Plantare:
● în gropi executate cu motoburghiul montat pe tractor U650
● Completãri: anul II 20%; anul III 10%
● Întreţineri:
● mobilizarea manualã a solului pe rândul de puieţi (40% din suprafaţã): anul I de 3 ori; anul II de 3 ori; anul III de 3 ori; anul IV o singurã datã; anul V o singurã datã; anul VI o singurã datã;
● praşila mecanizatã între rândurile de puieţi (60% din suprafaţã): anul I de 3 ori; anul II de 3 ori; anul III de 3 ori;
● descopleşirea manualã a puieţilor de ierburi şi specii lemnoase între rândurile de puieţi (60% din suprafaţã); anul IV o singurã datã; anul V o singurã datã; anul VI o singurã datã.
- arbuştii utilizaţi vor fi: scumpie, pãducel.
a.3) Compoziţia de împãdurire: 40Stp 20Ult 20Sl 20arb va fi utilizatã în zona de stepã cu soluri bãlane tipice
● Numãr de puieţi / ha: 5.000
● Schema de plantare: 2 x 1 m

a St p Ult St p a
Sl St p Ult St p Sl
a St p Ult St p a
Sl St p Ult St p Sl

Soluţie alternativã:
- compoziţia: 40Ult 20 Sl 40 arb
- numãr de puieţi/ha: 5.000
- schema: 2 x 1 m

a Ult Sl Ult a
a Ult Sl Ult a
a Ult Sl Ult a
a Ult Sl Ult a

● Plantare:
● în gropi executate cu motoburghiul montat pe tractor U650
● Completãri: anul II 20%; anul III 10%
● Întreţineri:
● mobilizarea manualã a solului pe rândul de puieţi (40% din suprafaţã): anul I de 3 ori; anul II de 3 ori; anul III de 3 ori; anul IV o singurã datã; anul V o singurã datã; anul VI o singurã datã;
● praşila mecanizatã între rândurile de puieţi (60% din suprafaţã): anul I de 3 ori; anul II de 3 ori; anul III de 3 ori;
● descopleşirea manualã a puieţilor de ierburi şi specii lemnoase între rândurile de puieţi (60% din suprafaţã); anul IV o singurã datã; anul V o singurã datã; anul VI o singurã datã.
- arbuştii utilizaţi vor fi: scumpie, pãducel.
Se menţioneazã faptul cã soluţiile alternative vor fi adoptate numai în situaţia insuficienţei puieţilor prevãzuţi în soluţia de bazã.
În tabelul urmãtor se prezintã distribuţia preliminarã a compoziţiilor adoptate pentru realizarea perdelelor forestiere, pe localitãţi. În faza de SF + PT, dupã efectuarea cartãrilor pedostaţionale, aceasta va fi confirmatã şi definitivatã.

Distribuţia soluţiilor de compoziţie a perdelelor forestiere pe localitãţi


┌────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Nr. │                     │       Compoziţia perdelelor          │
│crt.│ Localitatea         ├───────────┬───────────┬──────────────┤
│    │                     │40Stp 20Ult│20Stb 20Stp│40Stb 20Mj(Pã)│
│    │                     │20Sl 20arb │20Ult 20Sl │20Sl 20arb    │
│    │                     │           │20arb      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│ 0  │            1        │     2     │    3      │     4        │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│ 1. │23 August            │           │           │     x        │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│ 2. │Adamclisi            │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│ 3. │Agigea               │           │           │     x        │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│ 4. │Albeşti              │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│ 5. │Aliman               │     x     │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│ 6. │Amzacea              │           │           │     x        │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│ 7. │Bãneasa              │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│ 8. │Bãrãganu             │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│ 9. │Basarabi             │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│10. │Castelu              │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│11. │Cerchezu             │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│12. │Cernavodã            │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│13. │Chirnogeni           │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│14. │Ciobanu              │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│15. │Ciocârlia            │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│16. │Cobadin              │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│17. │Cogealac             │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│18. │Comana               │           │           │     x        │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│19. │Constanţa            │           │    x      │     x        │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│20. │Corbu                │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│21. │Costineşti           │           │    x      │     x        │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│22. │Crucea               │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│23. │Cumpãna              │           │           │     x        │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│24. │Cuza Vodã            │     x     │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│25. │Deleni               │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│26. │Dobromir             │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│27. │Dumbrãveni           │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│28. │Eforie               │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│29. │Fântânele            │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│30. │Ghindãreşti          │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│31. │Gârliciu             │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│32. │Grãdina              │     x     │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│33. │Hârşova              │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│34. │Horia                │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│35. │Independenţa         │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│36. │Ion Corvin           │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│37. │Istria               │     x     │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│38. │Limanu               │           │    x      │   x          │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│39. │Lipniţa              │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│40. │Lumina               │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│41. │Mangalia             │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│42. │Medgidia             │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│43. │Mereni               │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│44. │Mihai Viteazu        │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│45. │Mihail Kogãlniceanu  │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│46. │Mircea Vodã          │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│47. │Nãvodari             │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│48. │Negru Vodã           │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│49. │Nicolae Bãlcescu     │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│50. │Oltina               │     x     │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│51. │Ostrov               │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│52. │Ovidiu               │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│53. │Pantelimon           │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│54. │Pecineaga            │           │           │    x         │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│55. │Peştera              │     x     │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│56. │Poarta Alba          │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│57. │Rasova               │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│58. │Sãcele               │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│59. │Saligny              │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│60. │Saraiu               │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│61. │Seimeni              │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│62. │Siliştea             │     x     │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│63. │Târguşor             │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│64. │Techirghiol          │           │           │   x          │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│65. │Topalu               │           │           │   x          │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│66. │Topraisar            │           │           │   x          │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│67. │Tortoman             │     x     │           │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│68. │Tuzla                │           │           │   x          │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│69. │Valu lui Traian      │           │    x      │              │
├────┼─────────────────────┼───────────┼───────────┼──────────────┤
│70. │Vulturu              │           │    x      │              │
└────┴─────────────────────┴───────────┴───────────┴──────────────┘

2.5. Efectele preconizate dupã instalarea perdelelor forestiere de protecţie
Perdelele forestiere de protecţie a câmpului din judeţul Constanţa vor proteja atât terenurile agricole, cât şi sistemele de irigaţie, drumurile (naţionale, judeţene şi comunale) şi alte obiective social-economice (localitãţi, ferme, livezi, vii etc.).
Accentuarea deteriorãrii condiţiilor de mediu produce efecte ireversibile asupra vieţii şi activitãţii umane.
În cazul redresãrii condiţiilor de mediu prin acţiuni specifice de reconstrucţie ecologicã sau ameliorare, ideea de bazã promovatã este aceea a conexiunii dintre acestea şi activitatea agroindustrialã desfãşuratã în vecinãtate, prin crearea unui echilibru sãnãtos între managementul agroindustrial şi ecologie, cu beneficii pe termen lung aduse elementelor de mediu. Reţeaua de perdele forestiere trebuie conceputã prin prisma realizãrii unei împãrţiri judicioase a zonelor cu diferite activitãţi economice, agricole, industriale, rezidenţiale, delimitate prin aceste perdele.
Instalarea reţelei de perdele forestiere de protecţie a câmpului a fost realizatã luându-se în considerare funcţiile ecoprotective şi estetico-sociale ce trebuie îndeplinite de aceasta.
● Creşterea producţiei agricole
Perdelele forestiere reduc evaporaţia şi transpiraţia plantelor, astfel cã producţia agricolã în câmp creşte cu pânã la 20%, chiar dacã o porţiune din teren este ocupatã de perdele. Cercetãrile au estimat cã ponderea optimã a suprafeţei ocupate de perdelele forestiere este între 4 şi 6% din suprafaţa câmpului agricol.
În cazul aşezãrilor umane din regiuni cu climã temperatã, perdelele forestiere reduc necesitãţile de încãlzire a locuinţelor cu 10-20%. Deşi beneficiile perdelelor forestiere sunt evidente când acestea ating o înãlţime considerabilã (în jurul vârstei de 10 ani), efectul se manifestã pe toatã perioada existenţei lor.
● Premisã pentru creşterea fondului forestier
Reţeaua de perdele forestiere de protecţie a câmpului va constitui efectiv o bazã pentru o eventualã extindere a fondului forestier în astfel de zone aride care se dovedesc a fi mai puţin favorabile şi rentabile pentru utilizarea agricolã.
În viitor, perimetrul unor tarlalele delimitat de perdelele forestiere va putea fi în întregime împãdurit, constituind trupuri de pãdure legate între ele prin restul reţelei de perdele.
● Stocarea carbonului
Fiecare 100.000 ha de perdele forestiere plantate, care ar reprezenta 40 de milioane de arbori, stocheazã aproximativ 5.000 tone CO(2) la vârsta de 20 de ani, cantitate care va creşte odatã cu vârsta arborilor.
Pe lângã stocarea carbonului în arborii din perdelele forestiere rezultã şi economisirea (compensarea) energiei prin reducerea combustibililor folosiţi. În cazul unei perdele forestiere de protecţie a câmpului agricol, neutilizarea agricolã a terenului ocupat de acestea reprezintã folosirea unei cantitãţi mai mici de combustibil pentru culturile agricole. La o medie a consumului de aproximativ 40 litri combustibil pe ha, plantând 30.000 ha de perdele forestiere, se va reduce consumul de combustibil cu 1.200.000 litri anual.
● Reducerea temperaturii aerului
Pe baza cercetãrilor efectuate s-a evidenţiat faptul cã vara efectul de rãcire a aerului într-o zonã cu vegetaţie forestierã depãşeşte 3°C. Considerând cã scãderea temperaturii cu 1°C este echivalentã cu o creştere a poziţiei altitudinale cu 200 m, rezultã cã într-o zonã împãduritã microclimatul de sub coronament este similar cu cel dintr-o zonã fãrã arbori situatã la altitudinea de 600 m. Efectul de rãcire este datorat nu numai diminuãrii radiaţiei de cãtre stratul de frunze ale arborilor, ci şi evaporãrii prin frunze, care foloseşte în medie 60-75% din energia de radiaţie pentru transpiraţie.
Radiaţia solarã sub coroanele arborilor este de aproape 9 ori mai micã decât în locurile deschise. În consecinţã, la adãpostul unei plantaţii compacte de arbori, radiaţia solarã reprezintã, în funcţie de compoziţie, vârstã şi desimea acesteia, pânã la aproape 40% din radiaţia din teren deschis.
Rolul sanitar-igienic al perdelelor forestiere constã în faptul cã în porţiunile umbrite de arbori radiaţia caloricã este cu 5,0°C mai micã decât la umbra clãdirilor şi mult mai apropiatã de limitele optime de confort termic (17,2-21,7°C).
Modificãrile de temperaturã apar şi ca o consecinţã a reducerii vitezei vântului de cãtre arbori (atât prin coroane, cât şi prin tulpini).
● Ridicarea umiditãţii aerului
Reducerea temperaturilor ridicate datoritã prezenţei arborilor este asociatã cu o creştere a umiditãţii aerului cu aproximativ 18%, îndeosebi la sfârşitul ciclului diurn. Ridicarea umiditãţii atmosferice se datoreazã capacitãţii de evaporare a masei foliare, care este de 10 ori mai mare în comparaţie cu un teren lipsit de vegetaţie. Umiditatea aerului sub coronamentul arborilor se caracterizeazã printr-o amplitudine cu 45% mai micã decât în teren descoperit.
Arborii sunt necesari şi pentru a utiliza excesul de apã din precipitaţii, care altfel este eliminatã greu numai prin evaporare, în condiţii de relief plan (funcţia de drenaj biologic).
● Reducerea luminii directe şi a celei reflectate
Lumina prea intensã, orbitoare, provenitã de la soare sau de la suprafeţele reflectante, naturale ori artificiale, poate fi redusã atunci când arbori de talie corespunzãtoare la maturitate, cu un anumit profil şi o anumitã densitate a coroanei, sunt plantaţi în apropierea anumitor obiective social-economice. Frunzişul şi ramurile dese reduc considerabil intensitatea luminii. Coroanele rare ale arborilor din specii de foioase, precum şi ale unor arbuşti care au la maturitate coroane mai transparente sau frunzişul cãzut în perioada de toamnã-iarnã filtreazã şi reduc moderat lumina solarã prea puternicã.
● Stimularea schimburilor de aer
În zilele cu calm canicular din perioada estivalã, în preajma şi în interiorul localitãţilor ia naştere un fenomen numit briza urbanã, ce se explicã prin diferenţele de regimuri termice care existã între plantaţiile de arbori şi construcţiile existente în localitãţi. Sectoarele construite se încãlzesc mai puternic decât cele înverzite, ceea ce determinã formarea deasupra primelor a unor curenţi ascendenţi de aer şi deplasarea concomitentã a unei mase de aer rece dinspre plantaţii cãtre sectoarele construite. Curenţii de aer ascendenţi antreneazã particulele de praf şi gazele poluante. Noaptea, terenurile plantate se rãcesc mai încet decât zona construitã şi are loc un proces invers care determinã ventilaţia spaţiilor cu vegetaţie forestierã. Arborii întrerup fluxul de aer cald şi poluant spre zona construitã şi îl înlocuiesc cu aer proaspãt. În acest mod, datoritã rolului de ventilator şi filtru, perdelele forestiere au fost asemuite cu nişte enorme tunele aerodinamice prin care aerul, înainte de ajunge la componenta cenoticã consumatoare predominantã, este curãţat de praf, rãcit, umezit şi îmbogãţit cu ioni negativi.
● Degajarea oxigenului de cãtre arbori
În condiţii ecologice optime, o suprafaţã foliarã de 25 mp poate degaja atâta oxigen cât are nevoie un om în aceeaşi perioadã. Prin studiile efectuate în S.U.A. s-a calculat cã în decursul unui sezon de vegetaţie 1 mp de suprafaţã foliarã degajã, în funcţie de specie, de la 0,47 kg oxigen pânã la 1,1 kg oxigen.
Un hectar de plantaţie forestierã absoarbe în decurs de 8 ore o cantitate de 8 kg bioxid de carbon, cam tot atât cât expirã în aceeaşi perioadã 20 de oameni. Conform normelor furnizate de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, pentru asigurarea unei cantitãţi anuale optime de oxigen pe cap de locuitor de 400 kg este necesarã o zonã verde de 0,1-0,3 ha.
● Filtrarea particulelor în suspensie şi a prafului
Arborii, arbuştii şi pãtura erbacee ce alcãtuiesc perdelele forestiere de protecţie a câmpurilor filtreazã şi purificã aerul poluat de praf sau de diferite particule sedimentabile, precum şi de noxe emise de instalaţii industriale şi de utilajele de transport din zona respectivã. Mecanismele prin care se realizeazã aceastã purificare constau în:
- sedimentarea favorizatã de reducerea vitezei vântului sub coronament şi în spaţiul adiacent;
- reţinerea particulelor în suspensie prin acţiunea filtrantã a aparatului foliar;
- fixarea biologic activã a pulberilor pe suprafeţele frunzelor, determinatã de procesele de absorbţie şi transpiraţie;
- fixarea gazelor toxice prin procese metabolice.
Cercetãrile au arãtat cã toate speciile de arbori şi arbuşti reţin praf pe frunzele lor în funcţie de natura lor, de intensitatea poluãrii şi de condiţiile meteorologice. Se disting însã speciile cu frunze rugoase, cum este teiul, ce reţin mult mai mult praf decât cele cu frunzele glabre. În general, plantele ierboase şi, în special, cele lemnoase capteazã în medie pânã la 50% din praful atmosferic în timp de varã şi 37% iarna.
Din cercetãrile efectuate a rezultat cã în cazul unei perdele de protecţie cu o penetrabilitate de 40%, dispusã perpendicular pe direcţia vântului, se realizeazã o purificare maximã a aerului de 10%, atât în faţa perdelei, cât şi în spatele ei. Purificarea se exercitã pe distanţe de 5 ori înãlţimea arborilor în primul caz şi de 20 de ori înãlţimea acestora în cel de-al doilea caz. Mãsurãtorile efectuate au arãtat cã un hectar de pãdure poate filtra o cantitate de circa 50-70 tone praf/an. În timp de iarnã perdelele formate din foioase au numai 60% din efectul manifestat în timpul verii.
Prin introducerea unor astfel de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor se reduc mult consecinţele secetelor, furtunilor de praf şi eroziunii solului, atât asupra culturilor agricole, cât şi asupra aşezãrilor umane, obiectivelor economico-sociale şi cãilor de comunicaţie.
● Reducerea poluãrii gazoase
Reţinerea noxelor gazoase de cãtre vegetaţia forestierã se face direct prin procesul de metabolism şi indirect prin modificarea, aşa cum s-a arãtat, a unor factori climatici, în special viteza vântului şi turbulenţa aerului.
Gazele toxice din atmosferã (oxizii de sulf, de azot, compuşii fluorului sau clorului, hidraţii de carbon etc.) pãtrund în ţesuturile vegetale, intrã în reacţie cu substanţele metabolizate de plantã şi se acumuleazã în ţesuturile lemnoase.
Mecanismul de fixare a gazelor de cãtre arbori include atât captarea prin porii plantei, cât şi absorbţia de suprafaţã. Când nu sunt în concentraţii subletale, ele pot fi neutralizate prin oxidare în procesul metabolic al plantei.
Unii autori considerã cã filtrarea şi depozitarea noxelor în ţesutul plantelor lemnoase sunt totuşi limitate, în special în ceea ce priveşte bioxidul de sulf. Totuşi, s-a stabilit cã un arbore cu o masã uscatã de frunze de 10 kg poate fixa de la 100 g la 180 g, iar un arbust cu o masã uscatã de 3 kg de frunze de la 6 g la 20 g. În general, capacitatea potenţialã a plantelor de a rezista unei concentraţii pronunţate de noxe din atmosferã se manifestã atunci când ele cresc în condiţii pedoclimatice optime.
● Ridicarea gradului de ionizare a aerului
Datoritã unui potenţial bioelectric încã nedeplin elucidat, arborii emit prin frunze şi ramuri electricitate, ridicând gradul de ionizare a aerului înconjurãtor.
Ionii grei proveniţi din activitãţile industriale, gãsindu-se în concentraţii mari în atmosferã, influenţeazã negativ asupra respiraţiei oamenilor, provoacã obosealã şi slãbesc vederea. În schimb, ionii negativi uşori, produşi de pãdure, acţioneazã favorabil asupra organismului uman, ameliorând activitatea cardiovascularã. Concentraţii notabile de ioni negativi au fost gãsite sub coroanele urmãtoarelor specii: stejar brumãriu, stejar pufos, stejar roşu, ulm de Turkestan etc. O parte din aceste specii poate fi inclusã în compoziţia perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor din judeţul Constanţa.
● Reducerea zgomotelor de cãtre arbori şi arbuşti
Zgomotele produse de mijloacele de transport, precum şi de unele activitãţi agroindustriale specifice pot atinge uneori intensitãţi şi frecvenţe supãrãtoare şi chiar dãunãtoare pentru organismul uman, constituind poluarea fonicã. Propagarea undelor sonore este influenţatã de temperatura aerului, de direcţia vântului şi de prezenţa diferitelor obstacole.
Arborii şi arbuştii au însuşirea de a reduce nivelul acestor zgomote, slãbind oscilaţiile sonore în momentul trecerii lor prin ramuri sau frunziş, deoarece posedã o rezistenţã acusticã mult mai mare decât a aerului.
Coroanele arborilor şi arbuştilor reflectã şi disperseazã aproape 75% din energia sonorã, iar restul de 25% absorb.
O perdea forestierã compactã latã de 40 m, constituitã din arbori şi arbuşti, reduce zgomotul cu 17-23 dB, iar una semipenetrabilã, cu 8-11 dB. Studiindu-se capacitatea de reducere a zgomotului în funcţie de specie, s-au întocmit liste cu speciile cele mai indicate pentru crearea ecranelor sonore verzi. S-a constatat cã cele mai indicate specii sunt cele cu frunze mari, consistente, cu frunziş dens şi dispus perpendicular pe direcţia zgomotului. De asemenea, speciile cu frunze sempervirescente şi marcescente sunt deosebit de eficiente.
În ceea ce priveşte forma perdelei, cele mai eficiente ecrane sonore sunt cele plurietajate, cu coronament compact în plan vertical şi orizontal şi cu liziera dezvoltatã.
● Efecte pozitive ale arborilor asupra sãnãtãţii
Vegetaţia lemnoasã influenţeazã direct sau indirect asupra sãnãtãţii oamenilor, determinând şi o stare psihicã corespunzãtoare.
Purificarea aerului, atenuarea contrastelor termice şi umbra generatã de un arbore au o acţiune directã fizico-sanitarã asupra organismului, în timp ce armonia liniilor, a culorilor, gruparea artisticã a arborilor şi arbuştilor încântã privirea, creând o dispoziţie sufleteascã favorabilã, care la rândul ei influenţeazã pozitiv starea generalã a organismului. Toate formele şi culorile pe care le pot avea arborii şi arbuştii de-a lungul unui întreg ciclu anual stimuleazã direct emoţiile stenice, inhibându-le pe cele astenice.
Structura ambientului în care rolul preponderent îl are asociaţia arbori - arbuşti constituie poate singura modalitate senzorialã de reîntoarcere spre naturã şi o punte de legãturã cãtre ea.
În sintezã, principalele efecte ale instalãrii perdelelor forestiere de protecţie constau în:
- îmbunãtãţirea condiţiilor microclimatice (modificarea albedoului, micşorarea amplitudinii temperaturii aerului, diurnã şi anualã, reducerea vitezei vântului, reţinerea zãpezii, reducerea evapotranspiraţiei, sporirea umiditãţii aerului);
- micşorarea cu 1-4°C a amplitudinii diurne a temperaturii aerului şi cu 1-2°C a celei anuale, reducerea vitezei vântului cu 31-55% în partea adãpostitã şi cu 10-15% în cea expusã, reducerea evapotranspiraţiei neproductive cu pânã la 30%, sporirea umiditãţii aerului la suprafaţa solului cu 3-5%;
- îmbunãtãţirea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a culturilor agricole limitrofe pânã la o distanţã egalã cu de 20-30 ori înãlţimea perdelei în partea de sub vânt (adãpostitã) şi de 5-12 ori înãlţimea perdelei în partea din vânt (expusã);
- creşterea condiţiilor de fertilitate şi conservare a solului, reducerea eroziunii şi a scurgerilor de apã pe pante, reducerea pânã la oprirea totalã a deflaţiei, sporirea umiditãţii solului, îmbogãţirea solului în humus şi alte substanţe nutritive şi modificarea pH-ului acestuia datoritã surplusului de substanţã organicã din frunze şi rãdãcini;
- creşterea producţiei de masã lemnoasã şi de produse accesorii;
- sporirea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestierã;
- protecţia obiectivelor economico-sociale şi a cãilor de comunicaţii;
- crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea faunei locale;
- creşterea biodiversitãţii zonale;
- ameliorarea stocului de carbon;
- reconstrucţia şi îmbunãtãţirea peisajului.
3. Evaluãri pentru realizarea studiului de fundamentare, a studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi pentru realizarea investiţiei
Pentru întocmirea devizelor au fost luate în calcul urmãtoarele elemente:
- estimarea cheltuielilor de manoperã a fost realizatã pe baza "Normelor de timp şi producţie unificate pentru lucrãri din silviculturã" (1997), dar luând în considerare salariul mediu orar din luna septembrie 2006 pe ramura "Silviculturã" (publicat în pagina web a Institutului Naţional de Statisticã - www.insse.ro);
- s-a estimat cã necesarul de borne amenajistice este de 2 bucãţi/ha perdea;
- s-a estimat cã necesarul de borne pentru efectuarea controlului anual al regenerãrilor este de 4 bucãţi/ha;
- estimarea cheltuielilor implicate de întocmirea documentaţiilor cadastrale a fost fãcutã pe baza <>Hotãrârea Guvernului. nr. 527/2006 (pentru evaluarea terenului agricol extravilan), <>Ordinului M.A.I. nr. 456/2004 (pentru avizarea şi recepţia lucrãrilor de cadastru), Ordinului M.A.P. 58/2002 (pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale în cazul suprafeţelor de 0,5-1,5 ha), luându-se în calcul tarifele unice sau maximale din normativele menţionate; de asemenea s-a pornit de la premisa acoperitoare cã documentaţiile vor fi efectuate pentru toţi proprietarii (întrucât nu poate fi cunoscutã în prezent ponderea proprietarilor care îşi vor da acordul pentru amplasarea perdelelor);
- suprafaţa totalã a reţelei de perdele pe tipuri de soluţii, conform tabelului urmãtor:


┌────┬─────────────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┐
│Nr. │                     │Suprafaţa totalã│    Distribuţia compoziţiei       │
│crt.│   Localitatea       │      perdele   │            perdelelor            │
│    │                     │      - ha -    │             - ha -               │
│    │                     │                ├───────────┬───────────┬──────────┤
│    │                     │                │40Stp 20Ult│20Stb 20Stp│40Stb     │
│    │                     │                │20Sl 20arb │20Ult 20 Sl│20Mj(Pã)  │
│    │                     │                │           │20arb      │20Sl 20arb│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  1.│23 August            │          106,63│           │           │    106,63│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  2.│Adamclisi            │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  3.│Agigea               │           32,97│           │           │     32,97│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  4.│Albeşti              │          132,24│           │     132,24│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  5.│Aliman               │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  6.│Amzacea              │           23,87│           │           │     23,87│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  7.│Bãneasa              │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  8.│Bãrãganu             │           84,91│           │           │     84,91│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│  9.│Basarabi             │           28,86│           │           │     28,86│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 10.│Castelu              │           57,99│      57,99│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 11.│Cerchezu             │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 12.│Cernavodã            │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 13.│Chirnogeni           │          104,29│           │     104,29│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 14.│Ciobanu              │            19,6│       19,6│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 15.│Ciocârlia            │          173,59│           │     173,59│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 16.│Cobadin              │          114,95│           │     114,95│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 17.│Cogealac             │           77,69│           │      77,69│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 18.│Comana               │          159,46│           │           │    159,46│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 19.│Constanţa            │           45,47│           │      45,47│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 20.│Corbu                │           86,38│      86,38│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 21.│Costineşti           │           22,81│           │      18,03│      4,78│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 22.│Crucea               │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 23.│Cumpãna              │           24,45│           │           │     24,45│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 24.│Cuza Vodã            │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 25.│Deleni               │           57,41│           │      57,41│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 26.│Dobromir             │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 27.│Dumbrãveni           │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 28.│Eforie               │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 29.│Fântânele            │          108,79│           │     108,79│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 30.│Ghindãreşti          │           17,17│      17,17│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 31.│Gârliciu             │            9,36│       9,36│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 32.│Grãdina              │           64,49│      29,81│      34,68│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 33.│Hârşova              │           35,36│      35,36│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 34.│Horia                │           15,63│      15,63│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 35.│Independenţa         │          110,84│           │     110,84│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 36.│Ion Corvin           │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 37.│Istria               │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 38.│Limanu               │           99,75│           │      26,38│     73,37│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 39.│Lipniţa              │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 40.│Lumina               │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 41.│Mangalia             │           40,75│           │      40,75│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 42.│Medgidia             │           60,15│           │      60,15│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 43.│Mereni               │            90,6│           │       90,6│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 44.│Mihai Viteazu        │           68,52│           │      68,52│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 45.│Mihail Kogãlniceanu  │          132,99│           │     132,99│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 46.│Mircea Vodã          │           70,73│      70,73│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 47.│Nãvodari             │           20,01│           │      20,01│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 48.│Negru Vodã           │          168,46│           │     168,46│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 49.│Nicolae Bãlcescu     │          197,81│           │     197,81│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 50.│Oltina               │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 51.│Ostrov               │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 52.│Ovidiu               │           54,61│           │      54,61│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 53.│Pantelimon           │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 54.│Pecineaga            │           94,19│           │           │     94,19│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 55.│Peştera              │           55,66│       5,07│      50,59│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 56.│Poarta Alba          │           59,94│           │      59,94│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 57.│Raşova               │                │           │           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 58.│Sãcele               │           43,28│           │      43,28│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 59.│Saligny              │           29,24│      29,24│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 60.│Saraiu               │           54,63│      54,63│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 61.│Seimeni              │            60,2│       60,2│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 62.│Siliştea             │           38,37│      38,37│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 63.│Târguşor             │           64,47│           │      64,47│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 64.│Techirghiol          │           45,56│           │           │     45,56│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 65.│Topalu               │           33,57│           │           │     33,57│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 66.│Topraisar            │          177,19│           │           │    177,19│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 67.│Tortoman             │           50,64│      50,64│           │          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 68.│Tuzla                │           34,11│           │           │     34,11│
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 69.│Valu lui Traian      │           69,79│           │      69,79│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ 70.│Vulturu              │          142,62│           │     142,62│          │
├────┼─────────────────────┼────────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│    │                     │         3773,05│     580,18│    2382,72│    810,15│
└────┴─────────────────────┴────────────────┴───────────┴───────────┴──────────┘

3.1. Valoarea totalã estimatã a investiţiei: 282.506.651,42 lei.
3.2. Cheltuielile pentru realizarea studiilor de fundamentare şi de fezabilitate au fost stabilite pe baza cheltuielilor efectuate şi estimate care au condus la o valoare totalã de 2.681.259,43 lei.
3.3. Cheltuielile pentru realizarea proiectului tehnic au fost stabilite pe baza cheltuielilor estimate care au condus la o valoare totalã de 673.489,43 lei.
3.4. Cheltuieli pentru obţinerea avizelor legale necesare instalãrii perdelelor forestiere de protecţie: 530.655,34 lei.
3.5. Cheltuieli pentru pregãtirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare şi a contractului de execuţie a lucrãrii (instrucţiuni pentru ofertanţi, publicitate, onorarii şi cheltuieli de deplasare etc.): 10.000 lei.
3.6. Cheltuielile pentru plata despãgubirilor: au fost estimate pentru eventualitatea acoperitoare a exproprierii tuturor proprietarilor, pornind de la o valoare medie de 10.000 lei/ha teren agricol şi rezultând o valoare totalã de 37.730.500 lei.
4. Finanţarea investiţiei
Finanţarea investiţiei va fi realizatã de MAPDR din sursele prevãzute în <>art. 18 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.
B. PĂRŢILE DESENATE
1. Plan general la nivel de judeţ (1:100.000).
2. Plan de amplasare în zonã la nivel de localitate (1:10.000)

ANEXA 2

STUDIUL DE FUNDAMENTARE

a necesitãţii înfiinţãrii perdelelor forestiere
de protecţie în judeţul Ilfov

A. PIESE SCRISE
1. Date generale
1.1. Denumirea investiţiei: Studiu de fundamentare a necesitãţii perdelelor forestiere de protecţie a câmpului din judeţul Ilfov
1.2. Elaboratorul studiului: I.C.A.S. Bucureşti
1.3. Ordonatorul principal de credite: MAPDR
1.4. Autoritatea contractantã: MAPDR
1.5. Amplasamentul (judeţul): Ilfov
1.6. Tema studiului cu fundamentarea necesitãţii şi oportunitãţii creãrii perdelelor forestiere de protecţie
Obiectivul principal al prezentului studiu este acela de a fundamenta necesitatea înfiinţãrii reţelei de perdelele forestiere de protecţie a câmpului în judeţul Ilfov, precum şi de a stabili amplasamentul acesteia.
Judeţul Ilfov este situat în partea de sud, sud - est a României, în centrul Câmpiei Valahe, având ca vecini: la nord judeţul Prahova, la est judeţul Ialomiţa, la sud - est judeţul Cãlãraşi, la sud - vest, vest judeţul Giurgiu, la nord - vest judeţul Dâmboviţa.
Judeţul se desfãşoarã în jurul capitalei României, ceea ce imprimã o serie de caracteristici specifice. Este cel mai mic judeţ al ţãrii, suprafaţa acestuia fiind de 158.328 ha. Pe teritoriul lui se aflã 4 oraşe, 35 de comune şi 102 sate.
În judeţul Ilfov fondul forestier ocupã o suprafaţã de 25.679 ha, iar suprafaţa agricolã este de 111.192 ha. Având o suprafaţã micã şi fiind în proximitatea capitalei, pe fondul dezvoltãrii economice şi al extinderii intravilanului, suprafaţa agricolã a judeţului va scãdea foarte mult în urmãtorii ani.
Proporţia suprafeţelor acoperite cu pãdure este de aproximativ 16,21%, cu menţiunea cã pãdurile sunt localizate mai ales în partea nordicã a judeţului, restul teritoriului fiind ocupat în proporţie micã de vegetaţie forestierã.
Judeţul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, la limitã cu silvostepa doar în extremitatea esticã. Clima temperat continentalã cu nuanţe excesive, cu veri cãlduroase şi secetoase şi ierni friguroase dominate de vânturi puternice are efect negativ asupra producţiei agricole, cel puţin în zonele unde nu funcţioneazã sistemele de irigaţii. În acest context, având în vedere efectele pozitive ale perdelelor forestiere asupra culturilor şi producţiei agricole şi zootehnice, solului şi apelor, faunei folositoare, sãnãtãţii oamenilor şi aşezãrilor umane, într-un cuvânt asupra mediului, din teritoriile în care acestea se instaleazã, realizarea reţelei de perdele forestiere de protecţie a câmpului în judeţul Ilfov constituie un obiectiv prioritar în crearea sistemului naţional de culturi şi perdele forestiere de protecţie.
Perdelele forestiere reduc viteza vântului, au efecte favorabile asupra temperaturii şi umiditãţii solului. Au rol în creşterea biodiversitãţii. Sunt surse de material lemnos (într-o regiune în care pãdurile sunt foarte rare sau lipsesc), produse industriale şi alimentare (fructe, ciuperci, produse medicinale şi apicole etc.), amelioreazã condiţiile de viaţã (purificã aerul, îndulcesc clima şi înfrumuseţeazã peisajul) şi amelioreazã regimul apelor.
2. Date tehnice ale studiului
2.1. Suprafaţa şi situaţia juridicã ale terenului, cu precizarea tipului de proprietate şi a deţinãtorilor pentru fiecare suprafaţã pe care se vor amplasa perdele forestiere de protecţie
Pentru stabilirea necesarului de perdele forestiere de protecţie la nivelul întregului judeţ au fost luate în considerare numai terenurile arabile şi pãşunile, fiind excluse de la bun început livezile, viile, intravilanul localitãţilor şi, bineînţeles, terenurile ocupate de vegetaţie forestierã. A rezultat cã pentru amplasarea reţelei de perdele trebuie analizatã o suprafaţã de 107.531 ha.
În cadrul suprafeţei analizate (de 107.531 ha), reţeaua de perdele forestiere va ocupa o suprafaţã totalã de 240,84 ha.
Situaţia localitãţilor în a cãror razã teritorialã se va amplasa reţeaua de perdele forestiere şi a suprafeţelor ocupate de aceasta se prezintã în tabelul 1.

Tabelul 1

Amplasarea reţelei de perdele forestiere
în localitãţile din judeţul Ilfov


┌────┬───────────────────────────┬─────────────────────────┐
│Nr. │                           │   Suprafaţa ocupatã     │
│crt.│     Localitatea           │de perdelele forestiere  │
│    │                           │         (ha)            │
├────┼───────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 1. │Periş                      │          30,20          │
├────┼───────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 2. │Brãneşti                   │          30,32          │
├────┼───────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 3. │Dãrãşti - Ilfov            │          12,05          │
├────┼───────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 4. │Vidra                      │          48,12          │
├────┼───────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 5. │Petrãchioaia               │          62,00          │
├────┼───────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 6. │Berceni                    │          41,39          │
├────┼───────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 7. │1 Decembrie                │          48,12          │
├────┼───────────────────────────┼─────────────────────────┤
│    │Total                      │         240,84          │
└────┴───────────────────────────┴─────────────────────────┘

Fundamentarea necesitãţii amplasãrii reţelei de perdele forestiere de protecţie a câmpului nu a fost realizatã pentru toate cele 39 de comune ale judeţului din urmãtoarele considerente:
- 26 de comune sunt cuprinse în interiorul perimetrului delimitat de traseul celei de-a doua centuri a Bucureştiului;
- în comunele din zona de nord (Ciolpani, Gruiu, Grãdiştea, Periş), procentul suprafeţei ocupate de pãdure este ridicat;
- cea mai mare parte din localitãţile judeţului Ilfov au prevãzut în PUG (planul urbanistic general), PUZ (planul urbanistic zonal), PUD (planul urbanistic de detaliu) extinderea intravilanului în unele situaţii ocupând întreg teritoriul administrativ al comunei/localitãţii respective.
În urma amplasãrii reţelei de perdele a rezultat structura suprafeţei ocupate de aceasta pe tipuri de proprietate (privatã sau de stat) şi pe deţinãtori, care se prezintã detaliat în anexa nr. 1.
2.2. Obiectivele de protejat şi tipurile de perdele forestiere necesare
Realizarea perdelelor forestiere de protecţie, care fac obiectul prezentului studiu, are ca principal scop protejarea terenurilor agricole din cuprinsul judeţului Ilfov. Pentru a nu îngreuna lucrãrile agricole, perdelele au fost amplasate în general pe conturul tarlalelor agricole (în imediata apropiere a drumurilor de exploatare). Având în vedere faptul cã nu au putut fi respectate distanţele optime de amplasare a perdelelor prevãzute în normele tehnice din cauza caracteristicilor locale de relief şi cadastrale, reţeaua perdelelor forestiere de protecţie este constituitã dintr-un singur tip de perdea forestierã, cu lãţime de 10 m, urmãrindu-se compensarea scãderii efectului protector datoritã creşterii distanţelor dintre perdele prin mãrirea suprafeţelor ocupate de vegetaţia forestierã.
2.3. Caracteristicile cadrului natural
Judeţul este situat în exclusivitate în zona de câmpie. Aparţine (integral sau parţial) subunitãţilor Câmpiei Vlãsiei (porţiuni din câmpiile Snagovului, Moviliţei, Câlnãului ş.a. şi Câmpia Bucureştiului în întregime) în cadrul cãreia se evidenţiazã interfluvii largi, presãrate cu crovuri, movile, vãiugi, lacuri.
2.3.1. Elemente de geologie, geomorfologie
Zona în care s-a propus realizarea perdelelor de protecţie aparţine Câmpiei Române. Terenul este în general plan, cu uşoare ondulãri, brãzdat de cursuri de apã, cu terase ce dispar în zona de divagaţie a râurilor şi cu interfluvii largi. Predominarea câmpiei şi a luncilor determinã configuraţia terenului majoritar planã sau foarte uşor ondulatã.
Ca forme negative de relief se întâlnesc vâlcele şi microdepresiuni închise (rovine), în care, în funcţie de întinderea şi adâncimea lor, apa din precipitaţii stagneazã o perioadã mai mare de timp, generând apariţia fenomenelor de pseudogleizare şi podzolire.
Altitudinea variazã între 20 m şi 130 m.
Pantele sunt foarte puţin rãspândite şi apar mai ales ca formã de trecere între câmpie şi luncã.
Din punct de vedere geologic sunt prezente 3 straturi. Stratul de bazã este alcãtuit din roci metamorfice cu aspect cristalin şi aparţine erei paleozoice. Peste acesta s-au aşezat depozite mezobazice aparţinând perioadelor cretacic, jurasic şi triasic superior. Stratul superior este alcãtuit din depozite loessoide, argile, nisipuri şi pietrişuri formate în cuaternar şi care alcãtuiesc cuvertura teritoriului analizat.
Materialul loessoid, cu permeabilitate bunã pentru apã şi aer, cu textura uşoarã spre mijlocie, bogat în carbonat de calciu, a determinat formarea unor soluri de tip brun-roşcat cu profil lung sau cu aciditate slabã şi complex absorbant, saturat în baze ca cernoziomuri cambice şi argiloiluviale. Depozitele loessoide sunt constituite din nisipuri prãfoase, gãlbui. Grosimea sedimentelor variazã între 5 şi 15 m. Depozitele loessoide ale teraselor joase sunt nisipo-argiloase şi au grosimea cuprinsã între 2 şi 6 m.
Din punct de vedere staţional intereseazã în mod deosebit straturile superioare ale formaţiunilor litologice, deoarece ele au influenţat direct evoluţia şi proprietãţile fizico-chimice ale solurilor.
2.3.2. Condiţii pedologice
Judeţul Ilfov se încadreazã din punct de vedere pedogeografic în regiunea central-europeanã, provincia danubiano-geticã, zona solurilor brun-roşcate de pãdure, sectorul Câmpia Bucureşti - Ploieşti (cu predominarea depozitelor loessoide lutoase şi a depozitelor proluvial-aluviale).
Materialele loessoide, care constituie roca de solificare pe interfluvii şi terenuri cu pante line, au generat soluri profunde de tipul solurilor brun-roşcate, subtipul tipic sau în diverse grade de podzolire şi/sau pseudogleizate, care ocupã cele mai mari suprafeţe din cuprinsul localitãţilor luate în studiu (Periş, parţial comunele Vidra, Berceni şi Brãneşti).
O altã categorie de soluri din cuprinsul judeţului, respectiv al localitãţilor care fac obiectul instalãrii de perdele forestiere de protecţie, sunt solurile brune aluviale, care sunt soluri aluviale evoluate, ieşite de sub influenţa apelor freatice (Dãrãşti - Ilfov, 1 Decembrie, parţial Vidra).
În sfârşit, a treia categorie importantã de soluri, din cuprinsul localitãţilor luate în studiu, sunt molisolurile, reprezentate de cernoziomuri aflate în diferite grade de levigare (cernoziomuri cambice şi argiloiluviale) (Petrãchioaia, parţial Brãneşti, Berceni şi Vidra).
Solurile brun-roşcate tipice (preluvosol roşcat)
Aceste soluri sunt caracteristice zonei forestiere de câmpie, ocupând suprafeţe întinse în sud-vestul şi centrul Munteniei (inclusiv în judeţul Ilfov), în continuarea cernoziomurilor argiloiluviale.
Substratul de pedogenezã este format din depozite loessoide, dar se mai pot forma şi pe nisipuri sau gresii alterate.
Solurile brun-roşcate, subtipul tipic, prezintã urmãtoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-Bt-C. Orizontul Ao, cu o grosime de 15-35 cm, are culoare brun-închisã cu nuanţã roşcatã, cu structurã grãunţoasã bine formatã şi texturã mijlocie (lutoasã). Orizontul Bt, cu o grosime de peste 100 cm, are culoare caracteristicã brun-roşcatã sau ruginie (7,5 YR-5YR). Prezintã structurã poliedricã şi texturã mai finã decât orizontul Ao, uneori fiind compact şi greu permeabil. Orizontul C este alcãtuit din loess, depozite loessoide. În partea superioarã a profilului se întâlnesc neoformaţii biogene (coprolite, cervotocine, crotovine). Orizontul Bt prezintã oxizi şi hidroxizi de fier pe feţele elementelor structurale şi pelicule de argilã. Solurile brun-roşcate prezintã texturã diferenţiatã pe profil, de regulã mijlocie în Ao şi mijlociu-finã în Bt (Idt = 1,25). Conţinutul mediu în humus variazã între 2,49% şi 2,85%.
Humusul este de tip mull, cu raportul C/N cuprins între 11 şi 13. Reacţia este slab acidã (pH între 6,10 şi 6,46), iar gradul de saturaţie în baze este cuprins între 75% şi 90%. În general, prezintã proprietãţi fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie mai puţin favorabile decât cernoziomurile argiloiluviale datoritã conţinutului mai mare de argilã din orizontul Bt.
Solurile brun-roşcate sunt soluri biologic active, profunde, cu o mare capacitate de înmagazinare a apei provenite din topirea zãpezilor şi din ploile de primãvarã şi începutul verii. De aceea, ele oferã condiţii favorabile pentru dezvoltarea pãdurilor de stejar pedunculat şi a şleaurilor de cîmpie, care realizeazã clase de producţie superioare. În luminişuri şi rarişti vegetaţia ierboasã este dominatã de Festuca valesiaca.
Defrişate şi cultivate agricol, solurile brun-roşcate se acidificã, starea fizicã se înrãutãţeşte, dupã ploile de primãvarã formeazã crustã şi, dacã arãtura se realizeazã an de an la aceeaşi adâncime în orizontul Bt, se formeazã un strat compact, numit talpa plugului, care împiedicã aerisirea şi înmagazinarea apei pînã la adâncimi mai mari. Pentru culturile agricole ele sunt mai puţin favorabile decât cernoziomurile argiloiluviale, dar se pot obţine recolte bune prin administrarea de gunoi de grajd, îngrãşãminte chimice şi prin aplicarea unei agrotehnici adecvate.
Pe lângã culturile agricole apar ca specii caracteristice: Veronica hederaefolia, Ranunculus arvensis, Gypsophila muralis etc.
Solurile brune aluviale (eutricambosol aluvic)
Solurile brune aluviale prezintã caracteristici asemãnãtoare cu solurile brune eumezobazice, cu deosebirea cã s-au format pe terase de luncã fiind soluri aluviale evoluate. Prin urmare, sunt rãspândite sub forma unor benzi de-a lungul apelor curgãtoare care traverseazã judeţul Ilfov (Argeşul, Sabarul, Dâmboviţa etc.), pe depozite aluviale.
Fiind rãspândite pe terasele din zona de luncã, ieşite de sub influenţa apelor curgãtoare, substratul de pedogenezã este format din depozite aluviale, bogate în minerale calcice şi feromagneziene. Cu tot caracterul umed al climatului, debazificarea este slabã, fapt ce împiedicã migrarea coloizilor organominerali şi diferenţierea texturalã pe profil.
Teritoriul pe care sunt situate aceste soluri prezintã anumite particularitãţi generate de microclimatul de luncã, în care s-au format acestea, şi anume: umiditate ridicatã, vânt puternic pe apã, minime ale temperaturii mai accentuate şi amplitudini mai mici, temperaturi mai mici iarna etc. Vegetaţia naturalã de pe acest tip de sol este helofilã şi mezofilã, cu asociaţii de Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Poa pratensis, în care apar şi Carex hirta, Lythrum salicaria, Potentilla reptans, Juncus articulatus.
Solurile brune aluviale au urmãtoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-Bv-C. Orizontul Ao este gros de 10 - 40 cm, are o culoare brun-închisã datoritã humusului şi o structurã glomerularã degradatã sau grãunţoasã. Orizontul Bv prezintã grosimi variabile de la 20 cm la 150 cm, de culoare brun-gãlbuie, brun-ruginie, structura poliedricã sau prismaticã, cu unitãţi structurale lipsite de pelicule de argilã migratã din orizontul superior.
Pe profil nu apar neoformaţii specifice.
Solurile brune aluviale au texturã medie - uşoarã, lutonisipoasã, lutoasã. Curba repartiţiei argilei pe profilul solului nu indicã o creştere în orizontul B faţã de orizontul A, indicele de diferenţiere texturalã fiind sub 1,2. Structura este grãunţoasã în Ao, slab sau moderat dezvoltatã în Bv. Datoritã texturii nediferenţiate pe profil şi structurii relativ bune şi celelalte proprietãţi fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt favorabile. În orizontul Ao conţinutul de humus este mai mare ca 2%. Reacţia solului este slab acidã la neutrã (pH = 5,8-7), spre baza profilului solurile fiind slab alcaline.
Solurile brune aluviale, profunde, bine structurate, bogate în substanţe nutritive şi cu o capacitate mare în apa utilã sunt soluri fertile pentru culturile agricole, pentru arboretele de stejar pedunculat şi pentru şleaurile de câmpie, care realizeazã clase de producţie mijlocii.
Sunt soluri fertile pentru culturile agricole şi pentru arboretele de stejar pufos şi brumãriu, singurul factor limitativ fiind regimul de umiditate.
Cernoziomurile cambice (cernoziom cambic)
Spre deosebire de cernoziomurile tipice, cernoziomurile cambice se caracterizeazã prin prezenţa orizontului B cambic (Bv). Sunt rãspândite sub forma unor benzi în continuarea cernoziomurilor tipice şi apar în fâşia de tranziţie de la câmpie forestierã la silvostepã, pe loessuri sau depozite loessoide, luturi, argile. Vegetaţia naturalã sub care s-au format cernoziomurile cambice a fost tipicã de silvostepã, cu alternanţe de pâlcuri de pãduri rare de stejar pufos (Quercus pubescens) şi stejar brumãriu (Quercus pedunculiflora) şi pajişti înalte de graminee.
Acumularea humusului este la fel de intensã ca şi la cernoziomuri, dar levigarea şi alterarea sunt mai pronunţate. Ca urmare a levigãrii mai intense, carbonatul de calciu a fost spãlat şi între orizontul A şi C s-a format un orizont cambic (Bv). Prin urmare, succesiunea de orizonturi este Am-Bv-C(Cca). Orizontul A molic (Am) are culoare brun-închisã, negricioasã şi este gros de 40-50 cm. Orizontul B cambic (Bv) este gros de aproximativ 30-50 cm, are culoare brun-negricioasã în partea superioarã şi brun-gãlbuie în partea inferioarã. Pe întregul profil se întâlnesc frecvente neoformaţii biologice (coprolite, cervotocine, culcuşuri sau lãcaşuri de larve, crotovine etc.). La nivelul orizontului Cca apar eflorescenţe, pseudomicelii, vinişoare, tubuşoare şi pete sau concreţiuni de carbonat de calciu. Textura cernoziomurilor cambice este de obicei mijlocie, lutoasã sau luto-argiloasã, foarte uşor diferenţiatã pe profil, indicele de diferenţiere texturalã fiind de 1,1-1,2. Orizontul Bv conţine deci ceva mai multã argilã formatã pe loc şi migratã de sus. Unele cernoziomuri cambice pot avea texturã finã sau grosierã, în funcţie de natura rocii mamã. Structura este glomerularã micã şi medie, moderat dezvoltatã în orizontul Am, poliedricã-subangularã micã şi medie, moderat la slab dezvoltatã în Bv. Datoritã texturii şi mai ales structurii, restul proprietãţilor fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt bune.
Cernoziomurile cambice sunt bogate în humus, conţinând între 3-5 % humus în orizontul Am şi dispun de o rezervã pe adâncimea de 50 cm de circa 160-200 t/ha. Humusul este de tip mull-mull-calcic şi este bogat în acizi huminici. Gradul de saturaţie în baze depãşeşte valoarea de 85% şi reacţie slab acidã la slab alcalinã (pH-ul variazã între 6,3-7,5).
Sunt soluri fertile pentru culturile agricole şi pentru arboretele de stejar pufos şi brumãriu, singurul factor limitativ fiind regimul de umiditate.
Cernoziomurile argiloiluviale tipice (Faeoziomul tipic)
Cernoziomurile argiloiluviale apar alãturi de cernoziomurile cambice în zonele mai umede, formându-se în zona de silvostepã, la trecere spre zona de câmpie forestierã, pe loessuri şi depozite loessoide, nisipuri, luturi, argile. Se întâlneşte pe suprafeţe netede, înclinate cu aspect depresionar. Vegetaţia naturalã este tipicã de silvostepã, fiind alcãtuitã din alternanţe de pajişti de graminee şi pâlcuri de stejãrete de stejar pufos şi brumãriu, cu cer şi gârniţã, stejar pedunculat şi alte specii de amestec.
În comparaţie cu cernoziomurile cambice, bioacumularea şi humuficarea sunt mai puţin intense, iar alterarea, levigarea şi migrarea argilei sunt mai accentuate. Ca urmare, sub orizontul A molic s-a format un orizont argiloiluvial (Bt) care conţine un procent mai mare de argilã, în mare parte migratã de sus, depusã sub formã de pelicule la suprafaţa agregatelor structurale. Succesiunea de orizonturi pe profil este: Am-Bt-C (Cca). Orizontul Am este mai gros, de obicei în jur de 40-60 cm, şi de culoare brun-negricios deschis. Orizontul Bt, gros de 30-40 cm pânã la 100 cm, are culoare brun-gãlbuie. Cernoziomurile argiloiluviale au întotdeauna orizontul Bt mai gros decât orizontul Am. Cernoziomurile argiloiluviale prezintã neoformaţii biogene mai ales în prima parte a profilului. În orizontul Bt apar pelicule subţiri de argilã pe elementele structurale, iar în orizontul Cca apar eflorescenţe sau pseudomicelii de carbonat de calciu.
Textura cernoziomurilor argiloiluviale este lutoasã, lutoargiloasã în primul orizont, Am1, la luto-argiloasã în orizontul Bt. Indicele de diferenţiere texturalã pe profil este mai mare ca la cernoziomurile cambice. Proporţia de argilã este cu 5-10% mai mare în orizontul Bt decât în Am. Orizontul C (Cca) începe de la adâncimi de peste 125 cm. Structura este glomerularã micã şi medie, moderat dezvoltatã în orizontul Am, poliedricã - subangularã micã şi medie, moderat la slab dezvoltatã în Bt. Sunt soluri care au un regim aerohidric favorabil, sunt bine aprovizionate cu humus, reacţia solului este slab acidã, iar gradul de saturaţie în baze poate coborî sub 75%. Pe întregul profil se întâlnesc frecvente neoformaţii biologice. Aprovizionarea cu elemente nutritive este bunã.
Au o fertilitate ridicatã, dar care, pentru a fi complet pusã în valoare, necesitã irigaţii, pentru cã sunt situate într-o zonã cu precipitaţii scãzute. Dintre speciile de arbori se preteazã bine pentru culturã: stejarul brumãriu, stejarul pufos, ulmul de Turchestan, jugastrul, arţarul tãtãrãsc, salcâmul, glãdiţa etc.
În afara arealului ocupat de pãduri şi a vecinãtãţii capitalei, majoritatea terenurilor din judeţul Ilfov au folosinţã agricolã, prin urmare solurile sunt puternic modificate antropic prin lucrãri de pregãtire a terenului, tratamente de aplicare a îngrãşãmintelor, irigãri repetate etc., în urma cãrora o parte din proprietãţile solurilor s-au schimbat, elemente de care trebuie sã se ţinã seama în propunerea formulelor perdelelor forestiere de protecţie.
În tabelul 2 se prezintã distribuţia tipurilor de sol dominante la nivelul localitãţilor din judeţul Ilfov, în care se vor instala perdele forestiere de protecţie, cu menţiunea cã încadrarea preliminarã a fost fãcutã pe baza informaţiilor oferite de harta pedologicã scara 1 : 200 000, întocmitã de ICPA. În faza SF + PT încadrarea va fi definitivatã prin cartare pedostaţionalã.

Tabelul 2

Distribuţia tipurilor de sol dominante la nivelul localitãţilor
din judeţul Ilfov în care se vor instala
perdele forestiere de protecţie


───┬────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
Nr.│            │                           Tipuri de sol                      │
crt│ Localitatea├───────────────┬──────────────┬───────────────┬───────────────┤
   │            │ Brun aluvial  │ Brun-roşcate │ Cernoziomurile│ Cernoziomurile│
   │            │ (eutricambosol│     tipice   │    cambice    │ argiloiluviale│
   │            │   aluvic)     │(preluvosol   │  (cernoziom   │     tipice    │
   │            │               │   roşcat)    │    cambic)    │  (faeoziomul  │
   │            │               │              │               │     tipic)    │
───┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
  1│Dãrãşti -   │               │              │               │               │
   │ Ilfov      │      x        │              │               │               │
───┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
  2│Vidra       │      x        │      x       │               │               │
───┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
  3│1 Decembrie │      x        │              │               │               │
───┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
  4│Berceni     │               │      x       │      x        │      x        │
───┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
  5│Brãneşti    │               │              │      x        │      x        │
───┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
  6│Petrãchioaia│               │              │      x        │      x        │
───┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
  7│Periş       │               │      x       │               │               │
───┴────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴───────────────┘

Cea mai mare parte a judeţului Ilfov se încadreazã în zona de câmpie forestierã, doar în partea esticã fãcându-se tranziţia spre silvostepa internã. Pãdurile nu ocupã suprafeţe foarte mari, compacte, ci sunt fragmentate, fiind rãspândite mai ales în zona de câmpie forestierã şi mai puţin în zona de silvostepã internã.
Perdelele forestiere de protecţie au ca scop principal protejarea terenului agricol, astfel cã vor fi amplasate în zona de silvostepã şi în zona de tranziţie de la câmpie forestierã la silvostepã.
Tipurile de staţiuni forestiere reprezentative (ca procent din suprafaţa totalã ocupatã de staţiunile forestiere) pentru zona de câmpie forestierã în care se vor amplasa perdele forestiere sunt:
TS 8.4.3.0 - Câmpie forestierã de şleau, Bs, brun-roşcat, edafic mare, eu- şi mezotrofic, euhidric, estival reavãn;
TS 8.4.2.0 - Câmpie forestierã - versant de şleau, Bm, brun-roşcat edafic mijlociu;
Tipurile de staţiuni forestiere reprezentative (ca procent din suprafaţa totalã ocupatã de staţiunile forestiere) pentru zona de silvostepã în care se vor amplasa perdele forestiere sunt:
TS 9.3.2.0 - silvostepã mijlocie de stejãrete de stejar brumãriu, Ps, cernoziom puternic levigat pe loess;
TS 9.5.4.0 - Silvostepã predominant mijlocie cu stejãrete xerofile şi mezoxerofile, Ps, cernoziomic umed ± gleizat.
În continuare se face o caracterizare diagnosticã a principalelor tipuri de staţiuni forestiere existente în zonele în care au fost prevãzute perdele forestiere de protecţie.
TS 8.4.3.0 - câmpie forestierã de şleau, Bs, brun roşcat, edafic mare, eu- şi mezotrofic, euhidric, estival reavãn
Este un tip frecvent de staţiune în Câmpia Românã, situatã pe terenuri plane sau uşoare depresiuni şi vâlcele în câmpii tabulare, terase, versanţi inferiori din apropierea cursurilor de apã, versanţi slab înclinaţi, umbriţi şi semiumbriţi. Substrat apt pentru formarea de soluri cu profil dezvoltat, îndeosebi depozite de loess şi materiale loessoide.
Soluri brun-roşcate tipice, brun-roşcate slab vertice sau brun-roşcate luvice, profunde, cu volum fiziologic mare, cu texturã lutoasã la luto-argiloasã în orizontul A şi argiloase în orizontul B, mai ales în cele cu fenomen de argiloiluviere mai accentuat, eubazice, neumezite sau uneori umezite freatic, foarte profunde, moderat pânã la intens humifere, lutoase şi luto-argiloase.
Condiţii edafice. Umiditatea vernalã este jilav-umed la umed-ud, iar estival reavãn la reavãn-jilav. Troficitatea potenţialã şi efectivã ridicatã şi foarte ridicatã; asigurare cu azot accesibil şi cu baze schimbabile bunã.
Pãtura erbacee specificã culturilor agricole este formatã din speciile: Veronica hederaefolia, Ranunculus arvensis, Gypsophila muralis etc., iar flora specificã pãdurilor este de tip Brachypodium-Geum-Pulmonaria, Arum-Pulmonaria, Glechoma hederacea-Geum urbanum.
Aptitudini forestiere. Condiţiile edafice sunt favorabile pãdurii amestecate de stejar şi alte foioase. Bonitatea este superioarã pentru stejar, cer şi speciile de amestec de şleau. Bonitate superioarã, inclusiv pentru şleaul de câmpie în diferitele lui faciesuri.
TS 8.4.2.0 - câmpie forestierã, şleau, Bm, brun-roşcat edafic mijlociu
Tip de staţiune din Câmpia Românã, rãspândit în arealul solurilor brun-roşcate. Relieful specific terenurilor plane sau slab-mediu înclinate. Substrat alcãtuit din loess sau materiale loessoide.
Soluri brun-roşcate tipice şi vertice, brun-roşcate luvice (slab pseudogleizate) cu volum edafic mijlociu, ocupã versanţii situaţi în vecinãtatea bãlţilor ca şi a terenurilor neproductive (mlaştinilor).
Condiţii edafice. Solurile brun-roşcate, mediu podzolite, cu textura în orizontul A lutoasã la luto-argiloasã, iar în orizontul B argiloasã, cu umiditate vernalã jilav-umed la umed-ud, iar estival, uscatã-reavãn la reavãn. Troficitate edaficã ridicatã, dar asigurare cu apã accesibilã numai mijlocie.
Pãtura erbacee specificã şleaurilor de câmpie: Brachypodium silvaticum, Geum urbanum, Pulmonaria officinalis, Arum maculatum, Glechoma hirsutum etc.
Aptitudini forestiere. Bonitatea este mijlocie pentru stejar, cer, tei şi amestecuri de şleau. Ca recomandãri pentru înfiinţarea de culturi forestiere se menţioneazã introducerea în compoziţia de împãdurire a speciilor de amestec (tei, arţar, jugastru).
TS 9.3.2.0 - Silvostepã mijlocie de stejãrete de stejar brumãriu, Ps, cernoziom puternic levigat pe loess
Este un tip de staţiune din silvostepa mijlocie, rãspândit în arealul cernoziomurilor levigate. Relief specific terenurilor plane, orizontale, cel mult uşor înclinate sau depresionate. Substratul este alcãtuit din luturi fine şi materiale loessoide.
Tipuri de sol: cernoziom argiloiluvial tipic şi, mai rar, cernoziom cambic tipic, cu drenaj intern moderat.
Condiţii edafice. Solurile sunt eubazice-mezobazice, moderat-profund humifere. Textura solurilor este lutoasã-luto-argiloasã, slab-mediu pseudogleizate, cu podzolire uşoarã la medie. Sunt bine structurate. Regimul de umiditate estival deficitar: uscat-reavãn.
Pãtura erbacee este formatã din graminee şi specii semixerofile specifice vegetaţiei forestiere: Carex contigua, Dactylis glomerata, Digitalis lanata, Festuca vallesiaca, Koeleria gracilis, Stipa lessinglana şi specii caracteristice culturilor agricole: Eragrostis minor, Cynodon dactylon, Brassica campestris, Tribulus terrestris, Euphorbia agraria, Salsola ruthenica.
Aptitudini forestiere. Bonitatea este mijlocie-superioarã pentru stejar brumãriu şi amestecuri de şleau.
TS 9.5.4.0 - silvostepã predominant mijlocie cu stejãrete xerofile şi mezoxerofile, Ps, cernoziomic umed + gleizat.
Este un tip de staţiune din silvostepa mijlocie, rãspândit în arealul cernoziomurilor levigate. Relieful este specific terenurilor joase şi depresiunilor mai accentuate. Substrat alcãtuit predominant din loess.
Soluri cernoziomuri argiloiluviale şi cernoziomuri cambice + gleizate.
Condiţii edafice. Troficitate ridicatã. Periodic umezit freatic în adâncime, cu exces de umiditate primãvara.
Pãtura erbacee este formatã din graminee şi specii semixerofile specifice vegetaţiei forestiere: Carex contigua, Dactylis glomerata, Digitalis lanata, Festuca vallesiaca, Koeleria gracilis, Stipa lessinglana şi specii caracteristice culturilor agricole: Eragrostis minor, Cynodon dactylon, Brassica campestris, Tribulus terrestris, Euphorbia agraria, Salsola ruthenica.
Aptitudini forestiere. Bonitatea este mijlocie şi superioarã pentru stejar pedunculat, stejar brumãriu şi gârniţã.
Consideraţii privind încadrarea staţionalã a teritoriului în care se va amplasa reţeaua de perdele forestiere
Condiţiile staţionale se referã la condiţii edafice (solurile) şi la condiţii de topoclimat. Topoclimatul exprimat de climatul zonal şi de relief în zona interesatã este destul de uniform, terenurile fiind, de regulã, plane, doar cu unele slabe denivelãri. Condiţiile de sol acoperã o zonã de câmpie forestierã cu sol brun-roşcat tipic şi brun aluvial şi o zonã de silvostepã cu cernoziom argiloiluvial tipic, cernoziom cambic. Prin urmare, criteriile de separare a unitãţilor staţionale sunt etajul fitoclimatic, elementele de relief cu factorii limitativi şi compensatori, tipul şi subtipul de sol.
În cazul arealelor cu soluri brun-roşcate şi soluri brune aluviale şi care fac obiectul amplasãrii de perdele forestiere de protecţie (din comunele Periş, Dãrãşti, 1 Decembrie, Vidra şi parţial în Berceni), condiţiile staţionale, caracterizate prin volum edafic şi asigurare cu apã accesibilã realizabilã la nivel mijlociu, determinã productivitatea mijlocie spre superioarã pentru stejãretele şi şleaurile de câmpie existente (speciile principale realizeazã clase medii şi superioare de producţie). În aceste condiţii şi vegetaţia forestierã care va fi utilizatã pentru realizarea perdelelor din aceastã zonã va evolua în aceleaşi condiţii staţionale şi va avea o dezvoltare asemãnãtoare vegetaţiei existente.
În aceastã zonã, saturarea prelungitã cu apã primãvara sau precipitaţiile estivale reduse pot constitui factori limitativi, dar solul, prin troficitatea mijlocie - ridicatã, volum edafic mare şi profunzimea fiziologicã ridicatã, compenseazã parţial condiţiile climatice deficitare, astfel încât potenţialul staţional este mijlociu la ridicat.
Pentru a încadra staţional cît mai corect arealele cu soluri brun-roşcate şi brune aluviale, în care se vor amplasa perdele forestiere, se recomandã formularea unui nou tip de staţiune, astfel: "Staţiune de câmpie forestierã pe terenuri plane şi uneori slab depresionate, productivitate superioarã-mijlocie (stejar pedunculat), soluri brun-roşcate (preluvosol roşcat) şi brune aluviale (eutricambosol aluvic) pe substrat lutos sau luto-argilos (± loessoid), fiziologic foarte profund, edafic foarte mare, lutos pânã la luto-argilos, slab pânã la slab-moderat humifer."
În aceste condiţii staţionale, la înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului se recomandã urmãtoarea compoziţie de împãdurire şi schemã de plantare cu 5.000 de puieţi/ha:
- compoziţie: 20St (St.r, Ce) 20Tep 20Ju (Ul) 40 arb (10 Lc 20 Pd 10 Mc);
- schemã: 2 x 1 m.
În cazul arealelor cu cernoziomuri argiloiluviale şi cambice din zona de silvostepã internã şi mijlocie (de câmpie) şi care fac obiectul amplasãrii de perdele forestiere de protecţie (din comunele Petrãchioaia, Brãneşti şi parţial în Berceni), condiţiile staţionale, caracterizate prin volum edafic şi asigurare cu apã accesibilã realizabilã la nivel mijlociu, determinã productivitatea mijlocie spre superioarã pentru stejãretele de stejar brumãriu, cer sau amestecuri de stejar brumãriu şi stejar pedunculat (speciile principale realizeazã clase medii şi superioare de producţie). În mod firesc şi vegetaţia forestierã care va fi utilizatã pentru realizarea perdelelor forestire de protecţie din aceastã zonã va evolua în aceleaşi condiţii staţionale şi va avea o dezvoltare asemãnãtoare vegetaţiei existente.
În aceastã zonã, condiţiile climatice generale (de silvostepã de câmpie), prin deficitul de precipitaţii şi, implicit, deficitul de apã în sol în sezonul estival, constituie principalul factor limitativ. Solul, prin troficitatea ridicatã, dar şi prin volumul edafic mare şi profunzimea fiziologicã mare, compenseazã condiţiile climatice deficitare, astfel încât potenţialul staţional este ridicat.
Pentru a încadra staţional cât mai corect arealele de silvostepã de câmpie cu cernoziomuri cambice şi argiloiluviale se recomandã reformularea tipului de staţiune, astfel: "Staţiune de silvostepã internã pe terenuri plane uneori depresionate, productivitate mijlocie - superioarã, sol cernoziom argiloiluvial tipic (faeoziom argic) şi cernoziom cambic pe substrat loessoid, fiziologic foarte profund, edafic foarte mare, lutos pânã la luto-argilos, slab-moderat humifer aptã pentru cultura speciilor stejar brumãriu, stejar roşu, arţar tãtãrãsc, ulm, tei, frasin, jugastru."
În aceste condiţii staţionale, la înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului se recomandã urmãtoarea compoziţie de împãdurire şi schemã de plantare cu 5.000 de puieţi/ha:
- compoziţie: 20Stb (Stp, Str) 20Te 20Ju (Ul) 40 arb (10 Lc 20 Pd 10 Mc);
- schemã: 2 x 1 m.
2.3.3. Resursele de apã
Spaţiul geografic al teritoriului judeţului Ilfov este strãbãtut de râurile Argeş, Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Ialomiţa, Vlãsia, Pasãrea etc., dar teritoriul pe care s-a propus instalarea de perdele forestiere de protecţie a câmpului este strãbãtut doar de râurile Sabar şi Argeş.
Alt element hidrologic din teritoriul studiat este constituit din lacurile (bãlţile) prezente între cursurile de apã sau de-a lungul acestora ca Mostiştea, Cocioc etc.
De asemenea, sub raport hidrologic trebuie avute în vedere ochiurile de mlaştinã, rovinele, pânza de apã freaticã. În rovine, sub raport hidrologic, se disting mai multe zone: i) zone situate în centrul rovinelor, cu exces de apã aproape tot timpul anului, care împiedicã instalarea vegetaţiei forestiere; ii) zone ceva mai drenate în care apa stagneazã de obicei toamna şi primãvara; iii) zone marginale rovinelor şi rovine largi, cu exces de apã primãvara, drenate în general în timpul verii. În aceste staţiuni de rovine, limitate ca întindere, este prezent fenomenul de înmlãştinare, în diverse stadii de intensitate.
În cadrul zonei analizate pentru amplasarea perdelelor de protecţie a câmpului cursurile de apã care prezintã importanţã şi care au influenţã directã în dezvoltarea vegetaţiei lemnoase şi ierboase sunt Argeş şi Sabar. Pâraiele din zonã au în general debite reduse, putând seca în perioada estivalã, dar în cazul ploilor torenţiale de lungã duratã pot sã provoace inundaţii.
Apa freaticã, alimentatã mai ales prin infiltrarea apelor din precipitaţii, este situatã de la 2-6 m în lunci pânã la 10-20 (40) m pe interfluvii (în câmpie).
Pentru o mai mare parte a suprafeţei în studiu (cea din sud-est, est) singura sursa de apã pentru aprovizionarea vegetaţiei rãmâne apa din precipitaţii. Aceastã dependenţã totalã a vegetaţiei faţã de regimul pluviometric o face vulnerabilã la secetã, mai ales la manifestarea pe o duratã mai mare a acestui fenomen.
2.3.4. Condiţii climatice
Dupã raionarea climaticã din "Monografia Geograficã a R.P.R", teritoriul studiat pentru amplasarea perdelelor forestiere de protecţie corespunde formulei climatice II.Ap2 - sectorul de climã continentalã, ţinutul zonei de câmpie, districtul central, unde precipitaţiile anuale depãşesc 500-550 mm. Regiunea fiind deschisã cãtre est, rãmâne expusã iarna invaziilor de aer continental foarte rece, iar vara de aer foarte cald, astfel cã amplitudinile medii anuale ale temperaturii aerului depãşesc chiar 25°C. În partea centralã a ţinutului, advecţia liberã a aerului rece din est reduce iarna media lunarã a temperaturii sub -3°C.
În timpul anului, timp de aproximativ 300 de zile, temperatura depãşeşte 0°C, iar 185-200 de zile trece de 10°C. Numãrul anual al zilelor cu îngheţ este 95-115.
În general, viteza vântului pe teritoriul judeţului Ilfov este mai redusã în nord, vest şi sud decât în est. Stratul de zãpadã acoperã terenul timp de 30-40 de zile pe an. În intervalul cald temperaturile maxime depãşesc la amiazã 25°C în 100-120 de zile şi 30°C în 35-50 de zile. În timpul deplasãrii ciclonilor dinspre sud, precipitaţiile frontale se intensificã în nordul districtului din cauza ascensiunii aerului umed.
Dupã Koppen, zona se încadreazã în climatul de tip D.f.a.x. - climat continental secetos, cu veri calde şi ierni aspre, specific Câmpiei Române.
Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului înregistreazã o uşoarã creştere de la nord (10,5°C) la sud (11°C). Temperaturile medii lunare sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Temperaturi medii lunare la câteva staţii
meteorologice din judeţul Ilfov


───────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
                   │              Temperaturã medie lunarã (°C)                │
 Staţia meteo      ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
                   │ I  │II  │III │ IV │  V │ VI │VII │VIII│ IX │ X  │ XI │ XII│
───────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
Bucureşti-Filaret  │-2,8│-0,7│ 5,0│11,4│16,9│20,6│22,9│22,3│18,1│11,9│ 5,3│0,0 │
───────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
Tâncãbeşti-Snagov  │-2,5│-0,2│ 5,5│12,0│17,3│20,9│23,2│22,4│18,3│12,2│ 5,9│-0,3│
───────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
Bucureşti-Bãneasa  │-3,3│-1,2│ 4,4│10,8│16,4│20,0│22,3│21,6│17,4│11,4│ 4,8│-0,5│
───────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

Temperatura minimã absolutã a fost de -35,0°C, valoare înregistratã la staţia Snagov (25 ianuarie 1942), iar maxima absolutã de + 40,0°C, tot la staţia Snagov (20 august 1945).
Amplitudinea rezultatã prin cumularea valorilor extreme (75°C), precum şi aceea a mediilor lunare ale temperaturii aerului (25°C) reflectã caracterul continentalismului accentuat al climatului judeţului Ilfov, caracterizat prin veri cãlduroase şi secetoase şi ierni friguroase, dominate de prezenţa frecventã a maselor de aer rece continental din est sau arctic din nord şi de vânturi puternice care viscolesc zãpada.
Cantitatea medie anualã de precipitaţii variazã, în funcţie de staţia meteorologicã la care s-au fãcut mãsurãtorile, de la 466,0 mm la 580,0 mm, valori care reflectã tipul de climã temperat continentalã. Distribuţia lunarã a acestora este prezentatã în tabelul 4.

Tabelul 4

Precipitaţii medii lunare la câteva staţii
meteorologice din judeţul Ilfov


───────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬───┐
               │                  Precipitaţii medii (mm) în luna:         │A- │
 Staţie meteo  ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤nu-│
               │ I  │ II │ III│ IV │ V  │ VI │VII │VIII│ IX │ X  │ XI │ XII│alã│
───────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┤
Afumaţi        │31,4│29,4│34,2│40,5│63,6│68,4│54,5│42,6│37,5│36,4│36,4│30,2│521│
───────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┤
Bucureşti-     │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │   │
  Bãneasa      │29,4│26,0│32,2│40,8│63,5│92,4│69,2│49,8│39,0│39,3│42,5│31,0│555│
───────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┤
Bucureşti-     │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │   │
  Filaret      │38,5│31,5│36,2│44,3│64,0│91,9│57,7│51,9│36,3│42,4│45,6│39,7│580│
───────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┤
Tâncãbeşti-    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │   │
  Snagov       │34,6│30,8│37,4│33,7│59,0│75,9│58,1│42,9│35,7│41,4│44,1│42,6│540│
───────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───┘

Evapotranspiraţia potenţialã atinge o valoare medie de 691-735 mm/an (tabelul 5), cu urmãtoarea distribuţie lunarã:

Tabelul 5

Evapotranspiraţia potenţialã


───────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬───┐
               │               Evapotranspiraţia (mm) în luna:             │A- │
 Staţie meteo  ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤nu-│
               │ I  │ II │ III│ IV │ V  │ VI │VII │VIII│ IX │ X  │ XI │ XII│alã│
───────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┤
Bucureşti-     │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │   │
  Bãneasa      │  0 │ 0  │ 14 │ 50 │ 94 │124 │143 │125 │ 83 │ 45 │ 13 │ 0  │691│
───────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┤
Bucureşti-     │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │   │
  Filaret      │  0 │ 0  │ 16 │ 52 │ 96 │126 │147 │131 │ 86 │ 47 │ 14 │ 0  │715│
───────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───┘

Evapotranspiraţia potenţialã medie anualã şi în perioada de vegetaţie este mai mare decât cantitatea medie de precipitaţii, din care cauzã rezultã o perioadã secetoasã, cu uscãciune în sol, cu efect negativ asupra dezvoltãrii vegetaţiei forestiere, în special la câmpie, unde aportul freatic este nul.
În date medii, primul îngheţ se produce la sfârşitul perioadei de vegetaţie, între 10-30 octombrie, iar ultimul îngheţ între 1-20 aprilie, ceea ce indicã producerea de îngheţuri târzii. Zãpezile, deşi nu abundente, în cumul cu o activitate eolianã accentuatã, creeazã condiţii pentru troienirea acesteia.
De menţionat cã regimul temperaturilor medii, umiditãţii atmosferice, evapotranspiraţiei sunt influenţate de natura, viteza şi intensitatea vânturilor din zonã (în condiţii de temperaturi mari şi precipitaţii puţine, vânturile produc creşterea evapotranspiraţiei, afectând umiditatea din sol, amplificând fenomenul de secetã, cu efect negativ asupra vegetaţiei forestiere).
În ceea ce priveşte regimul eolian, zona studiatã se aflã sub influenţa a 2 curenţi principali de aer: iarna predominã vânturile de est (21,6%) şi nord-est (19,7%) (Crivãţul) (tabelul 6), reci şi uscate, a cãror vitezã este cuprinsã între 7 şi 16 m/s; primãvara şi vara predominã vânturile de vest, sud-vest şi sud (Austrul), calde şi uscate, cu viteze de pânã la 11 m/s. Predominante sunt vânturile de iarnã, cu maxime ce pot depãşi 125 km/orã.
Datele de referinţã privind regimul eolian, frecvenţa şi viteza medie a vântului sunt prezente în tabelul 6.

Tabelul 6

Regimul eolian în judeţul Ilfov


┌───────────────┬──────────────┬────────────────────────────────────────┬────┐
│               │              │                Direcţia vântului       │    │
│   Specificãri │Staţia meteo  ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┤Calm│
│               │              │  N │ NE │  E │ SE │  S │  SV│  V │ NV  │    │
├───────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┤
│Frecvenţa medie│Bucureşti-    │    │    │    │    │    │    │    │     │    │
│a vântului     │Bãneasa       │5,1 │21,5│19,4│ 5,0│3,4 │16,8│13,8│ 4,9 │9,9 │
│    (%)        │              │    │    │    │    │    │    │    │     │    │
├───────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┤
│Viteza medie   │ Bucureşti-   │    │    │    │    │    │    │    │     │    │
│ a vântului    │ Bãneasa      │2,7 │4,7 │3,7 │2,5 │2,3 │3,2 │3,5 │ 2,4 │ -  │
│   (m/s)       │              │    │    │    │    │    │    │    │     │    │
└───────────────┴──────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴────┘

Analiza datelor din tabelul 6 conduce la concluzia cã dominante sunt pe de o parte vânturile de est şi nord-est şi cele de vest şi sud-vest.
Pe anotimpuri, indicatorii sintetici ai datelor climatice sunt prezentaţi în tabelul 7.

Tabelul 7

Indicatori sintetici ai datelor climatice din judeţul Ilfov


┌────────────┬─────────────────┬───────────┬────────────┬─────────┬────────────┐
│Specificãri │ Staţia meteo    │Temperaturã│Precipitaţii│Indice de│  Indice    │
│            │                 │  (°C)     │    (mm)    │umiditate│ de Martonne│
│            │                 │           │            │ (R=P/t) │            │
├────────────┼─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│Media anualã│Bucureşti-Filaret│    10,9   │    580,0   │   69    │   27,7     │
│            ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Tâncãbeşti-Snagov│    11,3   │    540,0   │   73    │   26,7     │
│            ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Bucureşti-Bãneasa│    10,3   │    555,1   │   72    │            │
├────────────┼─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│Primãvara   │Bucureşti-Filaret│    13,5   │    144,5   │   64    │   27,4     │
│            ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Tâncãbeşti-Snagov│    12,8   │    122     │         │   25,9     │
│            ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Bucureşti-Bãneasa│    10,5   │            │         │            │
├────────────┼─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│ Vara       │Bucureşti-Filaret│    22,2   │    201,5   │   57    │   25,4     │
│            ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Tâncãbeşti-Snagov│    22,1   │    166     │         │   23,2     │
│            ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Bucureşti-Bãneasa│    21,3   │            │         │            │
├────────────┼─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│Toamna      │Bucureşti-Filaret│    12,5   │    124,3   │   71    │  24,8      │
│            ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Tâncãbeşti-Snagov│    12,1   │    117     │         │  21,4      │
│            ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Bucureşti-Bãneasa│    11,2   │            │         │            │
├────────────┼─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│ Iarna      │Bucureşti-Filaret│    -1,2   │   109,7    │   83    │  50,8      │
│            ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Tâncãbeşti-Snagov│    -1,0   │   145      │         │  46,9      │
│            ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Bucureşti-Bãneasa│    -1,6   │            │         │            │
├────────────┼─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│Sezon de    │Bucureşti-Filaret│    18,7   │            │   59    │  24,1      │
│vegetaţie   ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Tâncãbeşti-Snagov│    18,5   │            │         │            │
│            ├─────────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│            │Bucureşti-Bãneasa│    18,1   │            │         │            │
└────────────┴─────────────────┴───────────┴────────────┴─────────┴────────────┘

Dupã cum se poate vedea din datele prezentate, indicele de ariditate (de Martonne) cu o valoare medie anualã între 23,0 şi 27,7 corespunde etajelor fitoclimatice de câmpie forestierã şi silvostepã internã. Valorile acestuia pe timp de varã (23,2-25,4°C) sunt mai mici decât valorile medii anuale, fiind caracteristice pentru vegetaţia de silvostepã internã. În cadrul zonei studiate nu se constatã diferenţieri climatice mari datoritã faptului cã şi energia de relief este micã (20-130 m).
Factorii de risc în zonã rãmân vânturile puternice din direcţia E-NE, care vara contribuie la evapotranspiraţia puternicã şi la apariţia fenomenelor de secete prelungite, iar iarna produc fenomene puternice de viscol cu acumulãri de zãpadã.
2.3.5. Vegetaţia din zonã
În judeţul Ilfov, condiţiile geoclimatice date au determinat localizarea vegetaţiei forestiere în douã unitãţi zonale bioclimatice: câmpie forestierã, care are ponderea cea mai mare, şi silvostepa internã, care înregistrezã un procent cu mult mai mic.
Regimul factorilor climatici nu are caracter limitativ asupra vegetaţiei forestiere, abaterile pronunţate ale unor parametri ce caracterizeazã clima de la valorile medii ale acestora producând modificãri vizibile în cadrul arboretelor (diminuarea creşterilor, uscare anormalã, vitalitate scãzutã etc.). Productivitatea scãzutã a arboretelor se datoreazã şi faptului cã vegetaţia forestierã nu valorificã integral potenţialul staţional, în parte şi datoritã metodelor de gospodãrire a pãdurilor de-a lungul anilor.
Valoarea mediei multianuale a regimului termic (10-11°C) satisface în condiţii medii cerinţele faţã de cãldurã ale stejarului pedunculat, stejarului roşu, stejarului brumãriu, cerului, teiului, carpenului, frasinului, ulmului de Turchestan, jugastrului, arţarului tãtãrãsc etc. Arboretele naturale sunt rare şi ocupã suprafeţe restrânse, fiind constituite din cer, stejar brumãriu şi stejar pedunculat.
Din cele 25 de tipuri de pãdure natural - fundamentale, identificate pe raza judeţului Ilfov, cele mai bine reprezentate tipuri naturale de pãdure sunt:
- 6221 - stejãreto-şleau normal de câmpie (s);
- 6222 - şleau normal de câmpie (s);
- 6223 - stejãreto-şleau de câmpie (m);
- 7121 - ceret normal de câmpie (s);
- 7131 - ceret de silvostepã pe cernoziom degradat cu substrat de loess (s);
- 7432 - amestec de stejar pedunculat cu cer (s);
- 7521 - cero-şleau normal de câmpie (s);
- 7523 - cero-şleau de productivitate mijlocie (m);
- 8111 - stejar brumãriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess (s);
- 8433 - amestec de cer şi gârniţã cu stejar brumãriu (m).
Majoritatea terenurilor din zonã sunt ocupate de culturi agricole.
În componenţa vegetaţiei erbacee intrã speciile caracteristice şleaurilor de câmpie şi silvostepei interne. Dominã vegetaţia ierboasã formatã din speciile Festuca valesiaca, Carex sp., Cynodon dactylon etc.
2.4. Caracteristicile principale ale perdelelor forestiere propuse (amplasament în teren, orientare, lãţime, distanţe, specii recomandate, scheme de plantare)
2.4.1. Amplasamentul perdelelor forestiere
Principalele efecte ale perdelelor forestiere de protecţie a câmpului sunt ameliorarea climatului local şi a regimului hidric şi edafic. Structura lor determinã eficacitate în reducerea vitezei vântului şi modificarea microclimatului prin: orientare, numãr de rânduri, compoziţie, densitate, înãlţime, continuitate.
Cele mai eficiente perdele forestiere sunt cele orientate în unghi drept faţã de vântul vãtãmãtor predominant. Un element important în orientarea perdelelor forestiere de protecţie îl constituie şi configuraţia terenului. Orientarea perdelelor forestiere de protecţie trebuie fãcutã în aşa fel încât prin aceasta sã se asigure un efect maxim în sensul realizãrii funcţiunilor pentru care ele se creeazã.
În terenurile practic orizontale, lipsite de scurgeri de suprafaţã, orientarea perdelelor se stabileşte în funcţie de direcţia vânturilor dominante.
Este cunoscut faptul cã reducerea vitezei vântului în zonele protejate de perdele forestiere este maximã atunci când perdelele sunt aşezate perpendicular pe direcţia vântului, care poate fi consideratã ca direcţie (orientare) optimã. Acest efect al perdelelor scade simţitor atunci când unghiul ce-l fac cu direcţia optimã este mai mare de 30-40°. Pentru a avea o protecţie maximã împotriva vântului, este necesar, deci, ca perdelele principale sã fie orientate perpendicular sau cât mai aproape de perpendicular faţã de direcţia vânturilor vãtãmãtoare dominante.
Ca vânturi vãtãmãtoare pentru culturi sunt considerate:
- vânturile, calde, uscate şi fierbinţi, care provoacã o pierdere mare de umezealã prin evapotranspiraţie şi transpiraţie în timpul sezonului de vegetaţie în timpul creşterii şi dezvoltãrii culturilor agricole;
- vânturile puternice sau furtunile care spulberã zãpada ori ridicã stratul fertil al solului atunci când acesta este dezgheţat şi descoperit;
- rare, dar cu efect distrugãtor total, vânturile puternice, furtunile de praf şi tornadele, care culcã şi rãvãşesc culturile agricole vara, spulberã solul dezvelind semãnãturile în timpul primãverii şi toamnei, rup crengile arborilor şi pomilor şi scuturã fructele înainte de coacere.
În terenurile înclinate (5-7°) amplasarea perdelelor forestiere se face ţinându-se seama pe cât este posibil şi de înclinarea terenului, orientându-se perdelele cât mai aproape de curba de nivel. Aceastã condiţie satisface în mare mãsurã funcţiile de reducere a pierderilor de apã prin scurgerea la suprafaţã şi reducere a eroziunii solului. În acelaşi timp, prin aceastã aşezare se pot obţine parcele de asolament cât mai uniforme din punctul de vedere al calitãţilor solului, iar arãtura se poate face de-a lungul curbei de nivel, ceea ce contribuie în plus la reducerea eroziunii.
În judeţul Ilfov, din datele furnizate de staţiile meteorologice locale (Bucureşti-Filaret, Bucureşti-Bãneasa, Afumaţi, Tâncãbeşti-Snagov) a rezultat cã, mai ales iarna, vânturile dominante suflã din direcţiile nord-est şi est, iar vara din direcţiile vest, sud-vest. Deoarece vânturile din direcţia nord-est şi est produc cele mai mari vãtãmãri, orientarea optimã pentru amplasarea perdelelor forestiere principale este pe direcţia sud-vest.
Prin urmare, la amplasarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului din judeţul Ilfov s-a ţinut seama de direcţia vânturilor dominante (nord, nord-est), de caracteristicile reliefului (plan şi uşor ondulat), de forma suprafeţelor protejate, de condiţiile de împãrţire a acestora în parcele de culturã, de poziţia drumurilor, a canalelor de irigaţii, a reţelelor electrice etc.
Deşi într-un sezon vântul poate bate predominant dintr-o direcţie, rareori bate exclusiv doar din acea direcţie. Ca rezultat, protecţia nu este egalã pentru toate suprafeţele din partea de sub vânt. Deoarece vântul îşi schimbã direcţia şi nu mai bate direct spre perdeaua forestierã, aria protejatã descreşte.
În aceste condiţii, folosirea unor reţele de perdele forestiere orientate pe diferite direcţii asigurã protejarea unei suprafeţe mai mari decât o singurã perdea. În plus, se asigurã şi îndeplinirea cât mai multor obiective (reducerea eroziunii solului provocatã de vânt, asigurarea protejãrii câmpului agricol, creşterea eficienţei irigãrii culturilor agricole etc.).
Amplasarea perdelelor forestiere de protecţie a ţinut seama şi de evitarea fragmentãrii parcelelor de culturã, astfel cã şi distanţele (orientative) dintre perdele au fost modificate în funcţie de condiţiile locale.
Distanţa dintre perdele a fost condiţionatã în mod direct de dimensiunile tarlalelor şi în unele situaţii de modul de subîmpãrţire a tarlalelor.
S-a ţinut seama de urmãtoarele:
- faţã de drumurile de tarla, amplasarea perdelelor forestiere pentru protecţia câmpului s-a fãcut în imediata apropiere;
- faţã de existenţa canalelor de irigaţii, amplasarea perdelelor forestiere s-a fãcut în imediata apropiere a drumurilor ce le deservesc;
- faţã de reţelele electrice, perdelele forestiere au fost amplasate la 30 m.
În cazul în care drumurile naţionale şi judeţene constituie limite de tarla, a fost evitatã amplasarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului, deoarece instrucţiunile AND privind plantaţiile rutiere prevãd o distanţã minimã de amplasare faţã de drum de 30 m, ceea ce ar conduce la fragmentarea nejustificatã a proprietãţii (fâşia de teren rãmasã între drum şi perdea nu ar mai putea fi utilizatã corespunzãtor pentru culturile agricole).
Se menţioneazã cã, în cazul intersectãrii liniilor electrice, compoziţia perdelelor forestiere este numai din arbuşti sub acestea şi pe o distanţã de 20 m faţã de marginea proiecţiei liniilor electrice.
2.4.2. Lãţimea perdelelor forestiere
La stabilirea lãţimii diferitelor tipuri de perdele forestiere s-a ţinut seama de mai mulţi factori: orografia terenului, condiţiile climatice generale, obţinerea unui efect ameliorator optim al regimului microclimatic şi al celui hidrologic şi o bunã dezvoltare a perdelei.
În terenurile orizontale, fãrã scurgeri la suprafaţã, unde rolul principal al perdelelor este acela de a se opune vântului, lãţimea perdelelor nu trebuie sã fie prea mare, pentru a se putea obţine semipenetrabilitatea necesarã unei bune repartiţii a zãpezii în timpul iernii şi o bunã repartiţie a umezelii relative a aerului în timpul sezonului de vegetaţie. Lãţimea perdelelor nu trebuie sã fie nici prea micã, pentru a nu permite luminarea, înierbarea şi uscarea solului de sub perdea.
În terenurile cu înclinarea pânã la 3°, lãţimea perdelelor, indiferent de caracterul şi frecvenţa vânturilor, va fi cuprinsã între 11 -14 m, iar compoziţia lor va fi mai bogatã în arbuşti.
În cazul când perdelele principale suferã o deviaţie faţã de orientarea optimã, precum şi în terenurile cu înclinarea pânã la 3°, în care perdelele principale nu sunt orientate pe curba de nivel, perdelele secundare vor avea lãţimea egalã cu aceea a perdelelor principale.
În terenuri predispuse la eroziune, cu înclinarea mai mare de 3°, perdelele principale, aşezate de-a lungul curbei de nivel, vor avea lãţimi diferite, care depind de configuraţia terenului.
Coroborând condiţiile de stabilire a lãţimii perdelelor forestiere de protecţie prezentate mai sus cu situaţia existentã pe teren (caracteristici locale de relief şi cadastrale), reţeaua a fost creatã dintr-un singur tip de perdea, având 10 m lãţime, urmãrindu-se compensarea scãderii efectului protector datoritã creşterii distanţelor dintre perdele prin mãrirea suprafeţelor ocupate de vegetaţia forestierã.
2.4.3. Descrierea perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor
a.1) Speciile propuse în compoziţia de împãdurire a perdelelor forestiere de protecţie pentru zona de câmpie forestierã din cadrul judeţului Ilfov, proporţia lor de participare şi schema de plantare sunt prezentate mai jos:
20St (St.r, Ce) 20Tep 20Ju (Ul) 40 arb (10 Lc 20 Pd 10 Mc)
Numãr de puieţi/ha: 5.000
Schema de plantare: 2 x 1 m
a Tep St Ju a
a Tep St Ju a
a Tep St Ju a
a Tep St Ju a
- arbuştii utilizaţi vor fi: lemn câinesc, pãducel, mãceş.
Soluţie alternativã:
- compoziţia: 20 Sc 20 Ju 20 Gl 40 arb
- numãr de puieţi/ha: 5.000
- schema: 2 x 1 m
a Gl Sc Ju a
a Gl Sc Ju a
a Gl Sc Ju a
a Gl Sc Ju a
- arbuştii utilizaţi vor fi: lemn câinesc, pãducel, mãceş.
Se menţioneazã cã speciile de arbuşti care se vor folosi în compoziţia perdelelor de protecţie au rol prioritar de protecţie a solului şi asigurã impenetrabilitatea necesarã realizãrii scopului funcţional al acestor perdele forestiere.
Tehnologiile propuse pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie prevãd pentru pregãtirea terenului lucrãri mecanizate de arat şi discuit pe toatã suprafaţa.
În vederea asigurãrii reuşitei lucrãrilor de împãdurire se recomandã respectarea riguroasã a regulilor de transport, manipulare, depozitare şi plantare a puieţilor.
Plantarea se realizeazã în gropi executate cu motoburghiul montat pe tractor U650. Înainte de plantare, rãdãcinile puieţilor care se planteazã primãvara se vor toaleta. Pãmântul cu care se acoperã rãdãcinile va fi bine bãtãtorit cu piciorul, evitându-se astfel pãtrunderea aerului.
Puieţii de foioase vor fi receptaţi dupã plantare pentru a se creşte proporţia de reuşitã, în condiţiile deficitului de precipitaţii din zonã.
Se estimeazã cã pierderile la împãduriri vor fi de 20 % în anul I şi de 10 % în anul II. Acestea vor face obiectul completãrilor: anul II 20 %, anul III 10 %.
Pentru realizarea stãrii de masiv se estimeazã ca vor fi necesari în jur de 5 - 7 ani. În acest interval puieţii vor avea nevoie de o serie de lucrãri de întreţinere:
● revizuiri: anul I o singurã datã; anul II o singurã datã; anul III o singurã datã;
● mobilizarea manualã a solului pe rândul de puieţi (40% din suprafaţã): anul I de 3 ori; anul II de 3 ori; anul III de 3 ori; anul IV o singurã datã; anul V o singurã datã; anul VI o singurã datã;
● praşila mecanizatã între rândurile de puieţi (60 % din suprafaţã): anul I de 3 ori; anul II de 3 ori; anul III de 3 ori; anul IV de 1 - 2 ori; .
● descopleşirea manualã a puieţilor de ierburi şi specii lemnoase între rândurile de puieţi (60 % din suprafaţã); anul IV o singurã datã; anul V o singurã datã; anul VI o singurã datã.
Pentru combaterea dãunãtorilor sunt necesare stropiri cu soluţii insecticide (câte una în primii 5 ani de la instalarea culturilor).
a.2) Speciile propuse în compoziţia de împãdurire a perdelelor forestiere de protecţie pentru zona de silvostepã (de câmpie) din cadrul judeţului Ilfov, pe cernoziomuri cambice şi argiloiluviale, proporţia lor de participare şi schema de plantare sunt prezentate mai jos:
20Stb (Stp, Str) 20Te 20Ju (Ul) 40 arb (10 Lc 20 Pd 10 Mc)
Numãr de puieţi/ha: 5.000
Schema de plantare: 2 x 1 m
a Te St b Ju a
a Te St b Ju a
a Te St b Ju a
a Te St b Ju a
Soluţie alternativã
- compoziţia: 20 Sc 20 Te 20 Ju 20 Gl 20 arb
- numãr de puieţi/ha: 5.000
- schema: 2 x 1 m
Gl Te Sc Ju a
Gl Te Sc Ju a
Gl Te Sc Ju a
Gl Te Sc Ju a
- arbuştii utilizaţi vor fi: lemn câinesc, pãducel, mãceş.
Si în acest caz, speciile de arbuşti care se vor folosi în compoziţia perdelelor de protecţie au rol prioritar de protecţie a solului şi asigurã impenetrabilitatea necesarã realizãrii scopului funcţional al acestor perdele forestiere.
Tehnologiile propuse pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie prevãd pentru pregãtirea terenului lucrãri mecanizate de arat şi discuit pe toatã suprafaţa.
În vederea asigurãrii reuşitei lucrãrilor de împãdurire, se recomandã respectarea riguroasã a regulilor de transport, manipulare, depozitare şi plantare a puieţilor.
Plantarea se realizeazã în gropi executate cu motoburghiul montat pe tractor U(650). Înainte de plantare, rãdãcinile puieţilor care se planteazã primãvara se vor toaleta. Pãmântul cu care se acoperã rãdãcinile va fi bine bãtãtorit cu piciorul, evitându-se astfel pãtrunderea aerului.
Puieţii de foioase vor fi recepaţi dupã plantare pentru a se creşte proporţia de reuşitã, în condiţiile deficitului de precipitaţii din zonã.
Se estimeazã cã pierderile la împãduriri vor fi de 20 % în anul I şi de 10 % în anul II. Acestea vor face obiectul completãrilor: anul II 20 %, anul III 10 %.
Pentru realizarea stãrii de masiv se estimeazã cã vor fi necesari în jur de 5 - 7 ani. În acest interval puieţii vor avea nevoie de o serie de lucrãri de întreţinere:
● revizuiri: anul I o singurã datã; anul II o singurã datã; anul III o singurã datã;
● mobilizarea manualã a solului pe rândul de puieţi (40% din suprafaţã): anul I de 3 ori; anul II de 3 ori; anul III de 3 ori; anul IV o singurã datã; anul V o singurã datã; anul VI o singurã datã.
● praşila mecanizatã între rândurile de puieţi (60 % din suprafaţã): anul I de 3 ori; anul II de 3 ori; anul III de 3 ori; anul IV de 1 - 2 ori;.
● descopleşirea manualã a puieţilor de ierburi şi specii lemnoase între rândurile de puieţi (60 % din suprafaţã): anul IV o singurã datã; anul V o singurã datã; anul VI o singurã datã.
Pentru combaterea dãunãtorilor sunt necesare stropiri cu soluţii insecticide (câte una în primii 5 ani de la instalarea culturilor).
Se menţioneazã faptul cã soluţiile alternative vor fi adoptate numai în situaţia insuficienţei puieţilor prevãzuţi în soluţia de bazã. Chiar dacã salcâmul are creştere viguroasã şi poate acoperi cerinţele locale în material lemnos datoritã bonitãţii staţiunilor - superioarã pentru şleaul de câmpie, respectiv stejãretele de stejar brãmãriu în amestec cu alte specii, se insistã pe specii caracteristice tipurilor de pãdure menţionate.
În tabelul 8 se prezintã distribuţia preliminarã a compoziţiilor adoptate pentru realizarea perdelelor forestiere pe localitãţi. În faza de SF + PT, dupã efectuarea cartãrilor pedostaţionale, aceasta va fi confirmatã şi definitivatã.

Tabelul 8

Distribuţia soluţiilor de compoziţie a perdelelor forestiere pe localitãţi


┌────┬───────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
│Nr. │           │                 Compoziţia perdelelor      │Suprafaţa totalã│
│crt.│Localitatea│                                            │ de perdele (ha)│
│    │           ├──────────────────────┬─────────────────────┼────────────────┤
│    │           │20St 20Tep 20Ju 40Arb │20Stb 20Te 20Ju 40Arb│                │
├────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│ 1  │Berceni    │          6,10        │        35,29        │     41,39      │
├────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│ 2  │1 Decembrie│         16,77        │         0           │     16,77      │
├────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│ 3  │Branesti   │           0          │       30,32         │     30,32      │
├────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│ 4  │Darasti    │        12,05         │        0            │     12,05      │
├────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│ 5  │Periş      │        30,20         │        0            │     30,20      │
├────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│ 6  │Petrãchioaia         0            │      62,00          │     62,00      │
├────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│ 7  │Vidra      │       48,12          │       0             │     48,12      │
├────┴───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼────────────────┤
│Suprafaţa totalã│                      │                     │                │
│pe compoziţii   │                      │                     │                │
│  (ha):         │      113,24          │     127,61          │    240,85      │
└────────────────┴──────────────────────┴─────────────────────┴────────────────┘

Suprafaţa totalã ocupatã de perdelele forestiere de protecţie a câmpului în judeţul Ilfov este de 240, 85 ha, suprafaţã repartizatã în proporţii aproximativ egale între cele douã tipuri de compoziţii propuse.
2.5. Efectele preconizate dupã instalarea perdelelor forestiere de protecţie
Obiectivele protejate de perdelele forestiere de protecţie a câmpului din judeţul Ilfov sunt, pe de o parte, terenurile agricole, dar şi sistemele de irigaţie, drumurile (naţionale, judeţene şi comunale), localitãţi, ferme, livezi, vii etc.
Pe fondul schimbãrilor climatice înregistrate la nivel global, datorate diverselor cauze, s-a accentuat deteriorarea condiţiilor de mediu, care produc efecte ireversibile asupra vieţii şi activitãţii umane.
Lucrãrile de reconstrucţie ecologicã sau ameliorare au scopul îmbunãtãţirii condiţiilor de mediu, ideea de bazã promovatã fiind crearea unei complementaritãţi benefice între vegetaţia forestierã de orice tip şi activitatea agroindustrialã desfãşuratã în vecinãtate, care sã conducã la un echilibru sãnãtos între managementul agroindustrial şi ecologie, cu beneficii pe termen lung aduse elementelor de mediu.
Reţeaua de perdele forestiere propusã pentru protecţia câmpului din judeţul Ilfov a fost conceputã prin prisma realizãrii unei împãrţiri judicioase a zonelor cu diferite activitãţi economice, agricole, industriale, rezidenţiale, delimitate prin aceste perdele.
La instalarea reţelei de perdele forestiere de protecţie a câmpului au fost luate în considerare deopotrivã funcţiile ecoprotective şi estetico-sociale ce trebuie îndeplinite de aceasta.
● Protecţia culturilor agricole
Printre efectele perdelelor forestiere de protecţie asupra culturilor agricole enumerãm:
1. reducerea efectului secetelor, în condiţiile unei clime temperat continentale cu nuanţe excesive;
2. îmbunãtãţirea distribuţiei umiditãţii solului şi sporirea umiditãţii aerului la suprafaţa culturilor agricole şi, ca atare, o mai bunã rezistenţã la secetã a culturilor;
3. protejarea culturilor de toamnã împotriva îngheţurilor ca urmare a efectului ecologic exercitat de stratul de zãpadã asupra acestora;
4. împiedicarea rãspândirii prin vânt a seminţelor de buruieni (pãlãmidã, susai, ciulin etc.), care pot infesta culturile, precum şi a insectelor dãunãtoare;
5. dezvoltarea fondului natural entomofag, care contribuie la reducerea aplicãrii de insecticide în culturile agricole protejate;
6. împiedicarea deflaţiei şi prin aceasta prevenirea furtunilor de praf, a sãrãcirii solului şi ajutorarea dezvoltãrii normale a semãnãturilor;
7. reducerea evapotranspiraţiei neproductive cu circa 30 %;
8. sporirea producţiei culturilor protejate, spor care este cu 10 - 20% mai mare decât în suprafeţele fãrã perdele forestiere.
Din datele existente se pot preciza sporurile de recoltã în culturi neirigate, în condiţiile unei tehnici puţin avansate şi ale unor perdele relativ tinere, de 6 - 10 m înãlţime, care au variat în funcţie de caracterul climatic al anului, de agrotehnica folositã, de înãlţimea şi desimea perdelelor, astfel:
- la grâul de toamna - între 11-143 %;
- la porumb ştiuleţi - între 17-61%;
- la orz de toamnã - între 19-27 %;
- la orz de primãvarã - între 10-106 %;
- la sfeclã - între 12-45%;
- la floarea-soarelui - între 15-28%;
- la lucernã pentru fân - între 29-36 %;
- la borceag pentru fân - între 21-47 %.
Aceste sporuri echivaleazã cu mãrirea suprafeţei de culturã cu 12 - 103 % în anii normali şi secetoşi şi cu 275 - 1.382 % în anii excesiv de secetoşi;
9. reducerea pierderilor de humus şi de substanţe nutritive din orizonturile superioare afectate de fenomenul de eroziune eolianã;
10. reţinerea zãpezii, repartizarea ei mai uniformã şi evitarea spulberãrii acesteia;
11. evitarea culcãrii lanurilor şi frângerii tulpinilor, ruperii frunzelor şi scuturãrii premature a florilor şi fructelor;
12. împiedicarea ofilirii şi şiştãvirii culturilor sau boabelor de cereale, mai ales în anii sau în perioadele cu umiditate atmosfericã redusã;
13. îmbunãtãţirea uniformitãţii udãrilor şi împiedicarea pierderilor de apã din jet în cazul irigaţiei prin aspersiune.
● Creşterea suprafeţelor ocupate cu vegetaţie forestierã
Prin amplasarea reţelei de perdele forestiere de protecţie a câmpului în judeţul Ilfov s-a urmãrit extinderea zonelor cu vegetaţie forestierã, instalându-se cu precãdere în partea de est şi sud-est, zone în care pãdurile ocupã suprafeţe mici.
În viitor, perimetrul unor tarlalele delimitat de perdelele forestiere va putea fi în întregime împãdurit, constituind trupuri de pãdure legate între ele prin restul reţelei de perdele.
● Stocarea carbonului
În urma cercetãrilor efectuate s-a constatat cã fiecare 100.000 ha de perdele forestiere plantate, care ar reprezenta 40 milioane de arbori, stocheazã aproximativ 5.000 tone CO(2) la vârsta de 20 de ani, cantitate care va creşte odatã cu vârsta arborilor.
Pe lângã stocarea carbonului în arborii din perdelele forestiere rezultã şi economisirea (compensarea) energiei prin reducerea combustibililor folosiţi. În cazul unei perdele forestiere de protecţie a câmpului agricol, neutilizarea agricolã a terenului ocupat de acestea reprezintã folosirea unei cantitãţi mai mici de combustibil pentru culturile agricole. La o medie a consumului de aproximativ 40 litri combustibil pe ha, plantând 30.000 ha de perdele forestiere, se va reduce consumul de combustibil cu 1.200.000 litri anual.
● Ameliorarea mediului înconjurãtor
Modificarea temperaturii aerului. Instalarea perdelelor forestiere de protecţie are o certã influenţã beneficã asupra mediului înconjurãţor, prin reducerea amplitudinii diurne a temperaturii cu 2-4°C şi a celei anuale cu 1-2°C. Acestea încãlzesc aerul din spaţiul vecin noaptea şi îl rãcoresc ziua prin schimb de aer.
Pe baza cercetãrilor efectuate, s-a evidenţiat faptul cã vara efectul de rãcire a aerului într-o zonã cu vegetaţie forestierã depãşeşte 3°C. Considerând cã scãderea temperaturii cu un 1°C este echivalentã cu o creştere a poziţiei altitudinale de 200 m, rezultã cã într-o zonã împãduritã microclimatul de sub coronament este similar cu cel dintr-o zonã fãrã arbori, situatã la altitudinea de 600 m. Efectul de rãcire este datorat nu numai diminuãrii radiaţiei de cãtre stratul de frunze ale arborilor, ci şi evaporãrii prin frunze, care foloseşte în medie 60-75% din energia de radiaţie pentru transpiraţie.
Perdele forestiere determinã micşorarea amplitudinii temperaturii aerului, diurnã cu 1-4°C şi anualã cu 1-2°C.
Radiaţia solarã sub coroanele arborilor este de aproape 9 ori mai micã decât în locurile deschise. În consecinţã, la adãpostul unei plantaţii compacte de arbori, radiaţia solarã reprezintã, în funcţie de compoziţie, vârstã şi desimea acesteia, pânã la aproape 40% din radiaţia din teren deschis.
Rolul sanitar-igienic al perdelelor forestiere constã în faptul cã în porţiunile umbrite de arbori radiaţia caloricã este cu 5,0°C mai micã decât la umbra clãdirilor şi mult mai apropiatã de limitele optime de confort termic (17,2-21,7°C).
Modificãrile de temperaturã apar şi ca o consecinţã a reducerii vitezei vântului de cãtre arbori (atât prin coroane, cât şi prin tulpini).
Ridicarea umiditãţii aerului. Reducerea temperaturilor ridicate datoritã prezenţei arborilor este asociatã cu o creştere a umiditãţii aerului cu aproximativ 18%, îndeosebi la sfârşitul ciclului diurn. Ridicarea umiditãţii atmosferice se datoreazã capacitãţii de evaporare a masei foliare, care este de 10 ori mai mare în comparaţie cu un teren lipsit de vegetaţie. Umiditatea aerului sub coronamentul arborilor se caracterizeazã printr-o amplitudine cu 45% mai micã decât în teren descoperit.
Arborii sunt necesari şi pentru a utiliza excesul de apã din precipitaţii, care altfel este eliminatã greu numai prin evaporare, în condiţii de relief plan (funcţia de drenaj biologic).
Reducerea luminii directe şi a celei reflectate. Lumina prea intensã, orbitoare, provenitã de la soare sau de la suprafeţele reflectante, naturalã sau artificialã, poate fi redusã atunci când arbori de talie corespunzãtoare la maturitate, cu un anumit profil şi o anumitã densitate a coroanei, sunt plantaţi în apropierea anumitor obiective social-economice. Frunzişul şi ramurile dese reduc considerabil intensitatea luminii. Coroanele rare ale arborilor din specii de foioase, precum şi ale unor arbuşti care au la maturitate coroane mai transparente sau frunzişul cãzut în perioada de toamnã-iarnã filtreazã şi reduc moderat lumina solarã prea puternicã.
● Stimularea schimburilor de aer
Perdelele forestiere au ca efect şi stimularea schimburilor de aer prin rolul de ventilator şi filtru, prin care se asemuiesc cu nişte enorme tunele aerodinamice prin care aerul, înainte de ajunge la componenta cenoticã consumatoare predominantã, este curãţat de praf, rãcit, umezit şi îmbogãţit cu ioni negativi.
Prin schimbul de aer realizat în zonele în care se instaleazã perdele forestiere de protecţie se împiedicã impurificarea aerului cu particule fine de praf, depunerile pe flori şi frunze şi deci crearea premiselor de fecundare în bune condiţii şi creşterea capacitãţii fotosintetice a plantelor.
Cercetãrile efectuate aratã cã reduc viteza vântului cu 30-50% în partea adãpostitã, pe o distanţã egalã cu 15-20 ori înãlţimea perdelei şi cu 10-15% în partea expusã pe o distanţã egalã cu 5-10 ori înãlţimea perdelei.
● Degajarea oxigenului de cãtre arbori
În condiţii ecologice optime, o suprafaţã foliarã de 25 mp poate degaja atâta oxigen cât are nevoie un om în aceeaşi perioadã. Prin studiile efectuate în S.U.A. s-a calculat cã în decursul unui sezon de vegetaţie 1 mp de suprafaţã foliarã degajã, în funcţie de specie, de la 0,47 kg oxigen pânã la 1,1 kg oxigen.
Un hectar de plantaţie forestierã absoarbe în decurs de 8 ore o cantitate de 8 kg de bioxid de carbon, cam tot atât cât expirã în aceeaşi perioadã 20 de oameni. Conform normelor furnizate de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, pentru asigurarea unei cantitãţi anuale optime de oxigen pe cap de locuitor de 400 kg este necesarã o zonã verde de 0,1-0,3 ha.
● Filtrarea particulelor în suspensie şi a prafului
Arborii, arbuştii şi pãtura erbacee ce alcãtuiesc perdelele forestiere de protecţie a câmpurilor filtreazã şi purificã aerul poluat de praf sau de diferite particule sedimentabile, precum şi de noxe emise de instalaţiile industriale şi utilajele de transport din zona respectivã. Mecanismele prin care se realizeazã aceastã purificare constau în:
- sedimentarea favorizatã de reducerea vitezei vântului sub coronament şi în spaţiul adiacent;
- reţinerea particulelor în suspensie prin acţiunea filtrantã a aparatului foliar;
- fixarea biologic activã a pulberilor pe suprafeţele frunzelor, determinatã de procesele de absorbţie şi transpiraţie.
Cercetãrile au arãtat cã toate speciile de arbori şi arbuşti reţin praf pe frunzele lor în funcţie de natura lor, intensitatea poluãrii şi de condiţiile meteorologice. Se disting însã speciile cu frunze rugoase, cum este teiul, ce reţin mult mai mult praf decât cele cu frunzele glabre. În general, plantele ierboase şi, în special, cele lemnoase capteazã în medie pânã la 50% din praful atmosferic în timp de varã şi 37% iarna.
Din cercetãrile efectuate a rezultat cã în cazul unei perdele de protecţie cu o penetrabilitate de 40%, dispusã perpendicular pe direcţia vântului, se realizeazã o purificare maximã a aerului de 10%, atât în faţa perdelei cât, şi în spatele ei. Purificarea se exercitã pe distanţe de 5 ori înãlţimea arborilor în primul caz şi de 20 ori înãlţimea acestora în cel de-al doilea caz. Mãsurãtorile efectuate au arãtat cã un hectar de pãdure poate filtra o cantitate de circa 50-70 tone praf/an. În timp de iarnã perdelele formate din foioase au numai 60% din efectul manifestat în timpul verii.
Prin introducerea unor astfel de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor se reduc mult consecinţele secetelor, furtunilor de praf, eroziunii solului, atât asupra culturilor agricole, cât şi asupra aşezãrilor umane, obiectivelor economico-sociale şi cãilor de comunicaţie.
● Reducerea poluãrii chimice şi gazoase
Un important efect al perdelelor forestiere de protecţie îl constituie diminuarea poluãrii difuze datorate activitãţii agricole prin aplicarea îngraşãmintelor chimice, a pesticidelor şi a îngrãşãmintelor organice. Studii recente au atestat cã perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole diminueazã considerabil poluarea difuzã datoratã chimizãrii agriculturii şi aplicãrii îngrãşãmintelor organice (generatoare de nitriţi şi nitraţi în sol, care polueazã mai ales acviferul subteran -stratul de apã potabilã subteranã). Gazele toxice din atmosferã (oxizii de sulf, de azot, compuşii fluorului sau clorului, hidraţii de carbon etc.) pãtrund în ţesuturile vegetale, intrã în reacţie cu substanţele metabolizate de plantã şi se acumuleazã în ţesuturile lemnoase.
Unii autori considerã cã filtrarea şi depozitarea noxelor în ţesutul plantelor lemnoase sunt totuşi limitate, în special în ceea ce priveşte bioxidul de sulf. Totuşi s-a stabilit cã un arbore cu o masã uscatã de frunze de 10 kg poate fixa de la 100 g la 180 g, iar un arbust cu o masã uscatã de 3 kg de frunze de la 6 g la 20 g. În general, capacitatea potenţialã a plantelor de a rezista unei concentraţii pronunţate de noxe din atmosferã se manifestã atunci când ele cresc în condiţii pedoclimatice optime.
Reţinerea noxelor gazoase de cãtre vegetaţia forestierã se face direct prin procesul de metabolism şi indirect prin modificarea, aşa cum s-a arãtat, a unor factori climatici, în special viteza vântului şi turbulenţa aerului. Mecanismul de fixare a gazelor de cãtre arbori include atât captarea prin porii plantei, cât şi absorbţia de suprafaţã. Când nu sunt în concentraţii subletale, ele pot fi neutralizate prin oxidare în procesul metabolic al plantei.
● Reducerea poluãrii fonice
Zgomotele produse de mijloacele de transport ca şi de unele activitãţi agroindustriale specifice pot atinge uneori intensitãţi şi frecvenţe supãrãtoare şi chiar dãunãtoare pentru organismul uman, constituind poluarea fonicã. Propagarea undelor sonore este influenţatã de temperatura aerului, de direcţia vântului şi de prezenţa diferitelor obstacole.
Arborii şi arbuştii din compoziţia perdelelor forestiere au însuşirea de a reduce nivelul acestor zgomote, slãbind oscilaţiile sonore în momentul trecerii lor prin ramuri sau frunziş, deoarece posedã o rezistenţã acusticã mult mai mare decât a aerului. Coroanele arborilor şi arbuştilor reflectã şi disperseazã aproape 75% din energia sonorã, iar restul de 25% o absorb.
O perdea forestierã compactã latã de 40 m, constituitã din arbori şi arbuşti, reduce zgomotul cu 17-23 dB, iar una semipenetrabilã, cu 8-11 dB. Studiindu-se capacitatea de reducere a zgomotului în funcţie de specie, s-au întocmit liste cu speciile cele mai indicate pentru crearea ecranelor sonore verzi. S-a constatat cã cele mai indicate specii sunt cele cu frunze mari, consistente, cu frunziş dens şi dispus perpendicular pe direcţia zgomotului. De asemenea, speciile cu frunze sempervirescente şi marcescente sunt deosebit de eficiente.
În ceea ce priveşte forma perdelei, cele mai eficiente ecrane sonore sunt cele plurietajate, cu coronament compact în plan vertical şi orizontal şi cu liziera dezvoltatã.
● Ridicarea gradului de ionizare a aerului
Datoritã unui potenţial bioelectric încã neelucidat pe deplin, arborii emit prin frunze şi ramuri electricitate, ridicând gradul de ionizare a aerului înconjurãtor.
Ionii grei proveniţi din activitãţile industriale, gãsindu-se în concentraţii mari în atmosferã, influenţeazã negativ asupra respiraţiei oamenilor, provoacã obosealã şi slãbesc vederea. În schimb, ionii negativi uşori, produşi de pãdure, acţioneazã favorabil asupra organismului uman, ameliorând activitatea cardiovascularã. Concentraţii notabile de ioni negativi au fost gãsite sub coroanele urmãtoarelor specii: stejar brumãriu, stejar pufos, stejar roşu, ulm de Turkestan etc. O parte din aceste specii poate fi inclusã în compoziţia perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor din judeţul Ilfov.
● Creşterea biodiversitãţii
Perdelele forestiere cresc gradul de biodiversitate a habitatelor agricole, asigurând habitatul de adãpost pentru numeroase specii ale florei şi faunei sãlbatice.
Biodiversitatea se îmbogãţeşte şi prin dezvoltarea unei entomofaune utile de prãdãtori polifagi şi astfel face posibilã limitarea populaţiilor de dãunãtori.
Perdeluirea câmpurilor agricole face posibilã şi dezvoltarea biotopurilor specifice faunei cinegetice şi creãrii condiţiilor favorabile efectivelor de vânat (iepuri, potârnichi, fazani, cãprioare).
● Efecte sociale şi economice
Ca efect direct, perdelele forestiere de protecţie asigurã confortul termic necesar în zilele toride de varã atât pentru persoanele ce activeazã în agriculturã, cât şi pentru animalele domestice etc.
Indirect, vegetaţia lemnoasã a perdelelor forestiere influenţeazã sãnãtatea oamenilor, determinând şi o stare psihicã corespunzãtoare.
Purificarea aerului, atenuarea contrastelor termice şi umbra generatã de un arbore au o acţiune directã fizico-sanitarã asupra organismului, în timp ce armonia liniilor şi a culorilor încântã privirea, creând o dispoziţie sufleteascã favorabilã, care la rândul ei influenţeazã pozitiv starea generalã a organismului. Toate formele şi culorile pe care le pot avea arborii şi arbuştii de-a lungul unui întreg ciclu anual stimuleazã direct emoţiile stenice, inhibându-le pe cele astenice.
Structura ambientului, în care rolul preponderent îl are asociaţia arbori-arbuşti, constituie poate singura modalitate senzorialã de reîntoarcere spre naturã şi o punte de legãturã cãtre ea.
Pot asigura cantitãţi mici, dar nu de neglijat, de lemn de foc şi de mici construcţii rurale prin exploatarea lor forestierã la încheierea unor cicluri de viaţã (la exploatabilitate), care, în unele cazuri, pot fi scurte (de 20 de ani la salcâm).
3. Evaluãri pentru realizarea studiului de fundamentare, a studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi pentru realizarea investiţiei
Pentru întocmirea devizelor au fost luate în calcul urmãtoarele elemente:
- estimarea cheltuielilor de manoperã a fost realizatã pe baza "Normelor de timp şi producţie unificate pentru lucrãri din silviculturã" (1997), dar luând în considerare salariul mediu orar din luna septembrie 2006 pe ramura "Silviculturã" (publicat în pagina web a Institutului Naţional de Statisticã - www.insse.ro);
- s-a estimat cã necesarul de borne amenajistice este de 2 bucãţi/ha/perdea forestierã;
- s-a estimat cã necesarul de borne pentru efectuarea controlului anual al regenerãrilor este de 4 bucãţi/ha;
- estimarea cheltuielilor implicate de întocmirea documentaţiilor cadastrale a fost fãcutã pe baza <>Hotãrarii Guvernului nr. 527/2006 (pentru evaluarea terenului agricol extravilan), <>Ordinului M.A.I. nr. 456/2004 (pentru avizarea şi recepţia lucrãrilor de cadastru), <>Ordinului M.A.P. nr. 58/2002 (pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale în cazul suprafeţelor de 0,5-1,5 ha), luându-se în calcul tarifele unice sau maximale din normativele menţionate; de asemenea, s-a pornit de la premisa acoperitoare cã documentaţiile vor fi efectuate pentru toţi proprietarii (întrucât nu poate fi cunoscutã în prezent ponderea proprietarilor care îşi vor da acordul pentru amplasarea perdelelor);
- suprafaţa totalã a reţelei de perdele pe tipuri de soluţii, conform tabelului urmãtor:


───┬─────────────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────┐
Nr.│                 │ Suprafaţa │    Distribuţia compoziţiei perdelelor      │
crt│  Localitatea    │ totalã    │                - ha -                      │
   │                 │ perdele   ├──────────────────────┬─────────────────────┤
   │                 │  -ha -    │ 20St 20Tep 20Ju 40Arb│20Stb 20Te 20Ju 40Arb│
───┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
 1 │Berceni          │  41,39    │           6,10       │       35,29         │
───┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
 2 │1 Decembrie      │  16,77    │          16,77       │           0         │
───┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
 3 │Branesti         │  30,32    │              0       │       30,32         │
───┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
 4 │Darasti          │  12,05    │          12,05       │           0         │
───┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
 5 │Periş            │  30,20    │          30,20       │           0         │
───┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
 6 │Petrãchioaia     │  62,00    │              0       │       62,00         │
───┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
 7 │Vidra            │  48,12    │          48,12       │           0         │
───┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
   │                 │ 240,85    │         113,24       │      127,61         │
───┴─────────────────┴───────────┴──────────────────────┴─────────────────────┘

3.1. Valoarea totalã estimatã a investiţiei: 22.742.045,28 lei
3.2. Cheltuielile pentru realizarea studiilor de fundamentare şi de fezabilitate au fost stabilite pe baza cheltuielilor efectuate şi estimate, care au condus la o valoare totalã de 190.591,73 lei.
3.3. Cheltuielile pentru realizarea proiectului tehnic au fost stabilite pe baza cheltuielilor estimate, care au condus la o valoare totalã de 42.991,73 lei.
3.4. Cheltuieli pentru obţinerea avizelor legale necesare instalãrii perdelelor forestiere de protecţie: 33.185,07 lei.
3.5. Cheltuieli pentru pregãtirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare şi a contractului de execuţie a lucrãrii (instrucţiuni pentru ofertanţi, publicitate, onorarii şi cheltuieli de deplasare etc.): 5.000 lei.
3.6. Cheltuielile pentru plata despãgubirilor au fost estimate pentru eventualitatea acoperitoare a exproprierii tuturor proprietarilor, pornind de la o valoare medie de 30.000 lei/ha teren agricol şi rezultând o valoare totalã de 7.225.500,00 lei.
4. Finanţarea investiţiei
Finanţarea investiţiei va fi realizatã de MAPDR din sursele prevãzute în <>art. 18 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.
B. PIESE DESENATE
1. Plan general la nivel de judeţ (1:60.000).
2. Plan de amplasare în zonã la nivel de localitate (1:10.000)

ANEXA 3

STUDIUL DE FUNDAMENTARE

a necesitãţii înfiinţãrii perdelelor forestiere
de protecţie în judeţul Tulcea

A. PĂRŢI SCRISE:
1. Date generale
1.1. Denumirea investiţiei: Studiu de fundamentare a necesitãţii instalãrii perdelelor forestiere de protecţie a câmpului din judeţul Tulcea
Înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţia câmpurilor contra factorilor climatici dãunãtori şi pentru ameliorarea condiţiilor climaterice în judeţul Tulcea pentru oraşele/comunele:
1.2. Faza de proiectare


    1. Babadag    10. Dãeni       19. Mãcin              28. Peceneaga
    2. Baia       11. Dorobanţu   20. Mahmudia           29. Sarichioi
    3. Beidaud    12. Frecãţei    21. Mihai Bravu        30. Slava Cerchezã
    4. Beştepe    13. Greci       22. Mihail Kogãlniceanu 31. Somova
    5. Carcaliu   14. Hamcearca   23. Murighiol          32. Stejaru
    6. Casimcea   15. Horia       24. Nalbant            33. Topolog
    7. Ceamurlia  16. Izvoarele   25. Niculiţel          34. Tulcea
       de Jos     17. Jurilovca   26. Nufãru             35. Valea Nucarilor
    8. Cerna      18. Luncaviţa   27. Ostrov
    9. Ciucurova

Studiu de fundamentare.
1.3. Ordonatorul principal de credite
Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale
1.4. Autoritatea contractantã
Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale
1.5. Beneficiar
Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale
1.6. Amplasamentul
Terenurile agricole din judeţul Tulcea de pe raza teritorialadministrativã a comunelor/oraşelor: Babadag, Baia, Beidaud, Beştepe, Carcaliu, Casimcea, Ceamurlia de Jos, Cerna, Ciucurova, Dãeni, Dorobanţu, Frecãţei, Greci, Hamcearca, Horia, Izvoarele, Jurilovca, Luncaviţa, Mãcin, Mahmudia, Mihai Bravu, Mihail Kogãlniceanu, Murighiol, Nalbant, Niculiţel, Nufãru, Ostrov, Peceneaga, Sarichioi, Slava Cerchezã, Somova, Stejaru, Topolog, Tulcea, Valea Nucarilor
1.7. Elaborator
Institutul de Cercetãri şi Amenajãri Silvice - Colectiv de Cercetare Tulcea
1.8. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei
Regimul de secetã din ultimele douã decenii reprezintã un semnal de alarmã pentru agricultura României. O situaţie cu totul specialã se înregistreazã în Dobrogea, unde secetele sunt din ce în ce mai frecvente şi de duratã. În ultimul deceniu în zonã s-au înregistrat 5-6 ani secetoşi sau excesiv de secetoşi. În unii dintre aceşti ani recolta realizatã a reprezentat, faţã de media recoltelor din anii normali, doar 17% la grâu, 10% la porumb, 27% la floarea-soarelui. Frecvent culturile agricole au fost calamitate total sau parţial pe suprafeţe întinse, fapt care a impus ca, pentru sprijinirea producãtorilor agricoli din zonã, sã fie alocate de la bugetul de stat sume de peste 500 miliarde lei. O consecinţã a secetelor meteorologice o reprezintã şi seceta hidrologicã. În anii secetoşi şi excesiv de secetoşi debitele râurilor din zonã reprezintã 15-60% din debitele normale. Lipsa precipitaţiilor şi nivelul foarte scãzut al pânzei freatice duc uneori chiar la secarea temporarã a unor cursuri de apã, cu efectele cunoscute asupra economiei şi asupra condiţiilor de mediu. Constatãrile de mai sus sunt îngrijorãtoare, dat fiind cã fenomenele de aridizare din zonã se extind treptat, apãrând pericolul deşertificãrii. Aceste fenomene s-ar putea agrava mai ales în situaţia în care, la nivel planetar, pentru urmãtoarele perioade se estimeazã încãlzirea progresivã a atmosferei, cu accentuarea fenomenului de arşiţã şi de diminuare a condiţiilor de precipitaţii. Pentru protecţia terenurilor agricole respective, pentru combaterea secetelor excesive şi pentru ameliorarea de duratã a condiţiilor de mediu din zonã este necesarã crearea unei reţele de perdele forestiere de protecţie. De asemenea, perdelele forestiere sunt surse de material lemnos (într-o regiune în care pãdurile sunt foarte rare sau lipsesc), produse industriale şi alimentare (fructe, ciuperci, produse medicinale şi apicole etc.), amelioreazã condiţiile de viaţã (purificã aerul, îndulcesc clima şi înfrumuseţeazã peisajul) şi amelioreazã regimul apelor.
2. Date tehnice ale studiului
2.1. Amplasamentul şi situaţia juridicã a terenului
2.1.1. Amplasamentul
Perdele forestiere de protecţia câmpului ce fac obiectul prezentului studiu sunt situate pe raza judeţului Tulcea, în comunele/oraşele: Babadag, Baia, Beidaud, Beştepe, Carcaliu, Casimcea, Ceamurlia de Jos, Cerna, Ciucurova, Dãeni, Dorobanţu, Frecãţei, Greci, Hamcearca, Horia, Izvoarele, Jurilovca, Luncaviţa, Mãcin, Mahmudia, Mihai Bravu, Mihail Kogãlniceanu, Murighiol, Nalbant, Niculiţel, Nufãru, Ostrov, Peceneaga, Sarichioi, Slava Cerchezã, Somova, Stejaru, Topolog, Tulcea, Valea Nucarilor. Suprafaţa totalã luatã în studiu este de 1.157 ha, corespunzãtoare unei lungimi de 1.157 km perdele forestiere. La evaluãrile preliminare, pentru stabilirea necesarului de perdele forestiere de protecţie la nivelul întregului judeţ au fost luate în considerare numai terenurile arabile şi pãşunile, fiind excluse de la bun început livezile, viile, intravilanul localitãţilor şi, bineînţeles, terenurile ocupate de vegetaţie forestierã.
Amplasamentul perdelelor forestiere este prezentat în tabelul urmãtor:

Tabelul 2.1.1.1


┌───┬───────────┬────────────────────────────────────┬───────┬──────┬─────────┐
│Nr.│           │                                    │Lungime│Lãţime│Suprafaţa│
│crt│Comunã/Oraş│    Nr. tarla                       │ (m)   │ (m)  │  (ha)   │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│0  │      1    │                 2                  │   3   │   4  │    5    │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│1. │Babadag    │            17, 19, 22              │  7.108│  10  │   7,108 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│2. │Baia       │9, 10, 11, 27, 91, 97, 99, 108,     │ 24.227│  10  │  24,227 │
│   │           │109, 112, 114                       │       │      │         │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│3. │Beidaud    │27, 28, 29, 30, 32, 35, 36, 37, 38, │ 58.572│  10  │  58,572 │
│   │           │52, 55, 56, 57, 58, 59, 67, 68, 69, │       │      │         │
│   │           │72, 73, 75, 76, 77, 78, 81, 82, 83, │       │      │         │
│   │           │85, 86                              │       │      │         │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│4. │Beştepe    │53, 54, 56, 59, 61, 63, 64, 65, 66, │       │      │         │
│   │           │67, 68, 69, 73, 74, 75, 76          │ 34.614│  10  │  34,614 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│5. │Carcaliu   │7, 8, 9, 10, 12, 13, 16, 17, 21, 23,│       │      │         │
│   │           │33, 34, 35, 36, 43, 45              │ 21.781│  10  │  21,781 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│6. │Casimcea   │7, 8, 16, 17, 30, 32, 33, 44, 45,   │       │      │         │
│   │           │47, 55, 76, 78, 79, 80, 81, 96, 101,│       │      │         │
│   │           │107, 109, 114, 120, 125, 126, 128,  │       │      │         │
│   │           │132, 133                            │ 60.538│  10  │  60,538 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│7. │Ceamurlia  │18, 19, 21, 22, 23, 24, 28, 30, 31, │       │      │         │
│   │de Jos     │32, 41, 45, 18, 19, 21, 22, 23, 24, │       │      │         │
│   │           │28, 30, 31, 32, 41, 45, 46, 50, 56  │ 31.863│  10  │  31,863 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│8. │Cerna      │20, 30, 31, 36, 37, 42, 43, 45, 46, │       │      │         │
│   │           │47, 49, 51, 52, 53, 56, 57, 59, 66, │       │      │         │
│   │           │67, 68, 69, 82, 83, 87, 89, 90, 100,│       │      │         │
│   │           │101, 104, 106, 116, 130, 131, 133,  │       │      │         │
│   │           │134, 135, 137, 140, 141             │ 61.529│  10  │  61,529 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│9. │Ciucurova  │10, 13, 16, 18, 19, 20, 21, 23, 24, │       │      │         │
│   │           │26, 29, 30, 31, 32, 33, 56, 60, 62  │ 23.468│  10  │  23,468 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│10.│Dãeni      │18, 19, 35, 36, 66, 67, 68, 88, 89, │       │      │         │
│   │           │90, 92, 93, 94, 113, 114, 115       │ 31.762│  10  │  31,762 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│11.│Dorobanţu  │4, 5, 7, 9, 10, 11, 20, 23, 37, 67  │ 17.944│  10  │  17,944 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│12.│Frecatei   │13, 16, 23, 26, 28, 29, 30, 33, 34, │       │      │         │
│   │           │37, 48, 50, 51, 52                  │ 45.388│  10  │  45,388 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│13.│Greci      │8, 33, 41, 43, 44, 52               │ 12.088│  10  │  12,088 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│14.│Hamcearca  │          46, 47                    │  4.629│  10  │   4,629 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│15.│Horia      │10, 11, 12, 13, 14, 20, 21, 33      │  8.575│  10  │   8,575 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│16.│Izvoarele  │5, 6, 58, 60, 61, 82, 90, 92, 93,   │       │      │         │
│   │           │94, 95                              │ 16.875│  10  │  16,875 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│17.│Jurilovca  │9, 12, 14, 15, 16, 20, 21, 46, 47,  │       │      │         │
│   │           │69, 70, 73, 74, 75, 76, 77          │ 32.635│  10  │  32,635 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│18.│Luncaviţa  │34, 35, 36, 38, 45, 50, 57          │ 19.806│  10  │  19,806 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│19.│Mihail     │1, 3, 4, 5, 6, 8, 10, 11, 12, 14,   │       │      │         │
│   │Kogãlnicean│  15, 16, 17, 18, 19, 20, 22, 23,   │       │      │         │
│   │           │24, 28, 31, 32, 33, 34, 37, 38, 40, │       │      │         │
│   │           │41, 42, 43, 45, 46, 47, 49, 50, 52, │       │      │         │
│   │           │58, 61, 63, 66, 69, 70, 71, 73      │144.504│  10  │ 144,504 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│20.│Macin      │15, 16, 17                          │  7.315│  10  │   7,315 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│21.│Mahmudia   │77, 79, 80, 83, 87, 88, 91, 92      │ 13.478│  10  │  13,478 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│22.│Mihai Bravu│1, 8, 24, 27, 28, 31, 32, 34, 37,   │       │      │         │
│   │           │38, 39                              │ 27.363│  10  │  27,363 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│23.│Murighiol  │45, 50, 71, 72, 73, 75, 76, 77, 78, │       │      │         │
│   │           │86, 87, 88, 90, 91, 96, 97, 98,     │       │      │         │
│   │           │       99, 100                      │ 44.715│  10  │  44,715 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│24.│Nalbant    │6, 7, 8, 9, 13, 14, 15, 16, 17, 18, │       │      │         │
│   │           │26, 27, 28, 39, 40, 60, 62, 71, 72  │ 32.396│  10  │  32,396 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│25.│Niculiţel  │5, 6, 8, 9, 14, 16                  │ 12.852│  10  │  12,852 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│26.│Nufãru     │32, 34, 57, 58, 60, 64, 65, 66, 67, │       │      │         │
│   │           │ 68, 72                             │ 22.491│  10  │  22,491 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│27.│Ostrov     │24, 29, 30, 31, 33                  │ 10.310│  10  │  10,310 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│28.│Peceneaga  │3, 5, 6, 7, 8, 9, 14, 20, 25, 33, 35│ 12.101│  10  │  12,101 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│29.│Sarichioi  │20, 21, 29, 30, 31, 32, 44, 45, 49, │       │      │         │
│   │           │50, 53, 54, 57, 59, 61, 75          │ 52.618│  10  │  52,618 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│30.│Slava      │                                    │       │      │         │
│   │Cercheza   │5, 6, 7, 8, 9, 18, 20, 21, 39, 40   │ 18.512│  10  │  18,512 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│31.│Somova     │23, 25, 32, 75, 77, 79, 80, 81, 82, │       │      │         │
│   │           │83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90      │ 30.883│  10  │  30,883 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│32.│Stejaru    │1, 4, 25, 34, 36, 37, 38            │ 11.490│  10  │  11,490 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│33.│Topolog    │6, 7, 20, 21, 27, 28, 29, 31, 32,   │       │      │         │
│   │           │33, 37, 42, 43, 44, 45, 48, 50, 51, │       │      │         │
│   │           │55, 56, 57, 63, 64, 67, 68, 69, 74, │       │      │         │
│   │           │76, 98, 101, 102, 114, 115, 119, 134│ 85.657│  10  │  85,657 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│34.│Tulcea     │225, 227, 228, 230, 252, 253, 255,  │       │      │         │
│   │           │256, 258, 259, 260, 262, 263, 264,  │       │      │         │
│   │           │266, 267, 268, 269, 270, 271, 272,  │       │      │         │
│   │           │274, 287, 289, 291, 292, 294,       │       │      │         │
│   │           │301, 302, 303, 304                  │ 49.428│  10  │  49,428 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────┼──────┼─────────┤
│35.│Valea      │1, 5, 10, 17,18, 20, 22, 24, 26, 32,│       │      │         │
│   │Nucarilor  │34, 37, 38, 41, 45, 46, 47, 51, 55, │       │      │         │
│   │           │60, 63, 64, 66, 68, 69, 70, 72, 73, │       │      │         │
│   │           │74, 81, 82, 83, 84, 95              │ 67.272│  10  │  67,272 │
├───┴───────────┼──────────────────────────────────┬─┴───────┼──────┼─────────┤
│ TOTAL JUDEŢ   │                                  │         │      │         │
│    TULCEA:    │                 -                │1.157.000│   -  │ 1.157   │
└───────────────┴──────────────────────────────────┴─────────┴──────┴─────────┘

2.1.2. Situaţia juridicã a terenurilor
Suprafaţa terenurilor destinate perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor este de 1,157 ha. Situaţia proprietarilor actuali ai terenurilor este prezentatã în tabelul urmãtor:

Tabelul 2.1.2.1




 ┌────┬────────────┬────────────┬───────┬───┬───────┬─────┬────────┬─────────┬────────────┐
 │Nr. │  Comunã/   │ Nr. tarla  │Lungime│Lã-│Supra- │Situ-│Folosin-│Tipul de │ Deţinãtor  │
 │crt.│   Oraş     │            │ (m)   │ţi-│faţã   │aţia │ţã      │proprie- │            │
 │    │            │            │       │me │ (ha)  │juri-│        │tate     │            │
 │    │            │            │       │(m)│       │dicã │        │         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │ 0  │     1      │    2       │   3   │ 4 │   5   │  6  │   7    │    8    │     9      │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │ 1  │Babadag     │17,19,22    │  7.108│10 │  7,108│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │9,10,11,91, │ 21.627│10 │ 21,627│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │97,99,108,  │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │109,112,114 │       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │ 2  │Baia        │    10      │    125│10 │  0,125│     │Pãşune  │Consiliul│Comuna Baia │
 │    │            │            │       │   │       │     │        │local    │            │
 │    │            ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │    27      │  2.475│10 │  2,475│     │Culturã │de stat  │IAS Baia    │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │27,28,29,30,│ 58.572│10 │ 58,572│     │Culturã │Privatã  │            │
 │ 3  │Beidaud     │32,35,36,37,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │38,52,55,56,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │57,58,59,67,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │68,69,72,73,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │75,76,77,78,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │81,82,83,85,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │86          │       │   │       │     │        │         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │53,54,56,59,│ 34.614│10 │ 34,614│     │Culturã │Privatã  │            │
 │ 4  │Beştepe     │61,63,64,65,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │66,67,68,69,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │73,74,75,76 │       │   │       │     │        │         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │7,8,9,10,12,│  21221│10 │ 21,221│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │13,17,21,23,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │33,34,35,36,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │43,45       │       │   │       │     │        │         │            │
 │ 5  │Carcaliu    ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │    35      │    560│10 │  0,560│     │Culturã │Consiliul│Comuna      │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │Carcaliu    │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │7,8,17,30,  │  59778│10 │ 59,778│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │32,33,45,47,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │55,78,79,80,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │81,96,101,  │       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │107,109,114,│       │   │       │     │        │         │            │
 │ 6  │Casimcea    │125,126,128,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │132,133     │       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │16,44,76,87,│    760│10 │   0,76│     │Culturã │Consiliul│Comuna      │
 │    │            │120         │       │   │       │     │agricolã│local    │Casimcea    │
 │    │            │            │       │   │       │     │        │(Şcoala) │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │18,19,21,22,│  31863│10 │ 31,863│     │Culturã │Privatã  │            │
 │ 7  │Ceamurlia de│23,24,28,30,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │Jos         │31,32,41,45,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │46,50,56    │       │   │       │     │        │         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │20,30,31,36,│  61529│10 │ 61,529│     │Culturã │Privatã  │            │
 │ 8  │Cerna       │37,42,43,45,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │46,47,49,51,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │52,53,56,57 │       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │59,66,67,68,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │69,82,83,87,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │89,90,100,  │       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │101,104,106,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │116,130,131,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │133,134,135,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │137,140,141 │       │   │       │     │        │         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │10,13,16,18,│  23378│10 │ 23,378│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │19,21,23,24,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │26,29,30,31,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │32,33,56,60,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │62          │       │   │       │     │        │         │            │
 │ 9  │Ciucurova   ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     20     │     90│10 │   0,09│     │Pãşune  │Consiliul│Comuna      │
 │    │            │            │       │   │       │     │        │local    │Ciucurova   │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │18,19,35,36,│  31317│10 │ 31,317│     │Culturã │Privatã  │Comuna Dãeni│
 │    │            │66,67,68,88,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │89,90,92,93,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │94,113,114  │       │   │       │     │        │         │            │
 │ 10 │Dãeni       ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     115    │    445│10 │  0,445│     │Pãşune  │Consiliul│            │
 │    │            │            │       │   │       │     │        │local    │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │4,5,7,9,10, │  17694│10 │ 17,694│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │11,20,23,37 │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │ 11 │Dorobanţu   ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     67     │    250│10 │  0,250│     │Culturã │Consiliul│Comuna      │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │Dorobanţu   │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │13,16,23,26,│  45388│10 │ 45,388│     │Culturã │Privatã  │            │
 │ 12 │Frecãţei    │28,29,30,33,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │34,37,48,50,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │51,52       │       │   │       │     │        │         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │8,43,44,52  │  12038│10 │ 12,038│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │ 13 │Greci       ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │    33,41   │     50│10 │   0,05│     │Culturã │Consiliul│Comuna      │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │Greci       │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     47     │   4559│10 │  4,559│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │ 14 │Hamcearca   ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     46     │     70│10 │   0,07│     │Culturã │Consiliul│Comuna      │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │Hamcearca   │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │10,11,12,13,│   8490│10 │  8,490│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │14,20,21,33 │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │ 15 │Horia       ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     11     │     85│10 │  0,085│     │Pãşune  │Consiliul│Comuna      │
 │    │            │            │       │   │       │     │        │local    │Horia       │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │5,6,58,61,  │  16440│10 │ 16,440│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │82,90,92,93,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │94,95       │       │   │       │     │        │         │            │
 │ 16 │Izvoarele   ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     60     │    435│10 │  0,435│     │Culturã │Consiliul│Comuna      │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │Izvoarele   │
 │    │            │            │       │   │       │     │        │(Şcoala) │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │9,12,14,15, │  32635│10 │ 32,635│     │Culturã │Privatã  │            │
 │ 17 │Jurilovca   │16,20,21,46,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │47,69,70,73,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │74,75,76,77 │       │   │       │     │        │         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │ 18 │Luncaviţa   │34,35,36,38,│  19806│10 │ 19,806│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │45,50,57    │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │1,3,4,5,6,8,│ 142239│10 │142,239│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │10,11,12,14,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │15,16,17,18,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │19,20,22,23,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │24,28,32,34,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │38,40,41,42,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │43,45,46,52,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │58,61,63,66,│       │   │       │     │        │         │            │
 │ 19 │Mihail      │69,70,71,73 │       │   │       │     │        │         │            │
 │    │Kogãlniceanu├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │31,33,37,47,│   2265│10 │  2,265│     │Culturã │Consiliul│Comuna      │
 │    │            │50,62       │       │   │       │     │agricolã│local    │Mihail      │
 │    │            │            │       │   │       │     │        │         │Kogãlniceanu│
 │    │            ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     49     │    105│10 │  0,105│     │Pãşune  │Consiliul│            │
 │    │            │            │       │   │       │     │        │local    │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │   15,17    │   7303│10 │  7,303│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │ 20 │Mãcin       ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     16     │     12│10 │  0,012│     │Culturã │Consiliul│            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │77,79,80,83,│  13453│10 │ 13,453│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │87,88,91    │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │ 21 │Mahmudia    ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     92     │     25│10 │  0,025│     │Culturã │Privatã  │Biserica    │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │24,27,28,31,│  26078│10 │ 26,078│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │32,34,37,38,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │39          │       │   │       │     │        │         │            │
 │ 22 │Mihai Bravu ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │    1,8     │   1285│10 │  1,285│     │Culturã │Consiliul│            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │45,50,71,72,│  44505│10 │ 44,505│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │73,75,76,77,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │78,86,87,88,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │90,91,96,97,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │98,99,100   │       │   │       │     │        │         │            │
 │ 23 │Murighiol   ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     98     │    210│10 │  0,210│     │Culturã │Consiliul│            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │6,7,8,9,13, │  32396│10 │ 32,396│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │14,15,16,17,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │ 24 │Nalbant     │18,26,27,28,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │39,40,60,62,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │71,72       │       │   │       │     │        │         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │ 25 │Niculiţel   │5,6,8,9,14, │  12852│10 │ 12,852│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │16          │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │ 26 │Nufãru      │32,34,57,58,│  22491│10 │ 22,491│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │60,64,65,66,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │67,68,72    │       │   │       │     │        │         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │ 27 │Ostrov      │24,29,30,31,│  10310│10 │ 10,310│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │33          │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │3,5,6,9,14, │  10781│10 │ 10,781│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │20,25,33,35 │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │ 28 │Peceneaga   ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │     7,8    │   1380│10 │   1,32│     │Culturã │Consiliul│            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │20,21,29,30,│  52243│10 │ 52,243│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │31,32,44,45,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │49,50,53,54,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │57,59,61,75 │       │   │       │     │        │         │            │
 │ 29 │Sarichioi   ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │      31    │    375│10 │  0,375│     │Culturã │Consiliul│            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │5,6,7,8,9,  │  17502│10 │ 17,502│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │18,20,21,40 │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │ 30 │Slava       ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │Cercheza    │    9,39    │   1010│10 │   1,01│     │Culturã │Consiliul│            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │23,25,75,77,│  30382│10 │ 30,382│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │79,80,81,82,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │84,85,86,87,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │88,89,90    │       │   │       │     │        │         │            │
 │ 31 │Somova      ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │   32,83    │   51  │10 │  0,051│     │Culturã │Consiliul│            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │1,4,25,34,38│  11385│10 │ 11,385│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │ 32 │Stejaru     ├────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │    │            │    36,37   │    105│10 │  0,105│     │Culturã │Consiliul│            │
 │    │            │            │       │   │       │     │agricolã│local    │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │ 33 │Topolog     │6,7,20,21,  │  85657│10 │ 85,657│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │27,28,29,31,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │32,33,37,42,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │43,44,45,48,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │50,51,55,56,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │57,63,64,67,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │68,69,74,76,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │98,101,102, │       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │114,115,119,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │134         │       │   │       │     │        │         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │ 34 │Tulcea      │225,227,228,│  49428│10 │ 49,498│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │            │230,252,253,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │255,256,258,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │259,260,262,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │263,264,266,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │267,268,269,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │270,271,272,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │274,287,289,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │291,292,294,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │301,302,303,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │304         │       │   │       │     │        │         │            │
 ├────┼────────────┼────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │ 35 │Valea       │1,5,10,17,  │  67546│10 │ 67,546│     │Culturã │Privatã  │            │
 │    │Nucarilor   │18,20,22,24,│       │   │       │     │agricolã│         │            │
 │    │            │26,32,34,37,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │38,41,45,46,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │47,51,55,60,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │63,64,66,68,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │69,70,72,73,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │74,81,82,83,│       │   │       │     │        │         │            │
 │    │            │84,95       │       │   │       │     │        │         │            │
 ├────┴────────────┴────────────┼───────┼───┼───────┼─────┼────────┼─────────┼────────────┤
 │          TOTAL:              │1157000│ - │ 1157  │  -  │   -    │    -    │     -      │
 └──────────────────────────────┴───────┴───┴───────┴─────┴────────┴─────────┴────────────┘

Terenurile în cauzã au destinaţie agricolã şi sunt deţinute de consilii locale şi de proprietari particulari. Proprietarii corespunzãtori fiecãrei perdele forestiere au fost identificaţi şi sunt nominalizaţi cu suprafeţele aferente estimative în anexa nr. 1.
2.2. Obiectivele de protejat şi tipurile de perdele forestiere necesare
Obiectivele de protejat sunt terenurile agricole din judeţul Tulcea de pe raza comunelor : Babadag, Baia, Beidaud, Beştepe, Carcaliu, Casimcea, Ceamurlia de Jos, Cerna, Ciucurova, Dãeni, Dorobanţu, Frecãţei, Greci, Hamcearca, Horia, Izvoarele, Jurilovca, Luncaviţa, Mãcin, Mahmudia, Mihai Bravu, Mihail Kogãlniceanu, Murighiol, Nalbant, Niculiţel, Nufãru, Ostrov, Peceneaga, Sarichioi, Slava Cerchezã, Somova, Stejaru, Topolog, Tulcea, Valea Nucarilor.
Având în vedere obiectivele de protejat menţionate mai sus, este necesarã amplasarea unei reţele de perdele forestiere de protecţie a câmpului (P.C. a). Pentru a nu îngreuna lucrãrile agricole, perdelele au fost amplasate în general pe conturul tarlalelor agricole (în imediata apropiere a drumurilor de exploatare). Având în vedere faptul cã distanţele optime de amplasare a perdelelor prevãzute în normele tehnice nu au putut fi respectate din cauza caracteristicilor locale de relief şi cadastrale, reţeaua a fost creatã dintr-un singur tip de perdea (principalã - 10 m lãţime), urmãrindu-se compensarea scãderii efectului protector datoritã creşterii distanţelor dintre perdele prin mãrirea suprafeţelor ocupate de vegetaţia forestierã.
2.3. Caracteristicile cadrului natural
Teritoriul studiat este situat în partea de nord a Dobrogei.
Din punct de vedere geografic, prin Dobrogea de nord se înţelege unitatea de paleo - orogen, limitatã la vest si nord de Dunãre, la est de Marea Neagra, iar la sud de linia Hârşova Capul Midia, care o desparte de Dobrogea centralã.
2.3.1. Geologie
Cercetãrile geologice efectuate în Dobrogea de nord au arãtat cã aici sunt reprezentate formaţiuni din cele mai vechi timpuri, începând cu algonkianul erei precambriene şi terminând cu holocenul erei quaternare.
Revin probabil algonkianului banda de micaşisturi asociate cu amfibolite, cuarţite corneene şi filoane de pegmatit, situatã între localitãţile Başpunar şi Camena (Macovei G - 1939) în lungul liniei de dislocaţie Pecineaga - Camena.
Peste micaşisturile algonkiene se aflã aşa-numitele şisturi verzi. Ele se întind în sudul liniei de dislocaţie Pecineaga - vestul lacului Goloviţa, pâna la o linie ce ar uni Baltageştii cu Ovidiu şi constituie fundamentul pe care s-a dezvoltat relieful podişului Casimcei. Şisturile verzi aparţin probabil perioadei siluriene a erei paleozoice. În alcãtuirea lor predominã şisturile tufacee, verzui fine sau grosolane cu aspect de gresie sau tuf vulcanic, strabãtute de filoane de cuarţ lãptos şi uneori de pirite cuprifere (Altân Tepe). Local, ele pot trece şi în adevãrate conglomerate.
Formaţiile devoniene sunt reprezentate de şisturi calcaroase, argiloase - negricioase sau din grauwacke de cuarţite si calcare.
Peste pachetul de cuarţite devoniene se situeazã şisturile argiloase permo-carbonifere, cenuşii, roşietice sau verzui, conglomeratele, gresiile si arcozele, cunoscute sub numele de strate de Carapelit.
Permiene sunt şi graniţele de Mãcin, Iacobdeal, Atmagea şi porfirele, iar din carbonifer provin graniţele de Pricopan şi Megira şi porfirele de la Balabancea (Macovei G - 1957).
În Dobrogea triasicul, cea mai veche perioadã a mezozoicului, ocupã toatã regiunea dintre valea Taitei, Dunãre şi Lacul Razelm, iar principalele iviri încep de la vest de Isaccea şi se rãspândesc apoi în toatã regiunea amintitã. Cea mai întinsã zonã a formaţiunilor triasice este cuprinsã între Niculiţel, Teliţa, Poşta, Izvoarele, Valea Teilor şi est de izvoarele Taiţei. Triasicul este reprezentat de conglomerate, gresii şi şisturi (calcaroase) ca la Tulcea şi est Heracleea, calcare negre (Cataloi), calcare roşcate (Desli - Cara), calcare albe şi roşcate (Popina), şisturi calcaroase (Somova şi Cataloi), calcare roşii şi vinete de tipul Hallstadt, gresii şi arcoze în stratele de la Nalbant.
Perioadei jurasice îi revin erupţiile vulcanice ce au depus porfirele şi diabazele din regiunea Isaccea, Niculiţel - Valea Teilor - Consul.
Cretacicul îşi are zona de extindere în Dobrogea de nord între linia de încãlecare Pecineaga - Camena şi valea Taiţei, în aşa numitul sinclinal cretacic al Babadagului. Depunerile cretacice încep însã numai în cenomanian, sub forma de conglomerate şi gresii, continuându-se mai apoi în etapele mai noi (turonian, senenian, danian), cu gresii calcaroase şi marne calcaroase (Caugagia).
Cu formaţiunile cretacice se terminã era mezozoicã şi se trece la perioada paleogenã a erei mezozoice, timp în care Dobrogea de Nord se ridicã deasupra apelor Mãrii Sarmatice, rãmânând uscat pânã în zilele noastre.
În pleistocenul cuaternarului a fost depus în Dobrogea de Nord pe cale eolianã stratul de loess, care în unele locuri atinge grosimea de 20 m.
Holocenului îi aparţin depozitele de pantã, grohotişurile, dunele nisipoase, turbãriile şi aluviunile recente, în special din lunca şi Delta Dunãrii.
Din punct de vedere litologic, deci al formaţiilor la zi pe socoteala cãrora prin procesele de dezagregare şi alterare s-au format solurile Dobrogei de Nord, cea mai mare importanţã o are loessul care ocupã cele mai întinse suprafeţe. El formeazã o manta ce acoperã celelalte formaţiuni geologice, care însã o strãpung obişnuit prin culmile cele mai înalte. În general, culmile neacoperite cu loess, cu iviri de roci dure, au şi versanţii însoriţi, în mare parte sãpaţi tot în astfel de roci, în timp ce versanţii nordici, umbriţi, sunt obişnuit acoperiţi pânã în regiunea de sub culmi cu loess. Pe versant, trecerea de la stratul de loess la rocile tari de pe culmi se face printr-o zonã de tranziţie în care, în masa loessului, apar fragmente din rocile tari, rostogolite de pe culmi.
Dupã loess, din punct de vedere litologic, au importanţã formaţiunile cretacice din podişul Babadagului şi şisturile verzi din podişul Casimcei, unde pe mari întinderi solurile sunt formate pe socoteala acestora. Restul formaţiilor geologice apar la zi şi constituie roci mame de soluri pe suprafeţe mai restrânse.
2.3.2. Geomorfologie
Dobrogea de nord, horstul dobrogean si zona şisturilor verzi reprezintã resturi ale celui mai vechi lanţ muntos din Europa lanţul hercinic - ,care a suferit ultimele cutãri în paleozoic. Regiunea de la sud de linia Hârşova - Capul Midia, cu aspect de platformã, are o structurã tabularã, cu strate necutate, aproximativ orizontale.
Aspectul Dobrogei de nord este al unei regiuni colinare cu culmi ce abia ating 467 m (vârful Tutuiatu). Crestele ascuţite şi zimţate datoritã cutãrilor şi ivirilor de roci dure şi care apar numai în jurul Mãcinului sunt singurele caractere "de munte" care se diferenţiazã de restul reliefului, în general cu aspect de platou sau peneplenã.
Dobrogea de nord a fost împãrţitã din punct de vedere geomorfologic (Donciu C - 1953) în 4 mari unitãţi: Munţii Mãcinului, platoul Tulcei, Podişul Babadag si platoul Casimcea.
1. Unitatea munţilor Mãcin - cuprinde douã subunitãţi: a munţilor Mãcin propriu-zişi în vest şi a dealurilor Niculiţelului în est.
2. Platoul Tulcei situat în estul munţilor Mãcin cuprinde 3 subunitãţi: dealurile Somova - Mahmudia, podişul Teliţei şi dealurile Hagighiol - Dunãvãţ.
3. Podisul Babadagului, structural un mare sinclinal, a fost împãrţit în douã unitãţi: podişul Atmagea în vest şi dealurile Visterna în est.
4. Platoul Casimcea face trecerea de la regiunea de paleoorogen a horstului dobrogean din nord la regiunea de platformã din sudul Dobrogei. Aspectul de trepte etajate al reliefului podişului Casimcea a determinat separarea lui în 3 subunitãţi : podişul Rãzboieni - Altân Tepe, podişul Râmnicu - Hârşova şi podişul Fântânele - Istria.
Mai recent, V. Mihãilescu, pãstrând în mare împãrţirea geomorfologicã arãtatã, separã în Dobrogea de nord urmãtoarele unitãţi: în nord de Valea Taiţei, în muncelele Tulcei, distinge culmea Pricopanului, care ar corespunde munţilor Mãcinului, podişul Niculiţelului, corespunzãtor dealurilor Niculiţelului, şi culmea Tulcei, care ar corespunde dealurilor Somova - Mahmudia şi, în parte, podişului Teliţei.
În vestul culmii Pricopanului distinge prispa Mãcinului, situatã aproximativ în triunghiul Mãcin - Greci - Carcaliu, iar în sudestul culmii Tulcei, prispa Hagighiol. În bazinul Teliţei se distinge depresiunea Nãlbant care ar corespunde în buna parte podişului Teliţei.
Valea Ac-Punarului, cuprinsã între prispa Satului Nou şi Valea Teliţei, separã unitãţile din nord de podişul Babadagului situat mai la sud. În sud-estul acestui podiş, V. Mihãilescu distinge prispa Hamangia care corespunde numai unei pãrţi a subunitãţii dealurilor Visternei.
Spre sud podişul Babadagului se separã de podişul Ulmetum, corespunzãtor în mare parte subunitãţii podişului Rãzboieni - Altân Tepe din podişul Casimcei, prin zona de coaste Ceamurlia - Camena, Baspunar şi cele de la sudul Vãii Armanului.
În vestul podişului Ulmetum au fost separate prispa Dãienilor în nord şi prispa Hârşova în sud, iar în estul podişului prispa Fântânele ce corespunde în mare parte podişului FântâneleIstria. În lungul Vãii Casimcea, cu o prelungire pânã la prispa Hârşovei, a fost delimitatã depresiunea Casimcei. Limita spre sud a depresiunii Casimcea o formeazã cuestele nordice ale podişului Tortomanului care se ridicã în sudul Vãii Casimcea.
2.3.3. Condiţii pedologice
Judeţul Tulcea se încadreazã din punct de vedere pedogeografic în regiunea est-europeanã, provincia danubianoponticã. Un rol distinct în dezvoltarea tipurilor de sol l-a avut clima excesiv continentalã. Arealul cel mai extins îl au molisolurile, iar mai restrâns cele intrazonale impuse mai ales de rocã. Desfãşurarea principalelor tipuri de sol relevã o oarecare etajare.
Molisolurile (Cernisolurile). Sunt reprezentate de diferite cernoziomuri. Cernoziomurile cambice sunt larg dezvoltate la peste 150 m altitudine, în condiţii de silvostepã, şi apar în Depresiunea Nalbant, în partea nordicã a zonei Agighiol - Valea Nucarilor şi pe Valea Slavei. Cernoziomurile carbonatice se aflã la 80-120 m în condiţii de stepã.
Solurile bãlane se aflã pe latura de est, în Depresiunea Nalbant şi în jurul complexului lagunar Razelm - Sinoie; pe latura de vest apar de la Mãcin la Dãeni, au procentul cel mai mare de carbonaţi şi conţinut mai redus de humus faţã de cernoziomuri.
În judeţul Tulcea, în zonele în care sunt amplasate perdele forestiere de protecţie a câmpului, ponderea cea mai mare o au cernoziomurile tipice (carbonatice), rãspândite pe aproximativ 70% din teritoriu, urmate de solurile bãlane (cca 25%) şi cernoziomurile cambice (5%).
Solurile identificate au urmãtoarele caracteristici mai importante:
Cernoziomul tipic
Se întâlneşte pe forme plane de relief. Substratul de solificare este bogat în minerale calcice. Succesiunea de orizonturi pe profil este Amca - Acca - Cca. Orizontul Amca are grosimi de 40-60 cm, culoare negricioasã, texturã în general lutoasã, structurã glomerularã bine dezvoltatã, activitate biologicã intensã, trecere treptatã. Orizontul ACca are 25-35 cm grosime, culoare puţin mai deschisã decât a orizontului Amca, texturã lutoasã, structurã glomerularã, efervescenţã moderatã puternic, trecere treptatã. Orizontul C are acumulãri frecvente de carbonaţi eluvionaţi din orizonturile superioare, culoare gãlbuie, efervescenţã puternicã. Pe întregul profil se întâlnesc frecvente neoformaţii biologice. Sunt soluri care au un regim aerohidric favorabil, sunt bine aprovizionate cu humus, reacţia este slab alcalinã sau neutrã, iar gradul de saturaţie în baze este ridicat. Aprovizionarea cu elemente nutritive este bunã şi foarte bunã. Au o fertilitate ridicatã, dar care, pentru a fi complet pusã în valoare, necesitã irigaţii, pentru cã sunt situate într-o zonã cu precipitaţii scãzute. Dintre speciile de arbori se preteazã bine pentru cultura stejarului brumãriu, stejarului pufos, ulmului de Turkestan, jugastrului, arţarului tãtãrãsc etc.
Solurile bãlane
Sunt cunoscute anterior ca soluri brune deschise de stepã, au ca orizont de diagnostic orizontul A mollic (Am), orizontul AC şi orizontul Cca şi carbonaţi chiar de la suprafaţã.
Aceste soluri s-au format pe depozite de loess, depozite loessoide sau pe luturi. Relieful pe care s-au format se caracterizeazã prin suprafeţe plane (câmpuri, terase) sau slab înclinate, cu altitudini sub 150 m. Sub raport climatic aceste soluri s-au format în teritoriile cele mai aride din România, caracterizate prin climatul Bsax.
Vegetaţia naturalã sub care s-au format este tipicã de stepã semiaridã, fiind alcãtuitã din pajişti xerofile cu Stipa sp., Festuca valesica, Arthemisia austriacã etc.
Solurile bãlane tipice prezintã urmãtoarea succesiune de orizonturi pe profil Am - A / C - Cca. Textura solurilor bãlane este nediferenţiatã pe profil şi este mijlocie. Structura este glomerularã micã, moderat dezvoltatã în Am şi slab dezvoltatã în AC, datoritã conţinutului mai mic de humus.
Sunt soluri permeabile cu o bunã porozitate. Acumularea de humus este relativ scãzutã (cca 2%), iar reacţia solului este slab alcalinã (pH - 8,0 - 8,3).
Cernoziomuri cambice
Apar în fâşia de tranziţie de la subzona stepei propriu-zise la silvostepã, pe substraturi de loessuri sau depozite loessoide. Vegetaţia naturalã sub care s-au format cernoziomurile cambice a fost tipicã de silvostepã, cu alternanţe de pâlcuri de pãduri rare, de stejari pufoşi şi stejar brumãriu şi pajişti înalte de graminee.
Acumularea humusului este la fel de intensã ca şi la cernoziomuri, dar levigarea şi alterarea sunt mai pronunţate. Ca urmare a levigãrii mai intense, CaCO3 a fost spãlat de bazificarea mai accentuatã. Drept rezultat, între orizontul A şi C s-a format un orizont cambic (Bv) de alterare.
Textura este de obicei mijlocie, lutoasã sau luto-argiloasã, foarte uşor diferenţiatã pe profil, iar structura este glomerularã micã şi medie, bine dezvoltatã în orizontul Am.
Cernoziomurile cambice sunt bogate în humus, ele conţinând între 3-5% humus în orizontul Am, şi dispun de o rezervã pe adâncimea de 50 cm de circa 160-200 t/ha.
Gradul de saturaţie în baze depãşeşte valoarea de 85%, iar pH-ul variazã între 6,5 - 7.
În tabelul urmãtor se prezintã distribuţia tipurilor de sol dominante la nivelul localitãţilor din întregul judeţ, cu menţiunea cã încadrarea preliminarã a fost fãcutã pe baza informaţiilor oferite de harta pedologicã scara 1:200 000, întocmitã de ICPA. În faza SF + PT încadrarea va fi definitivatã prin cartare pedostaţionalã.


 ┌────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │    Comuna (Oraş)        │               Tipurile de sol               │
 │crt.│                         ├──────────────┬───────────────┬──────────────┤
 │    │                         │Soluri bãlane │Cernoziomuri   │Cernoziomuri  │
 │    │                         │              │tipice         │cambice       │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 0  │           1             │      2       │      3        │      4       │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 1  │Babadag                  │              │               │      X       │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 2  │Baia                     │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 3  │Beidaud                  │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 4  │Carcaliu                 │      X       │               │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 5  │Casimcea                 │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 6  │Ceamurlia de Jos         │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 7  │Cerna                    │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 8  │Ciucurova                │              │      X        │      X       │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 9  │Dãeni                    │      X       │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 10 │Dorobanţu                │      X       │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 11 │Frecãţei                 │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 12 │Greci                    │              │      X        │      X       │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 13 │Hamcearca                │              │               │      X       │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 14 │Horia                    │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 15 │Izvoarele                │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 16 │Jurilovca                │      X       │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 17 │Luncaviţa                │      X       │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 18 │M. Kogãlniceanu          │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 19 │Mãcin                    │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 20 │Mahmudia                 │      X       │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 21 │Mihai Bravu              │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 22 │Murighiol                │      X       │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 23 │Nalbant                  │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 24 │Niculiţel                │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 25 │Nufãru                   │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 26 │Ostrov                   │      X       │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 27 │Peceneaga                │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 28 │Sarichioi                │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 29 │Slava Cerchezã           │              │               │      X       │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 30 │Somova                   │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 31 │Stejaru                  │              │      X        │      X       │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 32 │Topolog                  │              │      X        │      X       │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 33 │Tulcea                   │              │      X        │              │
 ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │ 34 │Valea Nucarilor          │              │      X        │              │
 └────┴─────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘

2.3.4. Resursele de apã
Teritoriul studiat face parte din bazinul hidrografic al Dunãrii de Jos. Afluenţii principali ai acestuia sunt pârâurile Taiţa şi Teliţa. Pâraiele din zonã au în general debite reduse, putând seca în perioada estivalã.
Apa freaticã este situatã de obicei la adâncime, astfel încât nu influenţeazã vegetaţia forestierã.
2.3.5. Condiţii climatice
Dobrogea de Nord prezintã sub raport climatic caracteristici cu totul aparte de restul ţãrii, datoritã poziţiei sale geografice, care face ca aici sã se resimtã influenţa climatului continental excesiv, a climatului submediteraneean şi a climatului Mãrii Negre (pe o fâşie de-a lungul litoralului).
Cât priveşte încadrarea climaticã a teritoriului luat în studiu, dupã clasificarea lui Koppen, transpusã ţãrii noastre de C. A. Dissescu, existã douã regiuni climatice: Bsax si Cfax. Regiunea climaticã Cfax corespunde celor douã masive forestiere, în timp ce regiunea Bsax se aflã în exteriorul acelei insule.
Referitor la regimul termic în Dobrogea de Nord se constatã existenţa a douã insule cu valori medii anuale ale temperaturii aerului de 9 - 10°C, insule suprapuse treptelor înalte ale reliefului (Munţii Mãcinului şi Podişul Babadag), acoperite cu masive pãduroase. La est, la limita complexului de lacuri Razelm - Sinoe, şi spre nord, pe conturul luncii Dunãrii, este situatã izoterma anualã de 11°C. În ansamblu, se poate spune cã teritoriul luat în studiu prezintã temperaturi medii anuale (mediile pe 35 ani), cuprinse între 10°C şi 11°C.
Relativ la temperaturile extreme (maxime şi minime) absolute, din tabelul 2.3.4.1. reiese cã maximele variazã între 38°C şi 40°C, iar minimele între - 25°C şi - 27°C.
Amplitudinea termicã anualã este de 25°C - 26°C între ianuarie şi iulie şi de 63°C - 66°C între temperaturile maxime şi minime absolute. În perioada de vegetaţie amplitudinile termice medii sunt de 12,2°C - 12,9°C, iar amplitudinile între extreme de 42,6°C - 46,6°C.
Se remarcã faptul cã, alãturi de valorile de temperaturã, frecvenţa zilelor cu diferite caractere termice scoate în evidenţã condiţiile climatice de aici, foarte apropiate de regiunile din Câmpia de Nord si Câmpia de Vest.
Cantitatea anualã de precipitaţii este de 400-500 mm, la fel ca în Câmpia de Nord şi Câmpia de Vest.
Pentru caracterizarea regimului pluviometric al acestei regiuni, mai prezintã interes şi urmãtoarele aspecte:
- prima zi cu zãpadã are loc în medie plurianualã între 21 noiembrie şi 1 decembrie, iar ultima zi cu zãpadã între 11 şi 21 martie. Referitor la acest aspect se atrage atenţia asupra faptului cã datele respective indicã numai limitele medii ale intervalului de timp în care se pot produce precipitaţii sub formã de zãpadã. Numãrul efectiv de zile în care au loc astfel de precipitaţii variazã de la an la an şi, în general, este mic.

Temperatura (medie, maximã şi minimã absolutã, dupã I. M. C.)

Tabelul 2.3.4.1.




 ┌──────────┬─────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┬─────┐
 │Staţiunea │Tempera- │                           LUNILE                            │   ANOTIMPURILE    │Peri-│
 │          │tura     ├────┬────┬────┬─────┬────┬────┬────┬────┬─────┬────┬────┬────┼────┬────┬────┬────┤vada │
 │          │         │  I │ II │ III│  IV │ V  │ VI │ VII│VIII│  IX │ X  │ XI │ XII│ I  │ P  │ V  │ T  │tege-│
 │          │         │    │    │    │     │    │    │    │    │     │    │    │    │    │    │    │    │taţie│
 ├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
 │Tulcea    │Medie    │-1,6│-1,4│ 4,2│104,1│15,9│20,2│22,6│21,9│ 17,1│12,2│ 6,3│ 0,9│-0,4│10,0│21,6│11,9│ 17,9│
 │1895-1915,│Max. abs.│15,5│20,2│28,4│ 30,9│36,0│38,0│39,2│39,7│34,62│27,7│23,6│19,2│20,2│36,0│39,7│34,6│ 39,7│
 │1926-1940 │Min. abs.│-6,8│-5,4│-3,4│ -4,0│-2,2│ 6,8│11,2│ 9,3│   ,5│-8,5│-2,6│-7,1│-6,8│-3,5│ 6,8│-2,6│ -4,0│
 ├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
 │Horia     │Medie    │-2,1│ 0,3│ 4,8│ 10,4│16,7│20,9│22,6│22,2│ 17,1│11,3│ 5,1│ 1,8│ 0,0│10,6│21,9│11,2│ 18,3│
 │1901-1915 │Max. abs.│17,5│20,5│25,8│ 31,0│34,0│36,6│38,6│38,2│ 34,3│29,8│22,8│20,5│20,5│34,0│38,6│34,3│ 38,6│
 │          │Min. abs.│-3,6│-6,1│-2,8│ -4,0│ 2,5│ 6,5│11,0│ 9,5│  1,0│-5,6│-3,0│20,5│-6,1│-2,8│ 6,5│13,0│ -4,0│
 ├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
 │Babadag   │Medie    │-1,7│-0,5│ 4,2│  9,6│15,7│20,0│22,5│21,8│ 17,4│12,4│ 6,4│ 1,6│-0,2│ 9,8│21,4│12,1│ 17,8│
 │1895-1915,│Max. abs.│17,6│18,7│25,8│ 30,0│34,7│32,5│37,6│37,2│ 35,6│30,0│23,0│21,0│21,0│34,7│37,6│35,6│ 37,6│
 │1926-1940 │Min. abs.│-2,0│-6,0│-3,5│ -9,0│ 0,5│ 4,0│ 7,8│ 4,5│ -0,6│-7,0│-5,6│-9,0│-6,0│13,5│ 4,0│-5,6│ -9,0│
 ├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
 │Casimcea  │Medie    │-2,1│-0,4│ 4,2│  9,9│15,9│20,1│22,5│21,6│ 17,4│12,1│ 6,3│ 0,8│-0,6│10,0│21,4│11,9│ 17,9│
 │1895-1915,│         │    │    │    │     │    │    │    │    │     │    │    │    │    │    │    │    │     │
 │1926-1940 │         │    │    │    │     │    │    │    │    │     │    │    │    │    │    │    │    │     │
 └──────────┴─────────┴────┴────┴────┴─────┴────┴────┴────┴────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘

- în ceea ce priveşte perioadele de secetã, acestea sunt relativ frecvente. În partea de nord a regiunii ce intereseazã se deosebesc, în medie, 5-6 perioade, iar în partea de sud, 67. Durata mijlocie (în zile) a perioadelor de secetã este de 18-19 zile în partea de vest-nord-vest, iar în restul regiunii depãşeşte 19 zile. Seceta se resimte mai puternic în intervalul 1 mai - 1 iunie. Reiese însã (din datele expuse) cã şi toamna este un anotimp secetos în aceastã regiune. În majoritatea staţiunilor cantitatea de precipitaţii din lunile septembrie, octombrie şi noiembrie este foarte apropiatã de cea din luna februarie (luna cea mai secetoasã).
Indicii de ariditate scot în evidenţã caracterul arid al climei, în special atrag atenţia cã indicii de ariditate au valori mici (în unele staţiuni sub 20) din primãvarã pânã în toamnã inclusiv (indicele de ariditate mic denotã precipitaţii puţine, iar indicele de ariditate mare denotã precipitaţii abundente).
Referitor la factorul eolian, din atlasul climatologic reiese cã în nordul Dobrogei predominã vânturile din direcţia nordicã. În literaturã se precizeazã cã aici circulaţia cea mai frecventã a aerului se produce din sectoarele vestic şi nord-vestic, care deţin 75 % din frecvenţa vânturilor pe direcţii.
De remarcat cã masele de aer şi fronturile de nord-vest şi nord, când ajung în regiunea Dobrogei, nu mai conţin decât o cantitate de umiditate foarte redusã, cea mai mare pierzând-o în procesele de transformare ce se produc deasupra continentului european.
Deosebit de aceasta, prezintã interes şi faptul cã în deplasarea advectivã a maselor de aer şi a fronturilor, horstul dobrogean se comportã aproape la fel ca şi câmpiile de nord.
În ceea ce priveşte frecvenţa pe direcţii, din atlasul climatologic reiese cã în iarnã şi primãvarã predominã vânturile de NE, NV si N, iar în varã şi toamnã cele de NE, NV şi SE. Vânturile din celelalte direcţii au frecvenţe mult mai reduse. În afarã de deplasãrile advective ale maselor de aer, pentru horstul dobrogean este caracteristicã şi dezvoltarea circulaţiei termoconvective, îndeosebi în perioada caldã a anului. Demn de reţinut este şi faptul cã influenţa Mãrii Negre nu se resimte deloc în cuprinsul pãrţii înalte a Dobrogei.
2.3.6. Vegetaţia
Dobrogea de Nord, ca parte a Dobrogei, este o regiune in care flora este alcãtuitã în principal dintr-un fond eurasiatic şi european, apoi pontic, balcanic şi submediteraneean.
Deşi flora pãdurilor este alcãtuitã în proporţie de 64% din elemente euroasiatice şi europene, totuşi nota specificã o dau elementele submediteraneene, balcanice, taurice etc. La flora ierboasã se întâlneşte o situaţie asemãnãtoare: predominã speciile euroasiatice şi europene, secondate de cele pontice, mediteraneene şi balcanice.
Pentru întreaga Dobroge se apreciazã cã actuala structurã a vegetaţiei dateazã de circa 3.000 de ani. De-a lungul erelor şi perioadelor geologice se remarcã câteva etape: existenţa unei flore primare în cretacic şi a unei flore tropicale cu mlaştini în terţiarul inferior; o pãdure subtropicalã ceva mai rarã şi mai apropiatã de cea actualã în miocen, o dezvoltare a vegetaţiei de foioase şi conifere în pleistocen; dispariţia formelor de climã rece şi a multor relicte pliocene ce mai persistau în enclave în holocen.
În acest din urmã interval, în spaţiul dobrogean pãtrund elemente sudice şi se contureazã silvostepa.
Principalele formaţii şi asociaţii actuale de vegetaţie sunt: pãdurea, silvostepa şi stepa.
Pãdurile propriu-zise din Dobrogea de nord se gãsesc în douã masive: masivul din Munţii Mãcinului şi masivul din Podişul Babadag, la altitudini de peste 200 m.
Silvostepa ocupã teritoriile din jurul acestor masive, precum şi teritoriul dintre acestea, situându-se la altitudinea de 80-200 m.
Stepa se gãseşte, în restul teritoriului, la altitudini în general sub 200 m.
Pãdurile Dobrogei de Nord aparţin la douã etaje de vegetaţie distincte: etajul pãdurilor de foioase mezofile, care ocupã teritoriile mai înalte, de peste 200-300 m altitudine, şi etajul pãdurilor submediteraneene, situat la altitudinea de 200-300 m.
Silvostepa reprezintã de asemenea un etaj de vegetaţie dezvoltat între etajul pãdurilor submediteraneene şi zona de stepã care se aflã la cele mai mici altitudini.
În primul etaj de vegetaţie apar specii de gorun (Quercus dalechampii; Quercus petraea), tei (Tilia tomentosa, Tilia platyphyllos, Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior, F. ornus), carpen (Carpinus betulus, C. orientalis), arţar (Acer campestre). Din amestecul acestor specii rezultã pãdurile de şleau norddobrogean. Ca plante ierboase, în aceste pãduri se întâlnesc: Carex pilosa, Allium rotundum, Poa nemoralis, Brachypodium silvaticum, etc. Acest etaj ocupã suprafeţe mai întinse în Munţii Mãcinului şi Podişul Babadagului.
Cel de-al doilea etaj al pãdurilor xeroterme (submediteraneene) cuprinde pãduri scunde formate din arbori (Quercus pubescens, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus) şi arbuşti (Cotinus coggygria, Cornus mas), la adãpostul cãrora se întâlneşte Paeonia peregrina ş.a. Prezenţa pãdurilor submediteraneene reprezintã o continuare a celor din Peninsula Balcanicã, datoratã condiţiilor asemãnãtoare create pe suprafeţele mai înalte ale reliefului, precum şi influenţei Mãrii Negre (I. Marin).
În silvostepã micile masive forestiere sau pâlcurile de arbori, constituite tot din specii de arbori şi arbuşti submediteraneeni (Quercus pubescens, Q. pedunculiflora, Cotinus coggygria etc.), alterneazã cu pajişti stepice în care edificatoare sunt speciile de Festuca şi Stipa.
Pãdurea şi pâlcurile de pãdure din silvostepã alcãtuiesc fondul forestier al celor 6 ocoale silvice din nordul Dobrogei, cu o suprafaţã de 65.370 ha.
În zona de stepã majoritatea teritoriului revine culturilor agricole, în parte pãşunilor puternic degradate. Vegetaţia stepicã primarã se întâlneşte pe mici suprafeţe, pe terenuri pietroase, care nu au putut fi folosite pentru culturi sau pãşuni.
Învelişul forestier
În zona cercetatã, în cuprinsul fondului forestier administrat de cele 6 ocoale silvice (Babadag, Casimcea, Cerna, Ciucurova, Mãcin şi Niculiţel), existã, în conformitate cu amenajamentele în vigoare, 51 de tipuri naturale de pãdure, ocupând suprafeţe între 2 ha si 15.914 ha. Redãm mai jos cele mai rãspândite tipuri:
* şleau de deal nord-dobrogean de productivitate mijlocie: 15.914 ha;
* goruneto - şleau nord-dobrogean de productivitate mijlocie: 8.670 ha;
* şleau de deal cu gorun de productivitate superioarã: 5.738 ha;
* şleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie: 4.731 ha;
* amestec de stejar pufos cu stejar brumãriu (m): 4.427 ha;
* şleau de deal nord-dobrogean de productivitate inferioarã: 2.081 ha;
* stejãrete de stejar pufos pur de silvostepã pe loess: 1.740 ha;
* stejãrete de stejar pufos pur din silvostepã pe sol superficial: 1.720 ha.
În poienile pãdurilor vegetaţia primarã întâlnitã este de tipul Festucetum valesiacae, în care apar numeroase specii pontice, cum sunt Adonis vernalis, Allium tauricum, Paeonia tenuifolia.
Prin intervenţia omului (desţeleniri) şi a pãşunatului, asociaţiile primare au fost înlocuite treptat cu cele secundare. Asociaţiile secundare sunt alcãtuite din Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Euphorbia stepposa etc.
Ele au şi elemente din ţelinã primarã (Festuca valesiaca, Koeleria gracili ş.a.). În unele situaţii, prin renunţarea la pãşunat, s-au instalat arbuşti (pãducel, mãceş, dracila) şi chiar cãrpiniţã, stejar pufos sau fals oţetar.
Din punct de vedere al originii, speciile lemnoase din pãdurile nord-dobrogene (Pascovschi S. şi Doniţa N. - 1960) se grupeazã astfel:
a) elemente sudice (termofile):
- elemente pontico-balcanice: Fagus taurica, Quercus pedunculiflora, Quercus polycarpa, Celtis glabrata, Pirus elaeagrifolia, Crataegus pentagyna;
- elemente submediteraneene: Quercus dalechampii, Quercus frainetto, Quercus pubescens, Quercus virgiliana, Carpinus orientalis, Padus mahaleb, Sorbus domestica, Cotinus coggygria, Paliurus spina christi,Tilia tomentosa;
b) elemente estice, în parte proprii majoritãţii stepelor şi silvostepelor din Rusia: Cerasus fruticosa, Amygdalus nana, Acer tataricum;
c) elemente central-europene:
- elemente central-europene tipice: Carpinus betulus, Tilia platyphyllos;
- elemente central-europene care pãtrund şi în Europa sudicã, eventual în Asia vesticã: Quercus petraea, Ulmus procera, Sorbus torminalis, Rosa gallica, Cerasus avium, Acer pseudoplatanus, Cornus mas, Viburnum lantana;
d) elemente europene sau euroasiatice larg rãspândite: Corylus avellana, Populus alba, Populus tremula, Ulmus foliacea, Clematis vitalba, Berberis vulgaris, Malus sylvestris, Pyrus pyraster, Crataegus monogyna, Rosa canina, Prunus spinosa, Euonymus verrucosa, Euonymus europaea, Acer campestre, Acer platanoides, Rhamnus cathartica, Tilia cordata, Cornus sanguinea, Fraxinus excelsior, Ligustrum vulgare, Sambucus nigra, Viburnum opulus.
2.3.7. Descrierea staţiunilor identificate
Cu ocazia lucrãrilor de teren au fost identificate urmãtoarele tipuri de staţiune:
Silvostepã externã de stejãrete xerofile Bm - i, cernoziom pe loess (cod S1)
- megatrofic, oligohidric accentuat, estival uscat - reavãn la uscat
Apare pe câmpii orizontale plane sau uşor ondulate, pe substraturi de loess. Condiţiile climatice sunt de silvostepã externã, cu caracter continental accentuat, manifestat în special prin veri calde şi lungi perioade secetoase.
Condiţiile edafice sunt de favorabilitate cel mult mijlocie pentru speciile de arbori xerofili. Troficitatea potenţialã este foarte ridicatã, însã cea efectivã este cel mult mijlocie, datoritã deficitului de apã accesibilã. Regimul aerohidric este foarte bun. Consistenţa estivalã este mijlocie. Aptitudini forestiere pentru: stejar brumãriu, stejar pufos, ulm, pãr, arţar tãtãrãsc, jugastru.
Stepã cu soluri cernoziomuri tipice si soluri bãlane tipice pe substraturi de loess
Apare pe câmpii orizontale plane sau uşor ondulate. Condiţiile climatice au un caracter continental accentuat, manifestat în special prin veri calde şi lungi perioade secetoase.
Condiţiile edafice sunt de favorabilitate cel mult mijlocie pentru speciile de arbori xerofili.
Troficitatea potenţialã este mijlocie, însã cea efectivã este cel mai adesea inferioarã datoritã deficitului de apã accesibilã. Aptitudini forestiere pentru gladiţã, ulm, pãr, arţar tãtãrãsc.
2.4. Caracteristicile principale ale perdelelor forestiere propuse (amplasament în teren, orientare, lãţime, distanţe, specii recomandate, scheme de plantare)
2.4.1. Descrierea tipului de perdele forestiere propuse
Pentru perdelele forestiere de protecţie a câmpului se vor folosi perdele semipenetrabile. Acestea nu schimbã direcţia vântului, dar îi slãbesc intensitatea şi favorizeazã depunerea uniformã a zãpezii în spaţiul protejat. Lãţimea perdelelor forestiere va fi de 10 m, amplasate la minimum 500 m distanţã una de alta. Amplasarea perdelelor nu s-a fãcut mecanic, ci au fost create module adaptate necesitãţilor, impuse de condiţiile de exploatare agricolã, de drumurile şi pistele de exploatare existente, de orografia terenului, de natura proprietãţii etc.
Ţinând seama de considerentele menţionate, s-a impus cu atât mai mult necesitatea realizãrii unor reţele de perdele forestiere de protecţie, astfel încât poziţionarea acestora faţã de direcţia vântului dominant sã nu mai fie hotãrâtoare în modul de dispunere a perdelelor.
Distanţa dintre perdele a fost condiţionatã în mod direct de dimensiunile tarlalelor şi, în unele situaţii, de modul de subîmpãrţire a tarlalelor.
Perdelele forestiere pentru protecţia câmpului au fost amplasate la urmãtoarele distanţe faţã de:
- drumuri de tarla - în imediata apropiere;
- canale de irigaţie - în imediata apropiere a drumurilor ce le deservesc;
- reţele electrice - 30 m.
În cazul în care drumurile naţionale şi judeţene constituie limite de tarla, a fost evitatã amplasarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului, deoarece instrucţiunile AND privind plantaţiile rutiere prevãd o distanţã minimã de amplasare faţã de drum de 30 m, ceea ce ar conduce la fragmentarea nejustificatã a proprietãţii (fâşia de teren rãmasã între drum şi perdea nu ar mai putea fi utilizatã corespunzãtor pentru culturile agricole).
Se menţioneazã cã, în cazul intersectãrii liniilor electrice, perdelele forestiere vor fi alcãtuite numai din arbuşti sub acestea şi pe o distanţã de 20 m faţã de marginea proiecţiei liniilor electrice.
Perdelele forestiere vor fi constituite din 5 rânduri (lãţimea perdelei - 10 m) de arbori şi arbuşti, plantaţi la schema 2 x 1 m. Speciile forestiere folosite trebuie sã corespundã din mai multe puncte de vedere urmãtoarelor criterii:
- sã corespundã din punct de vedere staţional;
- sã aibã o creştere cât mai rapidã, astfel încât perdeaua sã devinã funcţionalã într-o perioadã cât mai scurtã de timp;
- sã fie longevive şi sã asigure o bunã regenerare naturalã;
- sã nu adãposteascã dãunãtori ai culturilor agricole din suprafeţele pe care le protejeazã;
- sã ofere şi alte avantaje adiacente din punct de vedere economic.
Pentru aceleaşi condiţii staţionale, în condiţii egale de creştere şi dezvoltare, se vor prefera speciile longevive, astfel încât efectul perdelei sã fie asigurat pentru o perioadã cât mai lungã de timp.
Pentru terenurile cu soluri cernoziomice şi alte categorii: stejar brumãriu, cer, stejar roşu, salcâm, glãdiţã, ulm de Turkestan, tei argintiu, pãr pãdureţ, soforã, jugastru, iar ca arbuşti de interior: soc, arţar tãtãrãsc, pãducel. Pentru rândurile de margine se recomandã corcoduş, cãtinã roşie, cireş, zarzãr, mãlin american, vişin turcesc, scumpie, liliac etc. Necesarul de puieţi - 5.000 buc./ha, din care 30% arbuşti sau pomi fructiferi.
2.4.2. Tehnologii propuse
Tehnologiile propuse pentru realizarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului sunt prezentate în tabelul 2.4.2.1. Ele sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile concrete din teren. Codurile folosite pentru folosirea terenului au urmãtoarele semnificaţii:
- AD - arat + discuit pe toatã suprafaţa
Puieţii vor fi retezaţi dupã plantare pentru a creşte proporţia de reuşitã în condiţiile deficitului de precipitaţii din zonã.
Se estimeazã cã pierderile vor fi de 20% în anul I şi de 10% în anul II. Acestea vor face obiectul completãrilor.

Tehnologiile propuse pentru realizarea perdelelor forestiere a câmpului

Tabelul 2.4.2.1.




 ┌────┬──────────────────┬───────┬──────┬─────────┬─────┬─────────────────┬──────┬───────┐
 │Nr. │   Compoziţie     │Pregã- │Schema│Retezarea│Com- │   Mobilizãri    │Desco-│Comba- │
 │crt.│  de împãdurire   │tirea  │  de  │tulpinii │ple- ├─────────┬───────┤ple-  │terea  │
 │    │                  │terenu-│plan- │         │tãri │ Pe rând │ Între │şiri  │dãunã- │
 │    │                  │lui    │tare  │         │(%)  │         │rânduri│(nr.) │torilor│
 │    │                  │(cod)  │(mxm) │         │     │         │       │      │ (nr.) │
 ├────┼──────────────────┼───────┼──────┼─────────┼─────┼─────────┼───────┼──────┼───────┤
 │ 0  │        1         │   2   │  3   │    4    │  5  │    6    │   7   │  8   │   9   │
 ├────┼──────────────────┼───────┼──────┼─────────┼─────┼─────────┼───────┼──────┼───────┤
 │ 1. │60 Sc 20Vi.t. 20Pd│   AD  │ 2 x 1│1+1*)+1*)│20+10│3+3+2+2  │3+3+2  │ 2+1  │ 1+1+1 │
 ├────┼──────────────────┼───────┼──────┼─────────┼─────┼─────────┼───────┼──────┼───────┤
 │ 2. │60 Gl 20Ul.t 20Sl │   AD  │ 2 x 1│1+1*)+1*)│20+10│3+3+2+2  │3+3+2  │ 2+1  │ 1+1+1 │
 ├────┼──────────────────┼───────┼──────┼─────────┼─────┼─────────┼───────┼──────┼───────┤
 │ 3. │60 St.b 20Pr 20Mc │   AD  │ 2 x 1│1+1*)+1*)│20+10│3+3+3+2+1│3+3+3+2│ 1+1  │ 1+1+1 │
 └────┴──────────────────┴───────┴──────┴─────────┴─────┴─────────┴───────┴──────┴───────┘

________
*) pentru completãri

Pentru realizarea stãrii de masiv se estimeazã cã vor fi necesari 5 ani în stepã şi 6 ani în silvostepã. În acest interval puieţii vor avea nevoie de o serie de lucrãri de întreţinere: mobilizãri pe rândurile de puieţi (în stepã, câte 3 în anii I şi II, douã în anii III şi IV; în silvostepã, câte 3 în anii I, II şi III, douã în anul IV şi una în anul V), mobilizãri între rândurile de puieţi (în stepã, câte 3 în anii I, II, douã în anul III; în silvostepã, câte 3 în anii I, II şi III, douã în anul IV), descopleşiri (în stepã, douã în anul IV şi una în anul V; în silvostepã, câte una în anii V şi VI).
Pentru combaterea dãunãtorilor sunt necesare stropiri cu soluţii insecticide (câte una în primii 3 ani de la instalarea culturilor). Pentru plantaţii se propun urmãtoarele compoziţii şi scheme de plantare.
1. În stepã cu cernoziomuri fãrã carbonaţi:
- Compoziţia perdelei va fi:
60 Sc 20Vi.t. 20Pd.
- Schema de plantare va fi 2 x 1, iar cele 5 rânduri vor fi dispuse paralel cu drumurile de exploatare, astfel:


  Vi.t   Sc    Sc    Sc    Vi.t  │Drum  │
                                 │ex-   │
  Pd     Sc    Sc    Sc    Pd    │ploa- │
                                 │tare  │
  Vi.t   Sc    Sc    Sc    Vi.t  │      │
                                 │      │
  Pd     Sc    Sc    Sc    Pd    │      │

2. În stepã pe cernoziomuri şi soluri bãlane carbonatice
- Compoziţia perdelei va fi:
60 Gl 20Ul.t 20Sl.
- Schema de plantare va fi 2 x 1, iar cele 5 rânduri vor fi dispuse paralel cu drumurile de exploatare, astfel:


  Ul.t   Gl    Gl    Gl    Ul.t  │Drum  │
                                 │ex-   │
  Sl     Gl    Gl    Gl    Sl    │ploa- │
                                 │tare  │
  Ul.t   Gl    Gl    Gl    Ul.t  │      │
                                 │      │
  Sl     Gl    Gl    Gl    Sl    │      │

3. În silvostepã pe cernoziomuri tipice şi carbonatice
- Compoziţia perdelei va fi:
60 St.b 20Pr 20Mc
- Schema de plantare va fi 2 x1, iar cele 5 rânduri vor fi dispuse paralel cu drumurile de exploatare, astfel:


  Pr   St.b   St.b   St.b   Pr    │Drum  │
                                  │ex-   │
  Mc   St.b   St.b   St.b   Mc    │ploa- │
                                  │tare  │
  Pr   St.b   St.b   St.b   Pr    │      │
                                  │      │
  Mc   St.b   St.b   St.b   Mc    │      │

Simbolurile folosite au urmãtoarele semnificaţii:
Sc = salcâm, Vi.t = vişin turcesc, Pd = pãducel, Gl = glãdiţã, Ul.t = ulm de Turkestan, Sl = sãlcioarã, St.b = stejar brumãriu, Pr = pãr pãdureţ, Mc = mãceş.
În tabelul 2.4.2.2. se prezintã distribuţia preliminarã a compoziţiilor adoptate pentru realizarea perdelelor forestiere pe comune. În faza de PT + SF, dupã efectuarea cartãrilor pedostaţionale, aceasta va fi confirmatã şi definitivatã.

Distribuţia soluţiilor de compoziţie ale
perdelelor forestiere pe comunele din judeţul Tulcea

Tabelul 2.4.2.2.




 ┌────┬────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │ Comunã (Oraş)  │                     Compoziţia perdelelor                        │
 │crt.│                ├──────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┤
 │    │                │60 Gl; 20 Ar.t.; 20 Sl│60 Sc; 20 Vi.t; 20 Pd│60 St.br;20 Pã; 20 Mc│
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ 0  │       1        │          2           │         3           │         4           │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ 1. │Babadag         │                      │         X           │         X           │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ 2. │Baia            │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ 3. │Beidaud         │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ 4. │Carcaliu        │          X           │                     │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ 5. │Casimcea        │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ 6. │Ceamurlia de Jos│          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ 7. │Cerna           │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ 8. │Ciucurova       │                      │         X           │         X           │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │ 9. │Dãeni           │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │10. │Dorobanţu       │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │11. │Frecãţei        │                      │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │12. │Greci           │                      │         X           │         X           │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │13. │Hamcearca       │                      │         X           │         X           │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │14. │Horia           │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │15. │Izvoarele       │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │16. │Jurilovca       │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │17. │Luncaviţa       │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │18. │M. Kogãlniceanu │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │19. │Mãcin           │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │20. │Mahmudia        │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │21. │Mihai Bravu     │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │22. │Murighiol       │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │23. │Nalbant         │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │24. │Niculiţel       │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │25. │Nufãru          │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │26. │Ostrov          │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │27. │Peceneaga       │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │28. │Sarichioi       │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │29. │Slava Cerchezã  │          X           │         X           │         X           │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │30. │Somova          │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │31. │Stejaru         │                      │         X           │         X           │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │32. │Topolog         │                      │         X           │         X           │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │33. │Tulcea          │          X           │         X           │                     │
 ├────┼────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
 │34. │Valea Nucarilor │          X           │         X           │                     │
 └────┴────────────────┴──────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘

Stabilirea necesarului de puieţi s-a fãcut ţinându-se seama de suprafeţele de împãduriri, de schemele de plantare şi de procentele de completãri pentru fiecare compoziţie de împãdurire, potrivit tabelului urmãtor:

Tabelul 2.4.2.3.


 ┌────┬────────────────────┬───────┬─────────┬───────────────────────────────┐
 │Nr. │    Compoziţie      │Supraf.│  Numãr  │     Nr. de puieţi necesari    │
 │crt.│   de împãdurire    │  (ha) │puieţi/ha│     <în anul>: (mii buc.)     │
 │    │                    │       │         ├───────┬───────┬───────┬───────┤
 │    │                    │       │         │ <I>   │  <II> │ <III> │ Total │
 ├────┼────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
 │ 0  │         1          │   2   │    3    │   4   │   5   │   6   │   7   │
 ├────┼────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
 │ 1. │60 Sc 20Vi.t. 20Pd  │  500  │  5000   │ 2500  │  500  │  250  │ 3250  │
 ├────┼────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
 │ 2. │60 Gl 20Ul.t 20Sl   │  457  │  5000   │ 2285  │  457  │  228  │ 2970  │
 ├────┼────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
 │ 3. │60 St.b 20Pr 20Mc   │  200  │  5000   │ 1000  │  200  │  100  │ 1300  │
 ├────┴────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
 │         Total:          │ 1157  │    -    │ 5785  │ 1157  │  578  │ 7520  │
 └─────────────────────────┴───────┴─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

Recapitulaţia necesarului de puieţi pe specii este:

Tabelul 2.4.2.4.


 ┌────┬────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │     Specia         │  Nr. de puieţi necesari <în anul>: (mii buc.)    │
 │crt.│                    ├────────────┬────────────┬────────────┬───────────┤
 │    │                    │    <I>     │    <II>    │   <III>    │   Total   │
 ├────┼────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │ 0  │        1           │     2      │     3      │     4      │     5     │
 ├────┼────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │ 1. │Salcâm              │   1500     │    300     │    150     │   1950    │
 ├────┼────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │ 2. │Glãdiţã             │   1371     │    274     │    137     │   1782    │
 ├────┼────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │ 3. │Stejar brumãriu     │    600     │    120     │     60     │    780    │
 ├────┼────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │ 4. │Vişin turcesc       │    500     │    100     │     50     │    650    │
 ├────┼────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │ 5. │Ulm de Turkestan    │    457     │     91     │     46     │    594    │
 ├────┼────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │ 6. │Pãr pãdureţ         │    200     │     40     │     20     │    260    │
 ├────┼────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │ 7. │Pãducel             │    500     │    100     │     50     │    650    │
 ├────┼────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │ 8. │Sãlcioarã           │    457     │     92     │     45     │    594    │
 ├────┼────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │ 9. │Mãceş               │    200     │     40     │     20     │    260    │
 ├────┴────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
 │         Total:          │   7585     │   1157     │    578     │   7520    │
 └─────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘

2.5. Efecte preconizate dupã instalarea perdelei forestiere
Rolul perdelelor forestiere în ceea ce priveşte ameliorarea condiţiilor de mediu începe a se face simţit la 3-6 ani de la înfiinţare, efectele maxime înregistrându-se însã dupã vârsta de 10-12 ani.
Efectele respective constau, în principal, în:
- reduc viteza vântului cu 25-50% faţã de câmpul deschis, îndeosebi în apropierea perdelei (20 m în faţã şi 50 m în spate); la distanţã mai mare, de peste 200 m, viteza vântului se reduce cu 20-25%. Vântul domolit reduce procesul de transpiraţie al plantelor; s-a demonstrat cã un vânt slab mãreşte transpiraţia de 2-3 ori, pe când unul puternic o poate mãri de 20 de ori.
Prin domolirea vitezei vântului se realizeazã un microclimat în jurul plantelor, în care umiditatea relativã a aerului este ridicatã şi deci plantele transpirã mai puţin, economisind din rezerva de apã a solului;
- stãvilesc spulberarea zãpezii care, în zona dintre perdele, se depune în strat uniform. În Bãrãgan, în câmp deschis, stratul de zãpadã a fost de 15 cm, iar în intervalul dintre perdele a atins grosimea de 80-100 cm.
Prin aceasta se asigurã protejarea de îngheţ a culturilor de toamnã, iar topirea zãpezii are loc treptat, cu înmagazinarea în sol a unei cantitãţi mari de apã.
Pe solul îngheţat puternic din câmpul deschis apa rezultatã din puţina zãpadã existentã nu se poate infiltra, ea bãlteşte, se scurge la suprafaţa solului şi se evaporã, reducându-se cantitatea de apã acumulatã în sol;
- reduc pierderile de apã din sol prin evaporare cu 20-45%. Suprafeţele dintre perdele conţin pe adâncimea 0-150 cm cu circa 300 t/ha apã mai mult decât terenul din câmp deschis, iar umiditatea relativã a aerului creşte cu 10-30%;
- micşoreazã amplitudinea temperaturii între zi şi noapte cu 6,2°C, menţinând o temperaturã relativ constantã, cu efecte favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor;
- se previne eroziunea solului prin apã şi prin vânt, evitându-se degradarea acestuia cu repercusiuni majore, în timp, asupra scãderii recoltelor;
- alte avantaje asigurate de protecţia perdelelor forestiere: culturile de cereale pãioase nu sunt culcate de vânt şi nu îngreuneazã recoltarea lor cu combina; irigarea prin aspersiune se poate efectua în condiţii bune, cu apa uniform distribuitã pe teren; polenizarea plantelor nu este stânjenitã.
Ca urmare a tuturor acestor avantaje, în spaţiul dintre perdele producţiile au crescut în Dobrogea cu 40-140%. Alte cercetãri efectuate în condiţii staţionale asemãnãtoare au pus în evidenţã efectul produs de perdelele forestiere asupra diverselor culturi, şi anume: sporuri de recoltã de 10-30% în ani umezi (cu precipitaţii normale) şi de 150-300% în ani secetoşi. Se mai poate adãuga cã 1 ha de pãdure absoarbe 30-80 t praf/an, fixeazã 6-10 t CO(2)/an şi degajã 10-12 t oxigen/an. Totodatã, perdelele respective pot furniza lemn pentru construcţii şi pentru foc atunci când sunt exploatate în regim silvic corect (pe durata unui ciclu de 20-25 de ani, un hectar din reţeaua de perdele forestiere poate furniza, cu îngrijire adecvatã, 4-6 mc/an de lemn apt pentru foc şi construcţii rurale), materiale pentru împletituri, fructe, ciuperci etc. Acest aspect este de importanţã deosebitã pentru o zonã sãracã în pãduri, cum este cea de care ne ocupãm.
În sfârşit, este de menţionat şi rolul ecologic al perdelelor respective. Pe lângã influenţa asupra condiţiilor de climã - şi, de fapt, inclusiv prin aceastã influenţã -, ele devin adevãrate oaze pentru numeroase vieţuitoare, de la insecte şi pãsãri pânã la mamifere specifice zonei de câmpie, toate cu funcţii importante în reglarea şi ameliorarea condiţiilor de mediu şi de viaţã.
Prin înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a câmpului se preconizeazã sã se atingã şi efectul peisagistic scontat ca alternativã la actualul peisaj dat de câmpiile monoton întinse.
3. Evaluãri pentru realizarea studiului de fundamentare, a studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi pentru realizarea investiţiei
3.1. Investiţii specifice (antemãsurãtori)
Pentru stabilirea valorii lucrãrilor propuse au fost calculate costurile lucrãrilor de bazã. Acestea sunt formate din:
- valoarea lucrãrilor de pregãtire a solului + de amenajare a terenului în vederea plantãrii;
- valoarea lucrãrilor de împãdurire propriu-zisã + de întreţinere pânã la realizarea stãrii de masiv.
Preţurile folosite sunt corespunzãtoare datei de 27 noiembrie 2006 şi se estimeazã cã în momentul realizãrii studiului de fezabilitate şi a proiectului de execuţie preţurile sã creascã pentru a fi aliniate cu preţurile din Comunitatea Europeanã.
Situaţia centralizatã a lucrãrilor şi valorilor este prezentatã în tabelul urmãtor:

Tabelul 3.1.1.


 ┌──────────────────┬─────────┬───────────────────────────────────┬───────────┐
 │    Compoziţia    │Suprafaţa│      Valoare lucrãri: (lei)       │Preţ unitar│
 │  de împãduriri   │  (ha)   ├──────────┬──────────┬─────────────┤ cu T.V.A. │
 │                  │         │  Borne   │Pregãtire │Împãduriri şi│ (lei/ha)  │
 │                  │         │          │  teren   │ întreţineri │           │
 ├──────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────────┼───────────┤
 │60Sc 20Vi.t 20Pd  │   500   │ 71.190,00│166.415,00│ 8.633.565,00│  21.113,38│
 ├──────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────────┼───────────┤
 │60Gl 20Ul.t 20Sl  │   457   │ 65.067,66│152.103,31│ 7.891.078,41│  21.113,38│
 ├──────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────────┼───────────┤
 │60St.b 20Pr 20Mc  │   200   │ 28.476,00│ 66.566,00│ 3.975.472,00│  24.219,56│
 ├──────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────────┼───────────┤
 │     Total:       │  1157   │164.733,66│385.084,31│20.500.115,41│  21.650,32│
 └──────────────────┴─────────┴──────────┴──────────┴─────────────┴───────────┘

3.2. Cheltuieli pentru realizarea studiului de fezabilitate
Negocierile purtate cu beneficiarul studiului au condus la stabilirea unui cost de 150 lei/ha de perdea forestierã.
Pentru judeţul Tulcea cheltuielile pentru întocmirea studiului de fezabilitate sunt:


    1.157 ha perdele forestiere x 150 lei/ha = 173.550 lei

3.3. Cheltuieli pentru realizarea proiectului tehnic
Negocierile purtate cu beneficiarul proiectului tehnic au condus la stabilirea unui cost de 150 lei/ha de perdea forestierã.
Pentru judeţul Tulcea cheltuielile pentru întocmirea proiectului tehnic sunt:


    1.157 ha perdele forestiere x 150 lei/ha = 173.550 lei

3.4. Cheltuieli pentru obţinerea avizelor legale necesare instalãrii perdelelor forestiere de protecţie
3.4.1. Evaluarea terenului agricol extravilan
Având în vedere <>H.G. nr. 527/2006 , care stabileşte un cost de 150 euro/tarla, evaluarea pentru judeţul Tulcea este:


    550 tarlale x 150 euro/tarla x 3,5 lei/euro = 288.750 lei

3.4.2. Avizarea şi recepţia lucrãrilor de cadastru
<>Ordinul M.A.I. nr. 456/2004 stabileşte un preţ de 180 lei/proprietar.
Pentru judeţul Tulcea, valoarea avizãrii şi recepţiei lucrãrilor de cadastru este:


    30.000 proprietari x 180 lei/proprietari = 5.400.000 lei

3.4.3. Întocmirea documentaţiei cadastrale pentru suprafeţe de 1,5-5,0 ha
<>Ordinul M.A.P. nr. 58/2002 stabileşte un preţ de 350 lei/proprietar.
Pentru judeţul Tulcea, valoarea întocmirii documentaţiei cadastrale pentru suprafeţele aferente perdelelor forestiere este:


    30.000 proprietari x 350 lei/proprietari = 10.500.000 lei

Documentaţia cadastralã pentru un ha perdea forestierã este:


    (288.750 lei + 5.400.000 lei + 10.500.000 lei)/1.157 ha =
  16.188.750 lei/1.157 ha = 13.992,0 lei/ha

3.5. Cheltuieli pentru plata despãgubirilor în eventualitatea existenţei propunerii de expropriere
Pornind de la preţurile actuale practicate pe piaţa liberã a terenurilor agricole arabile din judeţul Tulcea, se estimeazã cã valoarea unui hectar este de 5.000 lei.
Valoarea totalã a terenului pe care vor fi instalate perdele forestiere de protecţie este:


    1.157 ha x 5.000 lei = 5.785.000 lei

B. PĂRŢI DESENATE:
1. Plan de ansamblu (scara 1:100.000)
2. Plan general (scara 1:20.000)

----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"