Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
HOTARARE nr. 1.065 din 25 octombrie 2001 privind aprobarea Programului national de prevenire a coruptiei si a Planului national de actiune impotriva coruptiei
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 1.065 din 25 octombrie 2001  privind aprobarea Programului national de prevenire a coruptiei si a Planului national de actiune impotriva coruptiei    Twitter Facebook
Cautare document

HOTARARE nr. 1.065 din 25 octombrie 2001 privind aprobarea Programului national de prevenire a coruptiei si a Planului national de actiune impotriva coruptiei

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 728 din 15 noiembrie 2001
In temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 12 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor,

Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.

ART. 1
Se aproba Programul naţional de prevenire a coruptiei şi Planul naţional de acţiune impotriva coruptiei, prezentate în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
Comitetul Naţional de Prevenire a Criminalitatii va coordona şi va monitoriza implementarea Programului naţional de prevenire a coruptiei şi a Planului naţional de acţiune impotriva coruptiei şi va informa semestrial Guvernul cu privire la stadiul de îndeplinire a obiectivelor.
ART. 3
Programul naţional de prevenire a coruptiei şi Planul naţional de acţiune impotriva coruptiei se actualizeazã semestrial prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul justiţiei,
Rodica Mihaela Stanoiu

Ministru de interne,
Ioan Rus

Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmanca


ANEXA

PROGRAM NAŢIONAL DE PREVENIRE A CORUPTIEI

1. PREAMBUL

Corupţia constituie o ameninţare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echitãţii sociale şi a justiţiei, erodeaza principiile unei administraţii eficiente, submineaza economia de piaţa şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor statale.
Experienţa româneascã din ultimul deceniu, precum şi a altor tari din Europa Centrala şi de Est demonstreaza ca majoritatea acţiunilor anticoruptie s-au concretizat în principal în mãsuri de combatere, punitive, al cãror efect nu a fost nici pe departe cel scontat. Civilizatia mileniului III este pusã şi în acest domeniu într-o dilema: sa continue o politica a controlului social represiva sau sa amplifice practicile consensuale şi multisectoriale de prevenire a coruptiei.
Aria tot mai larga, complexitatea şi continua diversificare a formelor de manifestare a acestui fenomen, împreunã cu tendintele de globalizare, impun conceperea şi elaborarea unor strategii adecvate care sa abordeze ştiinţific şi sistematic sursele criminogene şi efectele criminalitatii şi sa ofere instrumentele eficiente pentru prevenire şi control social.


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
│ "Guvernul va acţiona cu fermitate pentru combaterea coruptiei, pentru │
│ diminuarea substantiala a fenomenelor de evaziune fiscalã, de contrabanda │
│ şi de spalare a banilor, implicit a economiei subterane." │
│ │
│ Programul de guvernare │
│ Capitolul 7 "Întãrirea statului de drept şi reconsiderarea │
│ reformei în justiţie" │
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Guvernul României are înscrisã printre prioritãţile Programului de guvernare combaterea coruptiei prin mãsuri radicale care sa determine o reducere efectivã a ariei de manifestare a acestui fenomen.
Aceasta voinţa politica clara susţine necesitatea declansarii unei ofensive pe frontul prevenirii coruptiei şi urmãreşte reducerea oportunitatilor de comitere a faptelor de corupţie şi oprirea evoluţiei extrem de riscante a coruptiei spre formele sale cele mai grave, prin care persoane, grupuri de persoane, entitãţi publice sau private ar putea influenta, prin acte de corupţie, procesele de guvernare şi de adoptare a legislaţiei în scopul obţinerii unor profituri ilicite.
Politica globalã anticoruptie se exprima în modul cel mai eficient printr-un program naţional de prevenire a coruptiei, articulat în strategii sectoriale de prevenire, orientate spre cele mai vulnerabile tinte: politica, administraţia şi justiţia.


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ Condiţii esenţiale ale reusitei implementãrii Programului naţional de │
│ prevenire a coruptiei: │
│ voinţa politica în adoptarea mãsurilor de prevenire a coruptiei; │
│ responsabilizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii │
│ coruptiei şi coordonarea acţiunilor lor; │
│ estimarea corecta a costurilor, identificarea şi obţinerea │
│ resurselor necesare; │
│ transparenta şi accesul la informaţii de interes public; │
│ sprijinul societãţii civile şi al mass-media; invitarea │
│ organizaţiilor neguvernamentale sa participe la elaborarea şi │
│ implementarea programelor de prevenire a coruptiei şi asigurarea │
│ unei informãri publice obiective cu privire la acţiunile desfãşurate │
│ în acest domeniu; │
│ asigurarea continuitãţii activitãţii de prevenire; │
│ monitorizarea implementãrii programului şi adaptarea sa permanenta. │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Succesul implementãrii unui astfel de program depinde de conjugarea demersurilor instituţiilor statului, precum şi de realizarea unui parteneriat permanent cu societatea civilã şi cu organizaţiile neguvernamentale în vederea diminuãrii surselor criminogene şi consecinţelor coruptiei la toate nivelurile şi în toate sectoarele. Prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 763 din 26 iulie 2001 s-a înfiinţat Comitetul Naţional de Prevenire a Criminalitatii, cu rol de elaborare, integrare, corelare şi monitorizare a politicii Guvernului de prevenire a criminalitatii la nivel naţional. Grupul central de analiza şi de coordonare a activitãţilor de prevenire a coruptiei, constituit în cadrul comitetului, va asigura implementarea şi monitorizarea Programului naţional de prevenire a coruptiei, precum şi a Planului naţional de acţiune impotriva coruptiei.
Comitetul Naţional de Prevenire a Criminalitatii nu este un nou CNAICCO, organism care s-a implicat în aspectele punitiv-judiciare ale combaterii coruptiei, interferand cu activitatea organelor judiciare şi provocand imixtiuni în activitatea acestora.
Comitetul Naţional de Prevenire a Criminalitatii exprima voinţa politica de aplicare coordonata a reformelor care conduc la prevenirea coruptiei, pe de o parte, şi necesitatea parteneriatului cu grupurile sociale interesate în aplicarea şi monitorizarea acestor reforme, pe de alta parte.

2. CORUPŢIA IN ROMÂNIA
2.1. Noţiunea de corupţie


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ Corupţia reprezintã utilizarea abuzivã a puterii publice pentru │
│ obţinerea de foloase personale necuvenite. │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Corupţia nu poate fi asimilatã în mod automat cu faptele de natura penalã, chiar dacã în majoritatea cazurilor ea este strâns legatã de criminalitate. Corupţia în sens larg, ca şi corupţia penalã, scoate în evidenta aceeaşi atitudine fata de morala şi etica şi pentru a merge la esenţa trebuie precizat ca în toate situaţiile ea tine de abuzul de putere şi de incorectitudinea în luarea unei decizii.
Corupţia implica utilizarea abuzivã a puterii publice în scopul obţinerii, pentru sine ori pentru altul, a unui câştig necuvenit:
abuzul de putere în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
frauda (înşelãciunea şi prejudicierea unei alte persoane sau entitãţi);
utilizarea fondurilor ilicite în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
favoritismul;
instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii în domeniul privatizãrii sau al achiziţiilor publice;
conflictul de interese (prin angajarea în tranzacţii sau dobândirea unei poziţii ori a unui interes comercial care nu este compatibil cu rolul şi îndatoririle oficiale).
Grupul Multidisciplinar privind Corupţia (GMC), înfiinţat de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei în anul 1994, a adoptat provizoriu urmãtoarea definiţie: "Corupţia cu care are legãtura activitatea GMC al Consiliului Europei cuprinde comisioanele oculte şi toate celelalte demersuri care implica persoane investite cu funcţii publice sau private, care si-au încãlcat obligaţiile care decurg din calitatea lor de funcţionar public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o alta relatie de acest gen, în vederea obţinerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natura, pentru ele însele sau pentru alţii."
Convenţia penalã a Consiliului Europei privind corupţia, semnatã de România la data de 27 ianuarie 1999, defineşte corupţia în cele doua modalitãţi de sãvârşire, activa şi pasiva:
Corupţia activa: "promisiunea, oferirea sau darea, cu intenţie, de cãtre orice persoana, direct sau indirect, a oricãrui folos necuvenit, cãtre un funcţionar public, pentru sine ori pentru altul, în vederea îndeplinirii ori abtinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale".
Corupţia pasiva: "solicitarea ori primirea, cu intenţie, de cãtre un funcţionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul, sau acceptarea unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abtinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale".
Potrivit convenţiei, aceste fapte constituie corupţie dacã sunt sãvârşite de funcţionari publici nationali, funcţionari publici strãini, parlamentari nationali, strãini şi ai adunãrilor parlamentare internaţionale, funcţionari internaţionali, precum şi de persoane care reprezintã organizaţii internaţionale. De asemenea, corupţia priveşte atât sectorul public, cat şi cel privat.
Proiectarea unei strategii de prevenire şi control social al coruptiei tine seama de existenta "marii coruptii" şi a "coruptiei mici".
Marea corupţie, asociata atât funcţiilor de nivel înalt şi factorilor de decizie majorã, precum şi formelor grave de fraude, extorcari de fonduri, mergand pana la criminalitatea organizatã, constituie o problema şi în ţãrile superdezvoltate. Controlul social al acestei forme este în primul rând unul represiv-punitiv. Aplicarea cu fermitate a legii penale, descoperirea şi pedepsirea infracţiunilor de corupţie sunt obiectivele principale ale autoritãţilor publice care au atribuţii în domeniul aplicãrii <>legii. Ministerul Public, prin structura înfiinţatã prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, va coordona întreaga activitate de descoperire şi anchetare a infracţiunilor de corupţie.
Prin punerea în practica a unui program de prevenire a coruptiei se urmãreşte lãrgirea preocuparilor pentru limitarea acestui fenomen, ceea ce nu va afecta politica penalã represiva în domeniu.
Controlul coruptiei prin preventie produce efectele scontate, atacand în primul rând baza piramidei fenomenului, faptele din categoria coruptiei mici, care au cel mai puternic impact pentru perceptia publica.
O parte importanta a resurselor alocate programului anticoruptie va avea tintele în acest sector, urmãrind sa limiteze rãspândirea fenomenului, sa refacã încrederea cetãţenilor în eforturile Guvernului pentru controlul fenomenului coruptiei şi sa promoveze un parteneriat cu societatea civilã.

2.2. Etiologia fenomenului coruptiei
Filozofia programului este dezvoltatã plecand de la ideea ca fenomenul coruptiei este o disfunctie de sistem şi deci îşi are provenienta şi afecteazã cadrul normativ, sistemul institutional şi relaţiile interumane specifice instituţiilor sociale.
A. Cadrul normativ influenţeazã în mod determinant fenomenele antisociale:
excesul normativ, fetisizarea legislativã multiplica, datoritã incoerentei şi redundantei, oportunitatile pentru corupţie;
lipsa reglementãrilor legale alimenteazã, într-un spaţiu de vid normativ, factorii de risc pentru corupţie.
Programul cuprinde componenta normativa care urmãreşte:
simplificarea normativa;
corelarea normativa şi eliminarea paralelismelor;
codificarea;
adoptarea unor acte normative care sa reglementeze:
- cadrul legal al activitãţilor de prevenire a coruptiei;
- instrumentele procedurale care sa permitã descoperirea şi anchetarea operativã a cazurilor de corupţie (agentul acoperit, agentul provocator, protecţia martorilor şi a victimelor, accesul la conturile bancare, confiscarea produselor infracţiunii, accelerarea procedurilor).
B. Cadrul institutional cuprinde structurile care au atribuţii de prevenire şi control al coruptiei. Prin stabilirea clara a competentelor şi prin cooperare, potrivit dispoziţiilor legale, se creeazã condiţiile unei eficiente instituţionale.
C. Programul de selecţie, recrutare, perfecţionare şi control al resurselor umane trebuie sa asigure funcţionarea instituţiilor în condiţii de eficienta şi legalitate.

2.3. Forme de corupţie
2.3.1. Corupţie administrativã


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sectoare vulnerabile la corupţie Factori de risc
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Administraţia publica localã repartizarea locuinţelor
aplicarea legilor fondului funciar si
retrocedarii imobilelor
eliberarea de autorizaţii şi certificate
contracte de concesionare, asociere si
închiriere
contracte de achiziţii publice de lucrãri,
bunuri şi servicii
gestionarea patrimoniului public
transferul de patrimoniu între instituţii
publice
valorificarea bunurilor patrimoniale aflate in
exces ale instituţiilor publice
acordarea de ajutoare în caz de dezastre si
acordarea de facilitãţi populaţiei în diverse
domenii (încãlzire, agricultura, ajutoare
sociale sau de urgenta)
înmatriculãri de autoturisme
eliberarea permiselor de conducere auto
selectarea/promovarea personalului

Autoritãţile administraţiei privatizari
publice centrale achiziţii publice
acordarea de licenţe
contingentari
autorizaţii
scutiri şi eşalonãri de taxe şi impozite
valorificarea controalelor

Autoritãţi vamale control vamal
evaziune fiscalã
contrabanda

Apãrare, ordine publica şi trafic de influenta
siguranţa naţionala avansari în grad şi în funcţie în mod
preferenţial sau pe alte criterii, altele
decât cel al competentei
activitatea de cercetare penalã

Cultura şi învãţãmânt preluarea de spaţii
proliferarea instituţiilor de învãţãmânt
superior particulare grefate pe societãţi
comerciale
neplata taxelor şi a impozitelor
promovarea examenelor de bacalaureat şi de
licenţa în mod fraudulos
repartizarea burselor în mod preferenţial
primirea unor foloase necuvenite

Sãnãtate şi asistenta socialã neplata contribuţiei de asigurãri sociale
folosirea acestor fonduri în alte scopuri
achiziţionarea (importul) de tehnica si
aparatura medicalã şi neutilizarea acestora
lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale
proliferarea bolilor şi a accidentelor de munca
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

2.3.2. Corupţia în justiţie
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sectoare vulnerabile la corupţie Factori de risc
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Autoritãţile judecãtoreşti trafic de influenta
influentarea cercetãrilor penale
influentarea deciziilor judiciare
executarea hotãrârilor judecãtoreşti
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

2.3.3. Corupţia economicã

Au proliferat activitãţile ilicite ca efect al perfecţionãrii si
profesionalizarii metodelor folosite şi al asocierii în structuri bine
definite şi preocupate de conectarea cu reţele externe.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sectoare vulnerabile la corupţie Factori de risc
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Financiar-bancar acordarea ori facilitarea acordãrii unor
credite în condiţii nelegale
eşalonarea rambursarii creditelor
emiterea de documente de plata fãrã a exista o
garanţie sau o acoperire realã
acordarea de credite cu dobânda bonificata
executarea silitã

Metalurgie-siderurgie creşterea artificialã a preţurilor la utilaje
şi materii prime importate
scãderea preţurilor la produsele exportate
casãri nejustificate
licitaţii pentru vânzarea, achiziţia si
concesionarea lucrãrilor de investiţii
privatizari
verigile intermediare şi firmele-capusa

Petrolier dirijarea unor contracte economice de la firme
de prestigiu cãtre societãţi private conduse
de fosti salariaţi ai firmei sau de rude ale
persoanelor din conducerea firmei
neincasarea de la agenţii economici a
contravalorii produselor vândute
schimbarea destinaţiei fondurilor alocate de
stat pentru importul de ţiţei
neurmarirea executãrii întocmai şi la timp a
contractelor economice

Agricultura-silvicultura concesionari, vânzãri, asocieri
privatizare
regimul subvenţiilor
exploatarea masei lemnoase
importul de produse agricole cu scutiri de taxe

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

2.3.4. Corupţia politica

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sectoare vulnerabile la corupţie Factori de risc
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Parlament efectele imunitatii parlamentare
activitãţile de lobby
interese de grup sau clientelare care pot
influenta initiativele legislative

Partide politice finanţarea partidelor politice şi a campaniilor
electorale
formele de control asupra surselor de finanţare
a partidelor politice şi asupra modului de
cheltuire a resurselor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



2.4. Evoluţia fenomenului coruptiei

_____________
NOTĂ (CTCE)
Graficele privind evoluţia fenomenului corupţiei se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 15 noiembrie 2001, la pagina 6.

Corupţia nu este un produs nou al relaţiilor sociale şi economice apãrute dupã anul 1989. Aceasta a existat şi în timpul regimului totalitar, aspect care ii conferã elemente de continuitate şi discontinuitate în evoluţia sa. Elementele de continuitate sunt legate de inertii instituţionale prin care se perpetueaza disfuncţii de sistem. Acestea menţin birocratia neproductiva şi întreţin mentalitatile coruptive.
In procesul de adaptare a sistemului social global la condiţiile economiei de piaţa concurentiale factorii de risc s-au multiplicat, iar corupţia tinde sa devinã un fenomen structurat, specializat şi profesionist care, prin reţele informale de organizaţii şi persoane, poate ajunge sa corupa factorii de decizie la niveluri înalte, din sfera politicului, legislativului, administraţiei şi justiţiei. Conexitatea maligna cu un complex de fapte antisociale, cum sunt: fraudele de mari proporţii, deturnarile de fonduri, evaziunea fiscalã, sporeşte dimensiunile pericolului social. Economia subterana, desincronizarile actelor politice şi normative, dereglarile economice şi mutaţiile axiologice şi morale alimenteazã, de asemenea, acest fenomen.
Cifrele furnizate de statisticile judiciare construiesc un trend constant ascendent pana în anul 1997 şi cu o tendinţa evidenta de scãdere dupã acest punct.
Nivelul criminalitatii reale (totalitatea infracţiunilor sãvârşite), inclusiv cifra neagra a criminalitatii (infracţiuni nedescoperite), este considerabil mai mare în comparaţie cu criminalitatea legalã (descoperitã şi judecata) şi aceasta nu atât din cauza abilitatii infractorilor, cat, mai ales, din cauza pasivitatii victimelor sau, mai exact, a absentei unor victime evidente (atât cel care oferã mitã, cat şi cel care o primeşte nu au motive sa sesiseze organele judiciare, infracţiunea aducând beneficii amândurora). Victima a acestor infracţiuni este instituţia a carei funcţionare normalã este periclitata prin neîndeplinirea corespunzãtoare de cãtre angajaţi a atribuţiilor de serviciu.
Scãderea numãrului persoanelor condamnate în perioada 1997-2000 pune în evidenta apariţia unor sisteme de "filtrare" a responsabilitãţii juridice, care au condus la paradoxul fenomenului de "corupţie fãrã corupti".
Involutia fermitatii reacţiei sociale în aceeaşi perioada este consecinţa unei politici incoerente de prevenire şi control al coruptiei, a unei anchilozari în scheme ineficiente de combatere a fenomenului, preponderent prin mijloace penale.

2.5. Perceptia fenomenului coruptiei
Acţiunea eficienta impotriva coruptiei nu este posibila dacã exista discrepanţe sensibile între definiţia legalã a coruptiei şi perceptia socialã a opiniei publice asupra acestui fenomen. De multe ori opinia publica pare sa se orienteze mai bine cu privire la amploarea şi intensitatea coruptiei decât autoritãţile cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului faptelor de corupţie.
2.5.1. Studiul-diagnostic efectuat de Banca Mondialã în anul 2000 releva faptul ca publicul percepe corupţia ca fiind extinsã. Aproximativ doua treimi din opinia publica româneascã considera ca "toate" sau "majoritatea" persoanelor cu funcţii oficiale sunt corupte. De asemenea, oficialitatile publice au indicat niveluri ridicate ale coruptiei: 44% au declarat ca toate oficialitatile sau majoritatea acestora sunt implicate în activitãţi de corupţie.
_____________
NOTĂ (CTCE)
Graficul studiului-diagnostic efectuat de Banca Mondialã în anul 2000 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 15 noiembrie 2001, la pagina 7.

Dacã perceptia unei coruptii extinse este clara, este evident şi ca opinia publica considera corupţia ca ajungând sa reprezinte un lucru normal. Jumãtate din familiile chestionate au declarat ca mitã este un fenomen cotidian şi doar o persoana din 11 a declarat ca nu este deloc necesarã. Directorii de întreprindere şi oficialitatile publice s-au arãtat a fi mai puţin negative: doar patru zecimi si, respectiv, o treime au indicat corupţia ca fãcând parte din viaţa cotidiana.
Mai bine de jumãtate din cei chestionati sunt de pãrere ca toate sau majoritatea oficialitatilor din cadrul serviciului vamal şi al magistraturii sunt corupte. Fondul Proprietãţii de Stat*), Parlamentul, sectorul sanitar şi poliţia sunt, de asemenea, percepute ca fiind în mare mãsura afectate de corupţie.
Determinarea categoriilor socioprofesionale cuprinse în esantioanele sondajului de a susţine programele anticoruptie şi reformele care pot contribui la prevenirea şi controlul acestui fenomen poate fi utilizata în mod eficient prin colaborarea instituţiilor publice cu reprezentanţii societãţii civile.
_____________
*) Fondul Proprietãţii de Stat a fost reorganizat prin <>Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 296/2000 , infiintandu-se Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului.

Nivelul perceput al corupţiei în diferite instituţii publice
____________
NOTĂ (CTCE)
Graficul privind nivelul perceput al coruptiei în diferite instituţii publice se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 15 noiembrie 2001, la pagina 8.



2.5.2. Constatãri şi recomandãri ale Bãncii Mondiale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Problema 1 Corupţia contribuie la creşterea saraciei şi la furnizarea
unor servicii mai slabe.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ce indica ancheta S-a declarat plata unor sume neoficiale de bani pentru
multe servicii publice, inclusiv sãnãtate şi învãţãmânt,
racordari la utilitãţi publice, înscrieri în registrele
civile etc.
Plãţile neoficiale reprezintã o parte mai mare din
veniturile celor sãraci.
Servicii esenţiale cum sunt cele de sãnãtate devin
inaccesibile persoanelor sarace.

Metoda sugerata introducerea unui cod de conduita care sa defineascã cu
claritate comportamentul corespunzãtor şi pe cel
necorespunzãtor
reforme specifice sectoriale pentru abordarea problemelor
structurale (finanţare şi mandat) care fac inevitabile
plãţile neoficiale pentru furnizarea serviciilor

Soluţie adoptatã Programul naţional de prevenire a coruptiei şi Planul
naţional de acţiune impotriva coruptiei au înscrise ca
obiective principale:
elaborarea şi implementarea codurilor deontologice pentru
magistraţi, politisti, funcţionari vamali, funcţionari
publici şi alte categorii de funcţionari
asigurarea cunoaşterii de cãtre public a drepturilor si
obligaţiilor prevãzute de codurile deontologice
implementarea codurilor de conduita
stabilirea unui mecanism de monitorizare a respectãrii
codurilor de conduita
adoptarea de planuri de acţiune sectoriale pentru
fiecare domeniu vulnerabil la corupţie: justiţie,
administraţie publica, managementul finanţelor publice
etc., cu prevederea obiectivelor, a mãsurilor
legislative, instituţionale şi de alta natura, a
termenelor de îndeplinire şi a instituţiei responsabile
în realizare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Problema 2 Acapararea statului afecteazã însuşi modul de formare
a legilor şi reglementãrilor.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ce indica ancheta Un mare numãr de întreprinderi declara ca sunt afectate
de acapararea statului, în special prin influentarea
voturilor parlamentare în favoarea anumitor interese
private.
Exista posibilitatea ca firmele activ angajate in
acapararea statului sa facã contribuţii politice şi sa
participe şi la corupţia administrativã.
Acapararea statului se leagã strâns de multe dintre
problemele cu care se confrunta întreprinderile in
activitatea pe care o desfãşoarã.

Metoda sugerata introducerea transparenţei în viaţa politica prin
declaraţii publice de venit şi bunuri, declararea
conflictului de interese şi transparenta în finanţarea
partidelor
instituirea unui regim de deschidere în guvernare:
adoptarea unei legi a libertãţii de informare prin care
toate informaţiile ce nu sunt definite ca secrete sa
fie liber accesibile publicului şi instruirea
funcţionarilor publici pentru a respecta aceasta lege
invitarea societãţii civile pentru a supraveghea
privatizarile şi achiziţiile importante
posibilitatea firmelor de a-si spune pãrerea în procesul
de reglementare prin şedinţe publice de audiere a
propunerilor de legi şi reglementãri

Soluţie adoptatã Obiective ale Programului naţional de prevenire a
coruptiei şi ale Planului naţional de acţiune impotriva
coruptiei:
modificarea legislaţiei privind declararea averilor
legea lobbyului
reglementarea regimului incompatibilitãţilor
modificarea legislaţiei privind finanţarea partidelor
politice şi a campaniilor electorale
legea accesului la informaţii
realizarea unui parteneriat cu societatea civilã si
reprezentanţii sectorului privat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Problema 3 Corupţia din mediul de reglementare reprezintã o povara
importanta pentru firme.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ce indica ancheta Firmele declara ca fac plati neoficiale diverşilor
controlori şi inspectori de stat.
Instituţiile de stat ale cãror servicii sunt cel mai
slab apreciate sunt cele de care firmele considera ca
este inutil sa se planga.
Costul implicit al reglementãrilor şi coruptiei este
suficient de ridicat pentru ca firmele sa se declare
dornice sa plãteascã o parte importanta din veniturile
pe care le realizeazã pentru a reduce aceasta povara.

Metoda sugerata reducerea poverii reglementãrilor care apasa asupra
firmelor prin eliminarea acelor reglementãri care nu
sunt necesare
asigurarea aplicãrii transparente şi rezolvãrii rapide,
precum şi clarificarea proceselor de contestaţie si
recurs
dezvoltarea capacitãţii de realizare a evaluãrilor
impactului reglementãrilor şi introducerea acestor
evaluãri ca elemente obişnuite în procesul de
reglementare

Soluţie adoptatã Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenta
nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãţi
administrative pentru înregistrarea şi autorizarea
funcţionarii comercianţilor.
Obiective ale Programului naţional de prevenire a
coruptiei şi ale Planului naţional de acţiune impotriva
coruptiei:
cooperarea cu asociaţiile patronale, ca structuri
legitime de reprezentare a intereselor colective, in
procesul de elaborare a actelor normative în materie
existenta şi transparenta cãilor de atac în procesul
decizional administrativ
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Problema 4 Corupţia este alimentata de punctele slabe din
administraţia publica.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ce indica ancheta In cadrul sectorului de stat nivelul coruptiei este mai
scãzut în organismele ale cãror sisteme de administraţie
publica sunt mai bune.

Metoda sugerata elaborarea şi aplicarea reformelor în administraţia
publica, legate de angajarea şi promovarea funcţionarilor
publici, disocierea serviciilor publice de schimbãrile
politice, gestiune financiarã şi bugetarã cu revizie si
supraveghere independente

Soluţie adoptatã Obiective ale Programului naţional de prevenire a coruptiei
şi ale Planului naţional de acţiune impotriva coruptiei:
reforma managementului în sectorul public
instituirea unui sistem de selectare, promovare si
evaluare periodicã a funcţionarilor publici, bazat
exclusiv pe recunoaşterea obiectivã a meritelor si
performantelor profesionale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Problema 5 Corupţia este perceputã ca fiind extinsã, iar reformele
pentru combaterea coruptiei se bucura de putina
credibilitate.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ce indica ancheta Toate esantioanele anchetei indica perceptia unei
coruptii extinse. Mulţi declara ca sursa a informaţiilor
relatarile presei, dar şi experienţa personalã.
Cei care au rãspuns si-au exprimat preocuparea fata de
importantele consecinţe ale coruptiei pentru societate:
scãderea standardului de viaţa şi deteriorarea
distribuţiei venitului.
Deşi multe dintre mãsurile de reducere a coruptiei se
bucura de un sprijin larg, exista foarte putina încredere
în seriozitatea structurilor politice în ceea ce priveşte
reducerea coruptiei.

Metoda sugerata elaborarea unei strategii atotcuprinzatoare cu accent
pe reformele instituţionale având drept scop prevenirea
coruptiei; educarea cu privire la cauzele şi consecinţele
coruptiei şi drepturile cetãţeanului în cazul în care se
confrunta cu corupţia; impunerea mãsurilor anticoruptie
prin aplicarea lor ferma şi echitabila
trasarea şi aplicarea strategiei printr-un proces de
includere condus de un comitet director cuprinzând
reprezentanţi ai unui mare numãr de lideri guvernamentali
şi neguvernamentali
elaborarea unor planuri de acţiune monitorizabile de
reducere a coruptiei

Soluţie adoptatã Prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 763 din 26 iulie 2001 s-a
înfiinţat Comitetul Naţional de Prevenire a
Criminalitatii, cu rol de elaborare, integrare, corelare
şi monitorizare a politicii Guvernului de prevenire a
criminalitatii la nivel naţional.
In vederea monitorizarii implementãrii Programului
naţional de prevenire a coruptiei, precum şi a Planului
naţional de acţiune impotriva coruptiei, în cadrul
Comitetului Naţional de Prevenire a Criminalitatii se
constituie Grupul central de analiza şi de coordonare a
activitãţilor de prevenire a coruptiei, grup de lucru in
care vor fi cooptaţi experţi din cadrul instituţiilor cu
atribuţii în prevenirea şi controlul social al coruptiei,
precum şi reprezentanţi ai societãţii civile, ai
organizaţiilor neguvernamentale şi ai organismelor
internaţionale.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



3. CERCETAREA FENOMENULUI CORUPTIEI
Adoptarea unor mãsuri adecvate de prevenire a fenomenului coruptiei necesita cunoaşterea dimensiunii reale a acestui fenomen, a complexitãţii sale, a mecanismelor de declanşare şi a consecinţelor produse.
Evaluãrile Bãncii Mondiale sunt rezultatul unui studiu de perceptie socialã a fenomenului. Un proces de investigare criminologica şi sociologica trebuie sa completeze datele obţinute pe aceasta cale şi sa ofere o imagine completa, susţinutã ştiinţific.
Rolul Institutului Naţional de Criminologie, instituţie care se va înfiinţa, potrivit Programului de guvernare, va fi de a asigura activitatea ştiinţificã de diagnoza şi prognoza a fenomenului criminalitatii, în general, şi a coruptiei, în particular.
Mãsurile de prevenire se vor fundamenta pe rezultatele cercetãrii orientate spre urmãtoarele direcţii:
a) stabilirea complexului criminogen care alimenteazã creşterea fenomenului de corupţie, a factorilor de risc şi a oportunitatilor care determina sau favorizeazã sãvârşirea acestor infracţiuni, a dinamicii producerii acestora, cu evidenţierea soluţiilor de control şi de reducere;
b) identificarea punctelor de vulnerabilitate în domeniile esenţiale ale vieţii economice, sociale şi politice;
c) evaluarea tehnicilor şi a instrumentelor de prevenire pe care legislaţia în vigoare le pune la dispoziţie instituţiilor cu atribuţii în domeniu, a eficientei acestora şi a posibilitatii de adaptare în contextul creşterii complexitãţii fenomenelor infractionale;
d) evaluarea periodicã a dimensiunii şi complexitãţii fenomenului coruptiei, prin elaborarea unui instrument de tipul "indice al coruptiei", prin interpretarea datelor statistice, a rezultatelor anchetelor de victimizare şi a sondajelor de perceptie.

4. DIMINUAREA CORUPTIEI SI CREAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE PREVENIRE A ACESTEIA
Controlul coruptiei în România implica adoptarea de mãsuri preventive care sa vizeze factorii criminogeni şi înlãturarea punctelor de vulnerabilitate la corupţie.



┌───────────────────────────────┐ ┌────────────────────────────────────┐
│ Constrângeri instituţionale: │ │ Responsabilitate politica: │
│ - Sistem judiciar independent │ │ - Competiţie politica, partide │
│ şi eficient │ │ politice credibile │
│ - Supraveghere legislativã │ │ - Transparenta finanţãrii │
│ - Parchete independente şi │ │ partidelor │
│ aplicare independenta a │ │ - Exprimarea deschisã a votului │
│ justiţiei │ │ parlamentar │
│ │ │ - Declararea averii, reglementarea │
│ │ │ conflictului de interese │
└───────────────────────────────┘ └────────────────────────────────────┘
^ ^
│ │
│ │
│ │
===========================
│ │
│ Anticoruptie │
│ │
===========================
│ │ │
│ │ │
│ │ │
v │ v
┌─────────────────────────────┐ │ ┌─────────────────────────────────┐
│ Participarea societãţii │ │ │ Sector privat competitiv: │
│ civile: │ │ │ - Reforma politicilor economice │
│ - Libertatea de informare │ │ │ - Restructurarea monopolurilor │
│ - Prezentarea publica a │ │ │ pe baze concurentiale │
│ proiectelor de lege │ │ │ - Simplificarea reglementãrilor │
│ - Rolul mediilor de │ │ │ pentru noile firme │
│ informare/organizaţiilor │ │ │ - Transparenta în conducerea │
│ neguvernamentale │ │ │ colectivã │
│ │ │ │ - Asociaţii patronale │
└─────────────────────────────┘ │ └─────────────────────────────────┘



v
┌──────────────────────────────────────┐
│ Administrarea sectorului public: │
│ - Servicii civile pe baza de │
│ merit, plãtite corespunzãtor │
│ - Administrarea bugetului (acoperire,│
│ rezerve, achiziţii, control │
│ financiar) │
│ - Impozite şi taxe vamale │
│ - Servicii sectoriale (sãnãtate, │
│ învãţãmânt, energie) │
│ - Descentralizare şi responsabilizare│
└──────────────────────────────────────┘



Mãsurile necesare a fi adoptate sunt orientate spre urmãtoarele domenii:
a) reforma institutionala:
reforma sistemului judiciar;
consolidarea capacitãţii de prevenire şi control al coruptiei;
reforma administraţiei publice;
b) crearea unui sector privat competitiv;
c) reforma legislativã.

4.1. Reforma institutionala
Crearea unui sistem institutional eficient în prevenirea sãvârşirii faptelor de corupţie vizeazã înfãptuirea reformelor în domeniile fundamentale ale exercitãrii autoritãţii statului: justiţia, administraţia publica şi finanţele publice.
4.1.1. Reforma sistemului judiciar


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv al Programului naţional de prevenire a coruptiei: │
│ Crearea unui sistem judiciar independent, integru şi eficient │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Exerciţiul independent şi impartial al actului de justiţie reprezintã un deziderat spre care Guvernul României îşi va concentra permanent eforturile, cu atât mai mult cu cat acesta constituie premisa unei bune administrãri a justiţiei. Cea de a doua premisa - existenta unei magistraturi de elita - se va realiza printr-un sistem de recrutare, formare şi perfecţionare profesionalã bine fundamentat, în care numirea şi promovarea se vor realiza numai pe baza competentei şi a eticii profesionale.
Buna organizare şi funcţionare a justiţiei presupun existenta unei legislaţii clare şi coerente, armonizata cu acquisul comunitar. Modificãrile legislative preconizate vor avea în vedere:
asigurarea celeritatii actului de justiţie;
garantarea executãrii hotãrârilor judecãtoreşti;
întãrirea siguranţei cetãţeanului şi creşterea încrederii în actul de justiţie.
Obiective:
----------
sporirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procesul de selecţie, promovare şi eliberare din funcţie a magistraţilor, precum şi în implementarea codului deontologic pentru magistraţi;
creşterea responsabilitãţii magistraţilor prin crearea unor sisteme de monitorizare a comportamentului şi a profesionalismului;
adoptarea unui plan de acţiune sectorial de prevenire a coruptiei şi creştere a integritãţii în sistemul judiciar, în colaborare cu Centrul O.N.U. de Prevenire a Criminalitatii Internaţionale;
Institutul Naţional al Magistraturii şi facultãţile cu profil juridic îşi vor adapta programele de învãţãmânt în sensul aprofundarii studiului fenomenului criminalitatii şi al formelor sale de manifestare: corupţie, criminalitate organizatã, spalarea banilor, trafic de persoane, trafic şi consum de droguri;
dezvoltarea programelor de management al instanţei/parchetului şi creşterea transparenţei în sistemul judiciar prin introducerea unor metode moderne de repartizare a cauzelor, precum şi verificarea soluţionãrii cu celeritate a acestora;
informatizarea sistemului judiciar prin crearea unei reţele computerizate la nivel naţional.

4.1.2. Consolidarea capacitãţii de prevenire şi control al coruptiei


┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv al Programului naţional de prevenire a coruptiei: │
│ Specializarea şi pregãtirea profesionalã a persoanelor cu │
│ atribuţii în prevenirea şi controlul coruptiei │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┘


Adoptarea în anul 2000 a Legii nr. 78 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a condus la instituirea Sectiei de combatere a coruptiei şi a criminalitatii organizate în cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, ca structura specializatã în acest domeniu la nivel naţional. Aceasta secţie coordoneazã şi controleazã activitatea structurilor teritoriale specializate în acest domeniu, înfiinţate prin aceeaşi lege, respectiv servicii în cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel şi birouri în cadrul parchetelor de pe lângã tribunale.



──────────────────────────────────────────────────────────────────────

Secţia de combatere a coruptiei şi a criminalitatii
organizate din cadrul Parchetului de pe lângã
Curtea Suprema de Justiţie


Serviciul de combatere Serviciul de combatere
a coruptiei a criminalitatii organizate


Biroul anchete interne Biroul antidrog şi criminalitate
organizatã


Biroul anticoruptie Biroul criminalitate
economico-financiarã şi bancarã


Biroul infracţiuni de violenta


Biroul criminalitate informatica
şi fraude la fondurile comunitare


Birou de centralizare, analizare şi valorificare
a datelor şi informaţiilor deţinute de Secţia de combatere a
coruptiei şi a criminalitatii organizate sau primite de la
celelalte organisme implicate în lupta impotriva coruptiei
şi criminalitatii organizate


──────────────────────────────────────────────────────────────────────



In scopul efectuãrii cu celeritate şi în mod temeinic a activitãţilor de descoperire şi de urmãrire a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate acestora, legea prevede obligaţia organelor care au competente legale în descoperirea şi urmãrirea acestor infracţiuni de a delega pe timp de un an, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, numãrul necesar de persoane specializate în acest domeniu, pentru a îndeplini, sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor din structurile specializate, actele procesuale conferite de lege. Aceste prevederi au fost transpuse în practica prin constituirea de echipe mixte, în baza protocoalelor semnate cu Ministerul de Interne şi cu Ministerul Finanţelor Publice, din acestea fãcând parte ofiţeri de poliţie şi specialişti în domeniile financiar, bancar şi vamal.
Aceasta structura specializatã este similarã altor structuri europene care activeazã spre exemplu în Spania (Parchetul Special Anticoruptie, independent de celelalte parchete), Italia (Direcţia Naţionala Anti-Mafia), Franta şi în ţãrile din Centrul şi Estul Europei (Ungaria, Polonia, Slovacia).
Performanţele instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului coruptiei depind în mare parte de consolidarea capacitãţii efective de acţiune, prin mãsuri concrete ce vizeazã:
statutul reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al coruptiei;
deontologia şi pregãtirea profesionalã;
reglementarea unor tehnici moderne de investigare;
asigurarea dotãrilor necesare aplicãrii acestora;
promovarea cooperãrii şi coordonãrii eforturilor instituţionale.

Obiective:
----------
a) Statutul reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al coruptiei:
accesul procurorului la toate informaţiile necesare anchetei privind sãvârşirea faptelor de corupţie, inclusiv la cele deţinute de structurile informative şi de investigatie;
subordonarea poliţiei judiciare Ministerului Public;
elaborarea şi promovarea unor mijloace eficiente de protecţie a reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al coruptiei;
alinierea fondurilor bugetare la necesitãţile funcţionarii eficiente şi performanţe a sistemului judiciar şi asigurarea unui nivel de salarizare corespunzãtor pentru persoanele cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al coruptiei.
b) Deontologia şi pregãtirea profesionalã:
implementarea codurilor deontologice pentru toate categoriile de persoane cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al coruptiei;
instituirea unor norme de confidenţialitate şi sancţiuni pentru încãlcarea acestora de cãtre persoanele care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul structurii naţionale şi teritoriale, specializatã în controlul social al coruptiei;
efectuarea de stagii de pregãtire şi de specializare profesionalã a practicienilor;
crearea unor modalitãţi efective de cooperare interna şi internaţionala între specialiştii în domeniu, în vederea schimbului de informaţii şi de experienţa.
c) Tehnici de investigare:
modificarea cadrului legal actual în sensul introducerii de reglementãri privind utilizarea agentului sub acoperire, agentului provocator şi a informatorilor în investigarea cazurilor de corupţie;
crearea unui sistem de protecţie realã a victimelor şi a martorilor infracţiunilor de corupţie.
d) Mijloace tehnice:
dotarea instituţiilor având competente în domeniu cu mijloace moderne de lucru care sa sprijine activitatea de descoperire şi de investigare a actelor de corupţie: aparatura electronica de supraveghere audio şi video, crearea de baze de date informatizate conectate la o reţea computerizatã naţionala şi internaţionala.
e) Cooperarea institutionala:
consolidarea, la nivelul Sectiei de combatere a coruptiei şi a criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, precum şi al structurilor din teritoriu, a echipelor mixte formate din procurori, politisti, experţi în domeniile financiar, bancar şi vamal, specializaţi în prevenirea şi controlul coruptiei şi al criminalitatii organizate;
asigurarea coordonãrii eforturilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului coruptiei, în sensul evitãrii paralelismelor şi a dificultãţilor de comunicare;
încheierea de protocoale de colaborare între aceste instituţii şi participarea la programe comune în domeniul prevenirii şi controlului social al coruptiei.

4.1.3. Reforma administraţiei publice


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective al Programului naţional de prevenire a coruptiei: │
│ Restructurarea administraţiei publice │
│ Reforma în managementul sectorului public │
│ Reforma sistemului de management al resurselor │
│ financiare publice │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Reforma administraţiei publice centrale şi locale constituie un obiectiv fundamental al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, în acest sens Guvernul României promovand principiile restructurãrii administraţiei publice, descentralizãrii serviciilor publice şi consolidãrii autonomiei administrative şi financiare, intaririi autoritãţii statului şi a rãspunderii acestuia, precum şi ale coerentei actului administrativ şi perfecţionãrii managementului în administraţie.
Obiective:
----------
realizarea stabilitatii instituţionale, corelatã cu stabilitatea funcţionarilor publici, în scopul asigurãrii continuitãţii activitãţilor şi programelor derulate de autoritãţile şi instituţiile publice;
accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice, însoţitã de mecanisme eficiente de angajare a rãspunderii;
constituirea la nivelul ministerelor şi al altor instituţii publice a unor structuri cu atribuţii în implementarea mãsurilor preventive cuprinse în planurile sectoriale de acţiune impotriva coruptiei;
instituirea unor proceduri interne în cadrul fiecãrei instituţii publice, prin care sa se reglementeze obligaţii clare şi precise privind modul de sesizare a faptelor de corupţie;
reglementarea activitãţii compartimentelor cu atribuţii de control, organizate la nivelul autoritãţilor şi instituţiilor publice;
organizaţii de audit care sa investigheze şi sa publice rapoarte cu privire la orice deturnare a destinaţiei fondurilor publice, urmând sa fie prezentate spre analiza comisiilor parlamentare;
transparenta şi existenta cãilor de atac în procesul decizional administrativ. Procedurile administrative trebuie sa fie previzibile, transparente şi dublate de mecanisme de angajare a rãspunderii organului emitent. Ele trebuie sa asigure transparenta deciziilor, raspunsuri adecvate la petitiile formulate de cetãţeni şi existenta cãilor de atac, care includ: sesizarea organului administrativ ierarhic superior, apelul judiciar şi avocatul poporului.

A. Reforma în managementul sectorului public
Prevenirea coruptiei în administraţia publica trebuie fundamentatã pe reformarea managementului sectorului public prin instituirea şi dezvoltarea unui sistem obiectiv de selecţie, promovare şi evaluare a funcţionarilor publici, prin îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor publice, reconsiderarea relatiei cetãţean-funcţionar public, stoparea birocratiei si, nu în ultimul rând, prin eliminarea surselor de corupţie din administraţia fiscalã şi vamalã.
Obiective:
----------
a) Instituirea unui sistem obiectiv de selecţie, promovare şi evaluare a funcţionarilor publici:
instituirea unui sistem de selecţie, promovare şi evaluare a funcţionarilor publici, precum şi a unui sistem de control, bazate exclusiv pe recunoaşterea obiectivã a meritelor şi performantelor profesionale;
elaborarea şi implementarea codului deontologic pentru funcţionarii publici;
realizarea unei stricte şi precise delimitãri a atribuţiilor de serviciu prin intermediul fisei postului, pentru fiecare funcţionar;
stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar, în funcţie de pregãtirea profesionalã, gradul de rãspundere şi de complexitate a atribuţiilor şi în raport cu condiţiile în care se desfãşoarã munca, bazat pe recompensarea performantelor. Se va avea în vedere şi regularizarea beneficiilor nesalariale;
asigurarea transparenţei veniturilor persoanelor care îşi desfãşoarã activitatea în sectorul bugetar.
b) Îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor publice:
reproiectarea sistemului de management din instituţiile care oferã servicii publice, în funcţie de cererea de servicii şi de nevoile consumatorilor;
crearea unui sistem de supraveghere şi control al instituţiilor care desfãşoarã servicii publice;
descentralizarea serviciilor publice;
reducerea tranzacţiilor efectuate cash;
continuarea reformelor în sistemul sãnãtãţii publice şi al educaţiei;
întãrirea controlului public asupra prestãrii serviciilor publice (inclusiv prin sondaje ale opiniei publice, pe baza cãrora sa se redacteze topuri ale companiilor care activeazã în acest domeniu).
c) Relaţia cetãţean-funcţionar public:
modificarea şi completarea <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, cu prevederea simpla şi clara a drepturilor şi obligaţiilor ce ii revin în relaţia cu cetãţeanul;
monitorizarea implementãrii Codului etic al funcţionarilor publici;
creşterea rigurozitatii în motivarea şi în formularea raspunsurilor, precum şi scurtarea termenelor în care autoritãţile şi serviciile publice au obligaţia sa rãspundã solicitãrilor cetãţenilor;
prevederea în regulamentele de organizare şi funcţionare a autoritãţilor şi instituţiilor publice a unor norme care sa reglementeze relaţia cetãţean-funcţionar public;
adoptarea unei noi legi cu privire la exercitarea dreptului la petiţionare;
asigurarea accesului permanent la informaţiile publice şi elaborarea unor programe de informare a opiniei publice care sa vizeze o mai buna cunoaştere a rolului şi atribuţiilor instituţiilor, precum şi a procedurilor şi formalitãţilor care trebuie respectate pentru a se putea beneficia de un serviciu public.
d) Stoparea birocratiei:
raţionalizarea circuitului documentelor;
simplificarea procedurilor de emitere de cãtre autoritãţile administrative a avizelor, autorizaţiilor sau a licenţelor necesare în vederea desfãşurãrii unor activitãţi specifice (de exemplu: avize de urbanism, autorizaţii de construcţie);
înfiinţarea în fiecare instituţie din cadrul administraţiei publice a oficiului unic de primire a solicitãrilor cetãţenilor.
e) Corupţia în administraţia fiscalã şi cea vamalã:
cadrul legislativ care reglemeteaza scutirile de impozite va cuprinde şi metodologii clare şi precise care sa permitã aplicarea unitarã tuturor beneficiarilor acestora;
reducerea fiscalitatii prin diminuarea numãrului de taxe şi de impozite;
înfiinţarea cazierului fiscal al contribuabililor ca mijloc de evidenta şi de urmãrire a contribuabililor cu risc fiscal ridicat;
constituirea unei baze de date la nivel naţional cuprinzând agenţii economici care au restante mari la bugetul de stat;
dezvoltarea şi implementarea unui program coerent de educaţie etica a personalului autoritãţii vamale, precum şi intensificarea activitãţii organismului propriu de control şi aplicarea ferma a mãsurilor de prevenire a coruptiei în domeniul vamal;
dezvoltarea fluxului de raportare, informare şi popularizare atât a performantelor, cat şi a cazurilor de conduita inadecvata a personalului vamal;
standardizarea procedurilor de vamuire şi de percepere a taxelor vamale, precum şi folosirea sistemelor computerizate de control la punctele de trecere a frontierei de stat;
înfiinţarea ghiseului unic de încasare a taxelor în punctele de control la trecerea frontierei de stat;
folosirea frecventa a sondajelor de opinie în rândul plãtitorilor de taxe şi impozite.

B. Reforma sistemului de management al resurselor financiare publice
Obiective:
----------
instituirea unor proceduri transparente în domeniul achiziţiilor publice şi al privatizãrii, precum şi specializarea funcţionarilor publici însãrcinaţi cu aplicarea legislaţiei în aceste domenii;
asigurarea unui control eficient al execuţiei bugetare (sistemul trezoreriei);
limitarea fondurilor şi a tranzacţiilor extrabugetare;
fundamentarea temeinica a prevederilor bugetare pentru venituri;
asigurarea unui sistem performant de audit intern şi extern care sa furnizeze Guvernului şi Parlamentului rapoarte privind modul de gestionare şi administrare a fondurilor publice.

4.2. Crearea unui sector privat competitiv
Concentrarea puterii economice la nivelul unui numãr redus de societãţi comerciale, precum şi neparticiparea sectorului privat la procesul de luare a deciziilor fundamentale pentru mediul de afaceri conduc la vulnerabilitatea statului în fata mecanismelor de acaparare "state capture". Crearea unui sector privat competitiv constituie o prioritate a politicii economice a României, în acest sens impunandu-se reformarea legislaţiei comerciale, reglementarea stricta a regimului societãţilor comerciale cu capital de stat, promovarea competiţiei economice şi cooperarea cu asociaţiile patronale.

Obiective:
----------
a) Reforma legislaţiei comerciale:
simplificarea şi sistematizarea legislaţiei comerciale;
reglementarea corespunzãtoare a activitãţii regiilor autonome şi a altor entitãţi care nu îşi desfãşoarã activitatea în condiţii depline de concurenta;
reducerea birocratiei în domeniul înregistrãrii societãţilor comerciale, inclusiv prin concentrarea procedurilor ce trebuie efectuate într-o singura clãdire;
simplificarea şi clarificarea procedurilor de realizare a inspectiilor la agenţii economici;
necesitatea introducerii unor proceduri puţin costisitoare de atacare a deciziilor administrative de cãtre agenţii economici.
b) Regimul societãţilor comerciale cu capital de stat:
declararea publica a proprietãţii acţiunilor;
introducerea publicãrii de rapoarte de audit standardizate elaborate de entitãţi independente;
stabilirea unui cadru legal eficient pentru a asigura exerciţiul drepturilor creditorilor;
aplicarea susţinutã a standardelor etice în afaceri.
c) Promovarea competiţiei economice:
transparenta în domeniul privatizãrii şi al reglementãrilor în materie;
necesitatea privatizãrii structurilor economiei de stat, mai ales a celor din domeniul extragerii şi prelucrãrii resurselor şi al infrastructurii;
restructurarea competitivã prealabilã a agenţilor economici supuşi procesului de privatizare;
elaborarea legii antimonopol şi impotriva practicilor comerciale neloiale;
creşterea transparenţei în ceea ce priveşte structura parteneriatului agenţilor economici şi a operaţiunilor comerciale şi bancare, în special prin: declararea patrimoniului, ţinerea unor registre eficiente, supravegherea operaţiunilor comerciale de cãtre o structura independenta.
d) Asociaţii patronale:
cooperarea cu asociaţiile patronale ca structuri legitime de reprezentare a intereselor colective în procesul de elaborare a actelor normative în materie.

4.3. Reforma legislativã
Reforma legislativã urmãritã de Guvernul României contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea şi securitatea vieţii sociale şi la dezvoltarea unei economii de piaţa viabile.
Obiective:
----------
modificarea şi completarea legislaţiei privind prevenirea şi controlul coruptiei şi al spalarii banilor, pentru deplina armonizare a legislaţiei interne cu acquisul comunitar;
elaborarea şi adoptarea legislaţiei speciale privind prevenirea şi controlul criminalitatii, cu referire specialã la prevenirea şi controlul traficului de persoane şi al criminalitatii prin intermediul sistemelor informatice;
modificarea şi completarea legislaţiei în sensul asigurãrii protecţiei martorilor şi a victimelor;
elaborarea unui nou cod penal, în contextul unificãrii legislaţiei penale la nivel european. Noul cod penal trebuie sa fie un instrument funcţional de realizare a politicii penale prin care societatea sa fie mai bine apãratã impotriva unor fenomene cu profunde implicaţii asupra societãţii, cum ar fi fenomenul coruptiei;
modificarea şi completarea Codului de procedura penalã în lumina deciziilor Curţii Constituţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului;
îmbunãtãţirea legislaţiei comerciale, reforma cadrului legislativ privind falimentul, precum şi a procedurii falimentului judiciar cu caracter transnational;
crearea unui mecanism eficient de consultare şi de informare a comunitãţii cu privire la adoptarea legislaţiei (accesul publicului la proiectele de lege de interes general).

5. TRANSPARENTA IN ACTIVITATEA POLITICA

Corupţia are o accentuata dimensiune politica determinata de posibilitatea includerii în sfera manifestãrii acestui fenomen a inaltilor demnitari ai statului, a liderilor politici şi a partidelor politice.
Starea globalã a societãţii se poate deteriora dacã legile, exerciţiul politic şi comercial permit celor care deţin puterea sa câştige, prin practici ilicite, noi resurse, noi zone de influenta, accentuand inegalitatea socialã şi punând în pericol chiar ordinea politica democratica.
Obiective:
----------
reglementarea riguroasã a regimului imunitãţilor;
reglementarea conflictului de interese (regimul incompatibilitãţilor);
elaborarea unei grile de evaluare proiectelor de acte normative, astfel încât acestea sa nu poatã fi folosite pentru satisfacerea unor interese de grup sau clientelare;
reglementarea activitãţilor de lobby;
reglementarea simpla şi clara a regulilor de finanţare a partidelor politice şi a campaniilor electorale;
reglementarea modalitãţilor de control asupra surselor de finanţare a partidelor politice şi asupra modului de cheltuire a resurselor.

6. COOPERAREA INTERNAŢIONALA
Prevenirea coruptiei constituie o preocupare constanta a organismelor internaţionale, în acest sens fiind elaborata şi adoptatã o serie de documente internaţionale care reglementeazã problematica luptei anticoruptie. Programul respecta prevederile celor mai importante documente elaborate în domeniu de organizaţiile şi organismele internaţionale.




──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Document Convenţia O.N.U. impotriva criminalitatii organizate
internaţional transnationale, precum şi protocoale adiţionale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stadiul A fost semnatã de România în decembrie 2000.
semnãrii/ratificãrii Au fost începute formalitãţile pentru ratificarea
convenţiei.
A fost adoptatã <>Legea nr. 296/2001 privind
extrãdarea.
A fost aprobat de cãtre Guvern proiectul de lege
privind prevenirea şi combaterea traficului de
persoane.
A fost adoptatã Ordonanţa de urgenta a Guvernului
nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte
sãvârşite în afarã teritoriului tarii de cetãţeni
romani sau de persoane fãrã cetãţenie domiciliate
în România.

Obligaţii prevãzute Definirea unor termeni şi incriminarea unor fapte
de convenţie penale conform convenţiei şi protocoalelor:
- grup criminal organizat
- grup structurat
- trafic de persoane
- infracţiune de natura transnationala sãvârşitã
de un grup criminal organizat
- participarea la un grup organizat
- spalarea produsului infracţiunii
- obstructionarea bunei funcţionari a justiţiei
- infracţiune cu caracter grav
- faptele de corupţie ale unui agent public strãin
sau funcţionar internaţional
Reglementarea rãspunderii penale a persoanelor
juridice
Ridicarea secretului bancar
Protecţia martorilor
Extrãdarea şi asistenta juridicã
Mãsuri de prevenire şi control al criminalitatii
organizate

Mãsuri Elaborarea şi adoptarea proiectului legii pentru
ratificarea convenţiei şi a celor doua protocoale
adiţionale
Adoptarea proiectului legii privind prevenirea si
combaterea traficului de persoane
Modificarea <>Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea
şi sancţionarea spalarii banilor
Elaborarea şi adoptarea unei legi privind
prevenirea şi combaterea criminalitatii organizate
Elaborarea şi adoptarea proiectului legii privind
protecţia martorului
Elaborarea şi adoptarea legii de modificare a
<>Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea
şi sancţionarea faptelor de corupţie
Elaborarea şi adoptarea legii pentru modificarea
Codului penal şi a Codului de procedura penalã
Adoptarea legii privind asistenta judiciarã in
materie penalã
Implementarea Planului naţional de prevenire si
combatere a traficului de persoane
Elaborarea şi adoptarea strategiei naţionale de
prevenire şi combatere a criminalitatii
organizate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Document Convenţia penalã a Consiliului Europei
internaţional privind corupţia
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stadiul A fost semnatã de România la 27 ianuarie 1999.
semnãrii/ratificãrii Guvernul României a aprobat proiectul de lege privind
ratificarea convenţiei.
Proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului.

Obligaţii prevãzute Incriminarea urmãtoarelor fapte:
de convenţie - infracţiuni de corupţie activa sau pasiva sãvârşite
de funcţionari publici strãini, membri ai adunãrilor
publice strãine, funcţionari ai organizaţiilor
internaţionale, membri ai adunãrilor parlamentare
internaţionale
- corupţia activa şi pasiva în sectorul privat
- spalarea banilor ca produs al infracţiunilor
de corupţie
Reglementarea rãspunderii persoanelor juridice pentru
infracţiunile de corupţie activa, trafic de influenta
şi spalare de bani, sãvârşite în beneficiul lor de
cãtre o persoana fizica etc.

Mãsuri Adoptarea legii de ratificare
Modificarea <>Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si
sancţionarea spalarii banilor
Elaborarea şi adoptarea proiectului legii privind
protecţia martorului
Elaborarea şi adoptarea legii de modificare a Legii
nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si
sancţionarea faptelor de corupţie
Elaborarea şi adoptarea legii pentru modificarea
Codului penal şi a Codului de procedura penalã
Implementarea Programului naţional de prevenire a
coruptiei şi a Planului naţional de acţiune impotriva
coruptiei
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Document Convenţia civilã a Consiliului Europei
internaţional privind corupţia
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stadiul A fost semnatã de România la 4 noiembrie 1999.
semnãrii/ratificãrii Guvernul României a aprobat proiectul de lege privind
ratificarea convenţiei.
Proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului.

Obligaţii prevãzute Crearea unui cadru legal intern care sa permitã
de convenţie despãgubirea efectivã a persoanelor care au suferit
un prejudiciu în urma comiterii unei fapte de
corupţie, inclusiv posibilitatea obţinerii
unei compensaţii

Mãsuri Adoptarea legii de ratificare
Implementarea Programului naţional de prevenire a
coruptiei şi a Planului naţional de acţiune impotriva
coruptiei
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Document Convenţia Consiliului Europei privind spalarea,
internaţional descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor
infracţiunii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stadiul A fost semnatã de România la 18 martie 1997.
semnãrii/ratificãrii

Obligaţii prevãzute Incriminarea faptei de spalare a produsului
de convenţie infracţiunii conform convenţiei
Mãsuri de confiscare a produsului infracţiunilor cu
caracter transnational
Rãspunderea penalã a persoanelor juridice
Ridicarea secretului bancar
Extrãdarea şi asistenta juridicã

Mãsuri Elaborarea şi adoptarea legii pentru ratificarea
convenţiei
Modificarea <>Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si
sancţionarea spalarii banilor
Elaborarea şi adoptarea legii pentru modificarea
Codului penal şi a Codului de procedura penalã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Document Convenţia OECD privind lupta impotriva coruptiei
internaţional în rândul funcţionarilor strãini în tranzacţii
comerciale internaţionale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stadiul Nu este semnatã.
semnãrii/ratificãrii Au fost declansate formalitãţile pentru dobândirea
statutului de membru cu drepturi depline în grupul
de lucru privind combaterea coruptiei în tranzacţiile
comerciale internaţionale.

Obligaţii prevãzute Incriminarea unor fapte penale:
de convenţie - corupţia activa şi pasiva în tranzacţiile comerciale
internaţionale a funcţionarilor publici nationali,
funcţionarilor publici strãini şi a funcţionarilor
organizaţiilor internaţionale
- spalarea banilor ca produs al infracţiunilor
de corupţie
- traficul de influenta
Reglementarea rãspunderii persoanelor juridice pentru
infracţiunile de corupţie activa, trafic de influenta
şi spalare de bani, sãvârşite în beneficiul lor de
cãtre o persoana fizica etc.

Mãsuri Accelerarea procedurilor privind dobândirea statutului
de membru cu drepturi depline în grupul de lucru
privind combaterea coruptiei în tranzacţiile comerciale
internaţionale
Acceptarea României de cãtre OECD ca parte la grupul
de lucru, urmatã de semnarea şi ratificarea convenţiei
Elaborarea şi adoptarea legii de modificare a Legii
nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si
sancţionarea faptelor de corupţie
Modificarea <>Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si
sancţionarea spalarii banilor
Elaborarea şi adoptarea legii pentru modificarea
Codului penal şi a Codului de procedura penalã
Implementarea Programului naţional de prevenire a
coruptiei şi a Planului naţional de acţiune
impotriva coruptiei
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



Ratificarea în regim de urgenta a convenţiilor privind corupţia va alinia cadrul normativ din România la exigenţele legislaţiei comunitare şi va asigura condiţiile pentru prevenirea şi controlul coruptiei potrivit standardelor internaţionale.
Alte documente internaţionale relevante în domeniul prevenirii şi controlului social al coruptiei:
a) Organizaţia Naţiunilor Unite:
Codul de conduita pentru funcţionari publici (Rezoluţia nr. 51/59 din 12 decembrie 1996);
Declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite impotriva coruptiei şi mitei în tranzacţiile comerciale internaţionale (Rezoluţia nr. 51/191 din 21 februarie 1997);
Acţiunea impotriva coruptiei şi mitei în tranzacţii comerciale internaţionale (Rezoluţia nr. 53/176 din 25 ianuarie 1999);
Rezoluţia cu privire la prevenirea şi combaterea practicilor coruptive şi transferului ilegal de fonduri (Rezoluţia nr. 55/188 din 20 decembrie 2000);
Programul global anticoruptie din 23 aprilie 1999.
b) Consiliul Europei:
Cele 20 de principii privind lupta impotriva coruptiei, emise de Consiliul Europei - Rezoluţia nr. 97/24, adoptatã de Comitetul de Miniştri la 6 noiembrie 1997;
Grupul de state de lupta impotriva coruptiei (GRECO) - Rezoluţia nr. 99/5, adoptatã la 1 mai 1999. România este membru fondator al GRECO.
c) Uniunea Europeanã:
Pactul de preaderare privind criminalitatea organizatã, cu ţãrile candidate din Europa Centrala şi de Est şi Cipru;
Convenţia privind lupta impotriva coruptiei în care sunt implicaţi funcţionari ai Comunitãţilor Europene sau funcţionari ai statelor membre ale Uniunii Europene;
Protocolul încheiat în temeiul articolului K.3 din Tratatul Uniunii Europene, adiţional la Convenţia cu privire la protejarea intereselor financiare ale Comunitãţilor Europene;
Acţiunea comuna din 22 decembrie 1998, adoptatã de Consiliu în temeiul articolului K.3 din Tratatul Uniunii Europene, privind corupţia în sectorul privat (98/742/JAI).
Obiective:
----------
ratificarea documentelor internaţionale în materie;
adoptarea de cãtre România a unui rol activ în cadrul formelor de cooperare internaţionala - GRECO, PACO şi Pactul de stabilitate;
dezvoltarea schimbului de informaţii între instituţiile romane şi strãine cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al coruptiei, în vederea asigurãrii operativitatii acţiunilor de urmãrire, cercetare si, dupã caz, a extrãdãrii persoanelor care au sãvârşit infracţiuni de corupţie pe teritoriul României.

7. COOPERAREA INSTITUŢIILOR STATULUI CU SOCIETATEA CIVILĂ

Un obiectiv major al politicii de prevenire îl constituie implicarea societãţii civile în acţiunile de prevenire a coruptiei şi informarea opiniei publice cu privire la costurile, cauzele şi consecinţele coruptiei.

7.1. Rolul organizaţiilor neguvernamentale:
elaborarea şi derularea unei campanii permanente care sa aibã ca obiect constientizarea de cãtre opinia publica a pericolului reprezentat de corupţie;
formularea şi promovarea de cãtre aceste organizaţii a unor planuri de acţiune impotriva coruptiei;
elaborarea şi publicarea de materiale informative privind legislaţia şi mãsurile impotriva coruptiei;
monitorizarea de cãtre aceste organizaţii a acţiunilor şi deciziilor Guvernului care au relevanta în domeniul prevenirii şi controlului social al coruptiei;
utilizarea sondajelor de opinie şi a evaluãrilor-diagnostic privind evoluţia fenomenului coruptiei.

7.2. Rolul mass-media:
informarea corecta a opiniei publice cu privire la fenomenul coruptiei şi la demersurile autoritãţilor în domeniul prevenirii şi controlului social al coruptiei, inclusiv prin organizarea de seminarii, conferinţe şi ateliere de lucru pe aceasta tema;
asigurarea libertãţii presei, ale carei eforturi de a descoperi fapte de corupţie trebuie încurajate;
participarea reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în prevenirea şi controlul social al coruptiei la conferinţe de presa, emisiuni informative de radio sau de televiziune şi la alte acţiuni de acest gen.

7.3. Educaţia civicã
Promovarea educaţiei civice, în special în rândul tineretului, reprezintã o latura importanta a prevenirii fenomenului coruptiei şi impune derularea unor programe specifice în centrele de învãţãmânt, în special în licee şi universitãţi.
Obiectiv:
---------
includerea în programele şcolare şi universitare a unor cursuri de educaţie civicã care sa asigure studiul elementelor de baza privind sistemul judiciar, administraţia publica, legislaţia.

8. IMPLEMENTAREA SI MONITORIZAREA ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELOR PROGRAMULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE A CORUPTIEI

In vederea asigurãrii coordonãrii şi monitorizarii acţiunilor de implementare a Programului naţional de prevenire a coruptiei, în cadrul Comitetului Naţional de Prevenire a Criminalitatii se constituie Grupul central de analiza şi coordonare a activitãţilor de prevenire a coruptiei. Grupul îşi va desfãşura activitatea sub coordonarea Corpului de control al primului-ministru, în cadrul sau urmând sa fie cooptaţi experţi din cadrul instituţiilor cu atribuţii în prevenirea şi controlul social al coruptiei, precum şi reprezentanţi ai societãţii civile - organizaţii neguvernamentale şi ai organismelor internaţionale.
Obiectivele Grupului central de analiza şi coordonare a activitãţilor de prevenire a coruptiei:
8.1. Monitorizarea implementãrii programelor de prevenire a coruptiei:
monitorizarea implementãrii Programului naţional de prevenire a coruptiei;
definitivarea Planului naţional de acţiune impotriva coruptiei, precum şi elaborarea, în colaborare cu instituţiile interesate, a planurilor sectoriale de prevenire a coruptiei, cu prevederea clara a obiectivelor, a etapelor de punere în aplicare şi a instituţiilor responsabile cu realizarea acestora;
monitorizarea implementãrii Planului naţional de acţiune impotriva coruptiei şi a planurilor sectoriale.

8.2. Dezvoltarea cooperãrii interinstitutionale şi a relatiei cu societatea civilã:
facilitarea cooperãrii între instituţiile cu atribuţii în domeniul prevenirii coruptiei, precum şi între acestea şi societatea civilã;
coordonarea eforturilor acestor instituţii prin facilitarea schimbului de informaţii, încurajarea desfãşurãrii în comun a unor acţiuni, obţinerea resurselor umane sau tehnice necesare unor acţiuni de amploare, identificarea şi soluţionarea principalelor impedimente apãrute în practica;
oferirea unei imagini complete şi coerente a eforturilor autoritãţilor romane în acest domeniu.

8.3. Constituirea unei baze de date:
constituirea unei baze de date informatizate care sa centralizeze date statistice privind evoluţia fenomenului coruptiei în România şi pe plan internaţional, rezultate ale sondajelor de perceptie a coruptiei, studii criminologice, iniţiative şi proiecte interne şi internaţionale de prevenire şi control social al coruptiei;
furnizarea acestor date instituţiilor interesate.

8.4. Informarea Comitetului Naţional de Prevenire a Criminalitatii:
elaborarea semestriala a unui raport privind stadiul implementãrii Programului naţional de prevenire a coruptiei şi a Planului naţional de acţiune impotriva coruptiei;
elaborarea, ori de câte ori este cazul, de rapoarte privind cele mai importante acţiuni, principalele dificultãţi apãrute în practica şi propuneri pentru îmbunãtãţirea cadrului legislativ sau institutional în acest domeniu;
elaborarea şi publicarea anuala a unui raport privind evoluţia fenomenului coruptiei, cu analizarea cauzelor, consecinţelor şi a soluţiilor ce se impun.


PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE IMPOTRIVA CORUPTIEI
2001-2004*)

-----------------
*) Rubricile 5, 6 şi 7 se completeazã şi se actualizeazã dupã aprobarea direcţiilor generale ale Planului naţional de acţiune impotriva coruptiei în procesul de implementare a Programului naţional de prevenire a coruptiei.





──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Obiectivul Modalitati Institutia Partener Factori Criteriu Termen
de realizare responsabila de risc de performanta
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3 4 5 6 7
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cercetare si evaluare
Identificarea - Inventarierea si Comitetul National - Consiliul - Abordare - Concluzii Iunie 2002
cauzelor coruptiei si diseminarea de Prevenire a Legislativ superficiala si pertinente care sa
a punctelor de studiilor si Criminalitatii in - Delegatia lipsa de cooperare conduca la gasirea
vulnerabilitate la cercetarilor colaborare cu: Comisiei Europene intre institutiile solutiilor pentru
coruptie realizate pana in - Ministerul in Romania responsabile si diminuarea
prezent in domeniul Justitiei - Banca Mondiala parteneri fenomenului
prevenirii - Ministerul Public - Agentii ale coruptiei
coruptiei - Ministerul de Natiunilor Unite
- Analiza informatiilor Interne - Reprezentantii
existente, provenite - Directia generala catedrelor de
din diferite surse de informatii a profil din mediile
(mass-media, apararii din cadrul universitare
organizatii Ministerului Apararii - Organizatii
neguvernamentale etc.) Nationale neguvernamentale
si identificarea - Serviciul Roman - Institutul National
nevoilor de cercetare de Informatii de Criminologie*)
pentru viitor
- Centralizarea - Serviciul de - Realizarea bazei Decembrie
acestora intr-o Informatii Externe de date 2002
baza de date
nationala
- Evaluarea legislatiei - Ministerul - Propuneri Trimestrul
anticoruptie Informatiilor Publice concrete de IV 2002
existente, a - Ministerul modificare a
corelarii acesteia cu Dezvoltarii si legislatiei
acquisul comunitar si Prognozei
prezentarea de - Ministerul
propuneri legislative Finantelor Publice
Elaborarea de - Adoptarea unui Comitetul National - Consiliul - Intarziere si - Cresterea Trimestrul
planuri plan de actiune de Prevenire a Legislativ formalism in increderii II 2002
sectoriale de sectorial pentru Criminalitatii in - Delegatia intocmirea si punerea opiniei publice
actiune impotriva fiecare domeniu colaborare cu: Comisiei Europene in aplicare a in institutiile
coruptiei vulnerabil la - Ministerul in Romania planurilor de actiune statului
coruptie: justitie, Justitiei - Banca Mondiala - Diminuarea
administratie - Ministerul Public - Agentii ale nivelului
publica, finante - Ministerul de Natiunilor Unite coruptiei
publice etc., cu Interne - Institutul National
prevederea - Institutii si de Criminologie
obiectivelor, ministere cu - Organizatii
masurilor atributii in domeniul neguvernamentale
legislative, sigurantei nationale - Reprezentantii
institutionale si - Ministerul catedrelor de
de alta natura, a Administratiei profil din mediile
termenelor de Publice universitare
indeplinire si a - Ministerul
institutiei Finantelor Publice
responsabile de - Ministerul
realizarea Informatiilor Publice
acestuia - Ministerul Dezvoltarii
si Prognozei
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Masuri preventive

Coduri de conduita - Adoptarea de - Comitetul - Organizatii - Disfunctionalitati - Adoptarea si Trimestrul
coduri etice National de neguvernamentale in crearea unui sistem implementarea III 2002
(deontologice) Prevenire a - Mass-media sanctionator pentru codurilor de
pentru magistrati, Criminalitatii in - Organizatii cazul incalcarii conduita
politisti, colaborare cu sindicale prevederilor codurilor
functionari ministerele si
vamali, institutiile implicate
functionari publici
si alte categorii
de functionari
- Organizarea de 2002-2004
cursuri si seminarii
privind deontologia
profesionala
- Asigurarea cunoasterii 2001-2004
de catre public a
drepturilor si
obligatiilor prevazute
de codurile
deontologice
___________
*) Urmeaza sa fie infiintat.

- Stabilirea unui
mecanism de
monitorizare a
respectarii codurilor
de conduita
- Intarirea rolului
Agentiei
Nationale a
Functionarilor
Publici
Declararea averilor - Evaluarea - Comitetul National - Consiliul - Legea existenta - Modificarea Trimestrul
legislatiei in de Prevenire a Legislativ sa fie considerata legii in sensul IV 2001
vigoare privind Criminalitatii in - Organizatii suficienta eliminarii
declararea averilor, colaborare cu neguvernamentale posibilitatilor de
procedura declararii ministerele si eludare a acesteia
averilor, eficienta institutiile prin nedeclararea
acestei proceduri implicate averii
- Instituirea unui
mecanism de
monitorizare a
implementarii
prevederilor legii
Reglementarea - Propunerea de - Ministerul Justitiei - Consiliul - Disfunctionalitati in - Limitarea Trimestrul
imunitatilor masuri in vederea Legislativ procesul de modificare aplicabilitatii IV 2002
reglementarii a reglementarii imunitatilor de
imunitatii, in imunitatilor orice natura
sensul ca aceasta
sa nu favorizeze
abuzul de putere
Reglementarea - Evaluarea - Ministerul Justitiei - Consiliul - Disfunctionalitati - Adoptarea legii Trimestrul
conflictului de legislatiei actuale Legislativ in procesul de I 2002
interese (regimul privind conflictul modificare a
incompatibilitatilor) de interese reglementarilor in
- Initierea unui vigoare Trimestrul
proiect de lege care III 2002
sa reglementeze
conflictul de
interese
Reglementarea - Evaluarea - Ministerul - Consiliul - Dificultati in - Adoptarea legii Trimestrul
lobbyului legislatiei actuale Justitiei Legislativ procesul de adoptare a privind lobbyul I 2002
privind lobbyul activitatilor de lobby
- Initierea unui Trimestrul
proiect de lege II 2002
privind lobbyul
Reglementarea - Evaluarea - Ministerul Justitiei - Consiliul - Dificultati in - Asigurarea Trimestrul
finantarii legislatiei actuale - Ministerul Legislativ procesul de definire a transparentei IV 2001
partidelor politice privind finantarea Finantelor Publice regulilor de finantare finantarii
si a campaniilor partidelor politice a partidelor politice partidelor politice
electorale si a campaniilor si a modului de
electorale utilizare a
fondurilor
- Initierea unui Trimestrul
proiect de lege II 2002
privind finantarea
partidelor politice
si a campaniilor
electorale
Accesul la informatii - Evaluarea - Ministerul - Consiliul - Dificultati in - Adoptarea legilor 2001-2002
si protectia datelor legislatiei actuale Informatiilor Publice Legislativ procesul de adoptare privind accesul la
personale privind accesul la - Ministerul Justitiei - Avocatul a legilor respective informatii si
informatii Poporului protectia datelor
- Accelerarea - Organizatii personale
procedurii de neguvernamentale - Luarea masurilor
adoptare a legii necesare pentru
privind accesul aplicarea eficienta
la informatii a acestor legi

- Derularea unei
campanii de
constientizare a
principalelor
prevederi ale legii
privind accesul la
informatii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Consolidarea
capacitatii de
combatere a coruptiei

Structuri - Intarirea rolului: - Ministerul - Delegatia - Insuficienta - Performante 2001-2004
specializate de Justitiei Comisiei Europene resurselor umane concrete reflectate
combatere a coruptiei - Sectiei de combatere - Ministerul Public in Romania - Lipsa fondurilor in scaderea
a coruptiei si a - Ministerul de - Banca Mondiala necesare diferentelor dintre
criminalitatii Interne - Agentii ale criminalitatea
organizate din cadrul - Ministerul Natiunilor Unite reala si cea
Parchetului de pe Finantelor Publice - Organizatii descoperita in
langa Curtea Suprema - Directia neguvernamentale materia coruptiei
de Justitie; Generala a Vamilor
- serviciilor si
birourilor de combatere
a coruptiei si
criminalitatii
organizate in cadrul
parchetelor de pe langa
curtile de apel,
respectiv tribunale;
- Directiei Politiei
economico-financiare din
cadrul Inspectoratului
General al Politiei si
formatiunile specializate
subordonate
Statutul - Procurorul trebuie - Ministerul - Consiliul Suprem - Nemodificarea - Operativitate 2001-2004
reprezentantilor sa aiba acces la toate Justitiei de Aparare a Tarii legislatiei in vigoare in investigarea
institutiilor cu informatiile necesare - Ministerul Public - Lipsa de fonduri cazurilor de
atributii in domeniul in ancheta privind - Ministerul de coruptie si o
prevenirii si savarsirea faptelor de Interne buna finalitate
combaterii coruptiei coruptie, inclusiv la - Ministerul judiciara
cele detinute de Finantelor Publice
structurile - Ministerul
informative si de Administratiei
investigatie Publice
- Subordonarea politiei Trimestrul
judiciare Ministerului IV 2002
Public
- Dezvoltarea mijloacelor 2001-2004
de protectie a
magistratului,
politistului, ofiterului
de informatii, agentului
sub acoperire si
informatorului
- Asigurarea unui nivel 2001-2004
decent de trai si de
salarizare pentru
reprezentantii
institutiilor cu
atributii in domeniul
prevenirii si combaterii
coruptiei
Pregatire - Efectuarea de - Ministerul - Delegatia - Programe de - Crearea unui corp 2001-2004
profesionala stagii de pregatire Justitiei Comisiei Europene pregatire ineficiente de profesionisti
specializata si cursuri de - Ministerul Public in Romania - Lipsa fondurilor - Celeritatea si
perfectionare - Ministerul de - Banca Mondiala necesare calitatea modului
profesionala atat Interne - Agentii ale de solutionare a
pentru practicienii - Oficiul National Natiunilor Unite cauzelor de coruptie
debutanti, cat si de Prevenire si - Organizatii
pentru cei cu Combatere a neguvernamentale
experienta Spalarii Banilor
- Directia
Generala a Vamilor
- Crearea unor modalitati - Centrul SECI
efective de cooperare
internationala intre
specialistii in domeniu,
in vederea schimbului de
informatii si de
experienta (de exemplu:
Tempus, Octopus)
Mijloace tehnice - Asigurarea mijloacelor - Ministerul - Delegatia - Lipsa de fonduri - Dotarea tehnico- 2001-2004
tehnice necesare in Justitiei Comisiei Europene materiala
activitatea de - Ministerul Public in Romania corespunzatoare
descoperire si - Ministerul de - Banca Mondiala
investigare a faptelor de Interne - Agentii ale
coruptie (de exemplu: - Ministerul Natiunilor Unite
aparatura electronica de Finantelor Publice - Organizatii
supraveghere audio si neguvernamentale
video, crearea de baze de
date conectate la o retea
computerizata nationala
si internationala etc.)
Tehnici investigative - Modificarea legislatiei - Ministerul - Neadoptarea unei - Crearea unui 2001-2002
in sensul utilizarii Justitiei legislatii specifice cadru legal
agentului sub acoperire - Ministerul Public corespunzator
si a mijloacelor de - Ministerul de combaterii
supraveghere electronica Interne fenomenului
necesare, a coruptiei
informatorului in
activitatile de
descoperire a
infractiunilor de
coruptie - Asigurarea
protectiei martorului in
investigarea si probarea
cazurilor de coruptie
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Reforma
institutionala

Reforma sistemului - Modificarea Legii - Ministerul - Consiliul - Intarzierea - Exercitiul Trimestrul
judiciar pentru organizarea Justitiei Legislativ modificarii legislatiei independent si I 2002
Independenta, judecatoreasca - Ministerul Public - Asociatiile - Opozitie la impartial al
autoritate, nr. 92/1992, in sensul - Consiliul profesionale ale reconsiderarea rolului actului de justitie
profesionalism si sporirii rolului si Superior al magistratilor Parchetului - Cresterea
promovare pe ponderii Consiliului Magistraturii - Delegatia calitatii actului
criterii obiective Superior al Magistraturii Comisiei Europene de justitie
in magistratura in selectarea, numirea, in Romania
promovarea si eliberarea - Banca Mondiala
din functie a - Agentii ale
magistratilor pe criterii Natiunilor Unite
strict obiective si - Organizatii
profesionale neguvernamentale
- Reconsiderarea rolului
parchetelor si al
procurorului in vederea
asigurarii autoritatii
si independentei reale a
Ministerului Public
Managementul - Dezvoltarea - Ministerul - Delegatia - Implementarea - Functionarea 2001-2004
instantei/Parchetului programelor de Justitiei Comisiei Europene necorespunzatoare cu eficienta a
management al - Ministerul Public in Romania a programelor care institutiilor
instantei/Parchetului - Consiliul - Banca Mondiala ar genera aprecieri - Cresterea
- Introducerea de Superior al - Agentii ale nerealiste privind transparentei in
metode moderne Magistraturii Natiunilor Unite eficienta lor activitatea
de repartizare a - Organizatii organelor judiciare
cauzelor, precum neguvernamentale
si verificarea
solutionarii cu
celeritate a
acestora
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Reforma
administratiei publice

Relatia - Asigurarea - Ministerul - Asociatiile
cetatean-functionar respectarii de Administratiei profesionale ale - Neindeplinirea - Cresterea 2001-2004
public catre functionarii Publice functionarilor atributiilor de calitatii
publici a - Agentia publici serviciu serviciilor publice
obligatiilor ce le Nationala a - Organizatii - Cresterea
revin in relatia cu Functionarilor Publici sindicale increderii in
cetateanul - Banca Mondiala functionarii
- Agentii ale publici
Natiunilor Unite
- Organizatii
neguvernamentale
Selectia - Instituirea unui - Ministerul - Asociatiile - Nerespectarea - Functionari 2001-2004
functionarilor sistem de selectare, Administratiei profesionale ale criteriilor eficiente si publici bine
publici promovare si evaluare Publice functionarilor obiective de selectie pregatiti
periodica, conform publici profesional
legii, a functionarilor - Agentia - Organizatii
publici, bazat exclusiv Nationala a sindicale
pe recunoasterea Functionarilor Publici - Banca Mondiala
obiectiva a meritelor - Agentii ale
si performantelor Natiunilor Unite
profesionale - Organizatii
neguvernamentale
Stoparea birocratiei - Rationalizarea - Ministerul - Asociatiile - Organizare - Operativitate in 2001-2004
circuitului Administratiei profesionale ale ineficienta solutionarea
documentelor Publice functionarilor publici - Formalism in cererilor
- Simplificarea - Agentia - Banca Mondiala exercitarea cetatenilor
procedurilor de emitere Nationala a - Agentii ale controlului de - Eliminarea
de catre autoritatile Functionarilor Natiunilor Unite catre manageri verigilor
administrative a Publici - Organizatii ineficiente
avizelor, neguvernamentale - Infiintarea
autorizatiilor sau ghiseului unic
licentelor
- Infiintarea, acolo unde
s-ar dovedi eficient, a
oficiului unic de primire
a solicitarilor
cetatenilor
Reforma sistemului - Dezvoltarea si - Ministerul - Organizatii - Legislatie - Diminuarea 2001-2004
finantelor publice aplicarea unei Finantelor Publice neguvernamentale ambigua si neclara fenomenului de
legislatii simple si - Ministerul - Organizatii - Interpretarea si coruptie in domeniu
clare privind Administratiei patronale aplicarea incorecta - Transparenta
regimul achizitiilor Publice si arbitrara a operatiunilor ce
publice si al legislatiei implica utilizarea
privatizarilor banului public
- Organizarea unor sesiuni - Aplicarea unitara
de instruire pentru a legislatiei in
functionarii publici materie
insarcinati cu aplicarea
legislatiei privind
achizitiile publice si
privatizarea,
interpretarea si
clarificarea
reglementarilor cu
caracter fiscal sau
referitoare la obligatii
asociate autorizatiilor,
permiselor si licentelor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cooperarea
internationala

Semnarea/ratificarea - Ratificarea - Parlamentul - Delegatia - Intarzierea - Ratificarea 2001-2004
conventiilor conventiilor penala si - Ministerul Comisiei Europene ratificarii conventiilor in
civila privind coruptia, Justitiei in Romania conventiilor regim de urgenta
adoptate de Consiliul - Ministerul - Consiliul
Europei si semnate de Afacerilor Externe Legislativ
Romania - Ministerul - Reprezentantele
Integrarii Europene organizatiilor
internationale
- Organizatii
- Conventia Consiliului neguvernamentale
Europei privind spalarea,
descoperirea, sechestrarea
si confiscarea produselor
infractiunii
- Conventia OECD privind
combaterea coruptiei in
randul functionarilor
straini in tranzactii
internationale;
- Conventia Organizatiei
Natiunilor Unite privind
criminalitatea organizata
transnationala
Armonizare - Modificarea - Ministerul - Consiliul - Intarzierea Implementarea in 2001-2002
legislativa prevederilor Legii Justitiei Legislativ armonizarii legislatiei sistemul
- nr. 78/2000 si ale - Ministerul legislativ a
<>Legii nr. 21/1999 Afacerilor Externe prevederilor
- Ministerul conventiilor
- Reglementarea clara a Integrarii Europene
raspunderii pentru
savarsirea faptelor de
coruptie in tranzactiile
internationale
- Instituirea raspunderii
penale a functionarului
international pentru
savarsirea faptelor de
coruptie
- Instituirea raspunderii
penale a persoanei
juridice
Cooperarea - Participarea la - Ministerul - Delegatia - Lipsa de fonduri - Adoptarea de 2001-2004
internationala si formele de cooperare Justitiei Comisiei Europene - Resurse umane catre Romania a
programe internationala: - Ministerul Public in Romania insuficiente unui rol activ in
internationale de GRECO, PACO, Pactul - Ministerul de - Banca Mondiala cooperarea
asistenta de stabilitate, OECD Interne - Agentii ale internationala
etc. - Ministerul Natiunilor Unite
Afacerilor Externe - Organizatii
- Ministerul neguvernamentale
- Adoptarea de programe Integrarii Europene - Adoptarea si
internationale de implementarea de
asistenta in vederea programe de
implementarii programelor asistenta in
anticoruptie domeniul prevenirii
coruptiei
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Relatia cu
societatea civila

Campanii de - Derularea unei - Comitetul - Avocatul - Nerealizarea - Cresterea 2001-2004
constientizare campanii de National de Poporului colaborarii dintre nivelului de
constientizare de Prevenire a - Consiliul institutiile statului implicare a
catre societate a Criminalitatii Legislativ si reprezentantii comunitatii in
cauzelor, - Ministerul - Delegatia societatii civile si prevenirea
consecintelor si Justitiei Comisiei Europene mass-media coruptiei
costurilor coruptiei - Ministerul Public in Romania - Lipsa fondurilor
- Ministerul de - Banca Mondiala
- Publicarea de materiale Interne - Agentii ale Trimestrul
informative privind - Ministerul Natiunilor Unite II 2002
legislatia si masurile Finantelor Publice - Institutul National
anticoruptie - Ministerul de Criminologie
Informatiilor Publice - Reprezentantii
catedrelor de profil
din mediile
- Derularea acestor universitare
campanii in centrele de - Organizatii
invatamant (licee si neguvernamentale
universitati) - Mass-media
- Dezvoltarea in Trimestrul
programele scolare a unor IV 2002
cursuri de educatie civica
(care sa includa studiul
unor elemente de baza
privind sistemul judiciar,
administratia publica,
legislatie etc.)
- Realizarea unui - Transparency - Crearea unui Trimestrul
instrument de International "indice al I 2002
evaluare a Romania - coruptiei"
dimensiunii reale a Asociatia Romana
fenomenului pentru Transparenta
coruptiei (ART)
- Realizarea unor - Linii telefonice
mijloace speciale pentru
moderne de sesizarea faptelor
informare puse de coruptie
la dispozitie - Pagini web
cetatenilor
Cooperare cu - Stimularea - Comitetul - Avocatul - Nerealizarea - Realizarea de 2001-2004
organizatiile cooperarii cu National de Poporului colaborarii dintre programe comune
neguvernamentale organizatiile Prevenire a - Consiliul institutiile statului si in domeniul
si cu mass-media neguvernamentale si Criminalitatii Legislativ reprezentantii prevenirii
cu mass-media - Ministerul - Delegatia societatii civile si coruptiei
Justitiei Comisiei Europene mass-media
- Ministerul Public in Romania - Lipsa fondurilor
- Invitarea - Ministerul de - Banca Mondiala
reprezentantilor Interne - Agentii ale
societatii civile la - Ministerul Natiunilor Unite
elaborarea si Finantelor Publice - Institutul National
monitorizarea - Ministerul de Criminologie
implementarii Informatiilor Publice - Reprezentantii
Programului national catedrelor de profil
de prevenire a din mediile
coruptiei universitare
- Organizatii
neguvernamentale
- Evaluarea rolului - Mass-media
institutiei
Purtatorului de
cuvant al
institutiilor
publice
Constientizarea - Asigurarea unei - Comitetul - Agentia de - Furnizarea de - Frecventa 2001-2004
rezultatelor legaturi permanente a National de Monitorizare a informatii aparitiilor in
actiunilor pentru presei cu Prevenire a Presei nerelevante, lipsa presa scrisa si
combaterea coruptiei institutiile Criminalitatii - APPLE de transparenta din electronica a
implicate in - Ministerul - ART partea institutiilor- stirilor relevante;
prevenirea si Justitiei - Pro-Democratia sursa; distorsionarea impactul stirilor
combaterea coruptiei; - Ministerul Public tendentioasa a asupra perceptiei
atragerea - Ministerul de informatiilor de publicului -
colaboratorilor din Interne catre ziaristul aflat evaluat prin
randul populatiei - Ministerul sub presiunea sondaje de opinie
Finantelor Publice factorilor interesati
- Ministerul
Informatiilor Publice
Dezvoltarea - Cursuri de - Comitetul - Agentia de - Instabilitate - Frecventa 2001-2004
competentei specializare National de Monitorizare a profesionala, investigatiilor
ziaristului de pentru jurnalisti Prevenire a Presei motivare insuficienta jurnalistice cu
investigatie Criminalitatii - APPLE a ziaristului valoare
- Organizarea unei - Ministerul - ART probatorie
retele de ziaristi Justitiei - Pro-Democratia
specializati in - Ministerul Public
investigarea - Ministerul de
actelor de Interne
coruptie - Ministerul
Finantelor Publice
Consolidarea - Dezvoltarea unei - Comitetul - Blocul National - Presiuni ale - Crearea unui 2001-2004
statutului organizatii de tip National de Sindical angajatorilor care sindicat al
jurnalismului de sindical, care sa Prevenire a - Agentia de exced eforturilor ziaristilor de
investigatie protejeze ziaristul Criminalitatii Monitorizare a organizatiilor de investigatii si
de eventuale - Ministerul Presei ziaristi afilierea la un
presiuni din partea Justitiei - APPLE bloc sindical
angajatorului - Ministerul de - ART
Interne - Pro-Democratia
- Ministerul
Informatiilor Publice
- Ministerul
Finantelor Publice
Transparenta - Publicarea anuala a - Grupul central - Avocatul - Neimplicarea - Informarea 2002-2004
unui raport privind de analiza si Poporului institutiilor abilitate corecta a
evolutia fenomenului coordonare a - Consiliul in efectuarea studiilor comunitatii in
coruptiei in Romania activitatilor de Legislativ si sondajelor legatura cu
(bazat pe date prevenire a - Delegatia - Lipsa de fonduri demersurile
statistice oficiale si coruptiei Comisiei Europene autoritatilor in
sondaje derulate de in Romania domeniul prevenirii
institutii - Banca Mondiala si combaterii
independente) si - Agentii ale coruptiei
eficienta masurilor Natiunilor Unite
intreprinse pentru - Institutul National
controlul acestuia de Criminologie
- Reprezentantii
catedrelor de profil
din mediile
universitare
- Organizatii
neguvernamentale
- Mass-media
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Monitorizarea - In Comitetul National - Grupul central de - Avocatul - Lipsa de - Monitorizarea 2001-2004
indeplinirii de Prevenire a analiza si coordonare Poporului continuitate a implementarii
obiectivelor Criminalitatii urmeaza a activitatilor de - Consiliul activitatii grupului Programului national
Programului national sa se constituie Grupul prevenire a coruptiei Legislativ - Lipsa resurselor de prevenire a
de prevenire a central de analiza si - Delegatia umane si financiare coruptiei si Planului
coruptiei coordonare a Comisiei Europene national de actiune
activitatilor de in Romania impotriva coruptiei
prevenire a coruptiei, - Banca Mondiala - Elaborarea si
format din experti ai - Agentii ale publicarea de studii
institutiilor cu Natiunilor Unite privind cauzele si
atributii in prevenirea - Institutul National consecintele
si combaterea de Criminologie coruptiei
coruptiei, precum si - Reprezentantii - Intocmirea
din reprezentanti ai catedrelor de profil periodica a
societatii civile, ai din mediile rapoartelor de
organizatiilor universitare monitorizare
neguvernamentale - Organizatii - Publicarea
neguvernamentale anuala a unui
- Mass-media raport privind
evolutia si
combaterea
fenomenului
coruptiei in Romania
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────




ANEXE

I . STRUCTURI SPECIALIZATE
în prevenirea şi combaterea coruptiei

Ministerul Public
Secţia de combatere a coruptiei şi a criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie - structura specializatã în acest domeniu la nivel naţional, care coordoneazã şi controleazã activitatea structurilor teritoriale specializate în acest domeniu, înfiinţate prin <>Legea nr. 78/2000 , respectiv servicii în cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel şi birouri în cadrul parchetelor de pe lângã tribunale.
In scopul efectuãrii cu celeritate şi în mod temeinic a activitãţilor de descoperire şi de urmãrire a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate acestora legea prevede obligaţia organelor care au competente legale în descoperirea şi urmãrirea acestor infracţiuni de a delega pe timp de un an, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, numãrul necesar de persoane specializate în acest domeniu pentru a îndeplini sub directa conducere, supravegherea şi controlul nemijlocit al procurorilor din structurile specializate actele procesuale conferite de lege. Aceste prevederi au fost transpuse în practica prin constituirea de echipe mixte, în baza protocoalelor semnate cu Ministerul de Interne şi Ministerul Finanţelor Publice, din acestea fãcând parte ofiţeri de poliţie şi specialişti în domeniile financiar, bancar şi vamal.

Ministerul de Interne
La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei funcţioneazã Direcţia poliţiei economico-financiare în cadrul cãreia exista un serviciu specializat de combatere a coruptiei. De asemenea, la nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie funcţioneazã servicii ale poliţiei economico-financiare în cadrul cãrora exista birouri de combatere a coruptiei.
Atribuţii principale:
- identificarea persoanelor care sunt predispuse sau care comit fapte de corupţie, având în vedere funcţia pe care o deţin, locurile şi mediile pretabile comiterii acestui gen de infracţiuni;
- identificarea persoanelor care au acumulat bunuri şi valori pe care nu le pot justifica, având în vedere veniturile realizate ca urmare a muncii prestate într-o funcţie publica ori asimilatã acesteia;
- culegerea şi schimbul de informaţii cu alte structuri informative despre funcţionari publici sau alţi salariaţi care sunt predispusi la comiterea acestui gen de infracţiuni;
- efectuarea de acte premergãtoare, în condiţiile legii, în scopul transformarii informaţiilor în mijloace de proba în cadrul unor dosare penale;
- organizarea şi prinderea în flagrant, împreunã cu procurorul, a persoanelor care comit infracţiuni de corupţie;
- efectuarea unor activitãţi de cercetare penalã în cazul infracţiunilor de competenta poliţiei.
In cadrul Ministerului de Interne funcţioneazã şi Direcţia generalã de informaţii şi protecţie interna care are atribuţii de prevenire şi combatere a coruptiei în rândul cadrelor ministerului.

Ministerul Justiţiei
Direcţia pentru relaţia cu Ministerul Public şi de prevenire a criminalitatii şi a coruptiei asigura legãtura funcţionalã cu Ministerul Public privind activitatea de urmãrire penalã a parchetelor de pe lângã instanţele judecãtoreşti, precum şi coordonarea acţiunilor de prevenire a criminalitatii.
Atribuţii principale:
- examineazã legalitatea şi temeinicia cererilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie privind avizarea cercetãrii, reţinerii, arestãrii, percheziţiei şi trimiterii în judecata a procurorilor, judecãtorilor, notarilor şi executorilor judecãtoreşti;
- examineazã legalitatea şi temeinicia cererilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie privind avizarea cererilor de ridicare a imunitatii parlamentare;
- colaboreazã cu organisme ministeriale, guvernamentale sau naţionale care au atribuţii în domeniul prevenirii criminalitatii şi a coruptiei, cu alte direcţii din minister sau cu Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie;
- colaboreazã cu Direcţia programe şi prognoze în negocierea, implementarea şi monitorizarea programelor internaţionale de asistenta tehnica şi finanţare pentru sistemul justiţiei, în domeniul prevenirii criminalitatii şi a coruptiei;
- efectueazã studii şi analize periodice cu privire la fenomenul infractional, la cauzele şi condiţiile care determina sau favorizeazã sãvârşirea infracţiunilor, la dinamica producerii acestora, colaborand cu Secţia de combatere a coruptiei şi criminalitatii organizate, precum şi cu Secţia de urmãrire penalã şi criminalistica din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi cu Direcţia programe şi prognoze din minister. Pe baza datelor obţinute, împreunã cu cele doua secţii sus-menţionate, ori de câte ori este necesar, elaboreazã programe de mãsuri pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii şi a coruptiei prin mijloace specifice, pe care le prezintã spre aprobare ministrului justiţiei.
Serviciul independent de protecţie şi anticoruptie acţioneazã în direcţia cunoaşterii şi prevenirii fenomenului coruptiei. In acest sens sunt avute în vedere urmãtoarele categorii de informaţii:
1. acte de corupţie ce au în vedere neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasã a îndatoririlor de serviciu ce pot duce la producerea unor evenimente în sistemul penitenciar:
cetãţeni romani sau strãini preocupati în crearea de relaţii în rândul cadrelor din sistemul penitenciar (pretabile la acţiuni de corupere);
legãturi ale personalului administraţiei penitenciare cu persoane din lumea interlopa ori cu alţi infractori;
folosirea unor deţinuţi în scopuri personale;
pretinderea sau primirea unor foloase necuvenite în scopul usurarii regimului de detenţie;
2. orice alte informaţii obţinute accidental, care se referã la acte de corupere a unor persoane din domeniile: administraţia de stat, justiţie, parchet, medici aparţinând Institutului de Medicina Legalã etc.

Corpul de control al primului-ministru
Prin Decizia primului-ministru nr. 265 din 3 mai 2001 au fost stabilite atribuţiile şi organizarea interna ale Corpului de control al primului-ministru.
In ceea ce priveşte atribuţiile legate de prevenirea coruptiei şi a criminalitatii organizate pot fi menţionate urmãtoarele:
- controleazã şi verifica activitãţile şi acţiunile care pot avea legãtura cu corupţia şi criminalitatea organizatã;
- analizeazã şi verifica activitatea organelor de control din ministere şi din instituţiile subordonate Guvernului;
- verifica modul de derulare a unor operaţiuni financiar-bancare şi de asigurãri aflate în neconcordanta cu prevederile legale şi care sunt în legãtura cu fapte sãvârşite de funcţionari publici.
In vederea îndeplinirii atribuţiilor sale Corpul de control al primului-ministru este structurat în 5 direcţii:
- Direcţia control, privatizare-postprivatizare şi aplicare a mecanismelor economiei de piaţa;
- Direcţia control al faptelor de corupţie şi criminalitate organizatã;
- Direcţia control al modului de contractare şi utilizare a fondurilor şi creditelor internaţionale acordate României;
- Direcţia control ministere şi alte instituţii din subordinea Guvernului;
- Direcţia control instituţii şi persoane cu regim jurisdicţional special.
Activitatea Corpului de control al primului-ministru este coordonata de un secretar de stat care are în subordine un director general care îndruma activitatea direcţiilor.


II. DATE STATISTICE
privind faptele de corupţie

Ministerul de Interne
De la începutul anului 2001 s-au întocmit 3.522 de lucrãri penale şi dosare în care au fost cercetate 5.057 de persoane pentru 8.156 fapte de corupţie.
Între persoanele cercetate s-au aflat si:
- 2 demnitari;
- 38 de directori generali şi directori; 208 funcţionari publici;
- 23 de funcţionari bancari;
- 24 de funcţionari vamali;
- 28 de funcţionari cu atribuţii de control;
- 339 de conducãtori de societãţi comerciale sau regii autonome.
Pe genuri de infracţiuni situaţia se prezintã astfel:
- 2.188 au privit fapte de luare de mitã;
- 3.313 au privit fapte de dare de mitã;
- 2.507 au privit fapte de trafic de influenta;
- 112 au privit fapte de primire de foloase necuvenite;
- 36 au privit fapte de corupţie prevãzute de <>Legea nr. 78/2000 .
Lucrãrile şi dosarele privind faptele de corupţie au fost înaintate cu propuneri corespunzãtoare parchetelor competente.

Ministerul Public
In perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2001 au fost cercetate 3.541 de persoane pentru sãvârşirea a 1.075 de infracţiuni de luare de mitã, 1.056 de infracţiuni de dare de mitã, 45 de infracţiuni constând în primirea de foloase necuvenite, 531 de infracţiuni de trafic de influenta şi 17 infracţiuni asimilate sau în legãtura directa cu infracţiuni de corupţie.
In perioada de referinţa cercetãrile au fost finalizate fata de 2.386 de persoane, dintre care 294 au fost trimise în judecata, 280 au fost sancţionate administrativ în baza art. 18^1 din Codul penal (în special persoane care au oferit sume cuprinse între 1.000 lei şi 5.000 lei drept mitã conductorilor de tren), iar fata de 1.812 persoane s-au dispus alte soluţii de netrimitere în judecata.

Instanţele de judecata
In primul semestru al anului 2001 instanţele de judecata au pronunţat hotãrâri definitive de condamnare pentru sãvârşirea unor infracţiuni de corupţie, fata de 195 de persoane.
Din acest total:
- 59 de persoane au fost condamnate pentru sãvârşirea infracţiunii de luare de mitã;
- 57 de persoane au fost condamnate pentru sãvârşirea infracţiunii de dare de mitã;
- 74 de persoane au fost condamnate pentru sãvârşirea infracţiunii de trafic de influenta;
- 5 persoane au fost condamnate pentru sãvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite,
din care au primit:
- 8 - pedeapsa amenzii penale;
- 6 - pedeapsa închisorii între 0 şi 6 luni;
- 74 - pedeapsa închisorii între 6 şi 12 luni;
- 4 - pedeapsa închisorii între 1 şi 5 ani;
- 1 - pedeapsa închisorii între 5 şi 10 ani;
- 80 - suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei;
- 16 - suspendarea sub supraveghere a executãrii pedepsei;
- 4 - executarea pedepsei la locul de munca.

Ministerul Justiţiei
Mãsuri luate de Ministerul Justiţiei pentru întãrirea disciplinei şi prevenirea coruptiei:



──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Mãsurile luate de Ministerul Justiţiei 2000 2001
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Propuneri pentru îndepãrtarea din magistratura însuşite
de Consiliul Superior al Magistraturii - 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Propuneri pentru revocarea din funcţii de conducere,
însuşite de Consiliul Superior al Magistraturii 2 8
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Aviz de cercetare penalã a judecãtorilor 15 21
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Aviz de cercetare penalã a procurorilor 3 6
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Aviz de cercetare penalã a notarilor publici 54 50
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Aviz de cercetare penalã a executorilor judecãtoreşti - 10
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Aviz de trimitere în judecata a judecãtorilor 1 6
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Aviz de trimitere în judecata a procurorilor 0 1
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Aviz de trimitere în judecata a notarilor publici 18 12
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10. Sancţiuni disciplinare aplicate personalului auxiliar
al instanţelor 109 120
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Acţiuni disciplinare impotriva magistraţilor 5 10
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016