Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE din 12 aprilie 2007 privind stabilirea formei finale a Metodologiei avand ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de catre organismele de televiziune
Completul de arbitri: - Otilia Calmuschi - Flavius Baias - Adrian Vasiliu - Mihai Tãnãsescu - Gheorghe Gheorghiu Având în vedere Cererea formulatã de Asociaţia Românã de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), înregistratã la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.) cu nr. 1.396/2007, cu sediul în municipiul Bucureşti, intrarea V. Eftimiu nr. 5-7, ap. 58, sectorul 1, prin care se solicitã organizarea arbitrajului în relaţia cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor (UCMR-ADA) pentru stabilirea formei finale a Metodologiei privind utilizarea prin radiodifuziune a operelor muzicale de cãtre organismele de televiziune, ţinând seama de înscrisurile depuse de pãrţi pe durata arbitrajului, de dezbaterile şi concluziile pãrţilor,
COMPLETUL DE ARBITRI CONSTATĂ:
Urmare solicitãrii ARCA, prin <>Decizia nr. 299/2006 a directorului general al O.R.D.A. s-a constituit Comisia pentru negocierea metodologiei privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de cãtre organismele de televiziune, formatã din reprezentanţi ai UCMR-ADA, pe de o parte, şi ai ARCA, S.C. PRO TV - S.A., S.C. TV ANTENA 1 - S.A., S.C. Amerom Television - S.R.L. şi SRTV, pe de altã parte. ARCA a depus o propunere de metodologie, însuşitã de ceilalţi utilizatori, mai puţin SRTV, ataşatã ca anexã la decizia ORDA. Întrucât negocierile nu au avut loc în mod efectiv, s-a solicitat constituirea completului de arbitraj, invocându-se totodatã de cãtre ARCA şi ceilalţi utilizatori excepţia inadmisibilitãţii formulãrii de cãtre UCMR-ADA a unei propuneri de metodologie în timpul arbitrajului. Completul de arbitri constatã cã sunt întrunite condiţiile legale pentru realizarea arbitrajului potrivit <>Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aspect necontestat de cãtre pãrţile implicate, context în care va proceda la judecarea litigiului ivit, urmând ca, în prealabil, sã se pronunţe asupra excepţiei.
1. Referitor la excepţia inadmisibilitãţii formulãrii de cãtre UCMR-ADA a unei propuneri de metodologie în timpul arbitrajului, utilizatorii folosesc urmãtoarele argumente: - UCMR-ADA avea obligaţia legalã de a depune o metodologie în faza de negociere cu utilizatorii, în condiţiile art. 130 alin. (1) lit. b) potrivit cãruia organismele de gestiune colectivã au obligaţia sã elaboreze metodologii pentru domeniul lor de activitate, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociate cu utilizatorii, în caz contrar aplicându-se sancţiunea decãderii din dreptul de a propune o metodologie în faza arbitrajului. În completarea acestei afirmaţii se susţine cã obiectul litigiului supus arbitrajului nu se stabileşte în arbitraj, iar propunerea metodologiei de cãtre UCMR-ADA în faza arbitrajului ar fi informã, asemenea unei cereri de chemare în judecatã care s-ar formula direct în faţa instanţei, şi nu prin cererea scrisã de chemare în judecatã; - ar fi încãlcate dispoziţiile art. 129 alin. 6 C. proc. civ., potrivit cãrora în toate cazurile judecãtorii hotãrãsc numai asupra cererii deduse judecãţii; - UCMR-ADA avea obligaţia legalã de a formula o metodologie, potrivit <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 329/2006 , care stabileşte cã, "în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe, entitãţile care au fost implicate în negocieri pot iniţia procedurile pentru stabilirea unor noi metodologii privind remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi şi au obligaţia sã trimitã câte trei nominalizãri pentru constituirea completului de arbitraj prevãzut la art. 138^4; pânã la aprobarea metodologiilor negociate conform prevederilor prezentei ordonanţe, se aplicã metodologiile în vigoare". În combaterea excepţiei, UCMR-ADA susţine cã utilizatorii desemnaţi prin decizie în comisia de negociere nu au fost în mãsurã sã îi prezinte un punct de vedere comun privitor la propunerea de metodologie, fiind în imposibilitate de a le rãspunde prin propunerea unei metodologii. Totodatã susţine cã, în conformitate cu <>art. 131^2 alin. (7) din Legea nr. 8/1996 , stabilirea formei finale a metodologiilor reprezintã atributul exclusiv al arbitrilor şi se considerã îndreptãţitã sã depunã în faza arbitrajului o propunere de metodologie şi sã formuleze concluzii, susţinând cã nu este reglementatã nicio cauzã legalã de decãdere din drepturi în acest sens. Completul de arbitri respinge excepţia ca nefondatã, având în vedere urmãtoarele considerente: - în conformitate cu dispoziţiile <>art. 131^2 alin. (7) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, obiectul arbitrajului îl reprezintã stabilirea formei finale a metodologiilor, ceea ce se poate realiza numai dacã pãrţile au posibilitatea de a-şi prezenta pretenţiile, cererile, propunerile şi apãrãrile referitoare la forma finalã a metodologiei. Singurul caz de decãdere din dreptul de a propune probe şi de a pune concluzii este cel indicat de <>art. 131^2 alin. (6) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare (neplata în termen a onorariului); - a admite cã procedura negocierii reprezintã o fazã de judecatã în care pãrţile trebuie sã îşi formuleze pretenţiile, sub sancţiunea decãderii, înseamnã a admite cã arbitrajul este o cale de atac la faza negocierii, ceea ce nu a fost stabilit de legiuitor. Obiectul litigiului dedus arbitrajului este indicat prin cererea de iniţiere a arbitrajului, formulatã de oricare dintre pãrţi, urmare eşuãrii negocierilor, arbitrii fiind obligaţi de lege sã stabileascã metodologia. Învestirea arbitrajului s-a fãcut tocmai în acest scop, principiul disponibilitãţii nefiind aplicabil sub acest aspect, în caz contrar arbitrajul fiind afectat în esenţa sa ori lipsit de obiect; - dispoziţiile <>art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 123/2005 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 329/2006 , ca text tranzitoriu, acordã pãrţilor opţiunea de a iniţia procedura arbitrajului dupã publicarea legii, iar nu obligativitatea, fapt pentru care UCMR-ADA nu avea obligaţia legalã nici sã iniţieze procedura arbitrajului şi nici sã elaboreze altã metodologie în condiţiile în care la momentul publicãrii acestei legi exista o metodologie stabilitã prin Hotãrârea arbitralã din 21 iunie 2005, valabilã pentru 3 ani. 2. Privitor la metodologia privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de cãtre organismele de televiziune Se constatã cã, faţã de metodologia stabilitã prin Hotãrârea arbitralã din 21 iunie 2005, ARCA solicitã modificãri privind: - baza de calcul, care s-ar constitui din veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizeazã repertoriul muzical protejat, din care se scad: TVA, taxa pentru publicitatea la bãuturi alcoolice, contribuţia la fondul cinematografic naţional şi orice alte taxe cãtre bugetul de stat şi local; pentru societãţile publice de televiziune se scad şi alocaţiile bugetare; - procentul aplicabil bazei de calcul, care ar trebui sã fie de 1,2%, corespunzãtor unei ponderi de 100% a utilizãrii repertoriului de opere muzicale gestionat colectiv, cu reducerea procentului proporţional pentru ponderi de utilizare inferioare. SRTV solicita, în faza arbitrajului, menţinerea procentului de 2% din baza de calcul constituitã din acele venituri (taxa pentru serviciul public de televiziune şi/sau publicitate) obţinute din activitatea de radiodifuzare care corespunde proporţiei utilizãrii repertoriului, iar, ca variantã alternativã, baza de calcul sã fie determinatã prin stabilirea valorii forfetare în venituri a unei ore (minut) de emisie a operei muzicale protejate, sub forma raportului dintre veniturile obţinute din radiodifuzare şi timpul total de ore de emisie. UCMR-ADA indica în propunerea sa de metodologie urmãtoarele modificãri: - baza de calcul sã fie formatã din toate veniturile ce provin din activitatea de televiziune, cum ar fi: abonamente, publicitate, anunţuri şi informaţii, barter, sponsorizãri, subvenţii, numere suprataxabile, concursuri şi jocuri, închirieri spaţiu emisie, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare, venituri din asocieri etc.; de asemenea, trebuie luate în considerare veniturile societãţilor terţe, în special ale societãţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, dacã sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare; - procentul aplicabil trebuie apreciat diferenţiat, în funcţie de tipul de televiziune şi de pondere, între 2% şi 10%, iar dacã remuneraţia trimestrialã este mai micã de 3.000 lei, se va acorda o remuneraţie trimestrialã forfetarã de 3.000 lei, suma reactualizatã potrivit indicelui de inflaţie. Ulterior, prin concluziile în faţa completului de arbitraj, UCMR-ADA a arãtat cã este mulţumitã de Hotãrârea arbitralã din 21 iunie 2005. Analizând întregul material probator, completul de arbitri reţine urmãtoarele: Drepturile cuvenite autorilor pentru operele muzicale radiodifuzate, gestionate colectiv prin UCMR-ADA, constituie drepturi legal recunoscute şi remunerabile, în mãsura folosirii. Utilizatorii recunosc dreptul la remunerarea autorilor, însã propun un cuantum mai redus faţã de cel stabilit prin Hotãrârea arbitralã din 21 iunie 2005, motivat de împrejurarea cã ar fi survenit schimbãri în concepţia legiuitorului român, potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 123/2005 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 329/2006 , fiind stabilitã o altã modalitate de calcul, limitatã la volumul radiodifuzãrii operelor muzicale. De asemenea, sunt redate informaţiile din studii la nivel european privitor la remunerarea autorilor de opere muzicale radiodifuzate care ar fi în conformitate cu aceastã solicitare. Negocierea metodologiei la mai puţin de 3 ani de la Hotãrârea arbitralã din 21 iunie 2005 este justificatã faţã de modificarea dispoziţiilor legale în materie prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 123/2005 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 329/2006 . Conform art. 131^1 alin. (2) în noua redactare, "Organismele de gestiune colectivã pot solicita de la aceeaşi categorie de utilizatori remuneraţii forfetare sau procentuale, raportate la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul cãreia se utilizeazã repertoriul, cum ar fi: radiodifuzare, retransmitere prin cablu sau comunicare publicã, ţinând cont de practica europeanã privind rezultatele negocierilor dintre utilizatori şi organismele de gestiune colectivã. Pentru activitatea de radiodifuzare, remuneraţiile procentuale se vor stabili diferenţiat, direct proporţional cu ponderea utilizãrii repertoriului gestionat colectiv în aceastã activitate, iar în lipsa veniturilor, în funcţie de cheltuielile ocazionate de utilizare". Acest text eliminã procentele între 1% şi 10% stabilite în vechea redactare şi introduce criteriul raportãrii la practica europeanã în materia negocierilor, iar dacã se aplicã remuneraţii procentuale, stabilirea se face diferenţiat, proporţional cu ponderea utilizãrii repertoriului utilizat colectiv în activitatea de radiodifuzare. Completul de arbitri apreciazã cã faţã de modificarea legii este posibilã negocierea metodologiei, sens în care se impune a se stabili baza de calcul şi apoi remuneraţia cuvenitã pentru radiodifuzarea operelor muzicale. a) Potrivit art. 131^1 alin. (2) din lege, baza de calcul o constituie veniturile din activitatea de radiodifuzare. Rezultã cã se au în vedere veniturile din întreaga activitate de radiodifuzare şi nu poate fi admisã o fragmentare a bazei, în condiţiile în care legiuitorul nu a reglementat o asemenea ipotezã. Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susţin activitatea de radiodifuzare, indiferent dacã este vorba de abonamente, sponsorizãri, alocaţii, închirieri spaţiu emisiune, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare etc., ori venituri provenite din asocieri sau alte activitãţi corelate cu cea de radiodifuzare, fãrã a fi luate în considerare taxele aferente (TVA etc.) ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege. În acest sens este şi definiţia venitului, datã de Eurostat în publicaţia AUVIS, citatã în raportul Ministerului Culturii din Danemarca: "Venitul total (câştigul operaţional) din toate serviciile prestate de cãtre transmiţãtorul radio/TV. Câştigul operaţional poate sã includã încasãri din taxele de licenţã radio/TV, subvenţii publice, publicitate radio/TV, sponsorizãri, teleshopping, abonamente, încasãri din exploatarea propriilor programe radio/TV sau alte venituri, cum ar fi venituri din cedãri de drepturi, brevete, mãrci înregistrate şi valori similare etc." Cât priveşte veniturile unor terţi, îndeosebi ale societãţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, încasate în legãturã cu activitatea de radiodifuzare, acestea vor putea fi luate în considerare numai dacã se va constata cã existã un transfer inechitabil, contrar uzanţelor cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv, constatate amiabil sau pe cale judiciarã. Chiar şi în studiul menţionat (pct. 2.3 "Informaţii specifice pe ţãri") se reţine cã în majoritatea ţãrilor existã o practicã obişnuitã a companiilor administrative de a trece o parte din taxele colectate cãtre alte companii care apoi fac plata propriu-zisã cãtre licenţiatori. Totuşi, completul de arbitri prezumã existenţa unor relaţii juridice întemeiate pe buna-credinţã şi, pe cale de consecinţã, nu se pot include în baza de calcul stabilitã prin metodologie asemenea venituri. Acest aspect fiind o situaţie de fapt, organismul de gestiune colectivã are cãile legale de urmat pentru a ataca eventualele convenţii inechitabile. b) Remuneraţia cuvenitã pentru radiodifuzarea operelor muzicale trebuie sã se facã avându-se în vedere dispoziţiile art. 43 şi 71, precum şi noile criterii stabilite de legiuitorul român în <>art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare: practica europeanã în materia negocierilor, iar dacã se aplicã remuneraţii procentuale, stabilirea se face diferenţiat, proporţional cu ponderea utilizãrii repertoriului utilizat colectiv în activitatea de radiodifuzare. Din studiul elaborat de Ministerul Culturii din Danemarca, referitor la practica negocierilor privind radiodifuzarea operelor muzicale, studiu efectuat în 18 state din aria comunitarã, se constatã cã stabilirea remuneraţiei s-a realizat pe baza unor criterii diferenţiate. Mai întâi s-a avut în vedere natura comercialã sau necomercialã a difuzorului, dupã care s-au luat în calcul elemente privind numãrul de posturi, gradul de adresabilitate, audienţa, segmentele de populaţie beneficiare, numãrul de ore de emisie şi altele, însã din toate aceste date şi criterii, neuniforme temporal şi teritorial, cu grad de certitudine diferenţiat, autorii studiului eschivându-se sã formuleze o concluzie, cu motivarea cã o astfel de analizã nu a fãcut parte din sarcina lor (pct. 3.3 "Compararea datelor"). Tot din practica europeanã fac parte şi deciziile pronunţate de Curtea Europeanã de Justiţie, aşa cum au fost prezentate de pãrţi, sens în care completul de arbitri le va avea în vedere la pronunţarea hotãrârii. Completul de arbitri constatã cã nu existã pentru România un studiu asemãnãtor şi nici date selectate pe criterii, care sã permitã o analizã comparatã cu practica europeanã. Totuşi, vor fi luate în considerare datele statistice din ţãrile aflate într-o situaţie asemãnãtoare României. Pentru cel de-al doilea criteriu stabilit prin lege - de calculare a remuneraţiei procentuale, diferenţiat, direct proporţional cu ponderea utilizãrii repertoriului gestionat colectiv în activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale, iar în lipsa veniturilor, în funcţie de cheltuielile ocazionate de utilizare -, completul de arbitri va proceda la stabilirea remuneraţiei în funcţie de volumul efectiv de folosire a operelor muzicale, criteriu echitabil atât pentru autori, cât şi pentru utilizatori. În acest sens este corect a se stabili procentual remuneraţia pentru folosirea operelor muzicale, legea nepermiţând o combinare cu criteriul forfetar. Pentru a determina remuneraţia procentualã, completul de arbitri va avea în vedere manifestãrile de voinţã ale pãrţilor implicate, care în baza principiului disponibilitãţii au stabilit limitele arbitrajului; remuneraţia nu va fi mai micã decât au oferit utilizatorii şi nici mai mare decât a solicitat organismul de gestiune colectivã. Totodatã, trebuie sã se ţinã seama cã prin hotãrârea arbitralã anterioarã s-a prevãzut un procent de 2% din veniturile obţinute din activitatea de radiodifuzare, volumul radiodifuzãrii operelor muzicale fiind de circa 15%, aspect necontestat de pãrţi. ARCA a propus un procent de 1,2% pentru situaţia folosirii operelor de 100%, cu diminuarea procentului în funcţie de ponderea folosirii, în timp ce UCMR-ADA a propus un procent de 13,33%, redus direct proporţional cu ponderea utilizãrii. Prin hotãrârea arbitralã anterioarã, dacã ponderea ar fi fost de 100%, procentul rezultat ar fi de 13,33%. Completul de arbitri apreciazã ca fiind echitabil un procent de 9% pentru folosirea de 100%, cu ponderea corespunzãtoare pentru o folosinţã diminuatã, dupã formula urmãtoare: x = 9y/100, unde x reprezintã remuneraţia cuvenitã autorilor, calculatã procentual, iar y este ponderea radiodifuzãrii operelor muzicale de cãtre fiecare utilizator, stabilitã tot procentual. Spre exemplu, dacã un utilizator radiodifuzeazã opere muzicale timp de 50% din întregul program de radiodifuzare, calculul se face în modul urmãtor: x = 9 înmulţit cu 50 împãrţit la 100 este egal cu 450 împãrţit la 100 este egal cu 4,5. În acest exemplu utilizatorul va datora organismului de gestiune colectivã 4,5% din baza de calcul, determinatã potrivit lit. a) de mai sus.
FAŢĂ DE CONSIDERENTELE EXPUSE COMPLETUL DE ARBITRI HOTĂRĂŞTE:
Forma finalã a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de cãtre organismele de televiziune: 1. Utilizarea prin radiodifuzare, în orice formã şi procedeu, de cãtre organismele de televiziune a operelor muzicale aduse anterior la cunoştinţa publicã şi aflate în termenul legal de protecţie se poate face numai în baza unei autorizaţii, sub formã de licenţã neexclusivã, eliberatã de organismul de gestiune colectivã desemnat de ORDA în acest domeniu, pentru repertoriul stabilit potrivit legii. 2. Utilizatorii de opere muzicale licenţiate au obligaţia sã plãteascã trimestrial organismului de gestiune colectivã desemnat o remuneraţie reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale radiodifuzate, determinate procentual din baza de calcul. 3. Baza de calcul se constituie din veniturile obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale. Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susţin activitatea de radiodifuzare (abonamente, sponsorizãri, alocaţii bugetare, închirieri spaţiu emisiune, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare etc. ori venituri provenite din asocieri sau alte activitãţi corelate cu cea de radiodifuzare), fãrã a fi luate în considerare taxele aferente (TVA etc.) ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege. Dacã utilizatorul nu obţine venituri din activitatea de radiodifuzare, remuneraţia se calculeazã sub forma unui procent din totalitatea cheltuielilor efectuate de cãtre utilizator pentru aceastã activitate. 4. Procentul aplicabil bazei de calcul se determinã potrivit ponderii utilizãrii operelor muzicale şi va fi de 9% în cazul utilizãrii operelor muzicale în pondere de 100% din totalul timpului de emisie al utilizatorului. În cazul în care utilizarea operelor muzicale se face într-o pondere mai micã, procentul de 9% se reduce direct proporţional cu ponderea utilizãrii operelor muzicale ca duratã din totalul timpului de emisie al utilizatorului, dupã formula: x = 9y/100, unde x reprezintã remuneraţia cuvenitã autorilor, calculatã procentual, iar y este ponderea radiodifuzãrii operelor muzicale de cãtre fiecare utilizator, x = 9y/100, unde x reprezintã remuneraţia cuvenitã autorilor, calculatã procentual, iar y este ponderea radiodifuzãrii operelor muzicale de cãtre fiecare utilizator, stabilitã tot procentual. 5. Remuneraţia se plãteşte pânã la data de 25 a primei luni urmãtoare trimestrului pentru care este datoratã, datã la care se va transmite şi baza de calcul a sumelor virate. 6. Utilizatorii vor transmite organismului de gestiune colectivã, pânã la data prevãzutã la pct. 5, un raport cuprinzând, pentru fiecare post de televiziune, lista operelor muzicale utilizate zilnic, inclusiv operele muzicale utilizate în spoturile publicitare, cu menţionarea: denumirii fiecãrei opere muzicale utilizate, autorului acesteia (compozitor, textier, aranjor), orei, datei, duratei şi numãrului de difuzãri zilnice ale fiecãrei opere muzicale. Raportul va fi transmis în format scris şi electronic şi va fi însoţit de o adresã de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnãtura acestuia şi ştampila utilizatorului. Informaţiile cuprinse în raportul astfel comunicat vor constitui baza de repartizare cãtre titularii de drepturi de autor de opere muzicale a remuneraţiilor încasate de organismul de gestiune colectivã. 7. La solicitarea scrisã a organismului de gestiune colectivã, transmisã cu cel puţin 15 zile înainte, şi ulterior datei virãrii remuneraţiei prevãzute la pct. 4, utilizatorul are obligaţia de a comunica acestuia copii certificate pe propria rãspundere de reprezentantul legal de pe documentele cuprinzând informaţiile pe baza cãrora se determinã baza de calcul. Gradul sau tipul de utilizare a operelor muzicale de cãtre posturile de televiziune va putea fi determinat de organismul de gestiune colectivã, direct sau prin comandarea de monitorizãri ale activitãţii de radiodifuzare a utilizatorilor. 8. Pentru întârzieri la plata remuneraţiilor, utilizatorii datoreazã dobânda legalã de la data scadenţei. 9. Prezenta metodologie se aplicã tuturor utilizatorilor şi intrã în vigoare începând cu data publicãrii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Complet de arbitri: Flavius Baias Otilia Calmuschi Gheorghe Gheorghiu Mihai Tãnãsescu Adrian Vasiliu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
