Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE ARBITRALA din 30 martie 2010 avand ca obiect forma finala a Metodologiei privind stabilirea remuneratiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea si/sau comunicarea publica a operelor muzicale prin servicii online sau mobile

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE ARBITRALA din 30 martie 2010 avand ca obiect forma finala a Metodologiei privind stabilirea remuneratiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea si/sau comunicarea publica a operelor muzicale prin servicii online sau mobile

EMITENT: OFICIUL ROMAN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR - CORPUL DE ARBITRI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 273 din 27 aprilie 2010

Comenteaza legea

HOTĂ?RÂRE ARBITRALĂ? din 30 martie 2010
având ca obiect forma finalã a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea şi/sau comunicarea publicã a operelor muzicale prin servicii online sau mobile
EMITENT: OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR - CORPUL DE ARBITRI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 273 din 27 aprilie 2010

Completul de arbitri:
- Gheorghiu Gheorghe
- Lucan-Arjoca Marius
- Roş Viorel
- Tãnãsescu Mihai
- Ţiclea Alexandru

Pe rol se aflã cererea de arbitraj înregistratã la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (denumit în continuare ORDA) cu nr. 2.207 din 17 martie 2009, introdusã de organismul de gestiune colectivã "Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor" (denumit în continuare UCMR-ADA), cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 141, sectorul 1, reprezentatã legal prin director general Ana Achim, care solicitã declanşarea procedurii de arbitraj în contradictoriu cu Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (denumitã în continuare APTI), cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. I.C. Brãtianu nr. 44, sc. A, et. 5, ap. 46, sectorul 3, reprezentatã legal prin director executiv Bogdan Manolea, Asociaţia Naţionalã a Internet Service Providerilor din România (denumitã în continuare ANISP), cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Naţiunile Unite nr. 1, bl. 108A, et. 1, sectorul 5, reprezentatã legal prin director executiv Gheorghe Şerban, şi S.C. ORANGE ROMÂNIA S.A. (denumitã în continuare ORANGE ROMÂNIA), cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Lascãr Catargiu nr. 51-53, sectorul 1, reprezentatã legal prin manager Milena Horvat, cerere având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea operelor muzicale pe sisteme informatice de stocare şi pentru punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului prin servicii online sau mobile.
Arbitrajul s-a desfãşurat la termenele din 1, 15 şi 22 aprilie 2009, respectiv 3, 11, 18 şi 23 martie 2010, la sediul ORDA din municipiul Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1. La termenele menţionate pãrţile au depus înscrisuri şi au avut loc dezbateri privind obiectul cauzei, aspecte consemnate în procesele-verbale de şedinţã încheiate şi aflate la dosarul de arbitraj, dezbaterile fiind încheiate în şedinţa din 23 martie 2010, când pãrţile au formulat concluzii asupra fondului cauzei.
În cadrul şedinţei din 11 martie 2010, S.C. ROTON S.R.L. (denumitã în continuare ROTON) şi S.C. UNIVERSAL MUSIC ROMÂNIA - S.R.L. (denumitã în continuare UNIVERSAL ROMÂNIA), cu sediul ales în municipiul Bucureşti, str. George Enescu nr. 7, ap. 23, sectorul 1, reprezentate legal prin avocat Magdalena-Daniela Popescu, au formulat în cauzã o cerere de intervenţie principalã, respinsã de completul de arbitri ca inadmisibilã, întrucât interesul intervenienţilor nu este actual ca urmare a neimplicãrii în faza legalã obligatorie de negociere. Totodatã, nici cererea de intervenţie accesorie nu poate fi admisã, având în vedere aceleaşi considerente.
La termenul din 23 martie 2010, completul arbitral, având nevoie de timp pentru a delibera, a decis ca pronunţarea sã aibã loc la data de 30 martie 2010, când, în temeiul prevederilor <>art. 131^2 alin. (3)-(9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a fost pronunţatã, cu unanimitate de voturi, prezenta hotãrâre.

COMPLETUL DE ARBITRI
constatã:
Ca urmare a Cererii de arbitraj formulate de reclamanta UCMR-ADA şi înregistrate la ORDA cu nr. 2.207 din 17 martie 2009, prin care acest organism de gestiune colectivã a solicitat stabilirea formei finale a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea operelor muzicale pe sisteme informatice de stocare şi pentru punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului prin servicii online sau mobile, ORDA [în temeiul prevederilor <>art. 131^2 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, denumitã în continuare <>Legea nr. 8/1996 ] a convocat pãrţile la data de 23 martie 2009 în vederea desemnãrii prin tragere la sorţi a 5 arbitri titulari care sã constituie completul de arbitraj, precum şi a 3 arbitri de rezervã.
Conform procesului-verbal încheiat la 23 martie 2009, pãrţile au procedat la tragerea la sorţi a arbitrilor din lista prevãzutã în <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.287/2002 privind numirea membrilor corpului de arbitri de pe lângã Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.
Ulterior, prin Adresa nr. 2.207 din 25 martie 2009, ORDA, în conformitate cu prevederile <>art. 131^2 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 , a convocat pentru 26 martie 2009, la sediul sãu din municipiul Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, arbitrii desemnaţi şi pãrţile, în vederea constituirii completului de arbitraj.
La şedinţa din data de 8 aprilie 2009, ORDA a luat act de retragerea din completul de arbitraj a domnului Baias Flavius, din motive obiective, astfel încât a fost convocat pentru participarea în cadrul arbitrajului primul dintre arbitrii de rezervã desemnaţi, şi anume domnul Ţiclea Alexandru.
Comisia de negociere a metodologiei a fost constituitã prin <>Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 178/2008 pentru constituirea Comisiei de negociere a Metodologiei privind utilizarea operelor muzicale prin reproducere şi/sau comunicare publicã, prin punere la dispoziţia publicului prin internet sau alte reţele de comunicaţii de date, cu fir sau fãrã fir, şi remuneraţiile cuvenite în mod corespunzãtor titularilor de drepturi de autor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 25 septembrie 2008. Conform prevederilor acesteia, pãrţile sunt: UCMR-ADA, APTI, Asociaţia Operatorilor Mobili din România (AOMR), ANISP, Societatea Comercialã VODAFONE ROMÂNIA - S.A., Societatea Comercialã ORANGE ROMÂNIA - S.A. şi Societatea Comercialã ARHEXIM - S.R.L.
Având în vedere faptul cã Societatea Comercialã VODAFONE ROMÂNIA - S.A., Societatea Comercialã ARHEXIM - S.R.L. şi AOMR nu au efectuat plata onorariului arbitrilor, cele 3 pãrţi nu au participat în cadrul procedurii de arbitraj.
Conform procesului-verbal încheiat, completul de arbitraj s-a constituit la data de 15 aprilie 2009, primul termen de la care s-a desfãşurat arbitrajul.
La termenul din 22 aprilie 2009, completul arbitral constatã cã sunt întrunite condiţiile de sesizare a Curţii Constituţionale în conformitate cu prevederile <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, şi astfel admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, formulatã de ANISP, privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15^1 lit. b) din Legea nr. 8/1996 , şi trimite dosarul pentru soluţionare Curţii Constituţionale.
ORDA, prin Adresa nr. 3.554 din 29 aprilie 2009, înregistratã la Curtea Constituţionalã cu nr. 7.134 din 29 aprilie 2009, trimite spre soluţionare Curţii Constituţionale cererea de sesizare, precum şi dosarul de arbitraj.
Curtea Constituţionalã, în Dosarul nr. 4.042D/2009, prin Decizia nr. 1.652 din 15 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 15^1 lit. b) din Legea nr. 8/1996 , respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate ridicatã de cãtre ANISP.
Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.652 din 15 decembrie 2009 este comunicatã ORDA prin Adresa nr. 1.479 din 11 februarie 2010, înregistratã la ORDA cu nr. RGII/7377/15.02.2010.
ORDA, prin Adresa nr. RGII/7411/17.02.2010, convoacã arbitrii şi pãrţile în vederea reluãrii arbitrajului suspendat pentru data de 24 februarie 2010, când completul de arbitri repune pe rol arbitrajul suspendat. La termenul din 11 martie 2010, ORDA a luat act de retragerea din completul de arbitraj a domnului Anagnoste Victor, din motive obiective, astfel încât a fost convocat pentru participarea în cadrul arbitrajului urmãtorul arbitru de rezervã, şi anume domnul Lucan-Arjoca Marius.
La termenul din 18 martie 2010, utilizatorii precizeazã cã propunerea de metodologie depusã de ANISP este comunã pentru toţi utilizatorii, ORANGE ROMÂNIA achiesând la aceastã propunere de metodologie.
Prin cererea de arbitraj formulatã, UCMR-ADA solicitã sã fie stabilitã forma finalã a metodologiei privind utilizarea operelor muzicale prin reproducere şi comunicare publicã prin punerea acestora la dispoziţia publicului prin servicii online sau mobile şi drepturile patrimoniale cuvenite în mod corespunzãtor titularilor drepturilor de autor. În acest sens, UCMR-ADA aratã cã metodologia priveşte utilizarea operelor muzicale prin reproducere şi comunicare publicã prin servicii online sau mobile, întrucât <>art. 13 lit. a) şi f) din Legea nr. 8/1996 recunoaşte autorilor de opere muzicale drepturile patrimoniale de a autoriza şi de a interzice reproducerea operei, distribuirea operei şi comunicarea publicã a acesteia. Totodatã, UCMR-ADA aratã cã drepturile ce fac obiect al metodologiei sunt dreptul de reproducere şi dreptul de comunicare publicã, întrucât acestea sunt prevãzute ca drepturi distincte de <>Legea nr. 8/1996 . De asemenea, gestiunea colectivã a acestor drepturi are o întindere diferitã potrivit dispoziţiilor <>art. 123^1 şi 123^2 din Legea nr. 8/1996 : pentru comunicarea publicã a operelor muzicale gestiunea colectivã este obligatorie, iar pentru reproducerea operelor muzicale gestiunea colectivã este facultativã. În aceste condiţii, gestiunea colectivã se realizeazã diferenţiat pentru cele douã drepturi, întrucât repertoriul gestionat colectiv facultativ nu este identic ca întindere cu cel gestionat colectiv în mod obligatoriu. Astfel, în timp ce în cazul gestiunii colective obligatorii (comunicarea publicã) UCMR-ADA îi reprezintã pe toţi titularii de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale, indiferent dacã i-au acordat sau nu mandat în acest sens, în cazul gestiunii colective facultative UCMR-ADA îi reprezintã numai pe titularii de drepturi care i-au acordat mandat. Referitor la remuneraţii, UCMR-ADA aratã cã acestea trebuie sã fie diferenţiate, în acord cu fiecare modalitate de utilizare a operelor muzicale, şi sã fie în acord cu practica europeanã. Astfel, propunerea UCMR-ADA referitoare la utilizãrile precum streaming, webcasting, concerte live şi muzicã de fundal prevede o remuneraţie de douã treimi din totalul remuneraţiei pentru dreptul patrimonial de comunicare publicã, iar pentru dreptul de reproducere remuneraţia va fi mai micã, respectiv de o treime din totalul remuneraţiei. În cazul descãrcãrii operelor muzicale (download) proporţia este diferitã, şi anume remuneraţia va fi mai mare: douã treimi din totalul remuneraţiei pentru dreptul patrimonial de reproducere, iar pentru dreptul de comunicare publicã remuneraţia va fi mai micã, de o treime din totalul remuneraţiei. În domeniul utilizãrii operelor muzicale pe internet, UCMR-ADA aratã cã intensitatea utilizãrii este datã de numãrul de vizitatori unici ai paginii de internet pe care sunt puse la dispoziţia publicului operele muzicale. Totodatã, UCMR-ADA aratã cã propunerea sa referitoare la cuantumul remuneraţiilor este în concordanţã cu remuneraţiile ce se regãsesc în practica europeanã pentru reproducerea şi comunicarea publicã a operelor muzicale prin servicii online şi mobile. În privinţa remuneraţiilor minime, UCMR-ADA a propus şi a solicitat ca stabilirea acestora sã ţinã seama de practica europeanã, potrivit cãreia remuneraţiile sunt prevãzute distinct pentru fiecare modalitate de utilizare şi, în principal, în raport cu numãrul de vizitatori unici sau ascultãtori online, dupã caz.
Prin întâmpinarea formulatã, ANISP solicitã respingerea propunerii de metodologie a reclamantei şi stabilirea formei finale a metodologiei privind utilizarea operelor muzicale pe internet şi drepturile patrimoniale cuvenite titularilor drepturilor de autor în forma propusã de pârâtã. În susţinerea întâmpinãrii, ANISP aratã cã reclamanta este desemnatã de cãtre ORDA drept colector unic al remuneraţiilor cuvenite titularilor drepturilor de autor doar pentru utilizarea operelor muzicale prin comunicare publicã, pentru care, în conformitate cu prevederile <>art. 123^1 lit. e) din Legea nr. 8/1996 , gestiunea colectivã este obligatorie. Prin urmare, dreptul de reproducere, la care face referire UCMR-ADA în propunerea de metodologie, nu poate face obiectul unei metodologii opozabile erga omnes atâta vreme cât organismul de gestiune colectivã nu are nici prerogativa legalã şi nici mandate de la toţi titularii acestui drept, astfel încât sã se poatã exercita o gestiune colectivã obligatorie, cu repertoriu extins. Din punctul de vedere al utilizãrii operelor muzicale pe internet, dreptul de reproducere prevãzut la <>art. 123^2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 este "consumat" la momentul fixãrii operei muzicale ca fonogramã sau videogramã, obiectul utilizãrii care se reglementeazã prin metodologia supusã arbitrajului reprezentându-l comunicarea publicã şi reproducerea fonogramei şi/sau videogramei în scopul comunicãrii ei publice prin internet, ceea ce reprezintã o etapã ulterioarã acelei reproduceri reglementate prin textul de lege indicat anterior. Totodatã, ANISP aratã cã nu se poate face "comunicarea publicã" a unei opere muzicale prin internet fãrã ca în prealabil aceasta sã nu fie reprodusã pe un mediu de stocare denumit server, iar aceastã reproducere, realizatã printr-o operaţiune de schimbare a formatului operei muzicale în unul compatibil utilizãrii pe internet, face parte din categoriile exceptate de la dreptul de reproducere, drept de reproducere care este definit de <>art. 14 din Legea nr. 8/1996 . În acest fel, utilizarea operelor muzicale pe internet sub forma comunicãrii publice îndeplineşte condiţiile impuse de <>art. 33 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 , respectiv: reproducerea folositã este un act tranzitoriu şi accesoriu utilizãrii, este parte integrantã şi esenţialã a procesului tehnic de transformare a formatului operei muzicale, scopul reproducerii este acela de a permite transmiterea în cadrul reţelelor de calculatoare, în cadrul unei utilizãri licite, iar aceastã reproducere nu are o semnificaţie economicã de sine stãtãtoare. Prin raportare la Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre cu privire la desfãşurarea activitãţilor de difuzare a programelor de televiziune, la prevederile art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicatã, şi ale art. 189 din Tratatul de la Roma institutiv al CEE, se trage concluzia ca sintagma "cu excepţia reţelelor de calculatoare" conţinutã de definiţia datã radiodifuzãrii în <>art. 15^1 lit. b) din Legea nr. 8/1996 , nu mai poate produce efecte juridice, legislaţia comunitarã prevalând dispoziţiilor contrare din legislaţia internã. Astfel, sintagma "cu excepţia reţelelor de calculatoare" cuprinsã în <>art. 15^1 lit. b) din Legea nr. 8/1996 , care defineşte radiodifuzarea, va trebui eliminatã.
Pãrţile au depus concluzii scrise, arãtând, în esenţã, urmãtoarele:
UCMR-ADA solicitã ca metodologia sã aibã în vedere remuneraţia cuvenitã autorilor de opere muzicale pentru utilizarea acestora pe internet sau alte reţele de comunicaţii de date, cu fir sau fãrã fir, mai puţin utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel pentru telefoanele mobile, care nu face obiect al propunerii de metodologie. Referitor la înţelesul termenilor utilizaţi în metodologie, propunerea UCMR-ADA a avut în vedere practica europeanã în domeniu şi înţelesul aceloraşi termeni în raporturile dintre utilizatorii de opere muzicale pe internet şi pe alte reţele online sau mobile şi organismele de gestiune colectivã din Europa. Drepturile patrimoniale ce fac obiectul metodologiei sunt dreptul de reproducere şi dreptul de comunicare publicã (punere la dispoziţia publicului); datã fiind strânsa legãturã dintre reproducere şi comunicare publicã şi interesul urmãrit, UCMR-ADA apreciazã cã primeazã în cauzã gestiunea colectivã obligatorie. În acest sens, poate fi cuprins în metodologie termenul "utilizare" care reuneşte atât activitatea de reproducere, cât şi pe cea de comunicare publicã, cu stabilirea distinctã a remuneraţiilor corespunzãtoare dreptului de comunicare publicã şi, respectiv, a celor corespunzãtoare dreptului de reproducere. Potrivit practicii europene, proporţia dintre remuneraţia pentru dreptul de reproducere şi dreptul de comunicare publicã este: pentru downloads, în cazul dreptului de reproducere, remuneraţia este de douã treimi din cuantumul total al remuneraţiei şi de o treime pentru dreptul de comunicare publicã, iar pentru streaming, webcasting şi muzicã de fundal, remuneraţia este de o treime din cuantumul total al remuneraţiei şi de douã treimi pentru dreptul de comunicare publicã. Totodatã, UCMR-ADA aratã cã în concordanţã cu practica europeanã, remuneraţia minimã sau cea forfetarã, dupã caz, trebuie sã ţinã seama de modalitãţile de utilizare, de numãrul de opere muzicale utilizate, de numãrul de consumatori finali care acceseazã site-ul sau pagina de internet a utilizatorului, de numãrul de ascultãtori online care pot accesa simultan pagina de webcasting etc. Se impune, prin urmare, stabilirea unor remuneraţii forfetare/minime care sã aibã un caracter echitabil şi sã fie de naturã a încuraja actul de creaţie. În sprijinul celor susţinute de UCMR-ADA, de stabilire distinctã a remuneraţiilor în funcţie de modalitãţile de utilizare a operelor muzicale, sunt şi urmãtoarele elemente: propunerea utilizatorilor ORANGE ROMÂNIA şi VODAFONE ROMÂNIA, de stabilire diferenţiatã a remuneraţiilor pe diferite modalitãţi de utilizare, şi solicitãrile altor utilizatori pentru a se avea în vederea stabilirea unor remuneraţii distincte pe modalitãţi de utilizare. UCMR-ADA a propus o remuneraţie totalã de 12% (defalcatã între drepturi mecanice şi drepturi de comunicare publicã), iar potrivit practicii europene în domeniu, remuneraţia se situeazã în ţãrile europene între 8% şi 15%, în cele mai multe ţãri remuneraţiile fiind cuprinse între 10% şi 12%. Referitor la baza de calcul al remuneraţiilor, propusã de UCMR-ADA, aceasta este constituitã din "totalitatea veniturilor brute lunare obţinute ca urmare a descãrcãrii operelor muzicale sau accesãrii de cãtre public a serviciului online sau mobil pe care sunt puse la dispoziţia publicului opere muzicale, venituri reprezentând, dar fãrã a se limita la: tarifele solicitate consumatorilor finali, indiferent dacã sumele sunt plãtite de consumatorul final direct utilizatorului ori unui intermediar, publicitate, abonamente, sponsorizãri etc.". UCMR-ADA aratã cã baza de calcul al remuneraţiilor este în concordanţã cu dispoziţiile <>Legii nr. 8/1996 , dar şi cu practica din România, precum şi cu practica europeanã. În ceea ce priveşte raportãrile utilizatorilor, UCMR-ADA precizeazã cã în absenţa unor informaţii corecte, complete şi furnizate de utilizatori la timp, UCMR-ADA se aflã în imposibilitatea de a repartiza remuneraţiile, iar autorii nu pot beneficia de acestea. Din acest motiv este foarte important ca metodologia sã prevadã obligaţia utilizatorilor de a întocmi rapoarte complete cuprinzând operele muzicale utilizate, autorii acestora, durata de utilizare, perioada în care au fost utilizate etc.
În concluzie, în raport cu dispoziţiile legale invocate, cu practica europeanã, cu probele administrate, cu negocierile şi recunoaşterile sau achiesãrile unora dintre utilizatori, UCMRADA solicitã completului de arbitraj ca la stabilirea formei finale a metodologiei sã aibã în vedere forma propusã de UCMR-ADA.
La termenul pentru susţinerea concluziilor, ANISP a arãtat cã o metodologie anterioarã în domeniu, în vigoare din anul 2005, conţine principii simple, suple de aplicat oricãror modele de business şi se raporteazã la caracterul oneros sau gratuit al utilizãrii. Dacã cuantumul remuneraţiei va fi majorat aşa cum solicitã UCMR-ADA, în opinia ANISP utilizatorii care îşi desfãşoarã afaceri în domeniu nu vor mai putea sã le continue; astfel piaţa în domeniu va fi distrusã. Faţã de contractele de revenue share aplicabile de cãtre intermediari (de exemplu ORANGE ROMÂNIA), nu poate fi avutã în vedere solicitarea UCMR-ADA; astfel remuneraţia poate fi perceputã şi de la intermediar şi de la utilizator. Totodatã, aratã cã sponsorizãrile nu pot face parte din baza de calcul, iar referitor la cuantumul remuneraţiei, aceasta este, conform propunerii de metodologie, de 8%. În continuare, ANISP a arãtat cã dacã s-ar menţine acelaşi procent de 10% stabilit prin metodologia anterioarã din 2005, aceastã remuneraţie ar constitui o variantã echilibratã de remuneraţie. În ceea ce priveşte criteriul practicii europene, ANISP aratã cã practica europeanã trebuie avutã în vedere doar pentru faza negocierilor dintre pãrţi, nu şi pentru cea a arbitrajului, dispoziţiile legale referitoare la acestea neregãsindu-se şi la prevederile referitoare la arbitraj. La nivelul Uniunii Europene, nu existã o unitate de reglementare în domeniul metodologiei supuse arbitrajului, iar la nivel european nu existã tarife stabilite diferenţiat pentru dreptul de reproducere şi cel de comunicare publicã.
În concluzie, în raport cu dispoziţiile legale invocate şi cu probele administrate, ANISP solicitã completului de arbitraj respingerea propunerii de metodologie, formulatã de cãtre reclamantã, şi admiterea formei finale a metodologiei, conform formei propuse de ANISP.
APTI aratã cã prin propunerea de metodologie a utilizatorilor se susţine realizarea urmãtoarelor obiective: crearea unui sistem de remuneraţii care sã permitã dezvoltarea modelelor de afaceri pe internet în România, în condiţii similare cu proiectele dezvoltate din afara României în ceea ce priveşte distribuirea muzicii pe internet; stabilirea unor reduceri semnificative ale procentelor pentru autorii care îşi publicã în mod gratuit pe internet operele lor, în cazul în care deţin toate drepturile de autor şi conexe, pentru a încuraja promovarea acestora, dacã ei decid sã se promoveze în acest mod; excluderea muzicii permise de la alt site web prin intermediul unui terţ (embed) din scopul acestei metodologii; noţiunea de reproducere în aceste utilizãri este un act provizoriu şi accesoriu de reproducere şi nu are un caracter economic de sine stãtãtor; utilizãrile necomerciale trebuie sã fie permise în condiţii clare şi la preţuri accesibile; termenii folosiţi în metodologie sã fie în concordanţã cu legislaţia româneascã în domeniul serviciilor pe internet (definite ca servicii ale societãţii informaţionale în <>Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic), sã respecte principiile de neutralitate tehnologicã prevãzute de actele normative şi sã aibã o semnificaţie din punct de vedere tehnic; criteriul practicii europene trebuie avut în vedere în legãturã directã cu poziţia dominantã avutã de organismele de gestiune colectivã, în conformitate cu dreptul european şi naţional şi posibilitatea ca acestea sã impunã tarife mai mari decât în alte state membre ale Uniunii Europene.
În concluzie, APTI solicitã adoptarea propunerii de metodologie conform versiunii înaintate de utilizatori, stabilirea exclusivã a unei remuneraţii procentuale din cifra de afaceri sau câştigurile obţinute din activitatea respectivã, reducerea remuneraţiilor pentru autorii care deţin toate drepturile de autor şi conexe asupra operelor lor la doar 5% din remuneraţiile datorate în mod obişnuit, stabilirea definiţiei utilizatorului, dupã cum urmeazã: "Este utilizator, în sensul prezentei metodologii, persoana fizicã sau juridicã ce oferã servicii ale societãţii informaţionale cuprinzând operele muzicale gãzduite pe sisteme informatice aflate în gestiunea sa.", excluderea noţiunii de reproducere din scopul acestei metodologii, având în vedere <>art. 33 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 , şi respingerea propunerii de metodologie formulate de UCMR-ADA.
ORANGE ROMÂNIA achieseazã la propunerile şi concluziile ANISP; în plus, aduce în discuţie prevederile legale privind dreptul de comunicare publicã.

Analizând actele şi lucrãrile dosarului, completul arbitral reţine urmãtoarele:
Completul arbitral este legal învestit şi are competenţa de a soluţiona cererea de arbitraj formulatã de reclamanta UCMRADA în contradictoriu cu pârâtele APTI, ANISP şi ORANGE ROMÂNIA în vederea stabilirii formei finale a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea operelor muzicale şi pentru punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului prin servicii online sau mobile, în temeiul prevederilor <>art. 131^2 din Legea nr. 8/1996 .
În prealabil, se constatã cã titlul metodologiei, propus de pãrţi, nu este adecvat cu conţinutul negocierilor şi medierii prin arbitraj, de stabilire a remuneraţiilor titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea şi/sau comunicarea publicã a operelor muzicale prin servicii online sau mobile.
În consecinţã, titlul metodologiei va fi urmãtorul: "Metodologie privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea operelor muzicale şi/sau comunicarea publicã a operelor muzicale prin servicii online sau mobile".
Completul constatã urmãtoarele elemente de dezacord dintre pãrţi:
1. Privitor la licenţele pentru folosirea operelor muzicale, pãrţile propun rezolvãri cu nuanţãri diferite, sens în care completul decide urmãtoarele:
Autorizaţia licenţã neexclusivã conferã utilizatorului, dupã caz, dreptul de a reproduce şi/sau dreptul de comunicare publicã pe teritoriul României a operelor muzicale, fiind utilizator persoana fizicã sau juridicã ce oferã publicului servicii ale societãţii informaţionale cuprinzând operele muzicale aflate pe un sistem informatic on line sau mobil. În aceastã categorie se aflã orice persoanã sub al cãrei nume este înregistrat domeniul de internet sau alte reţele, cu sau fãrã fir, ori care este responsabilã de conţinutul site-ului disponibil pe internet sau pe alte reţele, cu sau fãrã fir, precum şi cea care exploateazã siteul pe internet sau pe alte reţele, cu sau fãrã fir, ori care obţine venituri din publicitate, din descãrcarea sau ascultarea de opere muzicale sau sub orice altã formã, ca urmare a furnizãrii serviciilor cuprinzând opere muzicale prin internet sau pe alte reţele, cu sau fãrã fir.
Utilizarea operelor muzicale se realizeazã prin comunicare publicã (ascultare) fãrã posibilitatea de stocare a operelor muzicale, efectuatã cu titlu gratuit sau oneros printr-un serviciu online ori mobil (streaming) sau prin reproducere cu descãrcare (stocare) şi comunicare publicã (ascultare) de cãtre consumator a operelor muzicale, efectuatã cu titlu gratuit sau oneros printr-un serviciu online ori mobil (download).
În vederea obţinerii licenţei, persoana interesatã trebuie sã solicite organismului de gestiune colectivã eliberarea acesteia cu cel puţin 10 zile înainte de autorizarea utilizãrii. Odatã cu cererea de autorizare se vor depune fotocopia actului de identitate sau fotocopia certificatului de înmatriculare şi/sau înregistrare fiscalã, fotocopia dovezii de înregistrare a domeniului de internet deţinut, precum şi orice alte informaţii privitoare la modalitatea şi reţeaua prin care sunt puse la dispoziţia publicului operele muzicale.
Cererea de autorizare şi documentele pot fi transmise şi în format electronic la adresa de e-mail a organismului de gestiune colectivã. În termen de 10 zile de la depunerea cererii de autorizare, însoţitã de toate documentele, organismul de gestiune colectivã este obligat sã încheie cu solicitantul licenţa neexclusivã de utilizare a operelor muzicale pe internet sau pe alte reţele, cu sau fãrã fir. Licenţa neexclusivã se acordã pentru o perioadã de 3 ani, însã la solicitarea expresã a utilizatorului aceasta se poate acorda pentru o perioadã mai scurtã. În cazul dreptului de reproducere, autorizaţia licenţã neexclusivã se încheie numai cu privire la opere muzicale ce fac parte din repertoriul gestionat în mod facultativ de organismul de gestiune colectivã. Licenţa neexclusivã se poate acorda şi prin corespondenţã (e-mail, fax, poştã).
2. Privitor la dreptul de reproducere şi dreptul de comunicare publicã a operelor muzicale prin internet sau prin alte reţele, cu sau fãrã fir, în funcţie de care se stabileşte remuneraţia autorilor, se constatã:
Potrivit <>art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996 , dreptul de comunicare publicã a operei este un drept patrimonial distinct şi exclusiv pentru care legiuitorul a prevãzut obligativitatea gestiunii colective în cazul operelor muzicale. Comunicarea publicã a operelor muzicale se face în scop de ascultare fãrã fixare ori pentru fixare şi ascultare. În cazul comunicãrii operelor muzicale în scop de ascultare fãrã fixare, aceastã operaţiune implicã un act provizoriu de reproducere, parte a unui proces tehnic menit sã permitã utilizarea licitã a operei, fiind o excepţie de la dreptul distinct de reproducere reglementatã de dispoziţiile art. 33 alin. (3) din lege, astfel: "sunt exceptate de la dreptul de reproducere (...) actele provizorii de reproducere care sunt tranzitorii sau accesorii şi constituie o parte integrantã şi esenţialã a unui proces tehnic şi al cãror scop unic este sã permitã transmiterea, în cadrul unei reţele între terţi, de cãtre un intermediar, sau utilizarea licitã a unei opere ori a altui obiect protejat şi care nu au o semnificaţie economicã de sine stãtãtoare." În cazul comunicãrii operelor muzicale în scop de fixare şi apoi de ascultare, dreptul de reproducere este de sine stãtãtor, ca drept autonom.
În acest sens este şi practica europeanã, aşa cum rezultã din rãspunsul SACEM-Franţa, depus de UCMR-ADA, care apreciazã cã acestea sunt acte provizorii de reproducere pentru care nu este nevoie de autorizare, deoarece reprezintã o excepţie de la dreptul de reproducere, prevãzut de art. 5 din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor şi drepturilor conexe în societatea informaţionalã. Excepţia a fost încorporatã în legislaţia internã de dispoziţiile <>art. 33 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 .
3. Privitor la remuneraţiile pentru autorii operelor muzicale, completul de arbitraj va ţine seama cã pãrţile au ajuns la un relativ acord pentru un procent de 10% din baza de calcul, pentru reproducere şi comunicare publicã.
Arbitrii au luat în considerare necesitatea încurajãrii serviciilor de furnizare legalã de opere muzicale pe internet şi pe alte reţele şi evitarea situaţiei inechitabile în care un posibil utilizator ar datora titularilor de drepturi sume mai mari decât cele încasate. De asemenea, s-a urmãrit asigurarea unui echilibru între interesul publicului de a avea acces la servicii de utilizare a operelor muzicale în condiţii facile şi rezonabile prin încurajarea dezvoltãrii investiţiilor în acest domeniu şi interesul creatorilor de a fi remuneraţi pentru utilizarea operelor lor.
Completul nu poate lua în considerare propunerea UCMRADA privind exceptarea unor tipuri de utilizãri, deoarece dreptul de comunicare publicã se gestioneazã colectiv în mod obligatoriu, conform <>art. 123^1 din Legea nr. 8/1996 . Exceptarea tonurilor de apel este reţinutã în cauzã, deoarece existã o altã metodologie aplicabilã, iar acestea oricum nu au fãcut obiect al negocierilor dintre pãrţi.
Remuneraţia propusã de utilizatori pentru situaţia în care autorul îşi oferã spre ascultare sau descãrcare propriile creaţii nu este reţinutã în cauzã, întrucât <>Legea nr. 8/1996 nu reglementeazã situaţia în care titularul de drepturi sã se autorizeze sau sã îşi plãteascã remuneraţii prin intermediul organismului de gestiune colectivã, care, potrivit art. 125 din legea menţionatã nu este titular de drepturi, ci mandatar al acestora.
Pentru oferirea spre ascultare (streaming), cu titlu gratuit, remuneraţia va fi forfetarã, în funcţie de numãrul operelor muzicale, cu o creştere şi în funcţie de tranşele de ascultãtori. Pentru utilizarea ca muzicã de fundal a operelor muzicale se datoreazã o remuneraţie lunarã de 20 lei.
Pentru oferirea spre ascultare, cu titlu oneros, se acordã 8% din baza de calcul, cu titlu de drept de comunicare publicã, prin punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului.
Pentru oferirea spre descãrcare (download), cu titlu gratuit, remuneraţia va fi forfetarã în funcţie de numãrul de opere muzicale, cu o creştere în funcţie de operele muzicale descãrcate.
Pentru oferirea spre descãrcare (download), cu titlu oneros, se acordã 7% din baza de calcul, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor pentru reproducerea (fixarea) operelor muzicale, şi 3% din baza de calcul, cu titlu de drept de comunicare publicã prin punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului.
4. Privitor la baza de calcul al remuneraţiilor procentuale se decide cã aceasta este formatã din totalitatea veniturilor brute lunare obţinute de utilizator ca urmare a folosirii operelor muzicale.
5. Privitor la informaţiile ce trebuie comunicate organismului de gestiune colectivã pentru autorizarea utilizãrii nu se poate reţine în cauzã obligaţia transmiterii "operelor muzicale ce urmeazã a fi reproduse pe mediul de stocare în vederea punerii la dispoziţia publicului" deoarece, fiind vorba despre gestiune colectivã extinsã, obligatorie, înseamnã cã organismul de gestiune colectivã îi reprezintã pe toţi titularii de drepturi şi poate autoriza utilizarea tuturor operelor acestora, astfel încât comunicarea de cãtre utilizatori a posibilelor opere care vor fi utilizate apare ca fiind o acţiune imposibil de realizat practic. Operele care sunt utilizate nu sunt cunoscute la momentul solicitãrii autorizaţiei deoarece existã opere muzicale care apar ulterior autorizãrii şi sunt imposibil de identificat la momentul solicitãrii autorizaţiei.
În acest sens, este de esenţa gestiunii colective ca utilizatorii sã transmitã ulterior utilizãrii cãtre organismul de gestiune colectivã informaţii privind operele utilizate, în scopul remunerãrii corespunzãtoare a titularilor de drepturi, în conformitate cu prevederile <>art. 130 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 8/1996 . Utilizatorii sunt obligaţi ca pânã la data de 20 a fiecãrei luni sã comunice organismului de gestiune colectivã, pentru luna precedentã, un raport privind operele muzicale utilizate, care va cuprinde baza de calcul al remuneraţiei, operele muzicale reproduse şi/sau comunicate public, cu indicarea pentru fiecare operã muzicalã în parte a denumirii operei muzicale, autorului/autorilor, interpretului/interpreţilor, numãrului de ascultãri/descãrcãri şi a duratei de utilizare. Utilizatorii sunt obligaţi sã permitã realizarea unei monitorizãri şi a unui raport de trafic de cãtre o terţã persoanã independentã, dintre cele agreate de organismul de gestiune colectivã, sau sã implementeze un program de monitorizare a traficului de cãtre organismul de gestiune colectivã agreat de acesta din urmã.
Faţã de considerentele expuse, completul de arbitri

HOTÃRÃŞTE:

Forma finalã a metodologiei este urmãtoarea:

METODOLOGIE
privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor
de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale
pentru reproducerea şi/sau comunicarea publicã
a operelor muzicale prin servicii online sau mobile

ART. 1
Reproducerea şi comunicarea publicã a operelor muzicale pe teritoriul României, însoţite sau nu de imagini, printr-un serviciu online sau mobil, se pot face numai în baza unei autorizaţii licenţã neexclusivã încheiatã cu organismul de gestiune colectivã pentru operele muzicale.
ART. 2
(1) Autorizaţia licenţã neexclusivã conferã utilizatorului, dupã caz, dreptul de a reproduce şi/sau dreptul de comunicare publicã pe teritoriul României a operelor muzicale în modalitãţile prevãzute de prezenta metodologie.
(2) Este utilizator, în sensul prezentei metodologii, persoana fizicã sau juridicã ce oferã publicului servicii ale societãţii informaţionale care conţin opere muzicale aflate pe un sistem informatic online sau mobil.
ART. 3
(1) Este utilizator orice persoanã:
a) sub al cãrei nume este înregistrat domeniul la care este accesibil serviciul prin internet sau alte reţele cu sau fãrã fir; sau
b) care este responsabilã de conţinutul site-ului disponibil pe internet sau pe alte reţele, cu sau fãrã fir; sau
c) care exploateazã site-ul pe internet sau pe alte reţele, cu sau fãrã fir; sau
d) care obţine venituri din publicitate, din descãrcarea sau ascultarea de opere muzicale ori sub orice altã formã ca urmare a furnizãrii serviciilor cuprinzând opere muzicale prin internet sau prin alte reţele, cu sau fãrã fir.
ART. 4
Utilizarea operelor muzicale se realizeazã prin urmãtoarele operaţiuni:
a) oferirea spre ascultare (comunicare publicã, inclusiv prin punerea la dispoziţia publicului), fãrã posibilitatea de stocare a operelor muzicale, efectuatã cu titlu gratuit sau oneros printr-un serviciu online sau mobil;
b) oferirea spre descãrcare (reproducere şi comunicare publicã) de cãtre consumator a operelor muzicale, efectuatã cu titlu gratuit sau oneros printr-un serviciu online sau mobil.
ART. 5
(1) În vederea obţinerii licenţei, solicitantul trebuie sã solicite organismului de gestiune colectivã eliberarea acesteia cu cel puţin 10 zile înainte de utilizare.
(2) Odatã cu cererea de autorizare, solicitantul are obligaţia sã depunã urmãtoarele documente: fotocopia actului de identitate sau fotocopia certificatului de înmatriculare şi/sau înregistrare fiscalã, precum şi orice alte informaţii privitoare la modalitatea şi reţeaua prin care sunt puse la dispoziţia publicului operele muzicale.
(3) Cererea de autorizare şi documentele prevãzute la prezentul articol pot fi transmise şi în format electronic la adresa de e-mail a organismului de gestiune colectivã.
ART. 6
(1) În termen de 10 zile de la depunerea cererii de autorizare, însoţitã de toate documentele prevãzute la art. 4 alin. (2), organismul de gestiune colectivã este obligat sã încheie cu solicitantul licenţa neexclusivã de utilizare a operelor muzicale pe internet sau pe alte reţele, cu sau fãrã fir.
(2) Licenţa neexclusivã se poate acorda şi prin corespondenţã (e-mail, fax, poştã).
(3) Licenţa neexclusivã se acordã pentru o perioadã de 3 ani, însã la solicitarea expresã a utilizatorului aceasta se poate acorda pentru o perioadã mai scurtã.
(4) În cazul dreptului de reproducere, autorizaţia licenţã neexclusivã se încheie numai cu privire la opere muzicale ce fac parte din repertoriul gestionat în mod facultativ de organismul de gestiune colectivã.
ART. 7
Pentru reproducerea şi/sau comunicarea publicã, inclusiv prin punerea la dispoziţia publicului a operelor muzicale printr-un serviciu online sau mobil, utilizatorii au obligaţia de a plãti remuneraţii pentru titularii de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale, dupã cum urmeazã:

A. Oferirea spre ascultare (streaming):
a) cu titlu gratuit:


  ┌─────────────────────────────┬────────┬──────────┬───────────┬──────────────┐
  │Numãr de opere muzicale      │    1-20│    21-200│  201-1.000│   Peste 1.000│
  ├─────────────────────────────┼────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
  │Remuneraţie lunarã           │  20 lei│    30 lei│     50 lei│       100 lei│
  └─────────────────────────────┴────────┴──────────┴───────────┴──────────────┘

În situaţia utilizatorilor care oferã spre ascultare (streaming) peste 200 de opere muzicale, la fiecare tranşã de câte 500.000 de ascultãri lunare se adaugã câte o remuneraţie echivalentã celei stabilite în tabelul de mai sus.
Pentru utilizarea ca muzicã de fundal a operelor muzicale se datoreazã o remuneraţie lunarã de 20 lei.
b) cu titlu oneros:
- 8% din baza de calcul, cu titlu de drept de comunicare publicã prin punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului.

B. Oferirea spre descãrcare (download):
a) cu titlu gratuit:


  ┌─────────────────────────────┬────────┬──────────┬───────────┬──────────────┐
  │Numãr de opere muzicale      │    1-20│    21-200│  201-1.000│   Peste 1.000│
  ├─────────────────────────────┼────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
  │Remuneraţie lunarã           │  40 lei│    60 lei│    100 lei│       200 lei│
  └─────────────────────────────┴────────┴──────────┴───────────┴──────────────┘

În situaţia în care numãrul de opere muzicale descãrcate lunar este mai mare de 50.000, se adaugã câte o remuneraţie suplimentarã echivalentã celei stabilite în tabelul de mai sus pentru fiecare tranşã de 50.000 de opere muzicale. Pentru mai mult de 2.000.000 de opere muzicale descãrcate lunar, nu se mai adaugã nicio remuneraţie suplimentarã.
Remuneraţiile prevãzute în tabelul de mai sus se repartizeazã dupã cum urmeazã:
- 70% cu titlu de drepturi patrimoniale de autor pentru reproducerea operelor muzicale;
- 30% cu titlu de drept de comunicare publicã prin punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului.
b) cu titlu oneros:
- 7% din baza de calcul, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor pentru reproducerea operelor muzicale;
- 3% din baza de calcul, cu titlu de drept de comunicare publicã prin punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului.
ART. 8
Baza de calcul al remuneraţiilor procentuale este formatã din totalitatea veniturilor brute lunare obţinute de utilizator ca urmare a folosirii operelor muzicale, venituri reprezentând dar fãrã a se limita la: sume plãtite de cãtre consumatorii finali, indiferent dacã acestea sunt plãtite direct utilizatorului ori unui intermediar, sau sume reprezentând publicitate, abonamente, sponsorizãri.
ART. 9
(1) Plata remuneraţiilor se efectueazã pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care sunt datorate.
(2) În caz de întârziere la plata remuneraţiei, utilizatorii datoreazã la sumele scadente şi neachitate penalitãţi de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere.
(3) Remuneraţiile stabilite în sumã fixã prin prezenta metodologie pot fi modificate anual potrivit indicelui de inflaţie, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 131^4 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 10
(1) Utilizatorii sunt obligaţi ca pânã la data de 20 a fiecãrei luni sã comunice organismului de gestiune colectivã, pentru luna precedentã, un raport privind operele muzicale utilizate, care va cuprinde:
a) baza de calcul al remuneraţiei;
b) operele muzicale reproduse şi/sau comunicate public, cu indicarea pentru fiecare operã muzicalã în parte a denumirii operei muzicale, autorului/autorilor, interpretului/interpreţilor, numãrului de ascultãri/descãrcãri şi a duratei de utilizare.
(2) Utilizatorii sunt obligaţi sã permitã realizarea unei monitorizãri şi a unui raport de trafic de cãtre o terţã persoanã independentã, dintre cele agreate de organismul de gestiune colectivã, sau sã implementeze un program de monitorizare a traficului de cãtre organismul de gestiune colectivã agreat de acesta din urmã.
ART. 11
(1) Nu fac obiect al prezentei metodologii reproducerea şi comunicarea publicã a operelor muzicale ca tonuri de apel sau tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile.
(2) Prezenta metodologie intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu <>art. 131^2 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

Pronunţatã astãzi, 30 martie 2010, la sediul ORDA din municipiul Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1.
Executorie de la data publicãrii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Cu apel în termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Completul de arbitraj:
Gheorghiu Gheorghe
Lucan-Arjoca Marius
Roş Viorel
Tãnãsescu Mihai
Ţiclea Alexandru
----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Alte Institutii, HOTARARE ARBITRALA din 30 martie 2010

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"