Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTĂRÂREA nr. 42 din 22 mai 2025 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, desfăşurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, formulată de domnul George-Nicolae Simion

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTĂRÂREA nr. 42 din 22 mai 2025 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, desfăşurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, formulată de domnul George-Nicolae Simion

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 627 din 3 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────┬───────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte           │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător            │
│Ciochină       │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Cristian       │- judecător            │
│Deliorga       │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător            │
│Licu           │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător            │
│Scântei        │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător            │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător            │
│Stanciu        │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător            │
│Tănăsescu      │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător            │
├───────────────┼───────────────────────┤
│               │-                      │
│Benke Károly   │prim-magistrat-asistent│
│               │delegat                │
└───────────────┴───────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025, desfăşurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, formulată de domnul George-Nicolae Simion.
    2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.634 din 20 mai 2025 şi formează obiectul Dosarului nr. 2.103F/2025.
    3. Prin cererea formulată, domnul George-Nicolae Simion solicită anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025, întrucât procesul electoral a fost viciat de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice, sau, în subsidiar, să se dispună invalidarea celui de-al doilea tur al acestor alegeri.
    4. Se arată că în perioada cuprinsă între cele două tururi de scrutin a avut loc o operaţiune de dezinformare a electoratului şi de denigrare a domnului George-Nicolae Simion. A fost desfăşurat un atac informaţional extrem de grav, al cărui scop principal a fost instigarea la ură a populaţiei împotriva contestatarului. Scenariile false, parte a acestui atac informaţional, au făcut referire la faptul că partidul Alianţa pentru Unirea Românilor şi contestatarul sunt apropiaţi de Federaţia Rusă, au viziuni prolegionare şi profasciste şi ar dori scoaterea României din Uniunea Europeană şi din NATO, aspecte infirmate, în mod repetat, atât de partidul antereferit, cât şi de contestatar. Aceste elemente de propagandă au fost susţinute de echipa de campanie a domnului Nicuşor-Daniel Dan, existând şi instituţii ale statului care au avut o asemenea conduită. Propagarea agresivă către populaţia României a unor teorii cvasiconspiraţioniste ce susţineau revenirea la putere a unor mişcări extremiste, distrugerea democraţiei din România ori ieşirea României din Uniunea Europeană reprezintă acuze de o gravitate extraordinară care au fost inoculate alegătorilor şi care au condus la inducerea lor în eroare cu privire la persoana contestatarului, prin insuflarea unei stări de frică în rândul cetăţenilor. Totodată, a fost insuflată o stare de temere în rândul electoratului determinată de creşterea cursului de schimb valutar al monedei euro, aspect care a fost atribuit contestatarului, ca urmare a câştigării de către acesta a primului tur al alegerilor.
    5. Se consideră că manipularea votului este evidenţiată şi de faptul că materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicităţii electorale, că acest candidat a avut un tratament preferenţial pe reţelele de social media, ceea ce a determinat şi o inegalitate vădită între cei doi contracandidaţi. Se menţionează că în ziua votului domnul Nicuşor-Daniel Dan a făcut în mod sistematic campanie electorală, postând videoclipuri de promovare şi îndemn la vot la interval de aproximativ 30 de minute, fiind emise de către Biroul Electoral Central (BEC) în acest sens aproximativ 40 de decizii de eliminare a conţinutului ilegal. O conduită similară a avut-o domnul Nicuşor-Daniel Dan şi pe reţeaua TikTok. Se poate, astfel, observa că acesta a avut o activitate de promovare permanentă la nivelul reţelelor sociale, punctul culminant fiind atins în ziua votului, iar sancţiunile şi măsurile luate de BEC au fost ignorate cu desăvârşire. Rezultă că, în aceste condiţii, campania electorală desfăşurată de domnul Nicuşor-Daniel Dan a fost una lipsită de legalitate şi transparenţă, fapt care a afectat formarea unei opinii corecte în rândul alegătorilor cu privire la persoana contestatarului.
    6. Se subliniază că domnul Nicuşor-Daniel Dan a beneficiat şi de un tratament preferenţial pe platformele de social media, ceea ce a denaturat manifestarea de voinţă a cetăţenilor. Chiar dacă au fost emise sute de decizii de eliminare a conţinutului ilegal al materialelor încărcate pe aceste platforme, au existat situaţii în care operatorii acestora au refuzat să dea curs deciziilor antereferite, sens în care este indicată conduita companiei META, care, astfel, a încălcat legislaţia electorală specifică şi a dat dovadă de rea-credinţă atunci când a refuzat să execute deciziile menţionate. Se menţionează că, în lipsa unui remediu procesual disponibil pentru a constrânge META să pună în executare deciziile BEC, nu s-a putut combate propaganda electorală în favoarea candidatului Nicuşor-Daniel Dan, ceea ce a fost de natură să influenţeze aptitudinea electoratului de a-şi forma o opinie în cunoştinţă de cauză.
    7. Se apreciază că statul român a fost incapabil să acţioneze împotriva conturilor inautentice, fapt care a fost dublat de pasivitatea platformelor online de a suspenda ori elimina conturile vizate de conţinutul ilegal. Se menţionează că reţeaua TikTok s-a rezumat la eliminarea materialelor publicitare politice indicate în deciziile de eliminare a conţinutului ilegal, fără să retrogradeze conturile utilizatorilor în sistemele de recondamnare sau fără să le suspende ori să le elimine.
    8. Se mai arată că au existat intervenţii străine în desfăşurarea procesului electoral din România, care au avut scopul de a realiza acte de fraudă electorală şi de înlesnire a acestei fraude. Aceste intervenţii au avut o natură informaţională şi au contribuit la propagarea dezinformării şi denigrării contestatarului prin promovarea artificială a unor scenarii false. În acest sens sunt menţionate intervenţiile franceze, poloneze, moldoveneşti şi spaniole. În susţinerea celor de mai sus sunt invocate diverse mesaje ale unor reprezentanţi ai respectivelor state şi se mai subliniază că fondatorul aplicaţiei de mesagerie Telegram, Pavel Durov, a susţinut că ar fi refuzat o solicitare din partea unui stat occidental, pe care nu l-a numit, de a reduce la tăcere vocile conservatoare din România. Acesta şi-ar fi exprimat acordul pentru a fi audiat în vederea probării celor susţinute prin prezenta cerere de anulare a alegerilor.
    9. Se menţionează că şi entităţi private nonstatale şi-au îndemnat, în mod indirect, angajaţii să voteze cu contracandidatul contestatarului. Totodată, cu nerespectarea legislaţiei în vigoare privind materialele de propagandă electorală, au fost mobilizaţi formatori de opinie în susţinerea contracandidatului autorului prezentei cereri, iar aceştia au acţionat concertat sub coordonarea agenţiilor de management.
    10. Prin urmare, se arată că procesul electoral din anul 2025 a fost afectat de manipularea votului alegătorilor şi de distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv în mediul online. Toate acestea au dus la afectarea caracterului liber exprimat al votului cetăţenilor, prin negarea dreptului lor de a fi informaţi corect şi din toate sursele înainte de a lua o decizie cu privire la candidaţi şi la procesul electoral.
    11. Se învederează că procesul electoral a fost viciat şi prin imixtiuni ale instituţiilor din domeniul securităţii naţionale care, fiind implicate în mod direct în procesul electoral, au profitat de poziţia-cheie pe care o deţineau şi au manipulat în mod abuziv opţiunile alegătorilor. Se arată că sistemul informatic utilizat în procesul electoral a fost manipulat intern, ca urmare a unui acces neautorizat, cifrele introduse iniţial putând fi alterate în favoarea unui candidat, înainte de afişarea rezultatelor finale oficiale. Se mai susţine că sistemul cuprinde două vulnerabilităţi, şi anume (i) introducerea manuală, şi nu prin scanare a datelor personale ale alegătorului, ceea ce permite introducerea în rafală a unor şiruri de coduri numerice personale plauzibile, fără ca, la nivelul secţiei, membrii biroului să îşi dea seama că înregistrează persoane inexistente, aspect care ar fi avut loc spre finalul zilei votului; (ii) nefuncţionarea corespunzătoare a mecanismului din cadrul sistemului care blochează votul unui alegător de îndată ce acesta s-a prezentat la urnă, ceea ce a permis votul multiplu. Aceste două breşe de securitate au făcut posibilă, în opinia contestatarului, încărcarea în sistem a unui număr suficient de opţiuni electorale care aveau aptitudinea de a schimba rezultatul final al alegerilor, sens în care se face referire la aproximativ 1,6 milioane de voturi manipulate, atribuite domnului Nicuşor-Daniel Dan. Se menţionează că inadvertenţele din rezultatul votării au fost constatate de experţi internaţionali în domeniu, fiind invocată o expertiză a domnului X. Azalbert, depusă la dosarul cauzei.
    12. Ca atare, se arată că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2025 a fost viciat pe toată durata desfăşurării acestuia şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale, care au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice, şi se solicită anularea acestuia, iar, în subsidiar, invalidarea celui de-al doilea tur al alegerilor.
    13. Cu privire la depunerea cererii de anulare a alegerilor, Curtea reţine că a înregistrat în data de 20 mai 2025, ora 23:41, prin intermediul poştei electronice, un înscris, în formă scanată, intitulat „Cerere de anulare a alegerilor“, la care au fost ataşate mai multe anexe. Cererea a fost semnată olograf, în copie, de domnul George-Nicolae Simion. Curtea a informat public candidatul, în data de 21 mai 2025, pe site-ul său, că, potrivit art. 7 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, cererile adresate Curţii Constituţionale trebuie să fie semnate olograf, în original, sau prin utilizarea semnăturii electronice calificate, până la data şi ora dezbaterilor. Această precizare a fost comunicată şi domnului George-Nicolae Simion pe data de 21 mai 2025, ora 9:06, pe aceeaşi adresă de poştă electronică de pe care a fost comunicată cererea menţionată în vederea complinirii cerinţelor procedurale de înregistrare a actelor de sesizare adresate Curţii Constituţionale. Contestatarul a complinit lipsa semnăturii în cursul zilei de 22 mai 2025, până la începerea dezbaterilor asupra cauzei, transmiţând cererea de anulare semnată prin utilizarea semnăturii electronice calificate. Cererea astfel complinită a fost înregistrată cu nr. 5.661 în data de 22 mai 2025.
    14. La dosarul cauzei, Mihaela Elena Petcu şi Asociaţia Centrul pentru Politici Locale, cu sediul în Alba Iulia, au depus cereri de intervenţie în cauză, iar Gabriela-Ştefania Nuţ, Radu-Ştefan Ianţoc, Asociaţia Centrul pentru Politici Locale, cu sediul în Alba Iulia, şi Asociaţia Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, cu sediul în Bucureşti, au depus memorii cu privire la cererea formulată, în calitate de amicus curiae.
    15. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cererile de anulare a alegerilor se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    16. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, menţionează, cu titlu preliminar, că cererile de intervenţie formulate în cauză sunt inadmisibile, neputându-se extinde sfera categoriei contestatarilor pe calea formulării unor cereri de intervenţii din partea altor persoane. Pe fond, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de anulare a alegerilor şi subliniază că aspectele referitoare la intervenţia străină în procesul electoral nu se susţin, ţinând seama de teritorialitatea legii române. Oricine este liber să declare ceea ce doreşte în ţara sa de origine, aşa cum s-a întâmplat în cazul de faţă. Nu se susţin nici afirmaţiile referitoare la coruperea alegătorilor, art. 386 din Codul penal neincriminând ideea de maximizare a prezenţei la vot, şi nici cele referitoare la numărarea incorectă a voturilor exprimate, având în vedere că, spre deosebire de candidaţii independenţi, contestatarul avea reprezentanţi în birourile electorale; totodată, nu au existat inadvertenţe în numărarea voturilor. Aspectele referitoare la examinarea conduitei META excedează competenţei Curţii Constituţionale, iar cu privire la audierea unor martori se învederează că cererea constituie obiectul controlului Curţii Constituţionale, şi nu al unei instanţe cu competenţă generală şi că, în subsidiar, se pune problema credibilităţii martorului propus spre audiere. Se menţionează că procesul electoral a fost supus controlului BEC, care a dispus măsuri şi sancţiuni la timp. Astfel, invocarea în susţinerea cererii a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu este pertinentă, având în vedere modul în care s-a desfăşurat procesul electoral; ca atare, se evidenţiază că eventualele neregularităţi în procesul electoral au fost deja sancţionate, iar o dublă sancţionare a acestora este inadmisibilă. În final, se arată că susţinerile referitoare la imixtiunea organelor statului român în procesul electoral sunt speculaţii, neputând fi considerate relatări credibile.
    CURTEA,
    examinând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:
    17. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererea privind anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025, desfăşurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025.
    18. Cu titlu preliminar, Curtea, având în vedere art. 14 şi 37 din Legea nr. 47/1992, respinge ca inadmisibile cererile de intervenţie formulate de doamna Mihaela Elena Petcu şi de Asociaţia Centrul pentru Politici Locale din Alba Iulia.
    19. Examinând cererea formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, conform alin. (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază“.
    20. Curtea observă că art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 reglementează titularii dreptului de a solicita anularea alegerilor, îndrituirea legală a acestora de a formula asemenea cereri raportându-se la fiecare tur de scrutin în parte. În cauză, autorul cererii în anulare este titular al dreptului de a formula cerere de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, desfăşurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, întrucât a participat la acest tur de scrutin în calitate de candidat.
    21. Curtea reţine, de asemenea, că cererea de anulare a alegerilor a fost depusă prin intermediul poştei electronice în termenul prevăzut de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004. Cererea, fiind comunicată în formă scanată, nu a fost depusă cu semnătura olografă în original şi nici prin utilizarea semnăturii electronice calificate, astfel cum impune art. 7 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 5/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 7 februarie 2025. Lipsa semnăturii a fost complinită în data de 22 mai 2025, anterior desfăşurării şedinţei de dezbateri a Curţii Constituţionale, astfel încât, având în vedere art. 14 din Legea nr. 47/1992, cererea se consideră a fi depusă în termen şi urmează să fie analizată pe fond.
    22. Analizând susţinerile autorului cererii cu referire la intervenţia altor state în procesul electoral, Curtea observă că acesta are în vedere declaraţiile pe care unele personalităţi din state precum Franţa, Republica Moldova, Polonia, Spania le-au dat în contextul alegerilor pentru Preşedintele României. Or, examinarea acestui aspect nu intră în sfera de competenţă a Curţii Constituţionale, exprimarea unor poziţii de natură politică de către diverse persoane publice din străinătate ţine de opţiunea politică a acestora, care nu poate fi cenzurată de instanţa constituţională.
    23. Cu privire la modul în care s-a desfăşurat campania electorală pe reţelele de social media, Curtea observă că autorităţile cu competenţe în domeniul electoral au acţionat şi au reacţionat în acord cu prevederile legii, iar eventualele inadvertenţe şi incongruenţe de ordin juridic în relaţia cu operatorii respectivelor platforme sunt chestiuni punctuale care angajează diverse forme ale răspunderii juridice ale acestora din urmă, fără a avea drept consecinţă anularea alegerilor.
    24. În ceea ce priveşte informaţiile propagate în cursul campaniei electorale referitor la programul electoral al contestatarului sau la consecinţele care ar decurge din alegerea sa ca Preşedinte al României, Curtea observă că aceste aspecte sunt aprecieri personale, de natură subiectivă. În măsura în care au fost aduse punctual încălcări ale legii cu referire la eventuale acţiuni de răspândire a unor ştiri false, răspunderea juridică va fi una specifică şi circumstanţiată faptei imputate, fără a pune în discuţie anularea alegerilor.
    25. Referitor la faptul că au existat în spaţiul public îndemnuri la vot chiar în ziua alegerilor, Curtea observă că acestea nu vizează o eventuală răspundere penală, ci reprezintă un impuls pentru ca fiecare cetăţean să îşi exercite dreptul de vot, prevăzut de art. 36 din Constituţie.
    26. Cu privire la aspectele referitoare la fraudarea votului realizată prin imixtiuni ale instituţiilor statului, Curtea reţine că susţinerile contestatarului, potrivit cărora ar fi existat o manipulare a sistemului informatic gestionat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale de natură să schimbe rezultatul alegerilor, sunt aserţiuni şi aprecieri proprii, fără o bază credibilă. Contestatarul prezintă unele ipotetice riscuri sau vulnerabilităţi ale sistemului informatic utilizat în procesul electoral, care însă reprezintă ipoteze şi supoziţii lipsite de un temei factual real.
    27. Curtea evidenţiază faptul că pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare [art. 13 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], care, atât prin compunerea, cât şi prin activitatea lor, asigură corectitudinea rezultatului alegerilor [a se vedea art. 16, 18 şi 48-51 din Legea nr. 370/2004].
    28. Totodată, Curtea reţine că suspiciunile invocate în privinţa progresiei procentului de participare la vot şi a rezultatului votării se bazează pe un calcul statistic de tip probabilistic, care nu are o relevanţă în determinarea procentului concret de participare la alegeri şi în evaluarea rezultatelor finale ale alegerilor.
    29. În fine, invocarea considerentelor Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1231 din 6 decembrie 2024, nu prezintă relevanţă în cauză, având în vedere că întreaga motivare a cererii de anulare a alegerilor se bazează pe aprecieri şi aserţiuni proprii, precum şi pe calcule probabilistice.
    30. În consecinţă, având în vedere argumentele autorului cererii, Curtea constată că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, conform cărora Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului.
    31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge, ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, desfăşurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, formulată de domnul George-Nicolae Simion.
    Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 mai 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Prim-magistrat-asistent delegat,
                    Benke Károly

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, HOTĂRÂREA nr. 42 din 22 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ HOTĂRÂREA nr. 42 din 22 mai 2025 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, desfăşurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, formulată de domnul George-Nicolae Simion

Comentarii

Atentie, Juristi!

HOTĂRÂREA nr. 42 din 22 mai 2025 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, desfăşurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, formulată de domnul George-Nicolae Simion