Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTĂRÂREA nr. 40 din 15 mai 2025 privind contestaţia formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, în condiţii de legalitate, egalitate şi integritate

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTĂRÂREA nr. 40 din 15 mai 2025 privind contestaţia formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, în condiţii de legalitate, egalitate şi integritate

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 600 din 27 iunie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra   │-                 │
│Buterez-Făşie      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Adrian Cristian Secu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, în condiţii de legalitate, egalitate şi integritate.
    2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.161 din 9 mai 2025 şi formează obiectul Dosarului nr. 1.890F/2025.
    3. Se susţine că sintagma „dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00“ din art. 5 alin. (1), precum şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parţiale din anul 2025 sunt neconstituţionale, întrucât au fost adoptate fără a se motiva în preambulul actului normativ elementele care reclamau situaţia extraordinară, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, precum şi cele ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală prin raportare la art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În susţinerea acestor aspecte contestatarul invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    4. De asemenea, se arată că sintagma „dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00“ din art. 5 alin. (1), precum şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 sunt neconstituţionale, încălcând dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) cu referire la Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), ale art. 73 alin. (3) lit. a) potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică, ale art. 147 alin. (4) cu referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 51 din 25 ianuarie 2012, nr. 736 din 24 iulie 2012 şi nr. 150 din 12 martie 2020, întrucât afectează principiul securităţii juridice în materie electorală.
    5. Totodată, contestatarul susţine că prevederile menţionate anterior aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (6), fiind de natură să afecteze drepturile electorale ale cetăţenilor, şi indică jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
    6. Nu în ultimul rând, se apreciază că sintagma „dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00“ din art. 5 alin. (1), precum şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 încalcă şi prevederile art. 53 din Constituţie, întrucât ingerinţa nu este prevăzută de lege şi nu se poate identifica scopul urmărit de legiuitor prin restrângerea dreptului de vot al cetăţenilor care îşi exercită acest drept în străinătate. În susţinerea argumentelor cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale menţionate anterior invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    7. Referitor la nelegalitatea sintagmei „a României“ cuprinse în dispoziţiile art. 7 alin. (5) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025, se susţine că acestea preiau prevederile art. 5 alin. (1) şi ale art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025, care, în opinia autorului contestaţiei, contravin dispoziţiilor constituţionale indicate anterior.
    8. În susţinerea contestaţiei formulate anexează o serie de înscrisuri.
    9. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, contestaţia se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    10. Având cuvântul pe fondul cauzei, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a contestaţiei, apreciind, în esenţă, că Decizia Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 este un act administrativ cu caracter normativ, care poate fi atacat în contencios-administrativ la instanţele de judecată competente. Contestatarul are posibilitatea de a supune atenţiei instanţelor de judecată toate aspectele învederate în contestaţie, inclusiv excepţia de neconstituţionalitate cu care a sesizat în mod direct Curtea Constituţională.
    CURTEA,
    examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea
    Preşedintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:
    11. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025. În acest sens se reţine că, potrivit art. 146 lit. f) din Constituţie, Curtea Constituţională are atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României. Această atribuţie a Curţii Constituţionale nu se limitează numai la ipotezele reglementate la art. 38 din Legea nr. 47/1992, respectiv soluţionarea contestaţiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi a celor cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală. Având în vedere cele expuse, rezultă că prevederile art. 146 lit. f) din Constituţie stabilesc competenţa Curţii Constituţionale de a verifica, în ultimă instanţă, toate operaţiunile electorale care privesc procedura de alegere a Preşedintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanşarea procedurii de alegere şi finalizarea sa (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, paragrafele 22 şi 23, Hotărârea nr. 21 din 14 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 11 februarie 2025, paragraful 25).
    12. Cu titlu prealabil, Curtea observă că obiectul contestaţiei priveşte o decizie adoptată de Biroul Electoral Central în temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004. Potrivit dispoziţiilor anterior menţionate, Biroul Electoral Central adoptă decizii pentru aplicarea unitară a Legii nr. 370/2004, care au caracter obligatoriu pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electorală, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri şi care se comunică părţilor interesate şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina proprie de internet.
    13. Curtea reţine că, astfel cum este formulată, contestaţia nu vizează înregistrarea sau respingerea înregistrării unei candidaturi ori a semnelor electorale şi, în consecinţă, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 370/2004, referitoare la termenele de depunere, de soluţionare a contestaţiei şi la titularii dreptului de sesizare, ci cele ale art. 3 din Legea nr. 370/2004.
    14. Analizând contestaţia formulată, Curtea observă că autorul acesteia formulează două cereri indisolubil legate între ele: prima, de anulare în parte a Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22 din 14 martie 2025, cu referire la sintagma „a României“ din cuprinsul prevederilor art. 7 alin. (5), iar a doua, de soluţionare a sesizării de neconstituţionalitate a sintagmei „dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parţiale din anul 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 7 ianuarie 2025, precum şi a dispoziţiilor art. 7 din acelaşi act normativ.
    15. Totodată, Curtea reţine că autorul sesizării nu invocă motive de nelegalitate care să conducă la anularea în parte a deciziei Biroului Electoral Central criticate, ci de neconstituţionalitate a unora dintre prevederile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025, în baza cărora a fost adoptată decizia amintită anterior. În esenţă, contestatarul apreciază că prevederile contestate afectează dreptul de vot al cetăţenilor aflaţi în străinătate la scrutinul privind alegerea Preşedintelui României în anul 2025.
    16. Analizând normele care reglementează desfăşurarea procesului de vot în străinătate în raport cu criticile de neconstituţionalitate intrinsecă invocate de contestatar, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (2) şi ale art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025, cetăţenii au posibilitatea de a-şi exercita dreptul la vot în străinătate în cadrul scrutinului privind alegerea Preşedintelui României în anul 2025 timp de 3 zile, respectiv de vineri până duminică. Limitarea exercitării dreptului de vot în străinătate numai până la ora locală a României 21:00 este aplicabilă doar în ziua de duminică, iar în zilele de vineri şi sâmbătă votarea se încheie la ora 21:00, ora locală.
    17. De asemenea, în vederea protejării dreptului la vot al persoanelor care îşi exercită acest drept în străinătate, legiuitorul a prevăzut că alegătorii care la ora 21:00 se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora 23:59.
    18. Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile criticate nu limitează şi nu afectează în nicio manieră posibilitatea cetăţenilor aflaţi în străinătate de a-şi exercita dreptul la vot în cadrul scrutinului privind alegerea Preşedintelui României în anul 2025, ci stabilesc un cadru juridic care să protejeze acest drept şi să înlesnească exprimarea acestuia. Aşadar, soluţia legislativă criticată se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a prezenta vicii de natură să îi afecteze constituţionalitatea.
    19. Referitor la critica extrinsecă potrivit căreia dispoziţiile criticate au fost adoptate fără a se motiva în preambulul actului normativ elementele care reclamau situaţia extraordinară, Curtea constată că situaţia care a impus adoptarea reglementării criticate constituie o stare de fapt obiectivă, care poate fi încadrată în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie.
    20. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (6), Curtea reţine că nici această critică nu poate fi primită în condiţiile în care s-a constatat că dispoziţiile criticate reglementează măsuri tehnice de exprimare a dreptului de vot, fără a pune în discuţie dreptul în sine.
    21. Nu în ultimul rând, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în Hotărârea nr. 21 din 14 octombrie 2024, paragraful 38, reglementarea sistemului electoral reprezintă un proces complex, care implică, prin natura sa, o permanentă adaptare la dinamica relaţiilor sociale cu specific electoral. De aceea, în limitele trasate de Legea fundamentală, este de competenţa exclusivă a legiuitorului să aprecieze asupra îmbunătăţirii cadrului legislativ şi să decidă asupra modalităţii de desfăşurare a procesului de vot în străinătate.
    22. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 3 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge contestaţia formulată de domnul Adrian Cristian Secu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, în condiţii de legalitate, egalitate şi integritate.
    Definitivă.
    Hotărârea se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 mai 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca-Alexandra Buterez-Făşie

    OPINIE CONCURENTĂ
    În dezacord cu soluţia de respingere ca neîntemeiată a contestaţiei formulate de domnul Adrian Cristian Secu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, în condiţii de legalitate, egalitate şi integritate, considerăm că această contestaţie se impunea a fi respinsă ca inadmisibilă, pentru argumentele pe larg dezvoltate în opinia concurentă la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 66 din 1 octombrie 2019, precum şi în opinia separată la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 21 din 14 octombrie 2024.
    1. În esenţă, în materia contenciosului electoral prezidenţial Curtea Constituţională nu dispune de plenitudine de competenţă şi nu poate soluţiona, în ultimă instanţă, orice contestaţie referitoare la operaţiunile electorale care privesc procedura de alegere a Preşedintelui României. Curtea Constituţională a României are doar competenţa atribuită prin art. 146 lit. f) din Constituţie şi dezvoltată în art. 38 din Legea nr. 47/1992, care este limitată la soluţionarea contestaţiilor referitoare la (ne)înregistrarea candidaturilor la funcţia de Preşedinte al României şi a celor cu privire la împiedicarea candidaţilor ori a partidelor sau formaţiunilor politice de a-şi desfăşura campania electorală, precum şi la (in)validarea rezultatelor alegerilor.
    2. Decizia Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 este un act administrativ cu valoare normativă, de aplicare unitară a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 şi a Legii nr. 370/2004, care, conform cadrului normativ în vigoare confirmat implicit şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 542/2023, poate fi supus exclusiv unui control judiciar realizat de instanţele de contencios administrativ.
    3. Invocarea neconstituţionalităţii unor dispoziţii legale, prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 şi în baza cărora a fost adoptată Decizia Biroului Electoral Central nr. 22D din 14 martie 2025 ce face obiectul contestaţiei, echivalează cu sesizarea jurisdicţiei constituţionale de către o persoană fizică, în mod direct şi fără medierea unei instanţe judecătoreşti, cu o excepţie de neconstituţionalitate, ceea ce implică nerespectarea procedurilor de sezină, precum şi a garanţiilor procesuale referitoare la transparenţa procedurilor de contencios constituţional, publicitate ori citare, totodată fiind încălcat şi dreptul la apărare al persoanelor vizate, ceea ce este inadmisibil din perspectiva regulilor de contencios constituţional în vigoare în prezent în România.

                    Judecător,
                    Elena-Simina Tănăsescu

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Alte Institutii, HOTĂRÂREA nr. 40 din 15 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"