Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTĂRÂREA nr. 38 din 9 mai 2025 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din cadrul primului tur de scrutin, din data de 4 mai 2025, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTĂRÂREA nr. 38 din 9 mai 2025 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din cadrul primului tur de scrutin, din data de 4 mai 2025, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 445 din 14 mai 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu.
    2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.013 din 6 mai 2025 şi formează obiectul Dosarului nr. 1.776F/2025.
    3. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cererile de anulare a alegerilor se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    4. Prin cererea formulată, domnul Sebastian-Constantin Popescu solicită anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2024, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025, şi invalidarea rezultatului electoral. În esenţă, acesta, invocând prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 2 alin. (1), ale art. 8, ale art. 16 şi ale art. 62 din Constituţie, apreciază că în cadrul procesului electoral au avut loc încălcări grave ale principiilor democratice şi ale egalităţii de şanse în alegeri. Susţine că încălcarea principiului egalităţii de şanse s-a realizat prin discriminarea candidaţilor în mass-media. Astfel, au avut loc o clasificare a candidaţilor în două categorii: „relevanţi“ şi „irelevanţi“, o promovare masivă a unor candidaţi pe anumite posturi TV, precum şi încălcarea obligaţiei de alocare egală a timpului de antenă.
    5. De asemenea, arată că au fost prezentate în mod selectiv şi denaturat anumite sondaje referitoare la intenţia de vot a căror publicare a avut ca efect manipularea opiniei publice şi promovarea teoriei „votului util“. Prin această modalitate s-a încălcat dreptul cetăţenilor cu drept de vot la o informare corectă, drept reglementat de dispoziţiile art. 31 din Constituţie. Astfel, alegătorii au fost determinaţi să voteze tactic, iar nu în concordanţă cu convingerile lor.
    6. Contestatarul susţine că, în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 4 mai 2025, au fost utilizate masiv comentarii artificiale pe platforma TikTok, fiind observată o acţiune coordonată de influenţare a alegătorilor prin „bombardarea“ acestora cu comentarii repetitive şi suspecte ce promovau anumiţi candidaţi. Totodată, au fost detectate conturi false sau suspecte, precum şi multiple mesaje de tip „spam“. Aceste practici au denaturat competiţia electorală, oferind candidaţilor care au intrat în turul 2 al alegerilor un avantaj necinstit, prin simularea unei popularităţi artificiale. Promovarea doar a unui număr de cinci candidaţi a condus la reducerea direct proporţională a expunerii în mass-media tradiţională, în mass-media online, cât şi pe marile platforme sociale a celorlalţi candidaţi în procesul electoral. Totodată, arată că a avut loc o deturnare a campaniei doamnei Elena Lasconi în favoarea domnului Nicuşor Dan, cu încălcare flagrantă a art. 2 alin. (1) din Constituţie, acţiuni care s-au soldat cu deturnarea rezultatului alegerilor.
    7. În continuare, susţine că dispoziţiile art. 3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 creează o discriminare vădită între partidele parlamentare şi cele neparlamentare, pe de o parte, şi încalcă pluralismul politic, pe de altă parte. Astfel, partidelor parlamentare li s-a permis să desemneze reprezentanţi în Biroul Electoral Judeţean chiar dacă nu participă în mod efectiv la alegeri, pe când cele neparlamentare au fost obligate să aibă un candidat pentru a putea desemna reprezentanţi în structurile electorale. Aceasta constituie o ingerinţă gravă în procesul electoral şi o distorsionare a competiţiei politice, contrar standardelor internaţionale în materie electorală. Totodată, ordonanţa de urgenţă permite, prin aplicarea sa abuzivă, introducerea unei cenzuri electorale.
    8. Susţine că, prin utilizarea anumitor sloganuri în campania electorală, a fost manipulată voinţa cetăţenilor cu drept de vot şi denaturat votul acestora. De asemenea, arată că pe listele electorale au fost menţinute persoane decedate, fapt ce constituie fals în înscrisuri şi zădărnicire a alegerilor.
    9. În final, susţine că procesul electoral s-a desfăşurat cu încălcarea de către anumite partide a legislaţiei GDPR şi a celei electorale, fapt ce a creat un avantaj necuvenit anumitor candidaţi, pe de o parte, şi a viciat caracterul liber, corect şi egal al procesului electoral, pe de altă parte. Apreciază că procesul electoral a fost viciat şi prin aplicarea tardivă a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024.
    10. La dosar, domnul Alexandru Mirea a depus un document amicus curiae, înregistrat la Curtea Constituţională cu nr. 5.053 din 8 mai 2025, prin care a solicitat admiterea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025. De asemenea, domnul Cristian Adrian Secu a depus un document amicus curiae, înregistrat la Curtea Constituţională cu nr. 5.129 din 9 mai 2025, prin care a solicitat respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025.
    11. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din cadrul primului tur de scrutin, din data de 4 mai 2025. Apreciază că contestatarul nu justifică un interes care să stea la baza solicitării sale. Susţine că motivele invocate de contestatar nu se încadrează în cele prevăzute de lege pentru a dispune anularea alegerilor. Arată că, în esenţă, contestatarul critică modul de desfăşurare a campaniei electorale şi nu prezintă dovezi în susţinerea criticilor formulate.
    CURTEA,
    examinând cererea în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:
    12. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze cererea privind anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025.
    13. Examinând cererea formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, conform alin. (2) al aceluiaşi articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază“. Totodată, potrivit art. 69 alin. (1) din aceeaşi lege, „Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă şi se termină la ora 24:00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare“.
    14. Curtea observă că, în aplicarea dispoziţiilor legale antereferite, pct. 105 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din data de 29 ianuarie 2025, stabileşte că formularea cererilor pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală se realizează de către competitorii electorali în termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu până la data de 6 mai 2025, ora 24:00.
    15. În cauza de faţă, Curtea reţine că cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025, ce formează obiectul prezentei cauze, a fost depusă şi înregistrată la Curtea Constituţională la data de 6 mai 2025, în termenul prevăzut de lege.
    16. Curtea observă că cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025, desfăşurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025, a fost formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu. În acest context, Curtea constată că, prin Decizia nr. 40D din 17 martie 2025, Biroul Electoral Central a înregistrat candidatura domnului Sebastian-Constantin Popescu, propusă de Partidul Noua Românie, şi semnul electoral al acestuia la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025. Totodată, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, „Candidaţii pot renunţa la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în acest scop, aceştia declară în scris pe propria răspundere că renunţă la candidatură. Declaraţia se depune la Biroul Electoral Central“.
    17. Curtea observă că, în aplicarea dispoziţiilor legale antereferite, pct. 38 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, precitată, stabileşte că renunţarea la candidatură se poate realiza până la data rămânerii definitive a candidaturilor, cel mai târziu la data de 19 martie 2025. Curtea constată că nu a fost înregistrată o cerere de renunţare la candidatura domnului Sebastian-Constantin Popescu, iar, prin Procesul-verbal nr. 479C/BEC/P.R.2025 din 20 martie 2025, Biroul Electoral Central a constatat rămânerea definitivă a candidaturilor şi a semnelor electorale, inclusiv a candidaturii acestuia (potrivit anexei nr. 1 la Procesul-verbal nr. 479C/BEC/P.R.2025). Totodată, potrivit Procesului-verbal nr. 494C/BEC/P.R.2025 din 22 martie 2025 privind stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaţilor la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, domnul Sebastian-Constantin Popescu a ocupat poziţia nr. 7 pe buletinul de vot. Aşa fiind, Curtea constată că domnul Sebastian-Constantin Popescu are calitatea de candidat care a participat la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, fiind îndeplinită condiţia prevăzută de dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 (a contrario, Hotărârea nr. 83 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 29 noiembrie 2019, şi Hotărârea nr. 80 din 27 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 28 noiembrie 2019).
    18. Totodată, Curtea constată că, prin Hotărârea nr. 30 din 2 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1263 din 16 decembrie 2024, paragraful 20, a statuat că art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 nu reglementează alte condiţii suplimentare care să impună ca argumentele invocate de candidat să fie de natură să ducă la clasarea sa pe primele două poziţii, tocmai pentru că cererea formulată vizează legalitatea şi regularitatea operaţiunilor de votare şi stabilire a rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, aspecte de interes public, şi nu privat al vreunui candidat. Cu alte cuvinte, legea protejează integritatea şi corectitudinea procesului electoral, şi nu interesele candidaţilor. De aceea, oricare dintre candidaţi poate formula cerere de anulare a alegerilor indiferent de motivele invocate. Rămâne însă Curţii competenţa de a aprecia utilitatea şi relevanţa unui asemenea demers în funcţie de evaluarea de ansamblu a modului în care s-a desfăşurat votarea şi a modului de stabilire a rezultatelor alegerilor.
    19. În continuare, având în vedere dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, Curtea observă că în ceea ce priveşte noţiunea de „fraudă“, în jurisprudenţa sa, a statuat că aceasta reprezintă orice acţiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid politic, o alianţă politică, o alianţă electorală sau un candidat independent. Curtea a reţinut că: (i) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (ii) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să modifice atribuirea mandatului (sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin); (iii) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Curtea a reţinut că în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularităţi, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea neregularităţilor constatate de autorităţile statului (a se vedea Hotărârea nr. 39 din 14 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 30 decembrie 2009, şi Hotărârea nr. 57 din 6 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 7 noiembrie 2014).
    20. Plecând de la aceste premise, în ceea ce priveşte susţinerile referitoare la discriminarea candidaţilor în mass-media, la clasificarea acestora în două categorii: „relevanţi“ şi „irelevanţi“, la promovare masivă a unor candidaţi pe anumite posturi TV, la încălcarea obligaţiei de alocare egală a timpului de antenă, Curtea constată că, în cadrul procesului electoral, aceste acţiuni se circumscriu etapei campaniei electorale, putând căpăta caracterul unor fapte ce împiedică un partid sau o formaţiune politică ori un candidat să îşi desfăşoare campania electorală, inclusiv în ceea ce priveşte acordarea timpilor de antenă (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea nr. 25 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 9 noiembrie 2009, şi Hotărârea nr. 27 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 9 noiembrie 2009).
    21. Curtea reţine că, potrivit art. 146 lit. f) din Constituţie, veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. Totodată, potrivit art. 37 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională, iar, potrivit art. 38 din acelaşi act normativ, contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională.
    22. Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7:00. Plecând de la aceste premise, Curtea reţine că primul tur de scrutin al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025 s-a desfăşurat în data de 4 mai 2025, campania electorală încheindu-se în data de 3 mai 2025, la ora 7:00.
    23. Or, Curtea, prin Hotărârea nr. 30 din 3 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1163 din 8 decembrie 2004, a constatat că, potrivit legii, contestaţiile privind împiedicarea unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală pot fi formulate numai în timpul acesteia. Aşa fiind, Curtea constată că, în prezenta cauză, domnul Sebastian-Constantin Popescu a formulat critici referitoare la împiedicarea desfăşurării campaniei electorale ulterior încetării acesteia, fapt ce determină tardivitatea acestora.
    24. În ceea ce priveşte susţinerile în legătură cu modalitatea de prezentare a anumitor sondaje referitoare la intenţia de vot ce a determinat alegătorii să voteze „tactic“, iar nu în concordanţă cu convingerile lor, Curtea observă că, potrivit art. 39 din Legea nr. 370/2004, în perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul; b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată; c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare; d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului. Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă. Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare prevăzută la art. 43 alin. (6) din Legea nr. 370/2004, fără a avea acces în interiorul localului secţiei de votare. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.
    25. Curtea constată că, potrivit art. 55 lit. k) şi y) din acelaşi act normativ, constituie contravenţii, dacă acestea nu constituie infracţiuni, nerespectarea dispoziţiilor art. 39 alin. (4), respectiv a celor ale art. 39 alin. (1) - (3) şi (5) din Legea nr. 370/2004. De asemenea, Capitolul IV din Legea nr. 370/2004 reglementează, pe lângă faptele care constituie contravenţii şi infracţiuni, procedura constatării săvârşirii contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor, inclusiv în ceea ce priveşte autorităţile competente. Aşa fiind, Curtea constată că susţinerile referitoare la modalitatea de realizare şi prezentare a sondajelor de opinie în timpul campaniei electorale excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. A decide altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională a autorităţilor statului, a căror competenţă este stabilită prin lege (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea nr. 39 din 14 decembrie 2009, precitată).
    26. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la utilizarea nelegală a platformei TikTok şi cele potrivit cărora pe listele electorale au fost menţinute persoane decedate, Curtea observă că contestatarul se limitează a prezenta afirmaţii şi opinii personale cu privire la utilizarea platformei TikTok şi a unor liste electorale neconforme, fără a prezenta dovezi în sensul celor afirmate (a contrario, Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1231 din 6 decembrie 2024, paragraful 5). Or, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Simplele susţineri şi percepţii personale ale candidaţilor nu reprezintă probe în sensul legii, care să justifice, în temeiul art. 24 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte.
    27. În ceea ce priveşte susţinerile potrivit cărora a avut loc o deturnare a campaniei doamnei Elena Lasconi în favoarea domnului Nicuşor Dan, cu încălcarea flagrantă a art. 2 alin. (1) din Constituţie, acţiuni care s-au soldat cu deturnarea rezultatului alegerilor, Curtea apreciază că faptele invocate constituie o serie de elemente secvenţiale care nu au determinat un fenomen cu vocaţia de a schimba voinţa alegătorilor, în sensul modificării atribuirii mandatului. Curtea apreciază că în cazul încălcării legii rămân în sarcina autorităţilor competente cercetarea faptelor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. De altfel, prin Decizia cu nr. 278 din 12 aprilie 2025, Biroul Electoral Central a constatat, în esenţă, că atât timp cât partidul USR are un candidat care participă în competiţia electorală, în primul tur de scrutin, această formaţiune politică nu poate face campanie electorală de orice fel unui alt candidat care participă în acelaşi proces electoral.
    28. În ceea ce priveşte susţinerile potrivit cărora dispoziţiile art. 3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 creează o discriminare vădită între partidele parlamentare şi cele neparlamentare, pe de o parte, şi încalcă pluralismul politic, pe de altă parte, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziţii, „La alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, la procedurile de completare a birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi străinătate cu reprezentanţii partidelor politice, se aplică procedura prevăzută la art. 16 alin. (4) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care rămân locuri libere se aplică de către preşedintele biroului electoral competent procedura prevăzută de art. 16 alin. (6) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare“.
    29. Curtea reţine că contestatarul este nemulţumit de excluderea din componenţa Biroului electoral judeţean a anumitor reprezentanţi ai unor formaţiuni politice care, deşi nu erau partide parlamentare, aveau un candidat la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 4 mai 2025.
    30. Referitor la competenţa ratione materiae de soluţionare a modului de formare şi componenţa birourilor electorale, Curtea reţine că dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 370/2004 prevăd că formaţiunile politice care participă la alegeri şi candidaţii pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri. Contestaţiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se soluţionează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă.
    31. În aceeaşi ordine de idei, în ceea ce priveşte presupusa cenzură exercitată de BEC prin aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025, Curtea observă că acesta are, potrivit art. 17 din actul normativ anterior menţionat, competenţa exclusivă de a soluţiona plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari, în sensul prevăzut de art. 3 pct. 8 din Regulamentul (UE) 2024/900. Curtea constată că, potrivit art. 17 alin. (8) din ordonanţa antereferită, deciziile Biroului Electoral Central prin care soluţionează plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari pot fi contestate la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 48 de ore de la afişarea acestora pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.
    32. Având în vedere aceste aspecte, Curtea Constituţională reţine că în contenciosul electoral, în temeiul art. 146 lit. f) din Legea fundamentală, al art. 3 din Legea nr. 370/2004 şi al art. 37 din Legea nr. 47/1992, exercită o competenţă generală care, însă, nu exclude atribuirea unei competenţe specifice de soluţionare a unor diferende în materie electorală instanţelor judecătoreşti. Aşa fiind, Curtea constată că nu are competenţa să soluţioneze criticile anterior menţionate, în măsura în care, în aceste cazuri, legiuitorul a stabilit competenţa instanţelor judecătoreşti (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea nr. 36 din 2 aprilie 2025, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei hotărâri, paragrafele 21 şi 22).
    33. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea legislaţiei GDPR, Curtea observă că, potrivit Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 9 noiembrie 2018, şi Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, denumit în continuare Regulamentul general privind protecţia datelor, şi prin legislaţia naţională de transpunere a Directivei (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, competenţa în această materie revine Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, iar nu instanţei de contencios constituţional.
    34. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că cele susţinute în cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 4 mai 2025 nu sunt de natură să ducă la anularea alegerilor, întrucât nu relevă o fraudă de natură să modifice ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
    35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge, ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din cadrul primului tur de scrutin, din data de 4 mai 2025, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu.
    Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 mai 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu

    OPINIE CONCURENTĂ
    În deplin acord cu soluţia de respingere cererii de anulare a primului tur al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025 formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu considerăm că argumentele juridice care fundamentează această hotărâre converg, toate, în sensul unei respingeri ca inadmisibilă şi nu ca neîntemeiată a solicitării.
    Astfel, critica referitoare la discriminarea candidaţilor în mass-media în timpul campaniei electorale este respinsă ca tardivă, critica referitoare la modalitatea de prezentare a anumitor sondaje cu privire la intenţia de vot este respinsă ca nefiind de competenţa Curţii Constituţionale, critica referitoare la utilizarea nelegală a platformei Tik-Tok este respinsă ca nemotivată, critica referitoare la deturnarea campaniei unei candidate în favoarea altui candidat este respinsă ca deja soluţionată de o altă autoritate publică (BEC) competentă şi - de vreme ce vizează campania electorală - este evident tardivă pentru motivele formulate anterior în cadrul aceleiaşi hotărâri, critica referitoare la o presupus vădită discriminare între partidele parlamentare şi cele neparlamentare este respinsă ca nefiind de competenţa materială a Curţii Constituţionale, iar critica referitoare la pretinsa cenzură realizată de BEC asupra platformelor online foarte mari este respinsă ca nefiind de competenţa Curţii Constituţionale, în afară de faptul că - de vreme ce vizează campania electorală - este evident tardivă pentru motivele formulate anterior în cadrul aceleiaşi hotărâri. Prin urmare, în esenţă, motivele pentru care Curtea a respins cererea de anulare a alegerilor formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu ţin de lipsa competenţei Curţii şi de tardivitatea solicitărilor, ambele argumente pentru inadmisibilitatea şi nu pentru lipsa de fundament a cererii.
    La acestea se adaugă şi argumentele de inadmisibilitate referitoare la legitimarea procesuală activă a titularului cererii introductive, expuse de Curtea Constituţională în Hotărârea nr. 57/2014 şi reluate pe larg în opinia concurentă la Hotărârea nr. 30/2024.
    Pentru toate aceste argumente considerăm că soluţia de respingere a cererii de anulare a primului tur al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025 formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu este temeinic motivată în sensul inadmisibilităţii sale de plano, atât din perspectiva pur procesuală a legitimităţii procesuale active a titularului, cât şi din perspectiva argumentaţiei juridice prezentate pe fondul cauzei.

                    Judecător,
                    Elena-Simina Tănăsescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, HOTĂRÂREA nr. 38 din 9 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ HOTĂRÂREA nr. 38 din 9 mai 2025 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din cadrul primului tur de scrutin, din data de 4 mai 2025, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu

Comentarii

Atentie, Juristi!

HOTĂRÂREA nr. 38 din 9 mai 2025 privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din cadrul primului tur de scrutin, din data de 4 mai 2025, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu