Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 privind contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 privind contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 443 din 14 mai 2025

Comenteaza legea


┌───────────────┬───────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte           │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător            │
│Ciochină       │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Cristian       │- judecător            │
│Deliorga       │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător            │
│Licu           │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător            │
│Scântei        │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător            │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător            │
│Stanciu        │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător            │
│Tănăsescu      │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător            │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Benke Károly   │-                      │
│               │prim-magistrat-asistent│
└───────────────┴───────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în nume personal şi în calitate de preşedinte al Partidului S.O.S. România, privind respingerea înregistrării candidaturii acesteia la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral.
    2. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.112 din 16 martie 2025 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.033F/2025, la care au fost ataşate documentele de candidatură a doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, Decizia nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 365C/BEC/P.R./2025 din 15 martie 2025 şi înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.104 din 16 martie 2025.
    3. În motivarea contestaţiei, se arată că Biroul Electoral Central (BEC) a fost compus contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. Astfel, la 21 februarie 2025 s-a întocmit procesul-verbal încheiat cu ocazia constituirii BEC, iar din componenţa BEC făcea parte şi domnul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente. Acesta a fost demis la data de 28 februarie 2025 de către Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului fără să fi fost desemnat un alt preşedinte pentru instituţia menţionată. În aceste condiţii, componenţa BEC a rămas incompletă, lipsind un vot din procesul decizional, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 370/2004. Aşa fiind, deciziile date de un complet nelegal constituit sunt lovite de nulitate absolută, sancţiune aplicabilă inclusiv Deciziei BEC nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral. Totodată, potrivit art. 101 alin. (12) şi art. 104 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, în lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de unul dintre vicepreşedinţi, stabilit prin ordin, iar în îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă decizii, hotărâri şi instrucţiuni care se semnează de preşedinte şi se contrasemnează de vicepreşedinţi. Dată fiind revocarea domnului Toni Greblă din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, calitatea acestuia de membru al BEC a încetat deoarece acesta era membru de drept datorită funcţiei menţionate, neputând fi înlocuit de un vicepreşedinte deoarece aceştia îndeplinesc numai atribuţiile preşedintelui stabilite prin ordinul acestuia. Mai mult, după demiterea preşedintelui, Autoritatea Electorală Permanentă nu putea să emită nicio decizie, hotărâre sau instrucţiune necesară pentru organizarea procesului electoral deoarece aceasta ar fi trebuit semnată obligatoriu de preşedinte. Contestatara face referire şi la prevederile art. 102^1 din Legea nr. 208/2015, apreciind că, pe perioada vacantării funcţiei de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, este afectată şi organizarea procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2025 sub aspectul operaţionalizării sistemelor şi aplicaţiilor electorale utilizate în procesul electoral, astfel că procedura legală pentru alegerea Preşedintelui României este viciată cu punerea în pericol a procesului electoral.
    4. Contestatara arată că la data de 13 martie 2025 şi-a depus documentele pentru înregistrarea candidaturii la BEC, iar acesta, prin Decizia nr. 34D din 15 martie 2025, a respins înregistrarea candidaturii. Potrivit art. 17 alin. (1) lit. b) şi art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 370/2004, BEC are ca atribuţie constatarea îndeplinirii condiţiilor de formă şi de fond pentru înregistrarea unei candidaturi la alegerile prezidenţiale. Condiţiile de formă sunt reglementate prin art. 27 din Legea nr. 370/2004, prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 1/2025 privind aprobarea modelelor propunerii de candidatură, a modelului declaraţiei de acceptare a candidaturii şi a modelului declaraţiei de renunţare la candidatură care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 şi Decizia BEC nr. 2D din 26 februarie 2025 privind documentele pe care trebuie să le depună partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi în vederea înregistrării candidaturilor şi a semnelor electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, iar condiţiile de fond sunt prevăzute în art. 28 din Legea nr. 370/2004 coroborate cu art. 16 alin. (3) şi art. 37 din Constituţie. În acelaşi sens, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru ca o persoană să fie aleasă în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, precum şi în art. 28 din Legea nr. 370/2004. Totodată, Curtea a reţinut că art. 27 din Legea nr. 370/2004 stabileşte expres condiţiile de formă, inclusiv cele procedurale.
    5. În acest context se arată că BEC, prin Decizia nr. 34D din 15 martie 2025, nu a analizat îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de formă şi de fond, ci a comis o serie de abuzuri, făcând trimitere la alte motive de fapt şi de drept, străine de cauză. Astfel, BEC a făcut trimitere la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 în care s-a configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României“, substituindu-se instanţei de contencios constituţional care are competenţa exclusivă de a examina şi verifica îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi de fond pentru candidatura la funcţia de Preşedinte al României ce decurg din art. 82 alin. (2) din Constituţie.
    6. Se consideră că BEC susţine, în mod greşit, că actuala procedură electorală se desfăşoară în acelaşi ciclu electoral început în anul 2024 când, în realitate, este vorba despre perioade electorale distincte: prima perioadă electorală s-a desfăşurat în anul 2024 în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, al Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi al Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, iar cea de-a doua perioadă electorală este în curs de desfăşurare în anul 2025 în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parţiale din anul 2025, al Hotărârii Guvernului nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi al Hotărârii Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2025. Prin urmare, cele reţinute prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, adoptată în prima perioadă electorală, adică în anul 2024, nu se pot aplica prezentei candidaturi, în cea de-a doua perioadă electorală, adică în cadrul unui nou proces electoral. De asemenea, BEC a încălcat şi principiul de drept ne bis in idem sau dreptul de a nu fi sancţionat de două ori pentru aceeaşi faptă aplicabil într-un regim democratic care se fundamentează pe statul de drept.
    7. Contestatara face referire la art. 28 din Legea nr. 370/2004, arătând, totodată, că, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, drepturile electorale pot fi restrânse doar în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege în conformitate cu art. 1 alin. (5), art. 2, 16, 30, 40, 37 şi 53 din Constituţie şi art. 3 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. BEC a respins abuziv înregistrarea candidaturii pronunţând o decizie cu încălcarea competenţelor instanţelor de judecată. Interdicţiile constituţionale şi legale menţionate în decizie nu sunt incidente deoarece nu există o hotărâre judecătorească definitivă de interzicere a dreptului candidatei de a fi aleasă care să fie depusă la dosar. Procedura legală pentru depunerea candidaturii, respectiv cea de contestare a candidaturii sunt aspecte care influenţează caracterul efectiv al unui drept electoral. În absenţa unuia dintre cazurile expres prevăzute de Constituţie sau lege, nicio autoritate publică nu poate să stabilească noi condiţii de eligibilitate a căror neîndeplinire constatată direct să conducă la interdicţia de a candida. Drepturile electorale pot fi interzise doar în cazurile expres şi limitativ prevăzute de Constituţie [art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3) şi art. 40 alin. (3) din Legea fundamentală].
    8. Se arată că BEC şi-a depăşit atribuţiile legale prin respingerea cererii de înregistrare a candidaturii din motive subiective. Contestatoarea face referire la cadrul juridic aplicabil şi arată că sunt îndeplinite toate condiţiile de fond şi de formă în ceea ce priveşte înregistrarea candidaturii sale şi că nu se regăseşte în nicio situaţie care ar atrage interdicţia de a candida. Arată că îngrădirea dreptului de a fi aleasă prin respingerea cererii de înregistrare a candidaturii reprezintă o veritabilă interdicţie de a candida, interdicţie dispusă în afara prevederilor legale şi constituţionale. Nicio dispoziţie constituţională sau legală nu permite BEC sau Curţii Constituţionale să îşi extindă sfera atribuţiei de soluţionare a înregistrării candidaturilor sau a contestaţiilor în afara cadrului legal sau constituţional.
    9. Decizia BEC nr. 34D din 15 martie 2025, votată cu majoritate, este în total dezacord cu materia contenciosului electoral privind alegerile prezidenţiale, având în vedere că aceasta nu se întemeiază pe niciuna dintre condiţiile de fond şi de formă reglementate expres de Constituţie, de Legea nr. 370/2004 şi de Legea nr. 47/1992. Nici prevederile art. 146 lit. f) din Constituţie nu permit o abordare subiectivă a candidaţilor, ci doar îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă ale candidaturii. Analiza dosarului de candidat în materie electorală nu vizează un contencios subiectiv, ci verificarea unor condiţii legale obiective. Aceste condiţii nu privesc comportamentul, opiniile, afirmaţiile, aspectul fizic sau atitudinile persoanei care îşi depune candidatura, aspecte subiective care fac parte din sfera libertăţii de exprimare. Sancţionarea încălcării limitei libertăţii de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege în sarcina altor instituţii ale statului în urma unei proceduri judiciare, iar nu o atribuţie a BEC sau a Curţii Constituţionale în realizarea competenţei de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României. Decizia BEC nr. 34D din 15 martie 2025 se referă la o hotărâre a Curţii Constituţionale care a depăşit chiar competenţa Curţii care trebuia să vegheze la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui, adică să verifice respectarea condiţiilor obiective, exprese şi limitativ prevăzute de lege şi nicidecum să îşi majoreze sfera atribuţiilor peste dispoziţiile legale pentru a defavoriza un candidat în avantajul altor candidaţi pe criterii subiective.
    10. Se susţine că BEC încalcă şi dreptul la un proces echitabil pentru că nu asigură contradictorialitatea şi dreptul la apărare al candidatului în condiţiile în care Partidul S.O.S. România a formulat cerere de a participa la şedinţa în care s-a dezbătut cererea de înregistrare a candidaturii, cerere respinsă. În concluzie, prezenta contestaţie este formulată împotriva BEC pentru îngrădirea dreptului de a fi ales (art. 385 din Cod penal) al candidatei.
    11. În ceea ce priveşte motivele de neconstituţionalitate reţinute de BEC se arată că acestea au format obiectul unor contestaţii analizate în dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.043F/2024 şi nr. 3.045F/2024 şi se regăsesc în proporţie de 90% în contestaţiile promovate cu privire la candidatura la demnitatea publică de senator. Se mai învederează că Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 42 din Bucureşti a admis candidatura doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la funcţia de senator, decizie contestată în condiţiile Legii nr. 208/2015 cu aceeaşi motivare care vizează motivele de neconstituţionalitate invocate împotriva candidaturii la alegerile prezidenţiale din 2024. Contestaţiile la candidatura pentru Senat au fost respinse definitiv de Tribunalul Bucureşti, acestea fiind analizate pe fond, iar instanţa a constatat netemeinicia motivelor invocate. Se consideră că astfel este încălcat principiul autorităţii de lucru judecat reglementat prin art. 1.201 din Codul civil şi art. 431 şi 432 din Codul de procedură civilă.
    12. Nelegalitatea Deciziei BEC nr. 34D din 15 martie 2025 rezultă şi din considerentele Raportului urgent despre anularea rezultatelor alegerilor de către Curţile Constituţionale emis de Comisia de la Veneţia la data de 27 ianuarie 2025. Deşi Raportul se referă la anularea alegerilor, considerentele sale au aplicabilitate şi în ceea ce priveşte interzicerea unei candidaturi.
    13. Competenţa Curţii Constituţionale de a anula alegerile, s-a reţinut în Raport (pct. 22), poate fi reglementată fie în Constituţie, fie într-un Cod electoral aplicabil tuturor alegerilor, fie într-o lege electorală care reglementează doar anumite tipuri de alegeri (de exemplu, alegerile prezidenţiale), fie în legea privind Curtea Constituţională. Poate fi reglementată explicit sau implicit, detaliat sau cu clauze deschise. Contestatara susţine că acest raţionament este aplicabil mutatis mutandis şi în cazul anulării sau interzicerii unei candidaturi. Or, în sistemul românesc, nu există vreo prevedere expresă care să recunoască Curţii Constituţionale un asemenea drept şi nici vreo prevedere care să recunoască BEC dreptul de a respinge o candidatură pe alte considerente decât cele prevăzute de lege.
    14. Totodată, se arată că pct. 25 din Raport face referire la Codul de bune practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneţia, care stabileşte că toţi candidaţii şi toţi alegătorii înregistraţi în circumscripţia afectată de neregulile presupuse trebuie să aibă dreptul de a face apel, or, în cazul respingerii candidaturilor, nu se poate exercita nicio cale de atac de către cei respinşi.
    15. Se învederează că au lipsit, de asemenea, garanţiile adecvate şi suficiente care să determine evitarea arbitrarului, precum şi garanţiile procedurale, aşa cum prevăd pct. 28 şi 29 din Raport.
    16. Contestatara face referire şi la cele reţinute în Raport, cu precădere la condiţia esenţială privind respectarea dreptului părţilor implicate de a-şi prezenta punctul de vedere, precum şi la recomandarea ca decizia de anulare a alegerilor să fie însoţită de garanţii procedurale precum transparenţa, imparţialitatea şi timp adecvat pentru strângerea probelor.
    17. Contestatara mai arată că Decizia BEC nr. 34D din 15 martie 2025 este nelegală „sub aspectul săvârşirii […] unei fapte care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu“. Astfel, apreciază că, în sarcina BEC, urmează să se reţină că a folosit un raţionament juridic subiectiv, cu aparenţă de validitate, pentru a sprijini o soluţie de eliminare a unui candidat, fără să existe vreo hotărâre de condamnare a acestuia prin îngrădirea dreptului de a fi ales, fără a i se respecta prezumţia de nevinovăţie prevăzută de art. 23 din Constituţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare. Conduita ilicită a BEC se grefează pe activităţile specifice de judecată ale Curţii Constituţionale şi pe efectele Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024, creând un precedent periculos şi ilegal într-un stat de drept. Prin decizia sa BEC a încălcat art. 16 alin. (3), art. 23 alin. (11), art. 37, art. 124, art. 146 lit. f) din Constituţie, art. 27 din Legea nr. 370/2004 şi art. 66 din Codul penal.
    18. Potrivit art. 66 din Codul penal, ca pedeapsă complementară unei hotărâri definitive de condamnare, unei persoane îi poate fi îngrădit dreptul de a fi aleasă doar pe o perioadă între 1 şi 5 ani. Or, prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, la care face referire BEC în decizia contestată, se îngrădeşte pe viaţă dreptul contestatarei de a fi aleasă.
    19. În concluzie, se solicită admiterea contestaţiei şi obligarea BEC la înregistrarea candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
    20. Pe rolul Curţii Constituţionale se află şi Dosarul nr. 1.034F/2025, având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de doamna Elena Radu împotriva Deciziei BEC nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.113 din 16 martie 2025.
    21. În motivarea contestaţiei se susţine, în esenţă, că, prin Raportul privind termenele - limitele - partea I - preşedinţii - Comisia de la Veneţia, 16-17 martie 2018, s-a reţinut, în esenţă, că dreptul de a vota şi de a fi ales sunt elemente-cheie ale drepturilor politice; toate democraţiile moderne au stabilit aceste drepturi politice în constituţii; conţinutul precis al drepturilor politice este definit de constituţii sau legile care le pun în aplicare; drepturile omului pot fi înţelese ca pretenţii recunoscute, iar recunoaşterea trebuie să fie instituţionalizată şi recunoscută de stat; democraţia este de neconceput fără alegeri organizate în conformitate cu anumite principii, respectiv principiile constituţionale ale dreptului electoral - votul universal, egal, liber, secret şi direct şi principiul potrivit căruia alegerile democratice pot avea loc numai dacă sunt îndeplinite anumite condiţii de bază ale unui stat democratic, respectiv drepturile fundamentale, stabilitatea dreptului electoral şi garanţii procedurale eficiente; protecţia împotriva concentrărilor distorsionate de putere şi abolirea limitelor mandatului.
    22. Contestatara face referire pe larg la considerentele Deciziei BEC nr. 34D din 15 martie 2025 şi arată că în aceasta nu s-au analizat criteriile de legalitate prevăzute de Legea nr. 370/2004, ci s-a făcut referire la considerentele hotărârilor Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, nr. 32 din 6 decembrie 2024 şi nr. 7 din 11 martie 2025, deşi dreptul de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituţie poate fi restrâns numai prin lege şi nu prin hotărâri ale Curţii Constituţionale. Curtea Constituţională şi-a încălcat rolul de garant al supremaţiei Constituţiei începând cu Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 deoarece a restrâns dreptul fundamental de a fi ales prin hotărâri adoptate de aceasta, prin care a statuat cu privire la „criteriile de eligibilitate constituţională a candidaturii“, cu încălcarea art. 1 alin. (3) şi art. 53 alin. (1) din Constituţie.
    23. Se învederează că, deşi în procesul de alegere a Preşedintelui României din anul 2025, prin contestaţia formulată de contestatară împotriva Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 au fost invocate dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Constituţie, pentru argumentele reţinute în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 7 din 11 martie 2025, instanţa de contencios constituţional nu a analizat prin această hotărâre sub niciun aspect criticile formulate, cu încălcarea rolului acesteia de garant al Constituţiei, prevalându-se de art. 147 alin. (4) din Constituţie şi de art. 61 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Astfel, instanţa de contencios constituţional s-a îndepărtat de la rolul său şi de la principiile democratice, ajungându-se ca, sub pretextul exercitării competenţelor stabilite de art. 146 lit. f) din Constituţie, să se subroge voinţei poporului român şi să facă o preselecţie a candidaţilor la Preşedinţia României pe „valori“ stabilite de judecătorii Curţii Constituţionale, aspect ce conduce la: încălcarea suveranităţii naţionale a poporului român şi a caracterului liber al alegerilor pentru Preşedintele României şi la încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor României de alege şi de a fi aleşi, precum şi a art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.
    24. În continuare, sunt reiterate criticile formulate de contestatară împotriva Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral, a cărei contestaţie a format obiectul Dosarului Curţii nr. 928F/2025, şi care nu au fost analizate cu acea ocazie, adaptate la situaţia doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă, solicitând analizarea acestora şi reformarea corespunzătoare a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 7 din 11 martie 2025, pentru a beneficia de un acces efectiv şi eficace la instanţa de contencios constituţional.
    25. În acest context, sunt menţionate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi alin. (5), ale art. 37, ale art. 16 alin (3), ale art. 40 alin. (3) şi ale art. 53 alin. (1), reţinându-se că, din analiza coroborată a articolelor constituţionale antereferite, se poate constata că dreptul de a fi ales garantat de art. 37 din Constituţie este un drept fundamental care poate fi restrâns „numai prin lege“, iar demnităţile publice pot fi ocupate „în condiţiile legii“. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, termenul de „lege“ prevăzut de art. 53 alin. (1) din Constituţie pentru restrângerea drepturilor fundamentale are înţelesul de act formal al Parlamentului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 157 din 13 mai 2020, paragraful 80). Or, legea care reglementează alegerea Preşedintelui, ca act formal al Parlamentului, este Legea nr. 370/2004, iar, potrivit acesteia, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat independent la preşedinţia României sunt următoarele: a) candidatul independent să depună propunerea de candidatură în scris, semnată de acesta [art. 27 alin. (2) lit. a)]; b) propunerea de candidatură să cuprindă prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida [art. 27 alin. (2) lit. b)]; c) propunerea de candidatură să fie însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători [art. 27 alin. (2) lit. c)]; d) să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţie [art. 28 alin. (1)]; e) să nu fi fost ales anterior de două ori ca preşedinte al României [art. 28 alin. (1)]; f) la data depunerii candidaturii, să nu fi fost condamnat definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea [art. 28 alin. (2)].
    26. Aşadar, tocmai pentru garantarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 şi pentru a nu se încălca dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Constituţie, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 prevede în mod expres că BEC verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de această lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale. Astfel, Legea nr. 370/2004 limitează competenţele BEC la verificarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de această lege.
    27. Se susţine că decizia BEC contestată nu se bazează pe o normă dintr-o lege adoptată de Parlament care să restrângă dreptul de a candida, ci doar pe interpretarea unor hotărâri ale Curţii Constituţionale (şi anume nr. 2 din 5 octombrie 2024, nr. 32 din 6 decembrie 2024 şi nr. 7 din 11 martie 2025), ceea ce contravine principiului legalităţii restrângerii drepturilor fundamentale. Drept urmare, BEC şi-a depăşit competenţele legale, arogându-şi competenţele Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare, conform art. 61 alin. (1) din Constituţie, BEC neputând introduce condiţii suplimentare pentru candidatură faţă de cele prevăzute de Legea nr. 370/2004. Orice condiţii suplimentare pentru candidatură trebuie stabilite printro lege adoptată de Parlament, iar nu printr-o interpretare administrativă a BEC, acesta încălcând, astfel, şi prevederile art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat, precum şi ale art. 1 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 37, ale art. 53 alin. (1) şi ale art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    28. Se mai menţionează că argumentele invocate de BEC pentru respingerea candidaturii sunt în contradicţie cu prevederile constituţionale.
    29. Astfel, în primul rând, susţinerile potrivit cărora respingerea candidaturii s-a făcut în aplicarea hotărârilor Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, nr. 32 din 6 decembrie 2024 şi nr. 7 din 11 martie 2025 nu pot fi reţinute şi nu pot conduce la respingerea candidaturii, deoarece, pe de o parte, prin aceste hotărâri nu s-a constatat o neconstituţionalitate a Legii nr. 370/2004, iar Curtea Constituţională nu putea, printr-o hotărâre, să introducă noi condiţii de candidatură pentru alegerile prezidenţiale, deoarece, potrivit art. 61 alin. (1) şi art. 147 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul este cel care trebuie să pună în acord prevederile neconstituţionale dintr-o lege cu dispoziţiile Constituţiei. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 53 alin. (1) din Constituţie, fiind vorba despre restrângerea unui drept fundamental, aceasta se poate face numai prin lege ca act formal al Parlamentului.
    30. În condiţiile în care prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 s-a dispus anularea întregului proces electoral şi s-a considerat lipsită de efecte Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate şi confirmate rezultatele primului tur de scrutin, la fel trebuie considerată ca fiind lipsită de efecte şi Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, pronunţată în cadrul procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.
    31. Considerentele deciziei BEC contestate în prezenta cauză nu pot fi aplicate doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă deoarece încălcarea jurământului depus nu poate avea loc decât după depunerea acestuia sub sancţiunea prevăzută în art. 95 din Constituţie, respectiv suspendarea din funcţie. Nicio persoană nu poate fi sancţionată cu decăderea din dreptul de a candida pentru încălcarea unui jurământ nedepus încă, o asemenea sancţiune echivalând cu încălcarea art. 53 alin. (1) din Constituţie.
    32. Punerea în aplicare a unor hotărâri ale Curţii Constituţionale adoptate în cadrul unui alt proces electoral pentru noul proces electoral echivalează cu anularea dreptului de a fi ales, deoarece un cetăţean care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 370/2004 nu ar mai putea candida niciodată.
    33. Or, art. 53 din Constituţie reglementează restrângerea drepturilor fundamentale, nu anularea acestora. Nici măcar cetăţenilor care au fost condamnaţi penal definitiv nu le este anulat dreptul de a fi ales (de a candida), art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 prevăzând că persoanele condamnate definitiv pot candida la Preşedinţia României, dacă a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.
    34. Respingerea înregistrării candidaturii unui cetăţean pentru motivele invocate de către BEC în decizia atacată echivalează cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegerea Preşedintelui României, nestabilită de legea adoptată de Parlamentul României, procedură care contravine art. 1 alin. (3) din Constituţie, care statuează că România este un stat de drept şi democratic în care drepturile fundamentale sunt garantate, şi creează premisele pentru instaurarea în România a unui regim dictatorial, suveranitatea naţională a poporului român instituită de art. 2 din Constituţie fiind anulată prin crearea unor pârghii prin care candidaţii pe care poporul doreşte să îi aleagă ca reprezentanţi ai săi să fie înlăturaţi în baza unor criterii arbitrare neprevăzute de legea adoptată de Parlament care reglementează procedura de alegere a Preşedintelui României şi care sunt contrare prevederilor Constituţiei.
    35. Contestatoarea menţionează că a formulat critici similare şi în contestaţia care a fost înregistrată cu nr. 928F/2025, însă nu au fost analizate de către Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, motiv pentru care cere reformarea acestei hotărâri.
    36. În concluzie, se solicită admiterea contestaţiei; anularea Deciziei BEC nr. 34D din 15 martie 2025 ca neconstituţională şi nelegală; dispunerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile prezidenţiale din 2025 şi „reformarea“ Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 7 din 11 martie 2025 în sensul admiterii contestaţiei formulate şi anularea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 ca neconstituţională şi nelegală şi dispunerea înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din anul 2025.
    37. Curtea Constituţională a informat public candidatul, precum şi orice persoană interesată, prin afişarea contestaţiilor pe site-ul instituţiei, cu privire la contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral şi cu privire la faptul că dosarul se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestaţiilor.
    38. În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
    39. Având în vedere obiectul dosarelor nr. 1.033F/2025 şi nr. 1.034F/2025, şi anume contestarea neînregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi faptul că între motivele invocate există o strânsă legătură, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.
    40. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iar Curtea, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.034F/2025 la Dosarul nr. 1.033F/2025, care a fost primul înregistrat.
    41. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, pune concluzii de respingere a contestaţiei. Cu privire la critica referitoare la nelegala compunere a BEC se arată că este neîntemeiată, întrucât Autoritatea Electorală Permanentă este reprezentată de cei doi vicepreşedinţi, dintre care unul exercită atribuţiile preşedintelui în conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 4/2025 pentru revocarea domnului Toni Greblă din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente. Cu privire la competenţa BEC de a se pronunţa asupra condiţiilor de eligibilitate de fond cu caracter general de natură constituţională se invocă Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 7 din 11 martie 2025, care recunoaşte pentru BEC o asemenea competenţă pentru acest ciclu electoral. Se subliniază, aşadar, că alegerile din anul 2025 fac parte din acelaşi ciclu electoral şi că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, prin care a fost admisă contestaţia împotriva înregistrării de către BEC a candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă, are autoritate de lucru judecat pentru acest ciclu electoral, fiind obligatorie. Cu privire la comparaţia dintre condiţiile de eligibilitate prevăzute de Constituţie şi lege pentru funcţiile de senator şi Preşedinte al României se arată că acestea sunt diferite, astfel că validarea candidaturii pentru alegerile parlamentare nu înseamnă, în mod implicit, că persoana îndeplineşte condiţiile de eligibilitate de fond cu caracter general ce decurg din titlul I al Constituţiei. Cu privire la invocarea raportului Comisei de la Veneţia referitor la anularea rezultatelor alegerilor de către curţile constituţionale se arată că acesta nu are incidenţă în cauză, întrucât contestaţia formulată vizează neînregistrarea unei candidaturi, şi nu anularea alegerilor.
    CURTEA,
    examinând contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosare, reţine următoarele:
    42. Curtea constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, să soluţioneze contestaţiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral.
    43. Cu privire la nelegala compunere a Biroului Electoral Central (BEC), determinată de revocarea domnului Toni Greblă din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Curtea reţine că BEC este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice [art. 16 alin. (1) din Legea nr. 370/2004]. Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un preşedinte, ajutat de 2 vicepreşedinţi [art. 101 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015]. Prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/2025 pentru revocarea domnului Toni Greblă din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 28 februarie 2025, domnul Toni Greblă a fost revocat din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (art. 1 din hotărâre), iar domnul vicepreşedinte Zsombor Vajda a fost desemnat să îndeplinească atribuţiile funcţiei de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (art. 2). Prin urmare, în lipsa numirii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, reprezentanţii acesteia în BEC sunt cei doi vicepreşedinţi în funcţie, dintre care unul este membru al BEC din poziţia persoanei care exercită atribuţiile funcţiei de preşedinte, iar celălalt din poziţia de vicepreşedinte. Ţinând seama de aceste aspecte, rezultă că din partea Autorităţii Electorale Permanente sunt 2 membri în componenţa BEC, iar lipsa numirii unui preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente nu determină nelegala compunere a BEC. Din contră, Curtea observă că art. 16 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 se interpretează în sensul că dacă persoane sunt numite în funcţie devin membri ai BEC, iar în măsura în care Parlamentul nu a numit sau a numit parţial conducerea Autorităţii Electorale Permanente, această instituţie nu va fi reprezentată sau, după caz, va fi reprezentată de acele persoane care au fost numite în funcţiile de conducere ale Autorităţii Electorale Permanente. Având în vedere cele expuse, Curtea nu poate reţine critica formulată în sensul nelegalei compuneri a BEC.
    44. Cu privire la criticile referitoare la faptul că BEC şi-a depăşit competenţele prin examinarea condiţiilor de eligibilitate de fond cu caracter general, Curtea reţine că, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 14 martie 2025, a soluţionat şi a respins contestaţii având un conţinut similar. Acestea au privit, de asemenea, contestarea competenţei BEC de a evalua condiţiile de eligibilitate de fond cu caracter general în privinţa unui alt candidat, a cărui candidatură a fost respinsă prin Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral.
    45. Prin hotărârea antereferită, Curtea a reţinut că aceste condiţii de fond cu caracter general au natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al Constituţiei, iar, potrivit art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 370/2004, BEC are atribuţia de a constata îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 370/2004, respectiv a celor de formă şi de fond cu caracter special stabilite prin Constituţie şi dezvoltate în cuprinsul Legii nr. 370/2004.
    46. Prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 8 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat că elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate de fond cu caracter general pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de către Curtea Constituţională.
    47. Ulterior, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1231 din 6 decembrie 2024, paragraful 20, teza finală, Curtea a statuat că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul BEC şi derularea unei noi campanii electorale, corectă şi transparentă, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale. Ca atare, ţinând seama de situaţia particulară intervenită prin anularea procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, Curtea, în coordonatele aceleiaşi situaţii premisă existente, respectiv asigurarea succesiunii mandatelor prezidenţiale şi garantarea periodicităţii alegerilor, a apreciat că pentru acest proces electoral - ce are acelaşi obiect, respectiv alegerea Preşedintelui României pentru un mandat de 5 ani, consecutiv celui obţinut în urma alegerilor din anul 2019 - este necesară aplicarea directă de către BEC a prevederilor constituţionale referitoare la condiţiile de eligibilitate de fond stabilite în titlul I al Constituţiei. O asemenea învestire a BEC realizată de Curtea Constituţională rezultă din folosirea sintagmei „prin raportare la principiile şi valorile constituţionale“ în contextul evaluării de către noul BEC a candidaturilor depuse. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că are competenţa de a stabili în sarcina autorităţilor şi instituţiilor publice aplicarea directă a Constituţiei, spre exemplu, în situaţiile determinate de constatarea neconstituţionalităţii actelor normative, în lipsa unei reglementări legale a situaţiei juridice create în urma deciziei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, în ipoteza şi termenii stabiliţi prin decizia de constatare a neconstituţionalităţii pronunţată de Curtea Constituţională.
    48. Curtea a subliniat că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 îşi are ca sursă de iniţiere, organizare şi desfăşurare Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024. Ca atare, chiar dacă este un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleaşi coordonate şi aceeaşi paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidenţial dobândit în anul 2019. Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituţiei numai pentru acest proces electoral desfăşurat în circumstanţele excepţionale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024.
    49. În consecinţă, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, Curtea a constatat că BEC, ţinând seama de prevederile constituţionale şi legale referitoare la efectele actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale, a dat eficienţă caracterului general obligatoriu al Hotărârii Curţii nr. 32 din 6 decembrie 2024, caracter care vizează nu numai soluţia, ci şi considerentele care sunt în legătură directă cu aceasta.
    50. Cele reţinute de Curtea Constituţională în paragrafele 117-121 ale Hotărârii nr. 7 din 11 martie 2025 sunt aplicabile mutatis mutandis în privinţa Deciziei BEC nr. 34D din 15 martie 2025.
    51. Cu privire la critica potrivit căreia BEC trebuia să realizeze o nouă evaluare a candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă, distinctă de cea realizată de Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, Curtea reţine că, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, paragraful 120, a statuat că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 se înscrie în aceleaşi coordonate şi aceeaşi paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidenţial dobândit în anul 2019. Totodată, referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziţie contrare principiilor şi valorilor constituţionale, Curtea, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, paragraful 126, a subliniat că încălcarea acestora nu conduce la o sancţionare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României, ci se analizează de la caz la caz şi au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor şi la evaluarea respectării de către candidaţi a principiilor şi valorilor constituţionale.
    52. Curtea constată că alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025 fac parte din acelaşi ciclu electoral necesar asigurării succesiunii mandatului prezidenţial dobândit în anul 2019. Astfel, în cauză nu există un nou ciclu electoral pentru că în anterioritatea procesului electoral din anul 2025 se regăseşte acelaşi mandat prezidenţial obţinut prin vot în anul 2019 în considerarea căruia a fost organizat procesul electoral din anul 2024 şi, după anularea acestuia, cel din anul 2025.
    53. Reevaluarea pentru acelaşi ciclu electoral a celor stabilite prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 nu poate fi acceptată, ţinând seama de prevederile constituţionale şi legale referitoare la efectul definitiv şi general obligatoriu al actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale, care se impun BEC cu aceeaşi forţă juridică. Astfel, nu se poate susţine că respingerea candidaturii reprezintă o a doua sancţiune aplicată pentru aceleaşi acte/fapte, ci este una şi aceeaşi sancţiune pentru ciclul electoral în curs.
    54. În aceste condiţii, Curtea constată că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 este obligatorie pentru BEC, care, la rândul său, a respectat efectele acesteia în conformitate cu cadrul constituţional şi legal aplicabil.
    55. Totodată, Curtea evidenţiază că sancţiunea excluderii din procedura de alegere a Preşedintelui României nu este perpetuă, astfel cum s-a subliniat în Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, paragraful 126, ceea ce înseamnă că în ciclurile elective viitoare, ţinând seama de conduita persoanei în cauză, se va realiza o nouă examinare a condiţiilor de eligibilitate de fond cu caracter general care decurg din titlul I al Constituţiei.
    56. Cu privire la critica potrivit căreia în faţa BEC nu este asigurat dreptul la un proces echitabil, în componenta de contradictorialitate, şi dreptul la apărare, prevăzute de art. 21 alin. (3) şi de art. 24 din Constituţie, şi că nu este reglementată o cale de atac împotriva hotărârii BEC, Curtea, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, paragraful 128, a statuat că procedura în faţa BEC referitoare la înregistrarea candidaturilor nu este o procedură de natură contencioasă. Legea nr. 47/1992 şi Legea nr. 370/2004 stabilesc în mod expres o procedură specială de contestare a deciziilor BEC exclusiv în faţa Curţii Constituţionale, ca expresie a atribuţiei constituţionale a acesteia de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României. Contenciosul electoral constituţional este un contencios abstract, persoanele care au interes putând să se adreseze instanţei cu contestaţie. Procedura în faţa Curţii nu este publică, persoanele interesate putând însă să depună în scris punctele lor de vedere. Curtea a subliniat că a informat public candidatul, precum şi orice persoană interesată, prin afişarea contestaţiilor pe site-ul instituţiei, că dosarul se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestaţiei, aspect care a fost realizat şi în privinţa examinării prezentelor contestaţii.
    57. Curtea mai subliniază că soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor BEC referitoare la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturilor nu intră în competenţa puterii judecătoreşti, constituantul originar stabilind în sarcina Curţii Constituţionale atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi, ca atare, competenţa de a soluţiona contestaţiile menţionate (a se vedea şi Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragraful 52).
    58. Cu referire la invocarea Raportului cu privire la anularea rezultatelor alegerilor de către curţile constituţionale, adoptat la cea de-a 142-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneţia (1415 martie 2025), Curtea reţine că acesta se referă la anularea alegerilor, şi nu la evaluarea hotărârilor administrative de înregistrare/neînregistrare a candidaturilor, astfel că aspectele de soft law din acest raport nu au relevanţă în cauza de faţă.
    59. Cu privire la faptul că în anul 2024 Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 42 din Bucureşti a admis candidatura doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă pentru funcţia de senator, decizie menţinută şi de instanţele judecătoreşti, Curtea reţine că sunt comparate două proceduri elective distincte, respectiv cele parlamentare cu cele prezidenţiale, omiţându-se menţionarea faptului că Parlamentul este un organ colegial, reprezentând autoritatea legislativă, pe când Preşedintele României este un organ unipersonal, parte a autorităţii executive. Ca atare, nu se poate susţine că condiţiile de eligibilitate pentru demnităţile respective trebuie să fie identice, ci pot fi diferite/pot varia datorită poziţiei şi rolului instituţional al acestora în sistemul constituţional. Prin urmare, sub acest aspect, critica nu poate fi reţinută. De altfel, această critică pune în discuţie indirect posibilitatea reevaluării Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024, ceea ce este inadmisibil.
    60. Cu privire la solicitarea „reformării“ Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 7 din 11 martie 2025 şi anularea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral, Curtea constată că această cerere este formulată în afara cadrului procesual, întrucât obiectul deciziei BEC contestate în prezenta cauză este Decizia nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral.
    61. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂŞTE:
    Respinge contestaţiile formulate de Diana Iovanovici-Şoşoacă, în nume personal şi în calitate de preşedinte al Partidului S.O.S. România, şi de Elena Radu împotriva Deciziei nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, precum şi a semnului electoral.
    Definitivă.
    Hotărârea se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 martie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Benke Károly

    *
    OPINIE SEPARATĂ
    1. Reiterând că rolul esenţial al justiţiei constituţionale este acela de a garanta prin interpretare judicioasă şi în limitele competenţelor constituţionale protejarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei în faţa oricăror abuzuri ale puterii instituţionalizate, inclusiv ale dreptului însuşi, afirm expres că scopul prezentei opinii separate nu este acela de a susţine direct, indirect sau implicit persoane, declaraţii, opinii, discursuri, conduite, acţiuni sau comportamente, trecute, prezente sau viitoare, exprimate sau care vor fi exprimate de oricare dintre părţile sau candidaţii menţionaţi în dosarele aflate pe rolul Curţii Constituţionale, indiferent de calitatea acestora, şi de care înţeleg să mă delimitez cu fermitate. Opinia separată este expresia reafirmării unor principii de drept constituţional, a ataşamentului la valorile şi principiile democraţiei constituţionale şi ale statului de drept care trebuie deopotrivă să protejeze drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei şi să sancţioneze faptele de încălcare a legii, cu respectarea legii şi a Constituţiei.
    2. În dezacord cu soluţia adoptată cu majoritate de voturi de Curtea Constituţională în soluţionarea dosarelor nr. 1.033F/2025 şi nr. 1.034F/2025 având ca obiect două contestaţii formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării unei candidaturi şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României în anul 2025, formulez prezenta opinie separată, considerând că instanţa de control constituţional trebuia să admită contestaţiile formulate (excluzând punctul 4 din contestaţia - obiect al Dosarului nr. 1.034F/2025) şi să dispună Biroului Electoral Central înregistrarea candidaturii respectivei persoane pentru următoarele considerente:
    3. În esenţă, consider că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 22 din 17 martie 2025 reflectă implicit aceleaşi considerente (motivare) care au stat la baza adoptării Hotărârii nr. 2/2024 prin care Curtea a respins candidatura aceleiaşi persoane la alegerile pentru Preşedintele României în anul 2024. Argumentele pe care le-am dezvoltat şi care au susţinut Opinia separată la Hotărârea nr. 2/2024 sunt valabile şi pentru prezenta opinie separată şi privesc unitar întregul mecanism de evaluare subiectivă a unei candidaturi introdus prin Hotărârea nr. 2/2024, respectiv condiţiile, competenţa şi conţinutul evaluării. Astfel, consider că instanţa de contencios constituţional, pe calea unei interpretări proprii a competenţei generale prevăzute la art. 146 lit. f) din Constituţie, a stabilit două noi condiţii de eligibilitate de rang constituţional pentru persoanele care candidează la alegerile pentru Preşedintele României, constând în respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei. Aceste condiţii nu sunt prevăzute expres nici în Legea fundamentală, nici în Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. Totodată, Curtea Constituţională şi-a stabilit prin aceeaşi hotărâre şi competenţa de a verifica dacă, în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României, un candidat îndeplineşte noile condiţii de eligibilitate de natură constituţională referitoare la respectarea Constituţiei şi a democraţiei, respectiv de a evalua conduita şi declaraţiile publice ale persoanei candidat, precum şi efectele acestora în plan constituţional (paragraful 58). Această structură unitară argumentativă a opiniilor separate nu vine în contradicţie cu cea folosită de instanţa de contencios constituţional la adoptarea Hotărârii nr. 7 din 11 martie 2025, întrucât, în cazul respectiv, Curtea nu a realizat o evaluare proprie, implicită sau explicită a unor declaraţii, opinii sau conduite ale candidatului care ţin de libertatea sa de exprimare. Ca urmare a individualizării realizate de Biroul Electoral Central, Curtea a constatat aceleaşi încălcări efective ale legilor electorale în privinţa finanţării nelegale şi netransparente a campaniei electorale derulate de către candidatul în cauză, încălcări care au viciat şi procesul electoral prezidenţial din anul 2024 şi au condus la anularea acestuia prin Hotărârea nr. 32/2024.
    4. În opinia mea, respingerea candidaturii în discuţie la alegerile pentru Preşedintele României în anul 2025 a fost dispusă de Biroul Electoral Central nu pentru motive de natură procedurală sau de competenţă care vizează obligaţia BEC de a respecta efectul general obligatoriu al deciziilor şi hotărârilor Curţii Constituţionale şi de a verifica condiţiile de eligibilitate stabilite de Curtea Constituţională prin raportare la considerentele Hotărârii nr. 32/2024. Problema de drept fundamentală (care este şi una de principiu) vizează interzicerea exercitării dreptului politic de a fi ales ca urmare a constatării de către Curtea Constituţională, prin Hotărârea nr. 2/2024, a încălcării Constituţiei de către candidatul respectiv, ca urmare a încălcării de către acesta a limitelor libertăţii de exprimare în discursul politic. Aşadar, consider că BEC a respins înregistrarea acestei candidaturi fundamentându-şi decizia integral pe conţinutul argumentativ al Hotărârii nr. 2/2024.
    5. Prezenta opinie separată nu pune în discuţie competenţa şi obligaţia Biroului Electoral Central de a respecta deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale, respectiv de a verifica, exclusiv cu privire la noul proces electoral, condiţiile suplimentare de eligibilitate de rang constituţional dezvoltate prin jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, dar numai în legătură cu conţinutul argumentativ al Hotărârii nr. 32/2024. Totuşi, din analiza Deciziei BEC nr. 34D din 15 martie 2025 rezultă că, în urma raţionamentului propriu, Biroul Electoral Central a constatat că persoana în cauză nu poate candida la funcţia de Preşedinte al României la alegerile prezidenţiale din anul 2025 pentru că acesteia i-a fost deja respinsă candidatura pentru acest ciclu electoral prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2/2024. Aşadar, fără alte evaluări proprii, Biroul Electoral Central a luat act şi a aplicat argumentele şi consecinţele juridice ale Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 2/2024 raportat la noua candidatură depusă de persoana în cauză. Ca atare, BEC a respins prin decizie această nouă candidatură pentru aceleaşi motive care au fundamentat respingerea primei candidaturi de către Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 2/2024.
    6. Caracterul obligatoriu al deciziilor şi hotărârilor Curţii Constituţionale nu poate fi opus şi judecătorilor Curţii Constituţionale în exercitarea atribuţiei de soluţionare a cauzelor. Dacă am accepta o asemenea obligativitate am ajunge la o consecinţă nedorită pentru dreptul constituţional însuşi: la imposibilitatea modificării ulterioare a unui raţionament al Curţii Constituţionale prin intermediul unui reviriment jurisprudenţial justificat fie prin schimbarea condiţiilor sociale care au determinat o anumită interpretare juridică, fie prin luarea în considerare a unor noi argumente care nu au fost avute în vedere la momentul la care o anumită interpretare a fost realizată de Curtea Constituţională. Într-un astfel de context care ar nega posibilitatea revirimentului jurisprudenţial consider că jurisprudenţa constituţională ar deveni expresia sau chiar premisa unui absolutism normativ şi o cauză pentru rigidizarea excesivă a dreptului, ceea ce contravine înseşi ideii de justiţie constituţională.
    7. Prin urmare, în această paradigmă de interpretare, consider că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2/2024 care reprezintă fundamentul argumentativ al Deciziei BEC nr. 34D din 15 martie 2025 nu se întemeiază pe niciuna dintre condiţiile de eligibilitate obiective, de fond şi de formă, reglementate expres prin Constituţie şi prin legea organică (Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României). Nicio dispoziţie constituţională sau legală nu permite Curţii Constituţionale ca, pe calea interpretării propriei competenţe (la rândul ei, expresă şi limitativ prevăzută de Constituţie şi lege), să îşi extindă şi să completeze sfera atribuţiei de soluţionare cu două noi condiţii pentru depunerea candidaturilor, condiţii care au o vădită natură subiectivă prin modul în care se individualizează şi se evaluează conduita şi declaraţiile publice ale unor persoane (întrucât vizează aspecte ce ţin de comportamentul, opiniile, discursurile şi declaraţiile unei persoane). Întrucât introducerea celor două condiţii noi de eligibilitate nu este rezultatul constatării unei neconstituţionalităţi a prevederilor din Legea nr. 370/2004, rezultă că, în aplicarea directă a atribuţiei constituţionale de la art. 146 lit. f) din Constituţie, Curtea Constituţională a adăugat noi condiţii de eligibilitate pentru candidaţii în alegerile prezidenţiale, pe lângă cele prevăzute în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004.
    8. Aşadar, pe fond, în mod direct, prin Hotărârea nr. 2/2024 şi, în mod implicit, prin Hotărârea nr. 22 din 17 martie 2025, se evalueză subiectiv discursul, opiniile, declaraţiile şi comportamentul (acţiuni/fapte personale) unei persoane - candidat la funcţia de Preşedinte al României, şi se constată că acestea sunt contrare Constituţiei, persoana în cauză neavând un comportament constituţional responsabil şi apt să exercite funcţia Preşedintelui României de a veghea la respectarea Constituţiei. În opinia mea, această constatare se concretizează într-o veritabilă interdicţie de a candida pentru persoana respectivă, fiindu-i astfel refuzat accesul la un drept electoral - dreptul de a fi ales. Or, în ordinea constituţională şi legală, inclusiv în jurisprudenţa Curţii, drepturile electorale pot fi interzise doar în situaţiile expres şi limitativ prevăzute de Constituţie [art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3) şi art. 40 alin. (3)] şi de lege [respectiv art. 28 din Legea nr. 370/2004 şi art. 66 alin. (1) lit. a) şi d) din Codul penal privind pedepsele complementare]. Ca atare, în absenţa unuia dintre cazurile expres prevăzute de Constituţie sau de lege, în lipsa unei hotărâri judecătoreşti definitive de interzicere a dreptului acestei persoane de a fi aleasă, ne menţinem punctul de vedere exprimat anterior în sensul că, prin interpretarea propriei competenţe, Curtea Constituţională nu ar fi putut să stabilească noi condiţii de eligibilitate la funcţia de Preşedinte al României şi nici să constate neîndeplinirea lor prin raportare la încălcarea limitelor libertăţii de exprimare, de natură să conducă la interdicţia dreptului politic de a fi ales.
    9. În plus faţă de argumentele din opinia separată la Hotărârea nr. 2/2024, apreciez că, prin esenţa lor, cele două condiţii de eligibilitate dezvoltate de Curtea Constituţională în Hotărârea nr. 2/2024 sunt generale, nefiind însoţite de criterii obiective de analiză menite să înlăture subiectivismul şi arbitrarul în judecata lor prezentă şi viitoare, în cazul analizei unor comportamente şi declaraţii care ţin de sfera libertăţii de exprimare. În absenţa unor sancţiuni efective (de natură penală, contravenţională sau civilă) pentru încălcarea de către persoana în cauză a limitelor dreptului la liberă exprimare prevăzute în art. 30 alin. (7) din Constituţie, care să fie constatate şi dispuse de autorităţile competente conform legii şi în urma unor proceduri care să permită accesul liber la justiţie şi garantarea dreptului la un proces echitabil, în opinia mea, Curtea Constituţională nu poate să interzică unei persoane să îşi exercite dreptul de a fi ales exclusiv pentru că a constatat încălcarea de către persoana în cauză a limitelor dreptului la liberă exprimare prevăzute în art. 30 alin. (7) din Constituţie. Sancţionarea încălcării limitelor libertăţii de exprimare poate fi rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege în sarcina altor instituţii ale statului, neputând fi exercitată de Curtea Constituţională ca atribuţie implicită sau derivată din competenţa sa generală de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României. Chiar dacă ar rămâne în sarcina Curţii Constituţionale o astfel de competenţă de a evalua noile condiţii de eligibilitate în cazul candidaturilor la funcţia de Preşedinte al României, ar fi necesară dezvoltarea unor condiţii/criterii obiective clare, precise şi predictibile, însoţite de garanţii efective care să reflecte dreptul la un proces echitabil, pentru ca această evaluare să nu fie subiectivă şi arbitrară.
    10. Prezenta opinie are în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a statuat că libertatea de exprimare reprezintă unul dintre fundamentele esenţiale ale oricărei societăţi democratice, constituind o condiţie primordială atât pentru progresul acesteia, cât şi pentru dezvoltarea individuală a fiecărei persoane. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 10 (limitele dreptului la liberă exprimare), această libertate nu se limitează doar la „informaţiile“ sau „ideile“ care sunt primite favorabil ori considerate inofensive sau neutre, ci se extinde şi asupra celor care ofensează, şochează sau neliniştesc (Handyside c. Marea Britanie, Féret c. Belgia). În Cauza Sanchez c. Franţa (2023), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că nu este o încălcare a art. 10 din Convenţie privind libertatea de exprimare atunci când ingerinţa în libertatea de exprimare a fost expres „prevăzută de lege“ şi „necesară într-o societate democratică“ (articolul 10 § 2). CEDO a considerat că deciziile instanţelor franceze care au sancţionat încălcarea limitelor libertăţii de exprimare a unui politician pentru comentariile ilegale postate de terţi, înaintea alegerilor pe pagina sa de Facebook, au fost justificate şi proporţionale în contextul protejării drepturilor altora şi prevenirii tulburărilor şi infracţiunilor. CEDO a constatat că ingerinţa în libertatea de exprimare a unei persoane era prevăzută de lege, urmărea un scop legitim, iar sancţionarea încălcării limitelor libertăţii de exprimare a fost rezultatul derulării unor proceduri judiciare în faţa instanţelor naţionale şi concretizate prin hotărâri judecătoreşti definitive. Într-un raţionament similar, în Cauza Féret c. Belgia, CEDO a constatat că libertatea de exprimare a politicienilor nu poate fi absolută, aceştia având o responsabilitate socială mai mare întrucât influenţează opinia publică, iar în cauză discursul politic prin care se instiga la ură şi la intoleranţă nu merita protecţie sporită şi trebuia sancţionat, întrucât afecta ordinea publică şi drepturile altor persoane şi submina democraţia. În consecinţă, CEDO recunoaşte posibilitatea de a se dispune interdicţia de a candida ca pedeapsă complementară unei pedepse penale pronunţate de o instanţă judecătorească după derularea unui proces în care au fost respectate garanţiile procesuale ale persoanei condamnate.
    11. În concluzie, apreciez cu titlu de principiu că sancţiunea interzicerii exercitării unui drept electoral ar trebui să intervină în urma unui proces judiciar, într-un contencios subiectiv, cu garanţii procesuale care să reflecte dreptul la un proces echitabil, iar nu într-un contencios electoral obiectiv care vizează legalitatea şi constituţionalitatea procedurilor electorale, şi nu a conduitelor politice ale candidaţilor.

                    Judecător,
                    Laura-Iuliana Scântei

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"