Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
(Cererea nr. 59.012/17 şi alte 27 - a se vedea tabelul anexat) Strasbourg (Reparaţie echitabilă)
┌──────────────────────────────────────┐
│Art. 41 • Reparaţie echitabilă • │
│Acordarea de despăgubiri pentru │
│prejudiciu material cauzat prin │
│încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1│
│în legătură cu bunurile confiscate sau│
│naţionalizate de regimul comunist • │
│Statul pârât trebuie să asigure, prin │
│mijloace adecvate, executarea │
│deciziilor pronunţate în favoarea │
│reclamanţilor, care implică │
│restituirea bunurilor către aceştia │
│sau plata unei despăgubiri actualizate│
│în funcţie de inflaţie, în cazul în │
│care a fost stabilită înainte de 2013.│
│• Acordarea de despăgubiri pentru │
│prejudiciul material, calculate pe │
│baza unui sistem intern de evaluare │
│stabilit de cadrul legislativ naţional│
│(grilele notariale), care trebuie │
│plătite în lipsa unei astfel de │
│executări • Toate sumele datorate │
│reclamanţilor cu titlu de despăgubire │
│în cadrul procedurilor administrative │
│şi/sau judiciare interne, deja │
│executate în favoarea acestora până la│
│data prezentei hotărâri, urmează să │
│fie deduse din suma acordată de Curte.│
│Întocmită de grefă. Nu obligă Curtea. │
└──────────────────────────────────────┘
Hotărârea devine definitivă în condiţiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenţie. Poate suferi modificări de formă. În Cauza Văleanu şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a patra), reunită într-o cameră compusă din: Faris Vehabović, preşedinte interimar, Gabriele Kucsko-Stadlmayer, Armen Harutyunyan, Tim Eicke, Anja Seibert-Fohr, Ana Maria Guerra Martins, Sebastian Răduleţu, judecători, şi Simeon Petrovski, grefier adjunct de secţie, după ce a deliberat în camera de consiliu, la 15 octombrie, 22 octombrie şi 10 decembrie 2024, pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la cea din urmă dată: PROCEDURA 1. Capetele de cerere formulate în prezentele cereri, în special în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, priveau procedurile administrative şi/sau judiciare iniţiate de reclamanţi în temeiul diverselor legi de restituire adoptate în România începând din 1991, în vederea obţinerii restituirii sau a unor despăgubiri pentru proprietăţile confiscate sau naţionalizate de regimul comunist. 2. În Hotărârea pronunţată la 8 noiembrie 2022 („hotărârea principală“), Curtea a hotărât că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1, în principal din cauza nefinalizării de către statul pârât, într-un termen rezonabil, a procedurilor de restituire iniţiate de reclamanţi, fie prin executarea hotărârilor definitive pronunţate în favoarea acestora, fie prin simpla pronunţare a unei decizii cu privire la pretenţiile lor, aflate încă în faţa autorităţilor competente, chiar dacă dreptul lor la despăgubiri fusese deja stabilit prin decizii administrative. În special, neexecutarea prelungită a hotărârilor pronunţate în favoarea reclamanţilor şi lipsa unor căi de atac efective în această privinţă, anularea titlurilor de proprietate ale acestora din cauza neaplicării în mod corect de către stat a legii aplicabile şi fără a acorda vreo despăgubire, precum şi faptul că autorităţile nu sau asigurat că despăgubirile acordate sunt în mod rezonabil legate de valoarea actuală a imobilelor au constituit elemente suficiente pentru a permite Curţii să concluzioneze că, în pofida garanţiilor introduse prin Legea nr. 165/2013 şi validate a priori de Curte în Preda şi alţii împotriva României (nr. 9.584/02 şi alte 7, 29 aprilie 2014), mecanismul de restituire continuă să nu fie în totalitate efectiv şi convingător de coerent astfel încât să nu impună reclamanţilor o sarcină excesivă (a se vedea Văleanu şi alţii împotriva României, nr. 59.012/17 şi alte 27, pct. 262 şi 277, 8 noiembrie 2022). 3. În temeiul art. 41 din Convenţie, toţi reclamanţii au solicitat executarea hotărârilor pronunţate în favoarea lor şi restituirea proprietăţilor la care sunt îndreptăţiţi. O parte dintre reclamanţi au prezentat rapoarte de evaluare întocmite de experţi privind imobilul solicitat şi/sau lipsa de folosinţă corespunzătoare la care au pretins că sunt îndreptăţiţi (ibidem, pct. 275). 4. În hotărârea principală, Curtea a acordat diferite sume reclamanţilor care au solicitat despăgubiri cu titlu de prejudiciu moral şi care, respectiv, au formulat cereri justificate pentru rambursarea cheltuielilor de judecată efectuate până la pronunţarea hotărârii principale (ibidem, pct. 279 şi 280-81). Aceste sume sunt indicate în anexa la hotărâre. 5. Întrucât nu s-a putut pronunţa cu privire la problema aplicării art. 41 din Convenţie în ceea ce priveşte prejudiciul material, Curtea a rezervat-o şi a solicitat Guvernului şi reclamanţilor să prezinte, în termen de trei luni, observaţii scrise privind această problemă şi, în special, să informeze Curtea despre orice acord la care ar putea ajunge (ibidem, pct. 278 şi pct. 5 din dispozitiv). 6. Părţile nu au ajuns la un acord. O parte dintre reclamanţi au prezentat cereri cu privire la prejudiciul material, în timp ce alţii au confirmat că îşi menţin cererile prezentate anterior Curţii. Guvernul pârât a depus observaţii în această privinţă. EVOLUŢII RELEVANTE DE LA PRONUNŢAREA HOTĂRÂRII PRINCIPALE I. Observaţiile generale ale Guvernului 7. Guvernul a indicat că, în ciuda faptului că a fost copleşit de numărul extrem de mare de cereri de restituire în curs (peste 2,7 milioane de cereri), autorităţile naţionale au depus eforturi masive pentru a accelera procesarea cererilor în curs şi emiterea de decizii pe baza dosarelor existente. De exemplu, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (denumită în continuare „CNCI“) a emis 6.489 de astfel de decizii în 2021 şi 9.351 de decizii în 2022. Au fost solicitate informaţii suplimentare în 8.017 dosare în 2021 şi în 7.536 de dosare în 2022. II. Comunicări privind cererile individuale A. Cauze privind neexecutarea hotărârilor definitive 8. În hotărârea sa principală, Curtea a constatat că, în cauzele enumerate mai jos, reclamanţii au obţinut decizii definitive pronunţate în favoarea lor care nu au fost executate (întru totul) (a se vedea pct. 15, 229-30 şi 262 din hotărârea principală). Aceste decizii se refereau la obligaţia comisiilor locale fie să emită titluri de proprietate şi/sau să reconstituie dreptul de proprietate la care erau îndreptăţiţi (cererile enumerate la nr. 2, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14, 16, 21, 22, 24, 28 în tabelul anexat), fie să le achite compensaţii adecvate în schimb (cererile enumerate la nr. 13, 15 şi 27 în tabelul anexat), fie să le ofere un răspuns legal la cererile lor de despăgubire (cererile enumerate la nr. 18, 19 şi 26 în tabelul anexat). 9. Detaliile relevante actualizate pentru fiecare cerere, în cazul în care sunt disponibile, sunt prezentate mai jos. 1. Incapacitatea autorităţilor de a emite titluri de proprietate şi/sau de a reconstitui dreptul de proprietate (a) Argintaru, Cererea nr. 12.854/18 (enumerată la nr. 2 în tabelul anexat) 10. Reclamanta a susţinut că, deşi hotărârea judecătorească pronunţată în favoarea sa nu fusese încă executată, din 2021 fusese notificată cu privire la obligaţia sa de a plăti impozit în cuantum de 43.505,25 lei româneşti (RON) pentru teren, deşi acesta nu se afla încă în posesia sa. Ca răspuns la observaţiile Guvernului (infra, pct. 11), reclamanta a reiterat faptul că a cooperat cu autorităţile locale competente la fiecare etapă a procedurii. Cu toate acestea, nu era necesar să se continue identificarea parcelelor de teren revendicate, întrucât acestea fuseseră identificate ca atare în cursul procedurii judiciare încheiate prin hotărârea neexecutată pronunţată în 2012 (a se vedea pct. 16 din hotărârea principală). În plus, aceste terenuri erau neocupate şi nu fuseseră cedate altor terţi. Prin urmare, puteau să fie imediat restituite în natură proprietarului lor de drept. 11. Guvernul a susţinut că, la data de 9 mai 2023, nu fusese realizat niciun progres relevant în ceea ce priveşte pretenţiile reclamantei, întrucât aceasta nu a participat la reuniunile organizate de comisia locală menite să faciliteze identificarea parcelelor de teren la care avea dreptul. (b) Onu, Cererea nr. 32.541/18 (enumerată la nr. 4 în tabelul anexat) 12. Moştenitorii reclamantului au susţinut că terenul de la lacul Şovârca era proprietatea oraşului Oancea şi nu era proprietate publică a statului. Prin urmare, acesta era disponibil pentru a le fi restituit. 13. Guvernul a susţinut că, deoarece terenul revendicat de moştenitorii reclamantului era proprietate publică, acesta trebuia mai întâi să fie transferat din proprietatea publică în proprietatea privată a statului, în vederea transferului ulterior către aceştia. Nu a fost furnizat niciun detaliu cu privire la faptul dacă o astfel de procedură a fost iniţiată şi, în caz afirmativ, în ce stadiu se afla. (c) Todea şi alţii, Cererea nr. 38.992/18 (enumerată la nr. 5 în tabelul anexat) 14. Unul dintre reclamanţi, Romulus Nicolae Todea, a decedat la 16 august 2023. Moştenitorul lui, Mircea Romulus Todea, şi-a exprimat dorinţa de a continua procedura în locul acestuia. Reclamanţii au susţinut că refuzul lor de a accepta un alt teren (învecinat) în schimbul terenului lor (infra, pct. 15) era justificat: pe terenul care le-a fost propus ca alternativă se afla o clădire abandonată care fusese sediul unui birou de pescuit. Negocierile nereuşite cu autorităţile cu privire la predarea acestui teren, care au durat până în iunie 2023, au fost axate pe soarta clădirii, autorităţile solicitând ca o parte din teren să fie dedusă în schimbul clădirii, iar reclamanţii dorind ca aceasta să fie demolată pe cheltuiala autorităţilor. 15. Informaţiile transmise Guvernului de către Prefectura Judeţului Cluj se refereau la faptul că parcela de teren deţinută iniţial de către reclamanţi îşi schimbase parametrii faptici şi juridici şi, prin urmare, nu le mai putea fi acordată. În schimb, le-a fost propus un teren învecinat, iar reclamanţii au fost invitaţi să semneze procesul-verbal de punere în posesie la 6 februarie 2020. Aceştia au refuzat propunerea. Guvernul a susţinut că, date fiind circumstanţele, reclamanţilor nu ar trebui să li se acorde nicio despăgubire. (d) Iuga, Cererea nr. 42.182/18 (enumerată la nr. 6 în tabelul anexat) 16. Reclamantul a decedat la 28 februarie 2023. Niciun moştenitor nu şi-a exprimat dorinţa de a continua procedura în faţa Curţii în locul său. 17. Guvernul a informat Curtea că a aflat de decesul reclamantului la 13 iunie 2023 de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în cursul încercărilor sale de a executa hotărârea principală a Curţii. Nici reprezentantul reclamantului, nici vreun moştenitor potenţial nu a informat Curtea despre decesul acestuia. (e) Pintea, Cererea nr. 45.732/18 (enumerată la nr. 7 în tabelul anexat) 18. Ca răspuns la poziţia exprimată de Guvern în scrisoarea din aprilie 2024 (infra, pct. 85), reclamantul şi-a prezentat cererea de reparaţie echitabilă pe baza grilelor notariale relevante din 2024. 19. O scrisoare a Prefecturii Judeţului Cluj din 19 septembrie 2022, prezentată Curţii de către Guvern, arăta că între comisia locală şi cea judeţeană a avut loc un schimb de documente cu privire la cererea reclamantului. La data ultimelor informaţii aflate la dispoziţia Curţii (august 2023), procedura era în curs. (f) Enescu şi alţii, Cererea nr. 52.852/18 (enumerată la nr. 9 în tabelul anexat) 20. Reclamanţii au indicat că au intrat în posesia terenului la 27 septembrie 2021. 21. Guvernul a arătat că, la 9 noiembrie 2021, Primăria Municipiului Bucureşti a emis titlul de proprietate pentru parcela de teren revendicată de reclamanţi şi identificată printr-un raport de expertiză emis în 2020, teren pe care aceştia îl primiseră deja la 27 septembrie 2021. Prin urmare, a solicitat să fie radiate de pe rol cererile reclamanţilor cu privire la reparaţia echitabilă. (g) Marcu, Cererea nr. 59.503/18, şi Albuleţ, Cererea nr. 2.556/19 (enumerate la nr. 10 şi, respectiv, 12 în tabelul anexat) 22. Reclamanţii au susţinut că cele 23 ha de teren forestier la care erau îndreptăţiţi erau disponibile şi libere de folosinţă şi că, prin urmare, ar trebui să li se restituie terenul. 23. Guvernul a indicat că, din cele 23 ha de teren forestier la care reclamanţii erau îndreptăţiţi, 5 ha le-au fost restituite la 7 octombrie 2013; alte 6 ha, aflate în prezent în proprietatea oraşului Predeal, au fost propuse pentru transfer şi propunerea era în curs de validare în faţa Comisiei judeţene Braşov; aceeaşi procedură era în curs de desfăşurare în ceea ce priveşte un total de 6,50 ha de păşune (două parcele de 5 ha şi, respectiv, 1,50 ha); în sfârşit, 5 ha de teren forestier se aflau în administrarea Regiei de stat Romsilva, Ocolul Silvic Azuga. (h) Ifrim, Cererea nr. 1.369/19 (enumerată la nr. 11 în tabelul anexat) 24. Reclamanta nu a prezentat informaţii actualizate sau cereri cu privire la proprietatea sa (0,27 ha de teren forestier). 25. Guvernul a indicat că, potrivit informaţiilor primite de la autorităţile locale competente, în timp ce reclamanta era de facto în posesia terenului, comisiile locale Podu Turcului şi Bogheşti şi-au declinat reciproc autoritatea de a executa hotărârea pronunţată în favoarea sa. Procedura este încă pendinte. (i) Asociaţia „Composesoratul Borşa“, Cererea nr. 16.060/19 (enumerată la nr. 14 în tabelul anexat) 26. În urma unei acţiuni civile iniţiate de asociaţia reclamantă în 2016 în vederea anulării titlului de proprietate şi a documentelor auxiliare eliberate în mod nelegal unui alt composesorat cu privire la o parcelă de teren forestier în suprafaţă de 6.056,95 ha, cerere admisă de instanţele interne la 28 iunie 2023, asociaţia reclamantă a devenit proprietara terenului respectiv. Cu toate acestea, potrivit asociaţiei reclamante, autorităţile naţionale nu au identificat procedura adecvată pentru predarea efectivă a pădurii respective. 27. Asociaţia reclamantă a reiterat că, având în vedere că scopul unei asociaţii este de a asigura gestionarea durabilă a pădurilor, însăşi existenţa sa este subminată de faptul că nu deţine niciun teren forestier. Prin urmare, a solicitat ca terenul forestier să fie restituit în natură. O astfel de acţiune din partea autorităţilor competente era fezabilă, astfel cum reiese, de asemenea, din raportul de expertiză prezentat de asociaţia reclamantă, care indică faptul că proprietatea publică a statului include suficiente terenuri forestiere în zona respectivă, ceea ce îi permite să pună la dispoziţia asociaţiei reclamante terenurile forestiere solicitate (10.943,08 ha). Raportul a indicat, de asemenea, diverse parcele de teren forestier care ar putea satisface pretenţiile asociaţiei reclamante. 28. Guvernul a indicat că în faţa instanţelor interne sunt în curs de desfăşurare proceduri care contestă dreptul asociaţiei reclamante la cele 17.000 ha de teren forestier; în special, procedurile vizează anularea titlurilor de proprietate ale asociaţiei reclamante cu privire la terenurile forestiere şi revizuirea hotărârii prin care i-au fost acordate drepturi de proprietate asupra celor 17.000 ha de teren forestier relevante în prezenta cauză. (j) Danci, Cererea nr. 20.341/19 (enumerată la nr. 16 în tabelul anexat) 29. Moştenitoarea reclamantei şi-a menţinut cererea de reparaţie echitabilă formulată în etapele anterioare ale procedurii. 30. Guvernul a indicat că, în urma refuzului reclamantei de a accepta invitaţia comisiei locale din Borşa din 15 martie 2016, care viza clarificarea poziţiei sale cu privire la posibilitatea de a i se oferi un alt lot de teren sau de a primi o compensaţie plătită în conformitate cu Legea nr. 165/2013, nu puteau fi luate măsuri suplimentare cu privire la pretenţiile sale (a se vedea şi pct. 59 din hotărârea principală). (k) Ovidiu Paul Ştefănescu, Cererea nr. 27.761/19 (enumerată la nr. 21 în tabelul anexat) 31. Ca răspuns la observaţiile actualizate ale Guvernului prezentate în aprilie 2024 (infra, pct. 32), reclamantul şi-a prezentat cererea de reparaţie echitabilă pe baza grilelor notariale relevante din 2024. 32. Guvernul a indicat că, la 21 octombrie 2022, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra 8,80 ha de terenuri agricole şi păşuni asupra cărora a fost pus în posesie în 2015 (a se vedea pct. 63 din hotărârea principală). În ceea ce priveşte restul de teren la care era îndreptăţit, şi anume 66,22 ha de teren forestier, o procedură era în curs de desfăşurare în vederea transferului acestuia din proprietatea publică în proprietatea privată a statului. (l) Şendroiu, Cererea nr. 28.615/19 (enumerată la nr. 22 în tabelul anexat) 33. Reclamantul a confirmat că a solicitat anularea celor două titluri de proprietate menţionate de Guvern (infra, pct. 34) şi că procedurile relevante erau în curs. Acesta a susţinut că, până în prezent, hotărârile pronunţate în favoarea sa nu au fost executate, chiar dacă, din 1991, a plătit impozitul pe terenul la care era îndreptăţit, dar pe care încă nu îl deţinea. Fără a indica un cuantum concret al impozitului sau fără a justifica în alt mod ultima sa afirmaţie, reclamantul a solicitat ca acest lucru să fie luat în considerare de Curte ca element care justifică dreptul său la o reparaţie echitabilă. 34. Guvernul a reiterat că autorităţile au emis două titluri de proprietate cu privire la terenul agricol, primul pentru 2,90 ha de teren (datat 7 martie 2019) şi altul pentru 0,21 ha de teren (datat 11 iunie 2019; a se vedea, de asemenea, pct. 70 din hotărârea principală). Procedura de emitere a titlurilor de proprietate aferente pentru terenul forestier la care reclamantul era îndreptăţit (1,25 ha) este încă pendinte, în aşteptarea transferului terenului din proprietatea publică în proprietatea privată a statului. (m) Stoiculescu, Cererea nr. 33.596/19 (enumerată la nr. 24 în tabelul anexat) 35. Reclamantul a solicitat executarea hotărârii pronunţate în favoarea sa. În ultima sa scrisoare către Curte, datată 4 decembrie 2023, reclamantul nu s-a referit în mod expres la informaţiile prezentate de Guvern cu privire la titlul de proprietate din 2023. Acesta s-a referit însă, din nou, la diverse alte parcele de teren care nu făceau parte din obiectul hotărârii principale pronunţate de Curte şi la care pretindea că este îndreptăţit. 36. Guvernul a susţinut că, la 27 noiembrie 2023, comisia judeţeană competentă a emis un titlu de proprietate pentru 0,25 ha de teren, în conformitate cu hotărârea din 22 iunie 1998. La 30 octombrie 2023, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acelui teren. Cu toate acestea, el a contestat titlul de proprietate din 2023 în faţa instanţelor interne cu privire la amplasamentul terenului. Procedura este pendinte în faţa Judecătoriei Caracal. Până la soluţionarea acesteia, la 13 martie 2024, reclamantul a dat în arendă 0,15 ha din terenul inclus în titlul de proprietate din 2023. (n) Lie, Cererea nr. 43.586/19 (enumerată la nr. 28 în tabelul anexat) 37. Reclamantul a susţinut că procedurile interne prin care se urmărea contestarea propunerilor alternative făcute de comisia locală sunt încă pendinte în faţa instanţelor interne. 38. Guvernul a susţinut că, deoarece reclamantul şi alţi moştenitori nu cunoşteau locaţia exactă a parcelei de teren care a aparţinut predecesorului lor, autorităţile le-au oferit un teren drept compensaţie; reclamantul a fost singurul dintre toţi moştenitorii care a refuzat propunerea şi nu a semnat procesul-verbal de punere în posesie a terenului. 2. Incapacitatea autorităţilor de a stabili un cuantum pentru despăgubire şi/sau de a plăti o astfel de despăgubire (a) Nicolaiescu, Cererea nr. 15.930/19 (enumerată la nr. 13 în tabelul anexat) 39. Reclamantul nu a prezentat informaţii actualizate sau cereri cu privire la terenul său. 40. Informaţiile transmise Guvernului de către autorităţile locale competente indicau faptul că acestea nu erau în măsură să îi restituie reclamantului în natură cei 1.820 mp de teren la care acesta era îndreptăţit, deoarece nu era niciun teren disponibil în jurisdicţia lor. La 12 februarie 2021, propunerea comisiei locale de a-i acorda reclamantului o despăgubire a fost transmisă Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor („ANRP“) pentru examinări suplimentare. (b) Mihaela Ştefănescu, Cererea nr. 16.337/19 (enumerată la nr. 15 în tabelul anexat) 41. Reclamanta nu a formulat nicio cerere de reparaţie echitabilă sau niciun comentariu ca răspuns la observaţiile Guvernului. 42. Guvernul a indicat că, la 8 februarie 2023, reclamanta, pe de o parte, şi Primăria Ploieşti, pe de altă parte, au semnat un protocol de predare-preluare asupra unei parcele de teren care fusese acordată reclamantei cu titlu de despăgubire. Prin Decizia emisă de primar la 12 decembrie 2022, reclamanta fusese pusă în posesia a două parcele echivalente de teren, cu o suprafaţă totală de 10.865,56 mp, astfel cum se indică în Hotărârea Tribunalului Prahova pronunţată în 2014 (a se vedea pct. 88 din hotărârea principală). La data de 28 aprilie 2023, dreptul de proprietate al reclamantei nu fusese încă înscris în cartea funciară, astfel încât nu a fost încă emis niciun act de punere în posesie a terenului. Având în vedere că reclamanta a preluat o parcelă echivalentă de teren, Guvernul a cerut Curţii să nu acorde reclamantei nicio despăgubire cu titlu de prejudiciu material. (c) Marcea, Cererea nr. 36.372/19 (enumerată la nr. 27 în tabelul anexat) 43. Prin scrisoarea din 8 februarie 2023, moştenitorii reclamantului au solicitat să li se acorde jumătate din suma de 1.428.734,50 RON, conform deciziei de compensare a CNCI emise la 18 noiembrie 2009 în baza deciziei din 9 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie („ÎCCJ“). 44. Guvernul a indicat că, la 18 noiembrie 2019, a fost emis un certificat de plată pentru suma de 257.183,63 RON în favoarea unuia dintre moştenitorii reclamantului, domnul Mihai Marcea. La 2 mai 2023, (primul) certificat de plată a fost emis în favoarea acestuia pentru suma de 71.436,73 RON. Executarea acestuia a fost suspendată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2023 (infra, pct. 76). 3. Incapacitatea autorităţilor de a emite o decizie cu privire la cererile de despăgubire formulate de reclamanţi în temeiul Legii nr. 165/2013 (a) Moisă, Cererea nr. 23.253/19, şi Ţiplea, Cererea nr. 23.256/19 (enumerate la nr. 18 şi 19 în tabelul anexat) 45. Reclamanţii au prezentat un raport de expertiză actualizat în sprijinul pretenţiilor lor cu privire la prejudiciul material. 46. Guvernul a confirmat că dosarul reclamanţilor era pendinte în faţa CNCI (a se vedea, de asemenea, pct. 102 din hotărârea principală). (b) Tătărău, Cererea nr. 34.474/19 (enumerată la nr. 26 din tabelul anexat) 47. La 23 aprilie 2024, reclamanta a informat Curtea că ANRP a emis o decizie de compensare la 10 august 2023 pentru suma totală de 785.294 RON. La 1 aprilie 2024, primul certificat de plată a fost emis pe numele ei pentru suma de 157.058,80 RON [aproximativ 31.600 de euro (EUR)] Aceasta a susţinut că suma acordată în decizia de compensare nu era în conformitate cu valoarea de piaţă a proprietăţii (220.000 EUR, conform calculelor sale). 48. Guvernul a indicat că, la 16 mai 2022, Primăria Municipiului Bucureşti a emis o decizie de compensare prin care i-a acordat reclamantei puncte pentru terenul de 307 mp la care avea dreptul. Această decizie şi documentele relevante au fost înaintate ANRP în vederea luării unor măsuri suplimentare şi emiterii unei decizii. B. Cauze privind compensaţii insuficiente 49. În hotărârea principală (a se vedea pct. 242-44 şi 262 din aceasta), Curtea a constatat, în cererile enumerate la nr. 1, 8 şi 19 în tabelul anexat, că sumele acordate reclamanţilor cu titlu de despăgubire nu erau în mod rezonabil legate de valoarea bunului, în sensul jurisprudenţei Curţii. 50. Observaţiile relevante înaintate de părţi sunt prezentate mai jos. 1. Văleanu, Cererea nr. 59.012/17 (enumerată la nr. 1 în tabelul anexat) 51. Reclamanta a susţinut că singura măsură compensatorie acceptabilă pentru pierderea proprietăţii era o sumă calculată în conformitate cu valoarea actuală de piaţă a proprietăţii respective. 52. Guvernul a subliniat că evaluarea cea mai recentă a proprietăţii reclamantei, bazată pe grilele notariale din 2022-2023, a indicat o valoare de aproape două ori mai mare decât suma de 13.301 RON calculată folosind grila notarială din 2013. În orice caz, acesta a susţinut că reclamanta a încasat deja suma menţionată, care i-a fost acordată cu titlu de despăgubire de către CNCI (a se vedea pct. 111 din hotărârea principală). 2. Strugaru, Cererea nr. 47.070/18 (enumerată la nr. 8 în tabelul anexat) 53. Reclamanta şi-a reiterat argumentele, astfel cum au fost detaliate în hotărârea principală (a se vedea pct. 113-116 din hotărâre), susţinând că suma acordată de instanţele interne cu titlu de despăgubire a fost derizorie şi că ar fi trebuit să i se acorde o sumă în conformitate cu valoarea reală de piaţă a proprietăţii. 54. Guvernul a indicat că decizia de compensare din 5 iulie 2018 emisă de CNCI prin care reclamanta a primit 15.200 de puncte (echivalentul a 15.200 RON) nu a fost executată, întrucât aceasta nu a încasat-o încă. 3. Cobzaru, Cererea nr. 21.500/19 (enumerată la nr. 17 în tabelul anexat) 55. Reclamanta a susţinut că suma care i-a fost acordată de CNCI cu titlu de despăgubire pentru proprietatea predecesorilor săi a fost mult mai mică decât valoarea de piaţă a proprietăţii şi, prin urmare, inechitabilă. 56. Guvernul a indicat că suma acordată reclamantei cu titlu de despăgubire la 31 ianuarie 2017 de către CNCI a fost emisă sub forma a cinci certificate de plată la 11 martie 2019, 13 aprilie 2020, 12 aprilie 2021, 28 martie 2022 şi, respectiv, 6 februarie 2023. În timp ce primele patru au fost încasate de către reclamantă, executarea ultimului a fost suspendată în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2023 (infra, pct. 76) C. Cauze privind anularea titlurilor reclamanţilor 57. În ceea ce priveşte cererile enumerate la nr. 3, 20 şi 25 din tabelul anexat, Curtea a constatat în hotărârea principală că anularea titlurilor reclamanţilor, din cauza nerespectării de către autorităţile statului a dispoziţiilor legale care reglementează procedura de eliberare a titlurilor de proprietate şi fără a acorda vreo despăgubire, a impus reclamanţilor o sarcină individuală excesivă (a se vedea pct. 252-53 şi 262 din hotărârea principală). 58. Actualizările relevante de fapt şi/sau de drept prezentate de părţi, dacă este cazul, sunt prezentate în continuare. 1. Ionescu şi alţii, Cererea nr. 28.856/18 (enumerată la nr. 3 din tabelul anexat) 59. Reclamanţii nu au prezentat informaţii actualizate sau observaţii referitoare la procedura în temeiul art. 41. În etapa de fond a procedurii în faţa Curţii, aceştia au prezentat un raport de evaluare a terenului revendicat, care a fost efectuat în 2021. 60. Guvernul a susţinut că, la 3 februarie 2022, Comisia locală Craiova a solicitat comisiei judeţene să aprobe cererea pentru teren a reclamantului. Aceasta din urmă a examinat cererea la 29 iunie 2023. Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate/intrare în posesie asupra terenului este în prezent pendinte în faţa instituţiei prefectului. 2. Nicolicea şi alţii, Cererea nr. 25.503/19 (enumerată la nr. 20 în tabelul anexat) 61. Trei dintre reclamanţi, şi anume Maria Grigorescu, Floarea Oltean şi Lucreţia Boarti, au decedat în 2019, 2021 şi, respectiv, 2023. Moştenitorii acestora, enumeraţi la nr. 20 în tabelul anexat, şi-au exprimat dorinţa de a continua procedura în locul lor. Reclamanţii au susţinut că au intrat în posesia terenului din 1991 şi 1992 şi că dreptul lor nu a fost contestat de nicio autoritate a statului sau de un terţ până în 2005, când statul a susţinut că terenul lor făcea parte din proprietatea sa publică (a se vedea pct. 123 din hotărârea principală). Aceştia au susţinut că dreptul lor de proprietate ar trebui să le fie recunoscut şi că terenul ar trebui să le fie restituit în natură, deoarece nu conţine nicio infrastructură hidrotehnică sau legată de ape care să justifice un interes public în menţinerea terenului în proprietate publică. 62. Guvernul a susţinut că, potrivit informaţiilor furnizate de Primăria Floreşti la 3 mai 2023, anularea titlurilor de proprietate ale reclamanţilor nu fusese înscrisă în cartea funciară. 3. Ciotu, Cererea nr. 34.359/19 (enumerată la nr. 25 în tabelul anexat) 63. Reclamanta a susţinut că faptul că era în posesia terenului reprezintă un argument puternic în favoarea pretenţiei sale de a i se restitui terenul respectiv în natură. 64. Guvernul a susţinut că, deşi titlul de proprietate al reclamantei asupra terenului a fost anulat în 2018, aceasta era încă în posesia terenului şi a continuat să îl folosească. D. Cauză privind absenţa despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă Botez, Cererea nr. 31.613/19 (enumerată la nr. 23 în tabelul anexat) 65. În hotărârea principală, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte Cauza Botez împotriva României (Cererea nr. 31.613/19, enumerată la nr. 23 în tabelul anexat), instanţele interne nu i-au recunoscut dreptul la despăgubire pentru lipsa de folosinţă pentru un teren la care era îndreptăţită de mult timp, dar asupra căruia nu i se reconstituise încă dreptul de proprietate din cauza deficienţelor mecanismului de restituire (a se vedea pct. 260 şi 262 din hotărârea principală). Acest lucru a impus o sarcină disproporţionată şi excesivă asupra reclamantei. 66. Observaţiile actualizate relevante ale părţilor sunt rezumate mai jos. 67. Reclamanta a solicitat suma de 43.312,38 RON acordată de Judecătoria Focşani cu titlu de lipsă de folosinţă a terenului pentru perioada 2012-2015 (a se vedea pct. 136 din hotărârea principală), despre care a susţinut că trebuia să fie ajustată în funcţie de rata inflaţiei. În plus, având în vedere că cele 3,3455 ha de teren la care avea dreptul nu i-au fost încă restituite, aceasta a solicitat despăgubiri la valoarea de piaţă a terenului respectiv. De asemenea, aceasta a solicitat să i se restituie suma pe care a plătit-o cu titlu de impozit pentru terenul pe care nu l-a putut folosi niciodată. 68. Guvernul a indicat că terenul din prezenta cauză, pentru care a fost emis un titlu de proprietate în 2017, aparţine reclamantei şi a apărut în declaraţiile fiscale ale acesteia. DREPTUL ŞI PRACTICA INTERNE RELEVANTE 69. În ceea ce priveşte calculul şi plata despăgubirilor datorate pentru proprietăţile revendicate în temeiul legilor de restituire, art. 21 alin. (6) şi art. 41 din Legea nr. 165/2013 joacă un rol semnificativ. În versiunea lor actuală, acestea se citesc după cum urmează: Art. 21 "[...] (6) Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte şi se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu. [...]" Art. 41 "(1) Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum şi a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. (2^1) Începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 20.000 lei. [...]" 70. În plus faţă de ansamblul legislaţiei şi practicii relevante rezumate şi menţionate în hotărârea principală (a se vedea pct. 139-176 din hotărârea respectivă), există alte câteva dispoziţii legale care sunt relevante pentru prezenta cauză şi care sunt prezentate în continuare. I. Legea nr. 165/2013 - Actualizări legislative relevante A. Art. 6 alin. (5), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 215/2023, stabileşte responsabilităţi mai clare în procedura legală pentru schimbarea regimului juridic al terenurilor din proprietatea publică în proprietatea privată a statului 71. În urma ultimelor modificări aduse art. 6 din Legea nr. 165/2013, instituţiile competente autorizate să iniţieze procedura pentru schimbarea regimului juridic al terenurilor sunt Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ANRP, în cazul terenurilor agricole, şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi ANRP, în cazul terenurilor forestiere. Aceste autorităţi acţionează la propunerea comisiei judeţene de fond funciar sau, după caz, a Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti. Datele de identificare ale terenurilor propuse pentru transfer trebuie furnizate de către deţinătorii acestora. B. Art. 43^1 72. Prin Legea nr. 284/2023 a fost introdus un nou articol, art. 43^1. În temeiul acestei dispoziţii, persoanele cu privire la care, prin hotărâri judecătoreşti definitive, instanţele de judecată s-au pronunţat asupra existenţei şi întinderii dreptului, precum şi asupra calităţii de persoană îndreptăţită şi care nu au formulat notificări în temeiul Legii nr. 10/2001 (infra, pct. 75) pot depune cereri pentru acordarea de măsuri compensatorii prin puncte la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Aceste cereri trebuiau să fie depuse în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a legii. C. Art. 31 alin. (1) 73. Art. 31 alin. (1) din lege a fost modificat prin Legea nr. 364/2023, fiind prevăzut un termen de trei ani de la data notificării (şi nu de la data emiterii, aşa cum prevedea anterior legea) a deciziei de compensare în care deţinătorul punctelor poate solicita valorificarea acestora în numerar. D. Modificări în curs de adoptare 74. Potrivit Guvernului, sunt în curs modificări suplimentare pentru a se asigura că beneficiarii măsurilor compensatorii primesc despăgubiri calculate în conformitate cu grilele notariale cele mai apropiate de data primirii efective a acestor compensaţii. În special, proiectul de lege PL-x nr. 354/2023, adoptat de Senat la 15 mai 2023, este în prezent în curs de examinare la Camera Deputaţilor. Acesta vizează introducerea, la art. 21 din lege, a unui nou alineat, alin. (6^3), care prevede că, în cazul în care instanţele naţionale admit contestaţia reclamanţilor împotriva deciziei de compensare a CNCI, evaluarea se face pe baza studiilor de piaţă relevante pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională. Alte modificări conexe sunt propuse la art. 35 alin. (3), care fac trimitere la noul alineat (6^3) al art. 21. II. Legea nr. 10/2001 75. Art. 10 din Legea nr. 10/2001 se referă, printre altele, la situaţia clădirilor care au fost preluate în mod ilegal, iar construcţiile ridicate pe teren au fost demolate integral sau parţial. Acesta prevede că, în astfel de situaţii, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber şi construcţiile care nu au fost demolate, iar restituirea sub formă de despăgubiri se stabileşte pentru clădirile demolate şi terenurile ocupate. În temeiul art. 21 din Legea nr. 165/2013, această despăgubire se calculează în conformitate cu grilele notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională. III. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2003 76. OUG nr. 90/2023, care viza reducerea cheltuielilor publice în 2023 şi care a intrat în vigoare la 27 octombrie 2023, stabilea, la art. V alin. (2), că emiterea de către ANRP a titlurilor de plată în baza Legii nr. 165/2013 (supra, pct. 69 şi 71-73) va fi suspendată de la 1 noiembrie 2023 până la 31 martie 2024. De asemenea, articolul V alin. (1) prevedea că sumele stabilite prin titlurile de plată emise de ANRP până la 31 octombrie 2023 şi neachitate de Ministerul Finanţelor vor fi plătite începând cu 1 aprilie 2024. IV. Dispoziţii legale relevante care reglementează evaluarea bunurilor prin intermediul grilelor notariale A. Codul fiscal 77. Studiile de piaţă sunt menţionate şi definite la art. 111 alin. (5) din Codul fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016. Acesta prevede următoarele: Art. 111 "(5) Camerele notarilor publici actualizează cel puţin o dată pe an studiile de piaţă care trebuie să conţină informaţii privind valorile minime consemnate pe piaţa imobiliară specifică în anul precedent şi le comunică direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice din cadrul A.N.A.F." Versiunea anterioară a Codului fiscal, care a fost în vigoare până la 31 decembrie 2015, făcea referire generală la evaluările bazate pe valorile de piaţă ale proprietăţilor, fără a specifica o valoare minimă. B. Normele metodologice pentru aplicarea Codului fiscal 78. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, intrate în vigoare la 13 ianuarie 2016, oferă o descriere şi o explicaţie a conceptelor relevante utilizate în Codul fiscal, precum şi orientări privind aplicarea acestor concepte. Conform pct. 33 alin. (4): "Studiul de piaţă reprezintă colectarea informaţiilor de pe piaţa imobiliară în ceea priveşte oferta/cererea şi valorile de piaţă corespunzătoare proprietăţilor imobiliare care fac obiectul transferului dreptului de proprietate potrivit prevederilor art. 111 din Codul fiscal. Acesta trebuie să conţină informaţii privind valorile minime consemnate pe piaţa imobiliară în anul precedent în funcţie de tipul proprietăţii imobiliare, de categoria localităţii unde se află situată aceasta, respectiv zone în cadrul localităţii/rangul localităţii. Studiile de piaţă sunt comunicate de către Camerele Notarilor Publici, după fiecare actualizare, direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru a fi utilizate începând cu data de întâi a lunii următoare primirii acestora." C. Hotărârea nr. 74/2022 a Consiliului director al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR) pentru aprobarea recomandărilor de elaborare a studiilor de piaţă prevăzute la art. 111 din Codul fiscal 79. Hotărârea nr. 74/2022 sus-menţionată, în vigoare de la 18 octombrie 2022, a aprobat recomandările prevăzute în anexa sa cu privire la pregătirea studiilor de piaţă menţionate la art. 111 din Codul fiscal (supra, pct. 77). 80. Informaţiile relevante incluse în anexă subliniază în mod repetat faptul că studiile de piaţă menţionate nu pot fi asimilate rapoartelor obişnuite de evaluare a proprietăţilor, deoarece acestea se bazează pe informaţii privind valorile minime înregistrate pe piaţa imobiliară specifică în anul precedent. Cu alte cuvinte, studiile de piaţă nu implică un proces de estimare a valorii, ci mai degrabă o prezentare a informaţiilor de piaţă, diferite de „valoarea de piaţă“ a proprietăţii, colectate în funcţie de tipurile de proprietăţi studiate şi selectate de evaluatorul autorizat pe baza cerinţelor Camerelor Notarilor. Aceste studii de piaţă se bazează pe diverse surse de informaţii referitoare la preţurile tranzacţiilor înregistrate în anul precedent, cum ar fi date/informaţii din documentele de transfer de proprietate înregistrate în registrele unităţii administrativ-teritoriale şi registrul funciar în a cărui zonă geografică se află proprietatea care face obiectul studiului de piaţă, precum şi informaţii colectate de la executorii judecătoreşti, instanţe, lichidatori, notari etc. În cazul în care informaţiile din sursele menţionate anterior nu sunt disponibile, pot fi utilizate, de asemenea, oferte de preţ verificate şi neajustate. În studiile de piaţă sunt specificate toate sursele. Pentru tipurile/subtipurile de proprietăţi pentru care nu există informaţii privind valorile minime înregistrate în anul precedent, nu se selectează o valoare minimă. V. Practica internă relevantă A. Decizia nr. 57 din 5 decembrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 81. În urma unei cereri de pronunţare a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ÎCCJ a pronunţat Decizia nr. 57 din 3 octombrie 2022. Litigiul se referea la contestarea unei decizii de compensare emise de CNCI. ÎCCJ a statuat că aplicarea corectă a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 (supra, pct. 69) impunea ca evaluarea imobilului urmează a fi realizată prin raportare la grila notarilor publici valabilă în anul anterior emiterii deciziei de compensare de către CNCI, ce a făcut obiectul contestaţiei judiciare. B. Decizia nr. 48 din 26 iunie 2023 a ÎCCJ 82. La 26 iunie 2023, ÎCCJ a respins cererea pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile ca inadmisibilă. Întrebarea adresată se referea la următoarea chestiune de drept: în cazul litigiilor în care reclamantul solicită obligarea CNCI la soluţionarea dosarului prin emiterea unei decizii de compensare care să conţină numărul de puncte, atunci când aceasta nu a soluţionat dosarul până la data introducerii acţiunii şi nici ulterior, valoarea despăgubirilor exprimată în numărul de puncte se stabileşte în funcţie de: valoarea actuală de piaţă a imobilului; valoarea imobilului conform grilei notariale aferente anului anterior sesizării instanţei sau pronunţării hotărârii în primă instanţă; valoarea imobilului conform grilei notariale aferente anului 2013. ÎCCJ a considerat că întrebarea adresată nu conferă un element de noutate, deoarece Curtea stabilise deja la pct. 237 din hotărârea Vǎleanu că nu era nerezonabil să se calculeze despăgubirea în funcţie de evaluările stabilite de camera notarilor relevantă, în anul anterior deciziei de despăgubire. ÎCCJ a precizat că: "Concluzia ce se degajă din considerentele [Curţii] nu infirmă aplicarea dispoziţiilor din legea specială în substanţa lor." ÎN DREPT 83. Art. 41 din Convenţie prevede: "Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă." I. Locus standi 84. Moştenitorii (unora dintre) reclamanţii din cererile nr. 38.992/18 şi 25.503/19 (supra, pct. 14 şi 61; a se vedea, de asemenea, cererile enumerate la nr. 5 şi 20 în tabelul anexat) au informat Curtea despre decesul reclamanţilor respectivi şi, în calitate de rude apropiate ale acestora, şi-au exprimat intenţia de a continua în locul lor. Guvernul nu a prezentat obiecţii în acest sens. Având în vedere strânsele legături de rudenie pe care domnul Mircea Romulus Todea le avea cu reclamantul decedat, domnul Romulus Nicolae Todea (Cererea nr. 38.992/18); legăturile pe care domnul Sorin Constantin Grigorescu le avea cu reclamanta decedată, doamna Maria Grigorescu; legăturile pe care doamna Anca Simona Banc-Oltean, domnul Ciprian Oltean, domnul Octavian Vasile Oltean şi doamna Zoiţa Mihaela Oltean le aveau cu reclamanta decedată, Floarea Oltean; legăturile pe care doamna Valeria-Zoriţa Pastor şi doamna Gabriela Carmen Boarti le aveau cu reclamanta decedată, Lucreţia Boarti (toţi în Cererea nr. 25.503/19), precum şi interesul legitim al acestora în continuarea cererilor privind drepturile fundamentale ale omului, Curtea consideră că moştenitorii reclamanţilor decedaţi pot exercita aceste cereri în locul lor [a se vedea, între alte hotărâri, Murray împotriva Ţărilor de Jos (MC), nr. 10.511/10, pct. 79, 26 aprilie 2016]. Prin urmare, Curtea va continua să examineze şi capetele de cerere formulate de reclamanţii decedaţi, la cererea moştenitorilor (a se vedea tabelul anexat). II. Prejudiciu material A. Argumentele părţilor 1. Argumentele generale ale Guvernului 85. La 3 iulie 2023, Guvernul a prezentat un prim set de observaţii de principiu cu privire la mecanismul de calculare a despăgubirii la care solicitanţii, în calitate de reclamanţi, au dreptul în temeiul legii. Acesta a furnizat, de asemenea, informaţii relevante cu privire la mai mulţi dintre reclamanţii vizaţi de prezenta cauză (supra, pct. 11, 13, 15, 17, 18, 21, 23, 25, 28, 30, 32, 34, 36, 38, 40, 42, 44, 46, 48, 52, 54, 56, 60, 62, 64 şi 68, şi infra, pct. 95-100), inclusiv evaluări ale tuturor proprietăţilor revendicate de reclamanţi, conform grilelor notariale din 2022. La 8 aprilie 2024, Guvernul a prezentat evaluări actualizate ale proprietăţilor revendicate de reclamanţi, bazate pe grilele notariale relevante din 2022 sau, în caz că erau disponibile, din 2023. Acestea au arătat o uşoară creştere a sumelor corespunzătoare fiecărei proprietăţi în comparaţie cu evaluările anterioare. Ca o observaţie generală, Guvernul a indicat că grilele notariale din 2021 au indicat creşteri ale valorilor cu o medie de 50% în comparaţie cu cele din 2013. 86. Guvernul a subliniat că, în opinia sa, singura metodă valabilă şi fezabilă de calculare a valorii proprietăţii în contextul mecanismului de restituire era cea bazată pe grilele notariale (actualizate) (supra, pct. 77-80). În caz contrar, acordarea de despăgubiri în conformitate cu valoarea de piaţă a unei proprietăţi ar avea un impact negativ semnificativ asupra bugetului de stat şi, în cele din urmă, asupra mecanismului de restituire în ansamblul său. În plus, grilele notariale, care au fost actualizate constant de experţi independenţi, au reprezentat un instrument previzibil şi transparent, disponibil publicului pe site-ul oficial al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. Acestea erau uşor de utilizat şi preveneau orice pretenţie bazată pe evaluări arbitrare ale proprietăţilor, cum ar fi cele bazate pe reclame şi alte criterii subiective, mai degrabă decât pe valoarea actuală de vânzare. În plus, în cazul în care grilele nu ar fi luate în considerare, ar trebui alocate fonduri separate şi substanţiale pentru experţii desemnaţi să elaboreze rapoarte de la caz la caz, iar procesul de restituire ar deveni şi mai lung şi imprevizibil. Modificarea legislativă care impune ca toate despăgubirile să fie calculate prin raportare la evaluările stabilite de camera notarilor relevantă în anul anterior emiterii deciziei de compensare (supra, pct. 74) a reprezentat un argument suplimentar important în favoarea utilizării acestui instrument de evaluare, care oferea un rezultat echitabil. 87. În sfârşit, Guvernul a susţinut că, la pct. 237 din hotărârea principală, Curtea însăşi „a apreciat în mod pozitiv utilizarea grilelor notariale“ în calcularea despăgubirilor. În mod similar, Curtea a admis în repetate rânduri că despăgubirile pentru privarea de proprietate în cadrul procedurilor de restituire ar putea fi plafonate pentru a asigura un just echilibru între interesele individuale, pe de o parte, şi constrângerile bugetare ale statului, pe de altă parte. Statul trebuie să dispună de o marjă largă de apreciere în această privinţă. 88. În ceea ce priveşte criteriile referitoare la amplasamentul proprietăţii şi la specificaţiile tehnice relevante la momentul preluării, Guvernul a susţinut că eliminarea acestora ar putea crea dificultăţi în procesul de stabilire a unei despăgubiri echitabile şi adecvate, existând riscul ca sumele acordate să fie excesive. 2. Observaţiile generale ale reclamanţilor 89. Reclamanţii au solicitat ca hotărârile pronunţate în favoarea lor să fie executate fără întârziere, dacă este posibil prin restituire în natură. Mai mulţi reclamanţi şi-au prezentat cererile de reparaţie echitabilă în strânsă legătură cu informaţii factuale actualizate (în special, supra, pct. 10, 12, 18, 22, 27, 29, 31, 35, 43, 45, 47, 51, 53, 55, 61, 63 şi 67). 90. Reclamanţii care au prezentat observaţii în temeiul art. 41 au contestat validitatea şi relevanţa grilelor notariale pentru evaluarea proprietăţilor lor, susţinând că aceste evaluări indicau valorile minime care trebuie luate în considerare în scopuri fiscale. Aceste valori erau în mod semnificativ diferite de valoarea reală de piaţă a proprietăţii. 91. Mai mulţi reclamanţi (înscrişi la nr. 2, 4, 5, 8, 9, 10, 12, 14, 16, 18, 19, 20, 22 şi 24 în tabelul anexat) au solicitat despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a bunurilor lor şi/sau penalităţi pentru punerea în aplicare cu întârziere şi/sau foloase nerealizate de pe urma bunurilor lor. 3. Observaţiile specifice ale părţilor din cadrul Asociaţiei „Composesoratul Borşa“, Cererea nr. 16.060/19 (enumerată la nr. 14 în tabelul anexat) (a) Asociaţia reclamantă 92. În observaţiile sale din 3 septembrie 2023, asociaţia reclamantă şi-a reiterat preferinţa pentru restituirea în natură a proprietăţii revendicate, şi anume 17.000 ha de teren forestier. Aceasta a indicat că există suficiente terenuri disponibile pentru a permite autorităţilor să restituie terenul proprietarului său de drept. În subsidiar, aceasta a formulat o cerere privind prejudiciu material, incluzând atât damnum emergens (prejudiciul efectiv), cât şi lucrum cessans (foloasele nerealizate), astfel cum figurează într-un raport întocmit la 29 august 2023 de doi experţi, G.A. şi I.A., care a actualizat cererile prezentate anterior. Pentru damnum emergens, raportul a utilizat două metode de evaluare: una s-a bazat pe grilele notariale relevante din 2023, în timp ce cealaltă s-a bazat pe criteriile de evaluare prevăzute în Ordinul nr. 694/2016 al ministrului mediului, apelor şi pădurilor, privind metoda de determinare a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calculare a obligaţiilor financiare pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor de către Fondul forestier naţional. Ambele metode de evaluare şi calcule au inclus valoarea vegetaţiei forestiere în suma finală. Prima metodă de evaluare, sugerată de expert ca fiind cea mai adecvată, a condus la suma de 719.791.513,24 RON (aproximativ 145.830.769,73 EUR), în timp ce a doua metodă a condus la suma de 689.411.956,70 RON (aproximativ 139.675.828,98 EUR). Evaluarea lucrum cessans (foloasele nerealizate) pentru o perioadă de 19 ani, în raport cu volumul total de lemn care ar fi putut fi recoltat în această perioadă, a fost estimată la aproximativ 618.636 de metri cubi, evaluată la 190.855.083,85 RON (aproximativ 38.667.507,57 EUR). Cuantumul despăgubirilor pe care asociaţia reclamantă ar fi fost îndreptăţită să le încaseze în scopul protejării zonei, calculat din 2009 până la data raportului, a fost de 37.625.951,398 RON (aproximativ 7.623.070,23 EUR); valoarea subvenţiilor de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (denumită în continuare „APIA“) a fost de 6.935.092,6 RON (aproximativ 1.405.059,50 EUR). Având în vedere cele două metode de calcul diferite şi, prin urmare, totalurile uşor diferite care rezultă din acestea, asociaţia reclamantă a optat să solicite media celor două sume cu titlu de despăgubire integrală pentru prejudiciul material, şi anume 190.458.195,80 EUR. 93. În ceea ce priveşte argumentele juridice ale Guvernului care contestă autoritatea celor doi experţi şi metoda utilizată de aceştia pentru a evalua valoarea terenurilor forestiere (infra, pct. 99), asociaţia reclamantă a susţinut că Guvernul s-a bazat pe dispoziţii legale care nu erau în vigoare la momentul la care a fost emis raportul de evaluare contestat şi că, în realitate, dispoziţiile în cauză au intrat în vigoare la 19 ianuarie 2024. 94. În replică la obiecţiile ridicate de Guvern, poziţia celor doi experţi a fost prezentată de asociaţia reclamantă la 9 februarie 2024. Aceştia şi-au prezentat calificările care îi îndreptăţeau să facă expertize în domeniul silviculturii, inclusiv în faţa instanţelor interne. Experţii au detaliat diferitele dispoziţii legale relevante pe care se baza raportul, justificându-şi încrederea în dispoziţiile respective mai degrabă decât în cele indicate de Guvern. În special, aceştia au indicat că normele obişnuite de evaluare a bunurilor imobiliare nu erau adecvate în cazul de faţă: proprietatea în cauză era de o natură specială (17.000 ha de teren forestier), iar tranzacţiile de pe piaţă erau toate afectate de faptul că statul avea dreptul de preempţiune, ceea ce a redus semnificativ sumele plătite pentru proprietăţi similare. Aceştia au indicat, de asemenea, că au adoptat o abordare similară la întocmirea unui raport de expertiză în cadrul unei proceduri judiciare interne care a implicat asociaţia reclamantă şi autorităţile locale şi că abordarea lor a fost acceptată de această instanţă. (b) Guvernul 95. Guvernul a prezentat mai multe seturi de observaţii în legătură cu această cerere, la 4 septembrie şi 4 decembrie 2023, precum şi la 13 februarie şi 8 aprilie 2024. 96. Acesta a solicitat Curţii să ia act de dorinţa expresă a asociaţiei reclamante de a beneficia de restituirea în natură, pe care a considerat-o „singura soluţie“ în cazul lor. 97. Guvernul a furnizat, de asemenea, diferite sume pentru evaluarea proprietăţii revendicate, pe baza valorilor date de ANRP pentru cele 17.000 ha de teren forestier şi pădurea aflată pe acesta. În observaţiile trimise la 13 februarie 2024 a indicat că, pe baza grilei notariale din 2022, valoarea era de 238.003.900 RON (aproximativ 47.600.780 EUR), iar pe baza grilei notariale din 2023, această valoare era de 272.000.000 RON (aproximativ 54.000.000 EUR), cu o creştere de 13% faţă de anul precedent: „A existat, aşadar, o creştere semnificativă a evaluării parcelelor în litigiu care compensează trecerea timpului, reprezentată de o creştere de aproximativ 6.400.000 EUR a valorii de la un an la altul (o creştere de 13% pe an)“. 98. În ceea ce priveşte pretenţiile asociaţiei reclamante privind foloasele nerealizate, Guvernul a considerat că acestea nu trebuiau să fie acceptate având în vedere procedurile interne în curs referitoare la pretenţii similare. Acesta a susţinut că asociaţia reclamantă a introdus 175 de acţiuni împotriva, printre altele, a Primăriei Borşa, a Consiliului Local Maramureş şi a statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, solicitând daune-interese în cuantum de 235.416.127,84 RON pentru foloase nerealizate şi 11.439.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru daune morale. 99. Guvernul a contestat, de asemenea, autoritatea celor doi experţi care au întocmit raportul de evaluare prezentat de asociaţia reclamantă în susţinerea cererii sale cu privire la prejudiciul material. Acesta a susţinut că, în temeiul legislaţiei relevante, şi anume Ordinul ministrului justiţiei nr. 1190/C din 13 iulie 2023, care a înlocuit, dar nu a modificat în mod substanţial şi relevant, Ordinul nr. 199/C/2010, o astfel de evaluare ar fi trebuit să fie efectuată de un evaluator imobiliar şi nu de un expert forestier, al cărui domeniu de interes era ştiinţa şi practica plantării şi întreţinerii pădurilor şi nu evaluarea bunurilor imobiliare. De asemenea, raportul s-a bazat pe criterii discutabile şi irelevante: volumul statistic al lemnului din zonele de dezvoltare forestieră, evaluat pe baza unui perimetru ipotetic; tot materialul lemnos a fost considerat exploatabil şi valorificabil la preţul mediu de piaţă, deşi, în conformitate cu legea, doar o mică parte a acestuia era valorificabilă, iar preţul era stabilit prin lege. 100. În plus, Guvernul a susţinut că valoarea indicată de asociaţia reclamantă includea o sumă reprezentând un ajutor de stat în sectorul forestier. Informaţiile transmise la 19 decembrie 2023 de APIA (supra, pct. 92) indicau, cu toate acestea, că asociaţia reclamantă nu a depus niciodată o cerere eligibilă în această privinţă, ceea ce ar fi oferit acestei autorităţi posibilitatea de a verifica respectarea cerinţelor legale pentru acordarea ajutorului, inclusiv, în special, cerinţa potrivit căreia reclamantul trebuia să fie proprietarul pădurii. Prin urmare, cererea prezentată Curţii era speculativă. În mod similar, pretenţiile privind lipsa de folosinţă a terenului în cauză erau speculative, astfel cum Curtea a constatat în mai multe cauze similare [Guvernul a citat, în special, Drăculeţ împotriva României (reparaţie echitabilă), nr. 20.294/02, 5 februarie 2009; Ana Ionescu şi alţii împotriva României, nr. 19.788/03 şi alte 18, 26 februarie 2019; Preda şi alţii împotriva României, nr. 9.584/02 şi alte 7, 29 aprilie 2014]. B. Motivarea Curţii 1. Aspecte preliminare (a) Radiere de pe rol: decesul reclamantului Iuga, Cererea nr. 42.182/18 (enumerată la nr. 6 în tabelul anexat) 101. Având în vedere că reclamantul a decedat la 28 februarie 2023 (supra, pct. 16), la 21 septembrie 2023, Grefa Curţii a trimis o scrisoare reprezentantului reclamantului, solicitându-i informaţii cu privire la orice moştenitori potenţiali care ar fi dispuşi să continue procedura în locul său. 102. Prin scrisoarea din 20 octombrie 2023, avocatul a solicitat o prelungire pentru a pregăti toate documentele necesare care să dovedească capacitatea moştenitorului reclamantului, care locuia în străinătate. În consecinţă, termenul pentru depunerea documentelor necesare a fost prelungit până la 20 noiembrie 2023. A fost atrasă atenţia părţii reclamante asupra art. 37 § 1 lit. a) din Convenţie, care prevede că Curtea poate radia o cerere de pe rolul său atunci când circumstanţele conduc la concluzia că reclamantul nu intenţionează să dea curs cererii. La 2 noiembrie 2023, avocatul reclamantului a primit această scrisoare prin intermediul serviciului de comunicaţii electronice al Curţii (eComms). Nu a fost primit niciun alt răspuns. 103. În lumina celor de mai sus şi în absenţa oricăror circumstanţe speciale privind respectarea drepturilor garantate de Convenţie şi de Protocoalele la aceasta, Curtea consideră, în conformitate cu art. 37 § 1 lit. a) din Convenţie, că nu se mai justifică continuarea examinării cererii [a se vedea Vod Baur Impex - S.R.L. împotriva României (reparaţie echitabilă - radiere de pe rol), nr. 17.060/15, pct. 9, 6 iunie 2023, cu trimiterile suplimentare]. În consecinţă, Cererea nr. 42.182/18 ar trebui să fie radiată de pe listă în ceea ce priveşte procedura rezervată în temeiul art. 41. (b) Problemă soluţionată: Enescu şi alţii, Cererea nr. 52.852/18 (enumerată la nr. 9 în tabelul anexat), Mihaela Ştefănescu, Cererea nr. 16.337/19 (enumerată la nr. 15 în tabelul anexat), şi Stoiculescu, Cererea nr. 33.596/19 (enumerată la nr. 24 în tabelul anexat) 104. Guvernul a susţinut că hotărârile relevante pronunţate în favoarea reclamanţilor în cererile nr. 52.852/18, 16.337/19, 33.596/19 au fost executate (supra, pct. 21, 42 şi 36, în această ordine). Reclamanţii nu au negat sau nu au contestat în alt mod această comunicare. Reclamanţii din Cererea nr. 52.852/18 şiau modificat pretenţiile privind reparaţia echitabilă, solicitând doar despăgubiri pentru lipsa de folosinţă şi/sau pentru executarea întârziată (a se vedea tabelul anexat). 105. Curtea ia act de faptul că, deşi cu o anumită întârziere, care trebuie privită în contextul general al obiectului în cauză (a se vedea pct. 202 şi 209 din hotărârea principală), hotărârile pronunţate în favoarea reclamanţilor în cererile menţionate la nr. 9, 15 şi 24 din anexă au fost executate între timp (supra, pct. 20-21, 42 şi 36, din prezenta ordonanţă). Având în vedere consideraţiile de mai sus şi cererile modificate prezentate de reclamanţi (supra, pct. 104) şi precizând că prezenta concluzie nu aduce atingere eventualelor proceduri pendinte introduse de reclamanţi cu privire la executarea hotărârilor, cum ar fi cele prin care se solicită despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a proprietăţii lor şi/sau pentru executarea cu întârziere a hotărârii neexecutate, Curtea consideră că problema a fost soluţionată în conformitate cu art. 37 § 1 lit. b) din Convenţie şi că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenţie şi în protocoalele sale, nu o obligă să continue examinarea cererilor în temeiul art. 37 § 1 in fine. (c) Concluzie 106. În consecinţă, Curtea va continua examinarea cererilor enumerate la nr. 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 26, 27 şi 28 în tabelul anexat. În acelaşi timp, aceasta consideră că cererile enumerate la nr. 6, 9, 15 şi 24 din anexă ar trebui să fie radiate de pe rolul Curţii în ceea ce priveşte procedura rezervată în temeiul art. 41. 2. Prejudiciu material (a) Principii generale 107. Principiile aplicabile au fost rezumate în hotărârea Curţii în Cauza Molla Sali împotriva Greciei [(reparaţie echitabilă) (MC), nr. 20.452/14, pct. 32, 18 iunie 2020; a se vedea şi trimiterile citate]. În esenţă, o hotărâre prin care Curtea constată o încălcare impune statului pârât obligaţia legală de a pune capăt respectivei încălcări şi de a-i repara consecinţele astfel încât să restabilească, pe cât posibil, situaţia existentă înainte de încălcare. În cazul în care natura încălcării permite restitutio in integrum, revine statului pârât sarcina de a o realiza, Curtea neavând nici competenţa, nici posibilitatea practică de a o face ea însăşi. În cazul în care, pe de altă parte, dreptul naţional nu permite - sau permite doar parţial - repararea consecinţelor încălcării, art. 41 permite Curţii să acorde părţii vătămate o reparaţie pe care o consideră adecvată. Curtea beneficiază de o anumită marjă de apreciere în exercitarea acestei competenţe, astfel cum atestă adjectivul „justă“ şi sintagma „dacă este necesar“. (b) Aplicarea acestor principii în prezenta cauză 108. Curtea reiterează că, în hotărârea sa principală, a constatat o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie din următoarele motive: neexecutarea prelungită a hotărârilor pronunţate în favoarea reclamanţilor şi lipsa unei căi de atac efective, inclusiv despăgubiri pentru executarea cu întârziere a hotărârilor pendinte prin care se dispune restituirea; anularea titlurilor reclamanţilor din cauza neaplicării în mod corect de către stat a legii aplicabile şi fără a acorda vreo despăgubire; precum şi faptul că autorităţile nu s-au asigurat că despăgubirile acordate sunt în mod rezonabil legate de valoarea actuală a imobilelor (a se vedea pct. 260 şi 262 din hotărârea principală; a se vedea, de asemenea, supra, pct. 2). 109. În ceea ce priveşte neexecutarea hotărârilor pronunţate în favoarea reclamanţilor, care implica returnarea imobilelor în litigiu, Curtea consideră că executarea acestor hotărâri i-ar plasa pe reclamanţi, pe cât posibil, într-o situaţie echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1. În mod similar, în ceea ce priveşte neexecutarea hotărârilor pronunţate în favoarea reclamanţilor privind plata de despăgubiri, în cazul în care o astfel de despăgubire este indicată în hotărârea pronunţată, Curtea consideră că executarea promptă a acelor hotărâri, ţinând seama în mod corespunzător de cerinţa ca despăgubirea stabilită în hotărârile pronunţate să fie actualizată în funcţie de inflaţie la momentul plăţii (a se vedea şi infra, pct. 117), ar plasa reclamanţii, pe cât posibil, într-o situaţie echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1. 110. În cazul în care executarea indicată mai sus nu este efectuată de statul pârât (a se vedea, de asemenea, infra, pct. 116), acesta trebuie să plătească reclamanţilor cu titlu de despăgubire pentru prejudiciu material un cuantum legat în mod rezonabil de valoarea actuală a acestor proprietăţi, astfel cum este determinată în modul stabilit mai jos. 111. Pentru a facilita clarificarea noţiunilor relevante pentru stabilirea acestor valori, Curtea trebuie să plaseze mai întâi în context încercarea sa de a preciza parametrii pentru determinarea unei sume legate în mod rezonabil de valoarea actuală a unui imobil, făcând trimitere la constatările sale relevante din hotărârea principală. În special, la pct. 236-239 din această hotărâre, Curtea a reţinut că despăgubirea a fost calculată pe baza evaluărilor stabilite de camera notarilor relevantă în anul anterior deciziei de compensare şi a subliniat că, pentru ca despăgubirea acordată să rămână echivalentă cu valoarea imobilelor în natură, aceasta trebuie să ţină seama de dezvoltările care au avut loc în timp asupra imobilelor, indiferent dacă acestea sunt de natură generală (politică de planificare urbană) sau de natură specială (de exemplu, redezvoltări sau renovări). Curtea a arătat, de asemenea, că luarea în considerare a amplasamentului şi a caracteristicilor tehnice ale imobilului la data exproprierii ar putea face ca valoarea despăgubirii să nu mai fie legată în mod rezonabil de valoarea actuală a proprietăţii. 112. În această privinţă, Curtea ia notă de argumentele Guvernului (rezumate supra, la pct. 86 şi 87) în sprijinul utilizării grilelor notariale întocmite în conformitate cu art. 111 alin. (5) din Codul fiscal şi cu dispoziţiile legale relevante (supra, pct. 77-80) ca instrument principal de calcul al despăgubirii datorate reclamanţilor implicaţi în procedurile de restituire. Aceasta consideră că este esenţial ca acest sistem de evaluare să se bazeze şi să continue să se bazeze pe date colectate în timp real de experţi specializaţi de pe piaţa imobiliară relevantă, care sunt prelucrate şi transpuse în rapoarte transparente, actualizate în mod regulat (anual), uşor accesibile şi relativ uşor de utilizat. 113. În acest context, Curtea reiterează că statul se bucură de o marjă largă de apreciere în alegerea mijloacelor adecvate care trebuie utilizate în ordinea sa juridică internă pentru a se achita de obligaţia care îi revine în temeiul art. 46 din Convenţie de a alege, sub supravegherea Comitetului de Miniştri, măsurile generale care trebuie adoptate în ordinea lor juridică internă pentru a pune capăt încălcării constatate de Curte şi pentru a repara pe cât posibil efectele (a se vedea pct. 268 din hotărârea principală). Cu toate acestea, Curtea subliniază într-o notă pozitivă măsurile semnificative, inclusiv modificările legislative, luate de statul pârât în ultimii ani, menite să remedieze, cel puţin parţial, problemele structurale legate de mecanismul de restituire (a se vedea şi pct. 269 din hotărârea principală, precum şi supra, pct. 71-74), astfel de modificări completând garanţiile introduse prin Legea nr. 165/2013 şi validate a priori de Curte în Preda şi alţii împotriva României (citată anterior). 114. Oricum ar fi, Curtea consideră că este important să sublinieze că, pentru a pune în aplicare, după caz, dreptul la despăgubiri al tuturor reclamanţilor în conformitate cu Convenţia (infra, pct. 115), autorităţile interne implicate în procedurile de restituire relevante ar trebui să ia în considerare elemente precum starea bunului (de exemplu, localizarea şi caracteristicile tehnice) la data deciziei de acordare a despăgubirii sau, în cazul în care plata integrală a acestei despăgubiri este efectuată în termen de mai mult de un an de la emiterea deciziei de acordare a despăgubirii, la momentul plăţii integrale. Elementele sus-menţionate ar trebui să fie evaluate în conformitate cu grilele notariale actualizate anual care sunt cele mai apropiate (în termen de câteva luni, până la unsprezece cel mult) de data primirii efective a despăgubirii respective. În cazul în care grilele notariale relevante nu sunt actualizate anual, în pofida dispoziţiilor legale care impun o astfel de actualizare (supra, pct. 77), această evaluare ar trebui să se bazeze pe cele mai recente grile notariale disponibile, suma rezultată fiind majorată cu 13% (a se vedea procentul de referinţă indicat de Guvern, supra, pct. 97) pentru fiecare an, începând cu anul ultimei actualizări şi până la momentul plăţii. 115. Prin urmare, deşi acceptă punctul de vedere al Guvernului că instrumentul menţionat mai sus, astfel cum este descris supra, la pct. 112, este singura metodă fezabilă de a oferi o evaluare relativ promptă şi fiabilă a bunurilor imobile individuale, Curtea subliniază totuşi că, pentru a se asigura că o despăgubire corespunzătoare este plătită reclamanţilor şi solicitanţilor, în calitate de reclamanţi, despăgubirea trebuie să fie calculată astfel încât să rămână într-un raport rezonabil cu valoarea de piaţă a bunului la momentul plăţii efective a întregii sume sau, dacă este cazul, a primei rate a sumei integrale (a se vedea pct. 271 din hotărârea principală). 116. În lumina celor de mai sus şi având în vedere atât faptul că părţile nu au reuşit încă să ajungă la un acord în cauza lor (supra, pct. 6), cât şi constatările Curţii în temeiul art. 46 din Convenţie expuse la pct. 271 din hotărârea principală, Curtea consideră că, în cazul în care statul nu execută hotărârea prin restituire (de asemenea, supra, pct. 110), este necesar să acorde despăgubiri pentru prejudiciul material suferit de reclamanţi [a se vedea, mutatis mutandis, Brumărescu împotriva României (reparaţie echitabilă) (MC), nr. 28.342/95, pct. 23, CEDO 2001-I]. Pentru a aprecia ceea ce ar constitui o reparaţie echitabilă pentru reclamanţii din prezenta cauză în ceea ce priveşte prejudiciul material, Curtea ar avea, în esenţă, ca punct principal de referinţă evaluarea stabilită de camera notarilor pentru anul 2024, an în care este pronunţată prezenta hotărâre, în cazul în care această evaluare este disponibilă, şi ar acorda prioritate stării actuale a imobilului respectiv, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile în dosarul cauzei, mai degrabă decât stării imobilului la momentul exproprierii [supra, pct. 112 şi 115; mutatis mutandis, Vrioni şi alţii împotriva Albaniei (reparaţie echitabilă), nr. 35.720/04 şi 42.832/06, pct. 35-37, 7 decembrie 2010]. Acest din urmă considerent nu aduce atingere dispoziţiilor legale interne relevante care conferă, de asemenea, reclamanţilor dreptul la despăgubiri pentru clădirile demolate între momentul exproprierii şi momentul actual (a se vedea art. 10 din Legea nr. 10/2001, coroborat cu art. 21 din Legea nr. 165/2013, citată supra, la pct. 75), o astfel de evaluare fiind efectuată în conformitate cu aceleaşi orientări ca cele detaliate mai sus. 117. În ceea ce priveşte situaţia particulară a reclamanţilor al căror drept la un anumit cuantum al despăgubirii a fost deja stabilit şi validat de CNCI înainte de intrarea în vigoare a legii sau de instanţe în hotărâri care au rămas definitive până la acea dată (a se vedea, de exemplu, Marcea, Cererea nr. 36.372/19, enumerată la pct. 27 din tabelul anexat), dispoziţiile art. 41 din Legea nr. 165/2013 (supra, pct. 69) devin pe deplin relevante, impunând plata promptă a acestui cuantum specific. Curtea consideră că suma în cauză ar trebui ajustată în continuare în funcţie de inflaţie la momentul plăţii. 118. În ceea ce îi priveşte pe reclamanţii ale căror titluri de proprietate au fost anulate ca urmare a nerespectării de către autorităţile statului a dispoziţiilor legale care reglementează procedura de emitere a titlurilor de proprietate, fără a li se acorda vreo despăgubire, Curtea consideră că repararea adecvată a încălcării constatate ar consta în acordarea către aceşti reclamanţi a unei despăgubiri într-un cuantum rezonabil raportat la valoarea curentă a imobilului pierdut, calculată în modul stabilit supra, la pct. 116. 119. În ceea ce priveşte sumele de bani cerute de o parte din reclamanţi pentru lucrum cessans (lipsă de folosinţă, foloase nerealizate sau beneficii legitime nerealizate de pe urma bunurilor lor, a se vedea supra, pct. 91), în conformitate cu jurisprudenţa sa relevantă şi constantă în domeniu [a se vedea, printre altele, Buzatu împotriva României (reparaţie echitabilă), nr. 34.642/97, pct. 18, 27 ianuarie 2005; Preda şi alţii, citată anterior, pct. 164; Dickmann şi Gion împotriva României, nr. 10.346/03 şi 10.893/04, pct. 115, 24 octombrie 2017; Ana Ionescu şi alţii, citată anterior, pct. 40), Curtea respinge aceste cereri. Acordarea unei sume de bani pe această bază ar fi speculativă, având în vedere că orice venit provenit din posesia unui bun depinde de mai mulţi factori, dintre care majoritatea ar beneficia dacă ar fi invocaţi mai întâi în faţa instanţelor naţionale în cadrul procedurilor specifice menţionate la pct. 258 din hotărârea principală. Curtea reiterează că, în paragraful menţionat, a statuat deja că aceste proceduri sunt căi interne disponibile care permit creditorilor cu toate tipurile de creanţe să obţină despăgubiri, printre altele, pentru lipsa de folosinţă sau pentru executarea cu întârziere a hotărârilor prin care se dispune restituirea şi pentru lipsa unei căi de atac efective. Astfel, după cum s-a arătat deja la pct. 226 din hotărârea principală, unii dintre reclamanţii din prezenta cauză au obţinut deja o anumită despăgubire pentru lipsa de folosinţă a imobilelor recunoscute şi/sau despăgubiri cu titlu de prejudiciu moral cauzat de neexecutare fie pe baza dispoziţiilor din materia răspunderii civile delictuale, fie în temeiul dispoziţiilor relevante din Codul de procedură civilă. 120. Constatările de mai sus trebuie diferenţiate de cele referitoare la situaţia particulară a reclamantei Cristina-Maria Botez (Cererea nr. 31.613/19, enumerată la pct. 23 din tabelul anexat). Curtea reiterează că domeniul de aplicare al acestei cauze a fost capătul de cerere special al reclamantei potrivit căruia instanţele naţionale nu i-au recunoscut dreptul la despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenului la care avea dreptul de mult timp, dar care nu a intrat încă în posesia reclamantei din cauza deficienţelor mecanismului de restituire (a se vedea pct. 135 şi 255 din hotărârea principală); în cauză, Curtea a constatat că rezultatul procedurii interne în care reclamanta a solicitat despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenului său a impus o sarcină disproporţionată şi excesivă asupra sa, incompatibilă cu dreptul său la exercitarea paşnică a bunurilor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1. Din această perspectivă şi în cadrul acestor circumstanţe speciale, care, după cum s-a menţionat deja, trebuie deosebite de constatările sale de la pct. 119, supra, Curtea consideră oportun să acorde reclamantei suma care i-a fost acordată de Judecătoria Focşani pe baza raportului financiar adăugat la dosarul cauzei interne pentru lipsa de folosinţă a terenului pe perioada 2012-2015 (a se vedea pct. 136 din hotărârea principală). Curtea subliniază că această hotărâre nu aduce atingere şi nu afectează în alt mod dreptul reclamantei de a obţine restituirea sau o despăgubire adecvată pentru parcela de teren pentru care drepturile de proprietate ale predecesorului său au fost recunoscute de instanţele naţionale (a se vedea pct. 131 din hotărârea principală). 121. În ceea ce priveşte situaţia specifică a asociaţiei reclamante „Composesoratul Borşa“ (Cererea nr. 16.060/19, enumerată la pct. 14 din tabelul anexat), Curtea ia notă în mod corespunzător de argumentele şi observaţiile relevante ale părţilor pentru prezenta cauză (astfel cum sunt detaliate în special supra, pct. 92-100). Aceasta consideră că constatările sale stabilite supra, la pct. 109-110 şi 116, sunt la fel de pertinente pentru cazul asociaţiei reclamante ca şi pentru toate celelalte cazuri de neexecutare examinate în contextul prezentei hotărâri. Prin urmare, statul ar trebui să asigure executarea promptă a hotărârii pronunţate în favoarea asociaţiei reclamante; în lipsa unei astfel de restituiri, statul trebuie să plătească asociaţiei reclamante despăgubiri cu titlu de prejudiciu material într-un cuantum care se raportează în mod rezonabil la valoarea curentă a acestor bunuri, calculată astfel cum s-a precizat supra, la pct. 114. De asemenea, la fel ca în toate celelalte cauze în care reclamanţii au solicitat o sumă de bani pentru lucrum cessans, cererile pentru lipsa de folosinţă formulate de asociaţia reclamantă trebuie respinse (supra, pct. 119). 122. Având în vedere constatările sale de la pct. 111-118, supra, şi în cadrul descris supra, la pct. 109-110, Curtea consideră că este rezonabil să acorde reclamanţilor o sumă cu titlu de prejudiciu material, astfel cum este detaliat, pentru fiecare cerere, infra, la pct. 127-148, şi indicat în ultima coloană a tabelului anexat. 123. Cu toate acestea, Curtea trebuie să reitereze faptul că reclamanţii nu pot deriva niciun drept la o dublă despăgubire sau la îmbogăţire fără justă cauză din hotărârea Curţii. Prin urmare, în măsura în care procedurile administrative şi/sau judiciare interne referitoare la pretenţiile reclamanţilor cu privire la bunurile lor sunt încă pendinte în faţa autorităţilor competente la data ultimelor informaţii de care dispune Curtea (de exemplu, supra, pct. 25, 28, 36, 37, 46 şi 60) şi pentru a preveni orice îmbogăţire fără justă cauză în urma hotărârii de faţă, Curtea consideră că toate sumele referitoare la despăgubirile datorate reclamanţilor care sunt relevante pentru prezenta cauză şi care ar fi fost deja executate în favoarea acestora până la data pronunţării prezentei hotărâri ar trebui deduse, după caz, din sumele enumerate în anexă şi infra, la pct. 127-148 [a se vedea, mutatis mutandis, Molla Sali, citată anterior, pct. 46, şi Sakskoburggotski şi Chrobok împotriva Bulgariei (reparaţie echitabilă), nr. 38.948/10 şi 8.954/17, pct. 47, 2 mai 2023]. (c) Calculul despăgubirii materiale care urmează să fie acordată în fiecare caz în parte 124. Curtea constată de la bun început că părţile au efectuat estimări şi calcule în RON şi că evaluarea bunului inclusă în grilele notariale este, de asemenea, în RON; cu toate acestea, din motive de simplitate, toate sumele indicate la punctele următoare vor fi exprimate în euro, ultimul curs de schimb disponibil, care este cel de 4,97 RON/EUR, fiind cel luat în considerare pentru acestea [a se vedea, mutatis mutandis, Perdigăo împotriva Portugaliei (MC), nr. 24.768/06, pct. 11, 16 noiembrie 2010]. Metodologia respectivă va fi aplicată tuturor cererilor, cu excepţia cererilor nr. 31.613/19, Botez împotriva României [enumerată la pct. 23 din tabelul anexat şi infra, pct. (xviii)], şi 36.372/19, Marcea împotriva României [enumerată la pct. 27 din tabelul anexat şi infra, pct. (xxi)], având în vedere particularitatea acestora în ceea ce priveşte necesitatea de a ajusta în funcţie de inflaţie o sumă exactă exprimată în RON (infra, pct. 144 şi 147). 125. În acelaşi timp, Curtea indică faptul că, în ceea ce priveşte cererile nr. 38.992/18, Todea şi alţii împotriva României (enumerată la nr. 5 în tabelul anexat), 28.615/19, Şendroiu împotriva României (enumerată la nr. 22 în tabelul anexat) şi 43.586/19, Lie împotriva României (enumerată la nr. 28 în tabelul anexat), o caracteristică tehnică a bunului revendicat, în special informaţia dacă terenul în cauză este intra sau extra muros a rămas neclară potrivit observaţiilor părţilor şi materialului probator aflat în posesia Curţii. În acest context şi în lipsa oricărui criteriu pertinent care să îi permită să estimeze cu precizie prejudiciul material în cauza acestor reclamanţi, Curtea va efectua o estimare cât mai exactă posibil, pe baza faptelor de care dispune. Prin urmare, valoarea luată în considerare pentru a stabili suma acordată reclamanţilor respectivi ar fi valoarea medie dintre suma rezultată în cazul în care terenul ar fi intra muros şi cea rezultată în cazul în care terenul ar fi extra muros (infra, pct. 131, 143 şi 148). 126. Sumele detaliate infra, la pct. 127-148 şi enumerate în ultima coloană a tabelului anexat sunt, prin urmare, calculate pe baza criteriilor de calcul indicate mai sus (supra, pct. 114-118). Acestea se întemeiază pe informaţiile din dosar, astfel cum au fost prezentate de părţi. (i) Văleanu, Cererea nr. 59.012/17 (enumerată la nr. 1 în tabelul anexat) 127. Cererile de reparaţie echitabilă au vizat imobilul situat pe Strada 2 Grăniceri nr. 57, Fălticeni, judeţul Suceava; despăgubirea pentru această proprietate a fost stabilită la 2.676,25 EUR de CNCI la 27 ianuarie 2015, pe baza grilei notariale din 2013. Reclamanta a evaluat imobilul la 70.422,5 EUR. Guvernul a arătat că suma datorată, şi anume 2.676,25 EUR, a fost deja plătită; acesta a prezentat, de asemenea, valoarea proprietăţii pe baza grilelor relevante din 2022: 4.506,03 EUR. Pe baza grilelor notariale pentru Suceava din 2024, având în vedere amplasamentul imobilului (Fălticeni, zona A pag. 57 din grilă), precum şi caracteristicile tehnice ale acestui imobil (99 mp locuibili din cărămidă) şi constatând că valoarea unui metru pătrat este de 59,15 EUR (pag. 64 din grilă), Curtea atribuie reclamantului, cu titlu de prejudiciu material, suma rezultantă de 5.855,85 EUR, din care trebuie deduse sumele deja plătite (infra, pct. 123). (ii) Argintaru, Cererea nr. 12.854/18 (enumerată la nr. 2 în tabelul anexat) 128. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 736,9603 ha de teren forestier şi 166,6536 ha de păşune alpină situate în Motru, judeţul Gorj. Reclamanta a indicat că şi-a menţinut pretenţiile iniţiale privind reparaţia echitabilă, şi anume executarea hotărârii judecătoreşti şi restituirea parcelelor de teren la care avea dreptul. Guvernul a susţinut că, potrivit grilelor notariale relevante din 2023, valoarea unui hectar de teren forestier era de 2.414,48 EUR, în timp ce valoarea unui hectar de păşune era de 1.609,65 EUR. Pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Craiova (anexa Z, pag. 147) şi luând în considerare amplasamentul şi caracteristicile tehnice ale terenului, constatând că valoarea unui ha de teren forestier este de 3.219,31 EUR (aşadar, 2.372.503,66 EUR pentru întreaga parcelă de teren forestier) în timp ce valoarea unui hectar de păşune este de 2.012,07 EUR (aşadar, 335.319,70 EUR pentru întreaga parcelă de păşune), Curtea consideră că, în lipsa unei restituiri in natura, reclamanta are dreptul la suma totală de 2.707.823,36 EUR cu titlu de prejudiciu material. (iii) Ionescu şi alţii, Cererea nr. 28.856/18 (enumerată la nr. 3 în tabelul anexat) 129. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 2,12 ha de teren situat pe Strada Rozelor, Craiova, judeţul Dolj. Un raport de expertiză din 2021 prezentat de reclamant a evaluat proprietatea la aproximativ 728.865 EUR. Guvernul a indicat că, potrivit grilelor notariale din 2023, proprietatea putea fi estimată la 106.639,83 EUR. Ţinând cont de amplasamentul proprietăţii, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Craiova (zona B/C, anexa A9, pag. 26 şi 66 din grile), valoarea unui metru pătrat de teren intra muros ar fi de aproximativ 25,35 EUR. Prin urmare, Curtea acordă reclamanţilor suma totală de 537.464,78 EUR cu titlu de prejudiciu material. (iv) Onu, Cererea nr. 32.541/18 (enumerată la nr. 4 în tabelul anexat) 130. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 3 ha de teren extra muros la lacul Şovârca, satul Oancea, judeţul Galaţi. Reclamantul a evaluat proprietatea la 8 EUR/mp. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea putea fi estimată la 10.500 EUR. Ţinând seama de amplasamentul proprietăţii, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Galaţi (pag. 123 din grile), valoarea unui hectar de teren extra muros este de 2.515,09 EUR cu un coeficient de creştere de 25% (teren cu apă), ajungând astfel la 3.143,86 EUR/ha. Prin urmare, Curtea acordă reclamantului 9.431,58 EUR cu titlu de prejudiciu material. (v) Todea şi alţii, Cererea nr. 38.992/18 (enumerată la nr. 5 în tabelul anexat) 131. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 3,64 ha de teren în zona numită „Râtul Viţeilor“, Turda, judeţul Cluj. Reclamanţii au indicat că valoarea din 2009 a proprietăţii era de 546.000 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea putea fi estimată la 36.619,71 EUR. Ţinând cont de localizarea proprietăţii şi de faptul că în hotărârile judecătoreşti terenul apare ca „intra/extra muros“, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Cluj (pag. 17 din grile), valoarea medie a unui metru pătrat de teren (având în vedere preţul minim intra muros şi preţul extra muros pe 1 mp) ar fi de aproximativ 6,58 EUR. Prin urmare, Curtea acordă reclamanţilor, în solidar, 239.512 EUR cu titlu de prejudiciu material. (vi) Pintea, Cererea nr. 45.732/18 (enumerată la nr. 7 în tabelul anexat) 132. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 0,5675 ha de teren situat în satul Nima, Mintiu Gherlii, Dej, judeţul Cluj. Pe baza grilelor notariale relevante din 2024, reclamantul a evaluat proprietatea la 4.298,28 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea putea fi estimată la 2.283,7 EUR. Ţinând cont de amplasamentul proprietăţii şi de caracteristicile sale tehnice (teren extra muros), pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Cluj (pag. 18 din grile), valoarea unui metru pătrat de teren este de 0,905 EUR până la 1.500 mp şi de 0,704 EUR pentru restul parcelei. Prin urmare, Curtea acordă reclamantului 3.984,64 euro (1.357,50 EUR plus 2.627,14 EUR) cu titlu de prejudiciu material. (vii) Strugaru, Cererea nr. 47.070/18 (enumerată la nr. 8 în tabelul anexat) 133. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 3,8 ha de teren intra muros în Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi. Reclamanta a evaluat proprietatea la 1.529.175,05 EUR. Guvernul a indicat că reclamanta avea dreptul la 15.200 de puncte în numerar, echivalentul a aproximativ 3.058,35 EUR, ceea ce corespundea valorii proprietăţii situate anterior extra muros în satul Şimian. Având în vedere amplasamentul proprietăţii şi caracteristicile tehnice ale acesteia, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Craiova (zona AII, pag. 108 şi 120 din grile), valoarea unui metru pătrat de teren este de 100,6 EUR; această sumă trebuie diminuată cu 40% pentru terenul care nu este folosit ca o curte, prin urmare valoarea unui metru pătrat este de 60,36 EUR. Înmulţind această valoare cu extinderea terenului reclamantei (3,8 ha) rezultă suma totală de 2.293.680 EUR. Cu toate acestea, având în vedere principiul ne ultra petita, Curtea acordă reclamantei suma solicitată de aceasta, respectiv 1.529.175,05 EUR, cu titlu de prejudiciu material. (viii) Marcu, Cererea nr. 59.503/18, şi Albuleţ, Cererea nr. 2.556/19 (enumerate la nr. 10 şi, respectiv, 12 în tabelul anexat) 134. Cererile de reparaţie echitabilă au vizat 23 ha de teren forestier situat în Predeal, judeţul Braşov. Reclamanţii au solicitat executarea hotărârii pronunţate la 29 iunie 2007, şi anume ca terenul să le fie restituit. Guvernul sa întemeiat pe grilele notariale din 2022 şi a indicat că, în funcţie de tipul de pădure de pe terenul respectiv, proprietatea putea fi estimată între 22.676,05 EUR, ca valoare minimă, şi 96.257,54 EUR, ca valoare maximă. Ţinând seama de amplasamentul proprietăţii, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Braşov (pag. 271 din grile), valoarea maximă a unui ha de teren forestier este de aproximativ 4.607,64 EUR. Curtea consideră că, în lipsa unei restituiri in natura, reclamanţii au dreptul, în solidar, la suma totală de 105.975,72 EUR cu titlu de prejudiciu material. (ix) Ifrim, Cererea nr. 1.369/19 (enumerată la nr. 11 în tabelul anexat) 135. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 0,27 ha de teren forestier situat într-un loc numit „Podiş“ (Podul Turcului sau Bogheşti) în judeţul Bacău. În faza de fond a procedurii, reclamanta a evaluat proprietatea la 3.000 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, valoarea proprietăţii era de 621 EUR. Luând în considerare amplasamentul proprietăţii şi caracteristicile sale tehnice, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Bacău (pag. 125 din grile), valoarea unui metru pătrat de teren forestier este de 0,28 EUR. Prin urmare, Curtea acordă reclamantei 756 EUR cu titlu de prejudiciu material. (x) Nicolaiescu, Cererea nr. 15.930/19 (enumerată la nr. 13 în tabelul anexat) 136. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 1.820 mp de teren extra muros într-o zonă numită „Prigorici“, Pǎuşeşti-Mǎglaşi, judeţul Vâlcea. Reclamantul a cerut să i se restituie proprietatea. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea putea fi estimată la 0,4 EUR/mp, prin urmare, la o valoare totală de 732,3 EUR. Ţinând cont de amplasamentul proprietăţii, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Piteşti (anexa 6, pag. 51 din grile), valoarea unui metru pătrat de teren extra muros este de aproximativ 0,6 EUR. Curtea consideră că, în lipsa unei restituiri in natura, reclamantul este îndreptăţit la suma totală de 1.092 EUR cu titlu de prejudiciu material. (xi) Asociaţia „Composesoratul Borşa“, Cererea nr. 16.060/19 (enumerată la nr. 14 în tabelul anexat) 137. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 17.000 ha de teren forestier situat în Borşa, judeţul Maramureş. Asociaţia reclamantă a evaluat prejudiciul material (teren şi lipsa de folosinţă, inclusiv foloase nerealizate) la 190.458.195,80 EUR. Guvernul a estimat valoarea proprietăţii în conformitate cu grilele notariale din 2023, la 272.000.000 RON (aproximativ 54.000.000 EUR). Pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Cluj, având în vedere amplasamentul proprietăţii (Borşa, Maramureş - anexa 1, pag. 17 din grilele Cluj/Maramureş) şi caracteristicile tehnice ale acestei proprietăţi (pădure), constatând că valoarea unui metru pătrat este de 1,006 EUR până la 1.500 mp şi de 0,362 EUR peste 1.500 mp, Curtea acordă asociaţiei reclamante 61.540.966 EUR (1.509 EUR plus 61.539.457 EUR) cu titlu de prejudiciu material. (xii) Danci, Cererea nr. 20.341/19 (enumerată la nr. 16 în tabelul anexat) 138. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 0,75 ha de teren situat în Borşa, judeţul Maramureş, în zona numită „Gura Repezii“ sau „Acasă“ (intra muros). Reclamanta a evaluat proprietatea la aproximativ 100.000 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea ar putea fi estimată la 24.647,88 EUR. Luând în considerare amplasamentul proprietăţii, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Cluj (Borşa, Maramureş - anexa 1, pag. 17 din grilele Cluj/Maramureş), valoarea unui mp de teren intra muros ar fi de aproximativ 16,09 EUR pentru o suprafaţă de până la 1.000 mp; de 14,08 EUR pentru o suprafaţă de la 1.000 mp până la 2.500 mp; şi de 6,03 EUR pentru orice suprafaţă care depăşeşte 2.500 mp. Prin urmare, Curtea acordă reclamantei 67.360 EUR (16.090 EUR plus 21.120 EUR plus 30.150 EUR) cu titlu de prejudiciu material. (xiii) Cobzaru, Cererea nr. 21.500/19 (enumerată la nr. 17 în tabelul anexat) 139. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat un imobil (casă, dependinţe şi teren) situat pe Strada Craioviţei nr. 57 din Craiova, judeţul Dolj. Despăgubirea a fost propusă de primarul Craiovei în 2012 şi validată de CNCI la 31 ianuarie 2017. Reclamanta a evaluat prejudiciul material (casă şi teren, actualizate cu rata dobânzii, după deducerea sumelor plătite) la 447.000 EUR. Guvernul a indicat că au fost emise patru certificate de plată, în valoare de 10.048,61 EUR fiecare. Trei dintre acestea au fost încasate, în timp ce plata pentru al patrulea certificat, aferent anului 2023, a fost suspendată (OUG nr. 90/2023). Pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Craiova şi ţinând seama de amplasamentul imobilului (Strada Craioviţei nr. 57 din Craiova, zona A3, anexa A9, pag. 27, 47 şi 66 din grilele notariale pentru Craiova) şi de caracteristicile tehnice [404 mp de teren şi o casă din cărămidă (demolată) (compusă din trei apartamente) cu o suprafaţă utilă de aproximativ 214,29 mp şi dependinţe de aproximativ 15 mp], Curtea constată că valoarea unui metru pătrat construit este de aproximativ 535,21 EUR pentru suprafaţa utilă (în total 114.690,15 EUR), iar pentru dependinţe de 30,18 EUR (în total 452,70 EUR), în timp ce pentru teren este de 190,14 EUR (în total 76.816,56 EUR). Prin urmare, Curtea acordă reclamantei, cu titlu de prejudiciu material, suma rezultantă de 191.959,41 EUR, din care trebuie deduse sumele deja plătite (supra, pct. 123). (xiv) Moisă, Cererea nr. 23.253/19, şi Ţiplea, Cererea nr. 23.256/19 (enumerate la nr. 18 şi 19 în tabelul anexat) 140. Cererea de despăgubire a vizat 460 mp de teren şi clădiri situate pe strada Traian nr. 48, Vaslui, judeţul Vaslui, precum şi un sfert dintr-o parcelă de teren de 222 mp situată pe strada Traian nr. 46, Vaslui, judeţul Vaslui. Reclamanţii au evaluat clădirile la aproximativ 22.360 EUR şi terenul la aproximativ 238.700 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, clădirile şi 460 de mp de teren ar putea fi estimate la 45.593,56 EUR, iar 1/4 din parcela de 222 mp la 4.254,62 EUR. Ţinând seama de amplasamentul proprietăţii, pe baza grilelor notariale 2024 (zona A, anexa A2, pag. 17 din grilele pentru Iaşi/Vaslui) şi de caracteristicile tehnice [460 plus 55,5 mp de teren şi o casă din cărămidă (demolată) cu o suprafaţă utilă de aproximativ 63,74 mp şi dependinţe de aproximativ 49,77 mp], Curtea constată că valoarea unui metru pătrat de suprafaţă utilă construit este de aproximativ 519,31 EUR (în total 33.100,81 EUR), căreia ar trebui să i se aplice un coeficient de ponderare „clădire veche“ de 65% (pag. 11 din grile), aşadar, în total 21.515,53 EUR; că valoarea dependinţelor este de 190,54 EUR/mp (în total 9.483,17 EUR), căreia i se aplică un coeficient de ponderare „clădire veche“ de 50% (pag. 11 din grile) (în total 4.741,58 EUR). Însumarea acestor două valori ar duce la o sumă totală de 26.257,11 EUR. Cu toate acestea, având în vedere principiul ne ultra petita, Curtea acordă reclamanţilor în solidar, în ceea ce priveşte clădirile, suma solicitată de aceştia, respectiv 22.360 EUR. În ceea ce priveşte terenul, valoarea indicată de grile este de 113,07 EUR/mp; prin urmare, Curtea acordă reclamanţilor în solidar, în ceea ce priveşte terenul, 58.287,58 EUR. În consecinţă, este acordată în solidar reclamanţilor suma totală de 80.647,58 EUR cu titlu de prejudiciu material. (xv) Nicolicea şi alţii, cererea nr. 25.503/19 (enumerată la nr. 20 în tabelul anexat) 141. Cererile de reparaţie echitabilă au vizat patru parcele de teren situate în strada Avram Iancu nr. 58, Floreşti, judeţul Cluj, identificate după cum urmează: - nr. 1, cu suprafaţă de 2.773 mp, aparţinând celei de-a patra, celei de-a cincea, celei de-a şasea şi celei de-a şaptea reclamante (titlu de proprietate emis la 13 ianuarie 2004); – nr. 2, cu suprafaţă de 2.773 mp, aparţinând primei reclamante (titlu emis la 12 iunie 2003); – nr. 3, cu suprafaţă de 2.880 mp, aparţinând celei de-a doua şi celei de-a treia reclamante (titlu emis la 9 iunie 1999); – nr. 4, cu suprafaţă de 5.028 mp, aparţinând celui de-al optulea, celui de-al nouălea, celui de-al zecelea reclamant şi celei de-a unsprezecea reclamante (titlu emis la 4 august 2003). Reclamanţii au evaluat proprietatea la 300 EUR/mp, solicitând astfel acordarea a 831.900 EUR pentru fiecare dintre parcelele nr. 1 şi 2; 864.000 EUR pentru parcela nr. 3 şi 1.508.400 EUR pentru parcela nr. 4. Guvernul a indicat următoarele estimări, bazate pe grilele notariale relevante din 2023: dacă terenul ar fi extra muros, valoarea ar fi de 4.238 EUR pentru primele trei parcele împreună şi de 1.011,67 EUR pentru cea de-a patra parcelă; dacă terenul ar fi intra muros, valorile ar fi următoarele: pentru parcelele nr. 1 şi 2, fiecare: 41.571,42 EUR; pentru parcela nr. 3: 43.078,47 EUR; pentru parcela nr. 4: 73.331,99 EUR. Ţinând seama de amplasamentul proprietăţii, şi anume teren intra muros în Floreşti, judeţul Cluj, pe baza grilelor notariale din 2024 (anexa 1, pag. 18 din grilele notariale pentru Cluj), valoarea unui metru pătrat de teren este de aproximativ 40,24 EUR pentru o suprafaţă de până la 1.000 mp; de 34,2 EUR pentru o suprafaţă de la 1.000 mp până la 2.500 mp; şi de 30,18 EUR pentru orice suprafaţă care depăşeşte 2.500 mp. Prin urmare, Curtea acordă, pentru fiecare dintre parcelele nr. 1 (aparţinând celei de-a patra, celei de-a cincea, celei de-a şasea şi celei de-a şaptea reclamante) şi 2 (aparţinând primei reclamante), 99.779,14 euro (40.240 EUR plus 51.300 EUR plus 8.239,14 EUR). În ceea ce priveşte parcela nr. 3 (aparţinând celei de-a doua şi celei de-a treia reclamante), Curtea acordă 103.008,40 EUR (40.240 EUR plus 51.300 EUR plus 11.468,40 EUR); în sfârşit, în ceea ce priveşte parcela nr. 4 (aparţinând celui de-al optulea, celui de-al nouălea, celui de-al zecelea reclamant şi celei de-a unsprezecea reclamante), Curtea acordă 167.835,04 EUR (40.240 EUR plus 51.300 EUR plus 76.295,04 EUR). Rezultă că suma totală datorată reclamanţilor cu titlu de prejudiciu material este de 470.401,72 EUR. (xvi) Ovidiu Paul Ştefănescu, Cererea nr. 27.761/19 (enumerată la nr. 21 în tabelul anexat) 142. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 66,22 ha de teren forestier în Mihǎieşti, judeţul Argeş. Reclamantul a evaluat proprietatea în conformitate cu grilele notariale relevante din 2024, la o valoare aproximativă de 266.478,87 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea ar putea fi estimată la 217.507,39 EUR. Ţinând seama de localizarea imobilului, pe baza grilelor notariale din 2024 (pag. 28 din grilele pentru Piteşti), preţul unui metru pătrat de pădure tânără - indicată în grile ca fiind singura pădure existentă în zona relevantă - este de 0,4024 EUR. Prin urmare, Curtea acordă reclamantului 266.469,28 EUR cu titlu de prejudiciu material. (xvii) Şendroiu, Cererea nr. 28.615/19 (enumerată la nr. 22 în tabelul anexat) 143. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 3,11 ha (inclusiv o parcelă de 0,6214 ha) de teren agricol şi 1,25 ha de teren forestier situate în satul Cârbeşti, judeţul Gorj. Reclamantul a evaluat prejudiciul material după cum urmează: 7.500 EUR pentru 0,6214 ha de teren agricol şi minimum 37.000 EUR pentru 1,25 ha de teren forestier. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale relevante din 2023, proprietatea putea fi evaluată după cum urmează: dacă terenul ar fi intra muros: 31.581,48 EUR; dacă ar fi extra muros, 9.901,4 EUR. Curtea observă că, pe baza grilelor notariale din 2024 (anexa L/Z pag. 233/235 din grilele pentru Craiova) şi ţinând seama de amplasamentul proprietăţii, dacă terenul ar fi intra muros, valoarea acestuia ar fi de 1.408 euro/mp, cu o corecţie de 0,6 pentru terenurile neconstruibile, în total 26.273,28 EUR pentru 3,11 ha şi 10.560 EUR pentru 1,25 ha de teren; dacă ar fi extra muros, valoarea unui ha de teren agricol ar fi de 2.816,90 EUR (în total 8.760,55 EUR pentru 3,11 ha) şi valoarea unui ha de teren forestier ar fi de 3.018,108 EUR (în total 3.772,63 EUR pentru 1,25 ha). Întrucât nu este clar dacă terenul este intra muros sau extra muros, Curtea va lua în considerare valoarea medie dintre sumele intra muros şi extra muros (supra, pct. 125), şi anume: 17.516,91 EUR pentru cele 3,11 ha şi 7.166,31 EUR pentru cele 1,25 ha. Rezultă că suma totală acordată reclamantului cu titlu de prejudiciu material este de 24.683,22 EUR. (xviii) Botez, Cererea nr. 31.613/19 (enumerată la nr. 23 în tabelul anexat) 144. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat lipsa de folosinţă a 3,3455 ha de vie situată în Odobeşti, judeţul Vrancea. Reclamanta a pretins suma de 43.312,38 RON, actualizată cu inflaţia din 2017. Guvernul a evaluat proprietatea în sine la valoarea maximă de 418.187,5 EUR şi la valoarea minimă de 150.547,5 EUR; nu a formulat nicio observaţie în legătură cu cererea privind lipsa de folosinţă. Având în vedere obiectul cauzei, astfel cum a fost stabilit la pct. 136 şi 255 din hotărârea principală (a se vedea, de asemenea, supra, pct. 65-67), documentul pe care trebuie să se bazeze calcularea lipsei de folosinţă a proprietăţii este raportul de expertiză internă care a stabilit o sumă de 43.312,38 RON pentru lipsă de folosinţă datorată reclamantei pentru perioada 2012-2015. Pe baza ratei medii de schimb pentru 2017, care a fost de 4,56 RON/EUR, suma acordată reclamantei a fost de aproximativ 9.498,32 EUR; având în vedere rata inflaţiei pentru EUR în perioada 2017-2024, Curtea acordă reclamantei 11.902,38 EUR cu titlu de prejudiciu material. (xix) Ciotu, Cererea nr. 34.359/19 (enumerată la nr. 25 în tabelul anexat) 145. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 0,15 ha de teren intra muros situat în Cajvana, judeţul Suceava. Reclamanta a evaluat proprietatea la aproximativ 4.919,50 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea ar putea fi estimată la 3,29 EUR/mp, deci la o valoare totală de 4.949,6 EUR. Pe baza grilelor notariale 2024 (pag. 118 din grilele pentru Suceava) şi ţinând cont de amplasamentul proprietăţii, valoarea unui metru pătrat de teren este de 3,843 EUR. Înmulţind această valoare cu extinderea terenului reclamantei (0,15 ha), ar rezulta suma totală de 5.764,50 euro. Cu toate acestea, având în vedere principiul ne ultra petita, Curtea acordă reclamantei suma solicitată de aceasta, respectiv 4.919,50 EUR. (xx) Tătărău, Cererea nr. 34.474/19 (enumerată la nr. 26 din tabelul anexat) 146. Cererea de reparaţie echitabilă a vizat 307 mp de teren situaţi pe strada Cerceluş nr. 56, Bucureşti. Reclamanta a pretins 220.000 EUR pentru proprietatea respectivă. Guvernul a evaluat terenul la 158.719 EUR (conform grilelor notariale relevante din 2022). Camera Notarilor Bucureşti nu şi-a mai actualizat grilele pentru Bucureşti din 2022. Pe baza ultimelor grile disponibile, valoarea unui metru pătrat de teren ocupat de clădiri este de 517 EUR (zona 48 A3, pag. 131 din grilele pentru Bucureşti). Aplicând prezumţia unei creşteri anuale de 13% (supra, pct. 114) din 2022 până în 2024, s-ar ajunge la o valoare de 660,15 EUR/mp. Prin urmare, Curtea acordă reclamantei 202.666,05 EUR cu titlu de prejudiciu material, din care se vor deduce sumele deja plătite, dacă este cazul (supra, pct. 123). (xxi) Marcea, Cererea nr. 36.372/19 (enumerată la nr. 27 în tabelul anexat) 147. Despăgubirile solicitate se întemeiază pe decizia de compensare emisă de CNCI la 18 noiembrie 2009 în cuantum de 1.428.734,50 RON, sumă care a fost stabilită de ÎCCJ în 2007. Reclamantul decedat (domnul Ion Marcea) avea dreptul la jumătate din această sumă. Moştenitorii reclamantului au pretins ca suma indicată mai sus să fie ajustată cu inflaţia. Guvernul a susţinut că la 2 mai 2023 a fost emis un titlu de plată în favoarea domnului Mihai Marcea în valoare de 71.436,73 RON (aproximativ 21.452,47 EUR la momentul respectiv). În temeiul art. 41 din Legea nr. 165/2013 (supra, pct. 69) şi având în vedere cursul de schimb mediu pentru 2007, care a fost de 3,33 RON/EUR, suma acordată reclamantului decedat a fost de aproximativ 214.525 EUR; având în vedere rata inflaţiei pentru EUR în perioada 2007-2024, Curtea acordă moştenitorilor reclamantului, în solidar, 309.546,87 EUR cu titlu de prejudiciu material, din care se vor deduce sumele deja plătite, dacă este cazul (supra, pct. 123). (xxii) Lie, Cererea nr. 43.586/19 (enumerată la nr. 28 în tabelul anexat) 148. Cererea de reparaţie a vizat 2/7 din 16,75 ha (prin urmare, aproximativ 47.857 mp) de teren agricol (9,79 ha şi 6,96 ha) situat în Mărgineni, Hârseni, judeţul Braşov. Reclamantul a evaluat proprietatea la 4,42-5,03 EUR/mp. Guvernul a indicat că, potrivit grilelor notariale relevante din 2022, proprietatea ar putea fi evaluată după cum urmează: dacă terenul ar fi intra muros, valoarea unui metru pătrat ar fi de 0,36 EUR şi, prin urmare, imobilul s-ar ridica la suma totală de 17.228,57 EUR; dacă ar fi extra muros, valoarea unui metru pătrat fiind de 0,18 EUR, proprietatea ar putea fi estimată la 8.614,28 EUR. Curtea observă că, pe baza grilelor notariale din 2024 (anexa 35 pag. 261 şi 268 din grilele pentru Braşov) şi ţinând seama de amplasamentul proprietăţii, dacă terenul ar fi intra muros, valoarea acestuia ar fi de 6,63 euro/mp pentru primii 5.000 mp, 4,62 EUR/mp pentru următorii 5.000 mp, în timp ce restul ar fi evaluat ca teren extra muros la 0,22 EUR/mp. Valoarea sa totală ar fi, prin urmare, de 64.578,54 EUR (33.150 EUR plus 23.100 EUR plus 8.328,54 EUR). Dacă terenul ar fi doar extra muros, valoarea sa totală ar fi de 10.528,54 EUR. Întrucât nu este clar dacă terenul este intra muros sau extra muros, Curtea va lua în considerare valoarea medie între sumele intra muros şi extra muros (supra, pct. 125). Prin urmare, Curtea acordă reclamantului 37.553,54 EUR cu titlu de prejudiciu material. III. Cheltuieli de judecată 149. În speţă, Curtea constată de la început că a pronunţat deja o hotărâre privind cheltuielile de judecată aferente procedurii interne şi procedurii în faţa Curţii, efectuate până la data hotărârii principale, care a devenit definitivă la 3 aprilie 2023 (a se vedea pct. 281 din hotărârea principală). 150. În principiu şi potrivit jurisprudenţei Curţii, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecată numai în măsura în care se stabileşte caracterul real, necesar şi rezonabil al acestora. 151. În ceea ce priveşte cheltuielile de procedură aferente procedurilor interne ulterioare şi argumentele prezentate Curţii cu privire la aplicarea art. 41 în urma hotărârii principale, o parte dintre reclamanţi fie nu au prezentat cereri de rambursare a cheltuielilor de judecată, fie nu şi-au motivat cererile. În consecinţă, Curtea nu consideră că există vreun motiv pentru a le acorda vreo sumă cu acest titlu (a se vedea tabelul anexat). 152. În ceea ce priveşte cererile formulate de ceilalţi reclamanţi, Curtea, având în vedere documentele aflate în posesia sa şi jurisprudenţa sa, acordă acestora sumele indicate în tabelul anexat (ultima coloană) pentru toate cheltuielile de judecată aferente. 153. În ceea ce priveşte Cauza Stoiculescu împotriva României (Cererea nr. 33.596/19, enumerată la nr. 24 în tabelul anexat), art. 43 § 4 din Regulamentul Curţii prevede că, atunci când o cerere a fost radiată de pe rol în conformitate cu art. 37 din Convenţie, cheltuielile de judecată sunt lăsate la aprecierea Curţii. Principiile generale care reglementează acordarea cheltuielilor de judecată în temeiul art. 43 § 4 din Regulament sunt în esenţă aceleaşi ca acelea prevăzute la art. 41 din Convenţie [a se vedea, de exemplu, Uniunea Martorii lui Iehova împotriva Georgiei, nr. 72.874/01, pct. 33, 21 aprilie 2015, şi A.A. şi alţii împotriva Suediei (dec.), nr. 12.470/21, pct. 11, 4 iulie 2023]. Ţinând seama de documentele pe care le deţine şi de jurisprudenţa sa, Curtea consideră rezonabil să acorde reclamantului suma indicată în tabelul anexat (ultima coloană), pentru toate cheltuielile de judecată aferente. PENTRU ACESTE MOTIVE, În unanimitate, CURTEA: 1. hotărăşte că moştenitorii reclamanţilor, domnul Mircea Romulus Todea, domnul Sorin Constantin Grigorescu, doamna Anca Simona Banc-Oltean, domnul Ciprian Oltean, domnul Octavian Vasile Oltean, doamna Zoiţa Mihaela Oltean, doamna Valeria-Zoriţa Pastor şi doamna Gabriela Carmen Boarti, au calitatea de a continua prezenta procedură în locul reclamanţilor decedaţi, respectiv domnul Romulus Nicolae Todea (Cererea nr. 38.992/18) şi doamnele Maria Grigorescu, Floarea Oltean şi Lucreţia Boarti (Cererea nr. 25.503/19); 2. decide să radieze cererile nr. 42.182/18 (Iuga împotriva României), nr. 52.852/18 (Enescu şi alţii împotriva României), nr. 16.337/19 (Mihaela Ştefănescu împotriva României) şi nr. 33.596/19 (Stoiculescu împotriva României) - enumerate respectiv la nr. 6, 9, 15 şi 24 din tabelul anexat - de pe lista sa de cauze în ceea ce priveşte procedura rezervată în temeiul art. 41; 3. hotărăşte: (a) că statul pârât trebuie să asigure, prin mijloace adecvate, executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în favoarea reclamanţilor, inclusiv restituirea bunurilor în cauză (cererile enumerate la nr. 2, 4, 5, 7, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 21, 22 şi 28 în tabelul anexat) şi sub rezerva condiţiilor prevăzute la pct. 123, în termen de 12 luni de la data la care hotărârea devine definitivă, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie; (b) că, în cazul în care nu este executată această hotărâre în cauzele sus-menţionate, statul pârât trebuie să plătească reclamanţilor, în acelaşi termen de 12 luni, sumele indicate în tabelul anexat (ultima coloană), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de prejudiciu material; (c) că, în ceea ce priveşte restul cererilor (cererile enumerate la nr. 1, 3, 8, 17, 18, 19, 20, 23, 25, 26 şi 27), statul pârât trebuie să plătească reclamanţilor, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, sumele indicate în tabelul anexat (ultima coloană), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de prejudiciu material; (d) că, în orice caz, statul pârât trebuie să plătească reclamanţilor, în acelaşi termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat (ultima coloană), plus orice sumă care poate fi datorată de reclamanţi cu titlu de impozit, cu titlu de cheltuieli de judecată; (e) că sumele de mai sus, exprimate în euro, trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii; (f) că, de la împlinirea termenului menţionat de 12 şi, respectiv, trei luni până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu trei puncte procentuale; 4. respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere. Redactată în limba engleză şi comunicată, în scris, la 7 ianuarie 2025, în conformitate cu art. 77 § 2 şi 3 din Regulamentul Curţii. PREŞEDINTE INTERIMAR FARIS VEHABOVIĆ Grefier adjunct, Simeon Petrovski ANEXA 1 LISTĂ CAUZE
┌───┬────────────┬─────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────────┬────────────────┐
│ │ │ │ │ │ │Sume acordate/ │
│ │ │ │ │ │Sumele invocate │Cerere pentru │
│ │ │ │ │ │de reclamanţi │acordarea de │
│ │ │ │Reclamant Anul │ │pentru │A) prejudiciu │
│ │Nr. cererii │Denumirea │naşterii/Anul │ │A) diverse │material, │
│Nr.│şi data │cauzei │înregistrării │Reprezentat de │tipuri de │exclusiv lucrum │
│ │introducerii│ │Localitatea de │ │pretenţii lucrum│cessans (supra, │
│ │ │ │domiciliu Cetăţenia│ │cessans │pct. 119) │
│ │ │ │ │ │B) cheltuieli de│B) cheltuieli de│
│ │ │ │ │ │judecată │judecată în euro│
│ │ │ │ │ │ │(EUR) │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) Nu a fost │ │
│ │ │ │ │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │Coca-Cornelia │ │cerere. │ │
│ │59.012/17 │Văleanu │Văleanu │Nistor Claudiu │B) 12.400 RON │A) 5.855,85 │
│1. │7 august │împotriva │1960 │Filipoiu │onorarii avocat │B) 2.000 │
│ │2017 │României │Fălticeni │ │(fond şi art. │ │
│ │ │ │română │ │41) │ │
│ │ │ │ │ │1.800 RON raport│ │
│ │ │ │ │ │de expertiză │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) Lipsă de │A) 2.707.823,36 │
│ │ │ │Ligia Argintaru │ │folosinţă │(2.372.503,66 │
│ │12.854/18 │Argintaru │1961 │ │204.808 EUR │teren forestier;│
│2. │2 martie │împotriva │Târgu Jiu │ │B) Nu a fost │335.319,70 │
│ │2018 │României │română │ │depusă nicio │păşune alpină) │
│ │ │ │ │ │cerere. │B) Nu s-a │
│ │ │ │ │ │ │acordat. │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Octavian-Constantin│ │ │ │
│ │ │ │Ionescu │ │ │ │
│ │ │ │1951 │ │ │ │
│ │ │ │Craiova │ │A) Nu a fost │ │
│ │ │Ionescu şi │română │ │depusă nicio │ │
│ │28.856/18 │alţii │Anca Fifor │ │cerere. │A) 537.464,78 │
│3. │12 iunie │împotriva │1968 │Radu Marinescu │B) Nu a fost │B) Nu s-a │
│ │2018 │României │Craiova │ │depusă nicio │acordat. │
│ │ │ │română │ │cerere. │ │
│ │ │ │Sevastiţa Iliescu │ │ │ │
│ │ │ │1937 │ │ │ │
│ │ │ │Craiova │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Andone Onu │ │ │ │
│ │ │ │n: 1938; d: 2019 │ │ │ │
│ │ │ │continuată de │ │ │ │
│ │ │ │moştenitori │ │ │ │
│ │ │ │Petrica Preda │ │ │ │
│ │ │ │1964 │ │A) Lipsă de │ │
│ │ │ │Bucureşti │ │folosinţă şi │ │
│ │ │ │română │ │foloase │ │
│ │ │ │Eva Onu │ │nerealizate în │A) 9.431,58 │
│4. │32.541/18 │Onu împotriva│1941 │ │perioada │B) Nu s-a │
│ │4 iulie 2018│României │Chiraftei, Galaţi │ │2014-2023 │acordat. │
│ │ │ │română │ │246.480 EUR │ │
│ │ │ │Mariana Onu │ │B) Nu a fost │ │
│ │ │ │1961 │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │Chiraftei, Galaţi │ │cerere. │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
│ │ │ │Daniel-Alen Onu │ │ │ │
│ │ │ │1971 │ │ │ │
│ │ │ │Galaţi │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Romulus-Nicolae │ │ │ │
│ │ │ │Todea │ │A) Pierdere │ │
│ │ │ │n: 1952; d: 2023 │ │venit, foloase │ │
│ │ │ │continuată de │ │nerealizate │ │
│ │ │ │moştenitor: │ │3.173.997 EUR │ │
│ │ │ │Mircea Romulus │ │Penalităţi │ │
│ │ │ │Todea │ │pentru │A) 239.512 EUR │
│ │38.992/18 │Todea şi │1977 │ │executarea │(valoarea │
│5. │10 august │alţii │Turda │Voichiţa Naiana │hotărârii cu │terenului) │
│ │2018 │împotriva │română │Moldovan │întârziere │în solidar │
│ │ │României │Remus-Horea Todea │ │(500 RON/zi │B) Nu s-a │
│ │ │ │1956 │ │începând cu 1 │acordat. │
│ │ │ │Gherla │ │ianuarie 2003) │ │
│ │ │ │română │ │2.284.686 EUR │ │
│ │ │ │Dragoş-Voicu Todea │ │B) Nu a fost │ │
│ │ │ │1956 │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │Cluj-Napoca │ │cerere. │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) Nu a fost │A) Nu s-a │
│ │42.182/18 │Iuga │Gavrilă Iuga │ │depusă nicio │acordat - cerere│
│6. │20 august │împotriva │n: 1937; d: 2023 │Andrei-Ştefan │cerere. │radiată de pe │
│ │2018 │României │Săliştea de Sus │Mitrea │B) Nu a fost │rol. │
│ │ │ │română │ │depusă nicio │B) Nu s-a │
│ │ │ │ │ │cerere. │acordat. │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) Nu a fost │ │
│ │45.732/18 │Pintea │Emil-Horea Pintea │ │depusă nicio │A) 3.984,64 │
│7. │18 │împotriva │1968 │Gabriel-Alexandru│cerere. │B) Nu s-a │
│ │septembrie │României │Gherla │Tămaş │B) Nu a fost │acordat. │
│ │2018 │ │română │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │ │ │cerere. │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) 7.600.000 │ │
│ │47.070/18 │Strugaru │Rodica Strugaru │ │(lipsă de │A) 1.529.175,05 │
│8. │22 │împotriva │1943 │Alexandru Cătălin│folosinţă) │B) Nu s-a │
│ │septembrie │României │Timişoara │Puşa │B) Nu a fost │acordat. │
│ │2018 │ │română │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │ │ │cerere. │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Elena Enescu │ │ │ │
│ │ │ │1949 │ │ │ │
│ │ │ │Bucureşti │ │A) Lipsă de │ │
│ │ │ │română │ │folosinţă din │A) Nu s-a │
│ │ │Enescu şi │Teodor Alexandru │ │2015 până la 27 │acordat - cerere│
│ │52.852/18 │alţii │Colea │Bogdan Florin │septembrie 2021:│radiată de pe │
│9. │2 noiembrie │împotriva │1960 │Enescu │598.826 EUR │rol. │
│ │2018 │României │Bucureşti │ │B) Nu a fost │B) Nu s-a │
│ │ │ │română │ │depusă nicio │acordat. │
│ │ │ │Ana Colea │ │cerere. │ │
│ │ │ │1953 │ │ │ │
│ │ │ │Bucureşti │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Mihaela-Roxana │ │ │ │
│ │ │ │Munteanu-Colea │ │ │ │
│ │ │ │1979 │ │ │ │
│ │ │ │Bucureşti │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
│ │ │ │Elena-Magdalena │ │ │ │
│ │ │ │Bodrîngă 1976 │ │ │ │
│ │ │ │Bucureşti │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │A) 105.975,72 │
│ │ │ │ │ │ │pentru 23 ha de │
│ │ │ │ │ │A) Lipsă de │teren forestier │
│ │ │ │Tudor Marcu │ │folosinţă: │(în comun cu │
│ │59.503/18 │Marcu │1939 │Mircea-Ioan │4.306.963,26 EUR│reclamantul din │
│10.│8 decembrie │împotriva │Bucureşti │Hotnog │B) Nu a fost │Cererea nr. │
│ │2018 │României │română │ │depusă nicio │2.556/19 │
│ │ │ │ │ │cerere. │enumerată infra,│
│ │ │ │ │ │ │nr. 12) │
│ │ │ │ │ │ │B) Nu s-a │
│ │ │ │ │ │ │acordat. │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) Nu a fost │ │
│ │1.369/19 │Ifrim │Carolina Ifrim │ │depusă nicio │A) 756 │
│11.│18 decembrie│împotriva │1937 │Matei Bratu │cerere. │B) Nu s-a │
│ │2018 │României │Bogheşti │ │B) Nu a fost │acordat. │
│ │ │ │română │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │ │ │cerere. │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │A) 105.975,72 │
│ │ │ │ │ │A) A se vedea │(în solidar cu │
│ │ │ │Elena Albuleţ │ │Marcu, supra, │reclamantul din │
│ │2.556/19 │Albuleţ │1957 │Mircea-Ioan │nr. 10. │Cererea nr. │
│12.│28 decembrie│împotriva │Predeal │Hotnog │B) A se vedea │59.503/18, │
│ │2018 │României │română │ │Marcu, supra, │enumerată supra,│
│ │ │ │ │ │nr. 10. │nr. 10) │
│ │ │ │ │ │ │B) Nu s-a │
│ │ │ │ │ │ │acordat. │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) Nu a fost │ │
│ │ │Nicolaiescu │Nicolae Nicolaiescu│ │depusă nicio │A) 1.092 │
│13.│15.930/19 │împotriva │1948 │ │cerere. │B) Nu s-a │
│ │7 mai 2019 │României │Târgu Mureş │ │B) Nu a fost │acordat. │
│ │ │ │română │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │ │ │cerere. │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) │ │
│ │ │ │ │ │190.458.195,80 │ │
│ │ │Asociaţia │Asociaţia │ │EUR (teren şi │ │
│ │16.060/19 │„Composesorat│„Composesorat │ │lipsă de │A) 61.540.966 │
│14.│7 martie │Borşa“ │Borşa“ │Nicoleta-Tatiana │folosinţă, │(doar teren) │
│ │2019 │împotriva │2000 │Popescu │inclusiv foloase│B) Nu s-a │
│ │ │României │Borşa │ │nerealizate) │acordat. │
│ │ │ │română │ │B) Nu a fost │ │
│ │ │ │ │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │ │ │cerere. │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) Nu a fost │A) Nu s-a │
│ │16.337/19 │Mihaela │Mihaela Ştefănescu │ │depusă nicio │acordat - cerere│
│15.│14 martie │Ştefănescu │1949 │Mihaiela Eugenia │cerere. │radiată de pe │
│ │2019 │împotriva │Bucureşti │Marzavan │B) Nu a fost │rol. │
│ │ │României │română │ │depusă nicio │B) Nu s-a │
│ │ │ │ │ │cerere. │acordat. │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Marie Danci │ │ │ │
│ │ │ │n: 1936; d: 2021 │ │A) 50.000 EUR │ │
│ │20.341/19 │Danci │continuată de │ │lipsă de │A) 67.360 │
│16.│27 martie │împotriva │moştenitor: Ioana │Gheorghe-Zamfir │folosinţă │B) Nu s-a │
│ │2019 │României │Ivaşco │Amzărescu-Niţă │B) Nu a fost │acordat. │
│ │ │ │1965 │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │Borşa │ │cerere. │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Celestina-Maria │ │A) Nu a fost │ │
│ │21.500/19 │Cobzaru │Cobzaru │ │depusă nicio │A) 191.959,41 │
│17.│5 aprilie │împotriva │1975 │ │cerere. │B) Nu s-a │
│ │2019 │României │Bucureşti │ │B) Nu a fost │acordat. │
│ │ │ │română │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │ │ │cerere. │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │A) 80.647,58 │
│ │ │ │ │ │ │EUR, respectiv │
│ │ │ │ │ │ │22.360 EUR │
│ │ │ │ │ │ │pentru clădire │
│ │ │ │ │ │ │şi 58.287,58 EUR│
│ │ │ │ │ │A) Lipsă de │pentru teren │
│ │ │ │Daniel Moisă │ │folosinţă │(460 şi 55,5 mp)│
│ │23.253/19 │Moisă │1968 │ │353.276 EUR │- sumă care │
│18.│25 aprilie │împotriva │Vaslui │Manuela Smău │B) Nu a fost │trebuie plătită │
│ │2019 │României │română │ │depusă nicio │în solidar cu │
│ │ │ │ │ │cerere. │reclamanta │
│ │ │ │ │ │ │Ţiplea, Cererea │
│ │ │ │ │ │ │nr. 23.256/19, │
│ │ │ │ │ │ │enumerată infra,│
│ │ │ │ │ │ │nr. 19 │
│ │ │ │ │ │ │B) Nu s-a │
│ │ │ │ │ │ │acordat. │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │A) A se vedea │
│ │23.256/19 │Ţiplea │Iuliana Ţiplea │ │A) Similar │supra, nr. 18, │
│19.│25 aprilie │împotriva │1965 │Manuela Smău │supra, nr. 18 │Cererea nr. │
│ │2019 │României │Vaslui │ │B) Nu s-a depus │23.253/19. │
│ │ │ │română │ │nicio cerere. │B) Nu s-a │
│ │ │ │ │ │ │acordat. │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │A) în total: │
│ │ │ │ │ │A) lipsă de │470.401,72. │
│ │ │ │ │ │folosinţă/ │În special, │
│ │ │ │1) Mariana │ │foloase │Parcela nr. 1: │
│ │ │ │Nicolicea │ │nerealizate │99.779,14 │
│ │ │ │1950 │ │- parcelele nr. │Parcela nr. 2: │
│ │ │ │Floreşti │ │1 şi 2: 865.950 │99.779,14 │
│ │ │ │română │ │EUR │Parcela nr. 3: │
│ │ │ │2) Victoria Iuga │ │- parcela nr. 3:│103.008,4 │
│ │ │ │1936 │ │882.000 EUR - │Parcela nr. 4: │
│ │ │ │Cluj-Napoca │ │parcela nr. 4: │167.835,04 │
│ │ │ │română │ │1.594.200 EUR B)│B) │
│ │ │ │3) Maria Grigorescu│ │- prima │- 200, care │
│ │ │ │n: 1938; d: 2019 │ │reclamantă: 458 │urmează să fie │
│ │ │ │continuată de │ │EUR │plătiţi primei │
│ │ │ │moştenitor │ │- cea de-a doua │reclamante │
│ │25.503/19 │Nicolicea şi │Sorin Constantin │ │şi cea de-a │- 400, care │
│20.│24 aprilie │alţii │Grigorescu 1963 │Liliana Ioana │treia │urmează să fie │
│ │2019 │împotriva │Bucureşti │Chirilă │reclamantă: 875 │plătiţi, în │
│ │ │României │română │ │EUR │solidar, celei │
│ │ │ │4) Floarea Oltean │ │- cea de-a │de-a doua şi │
│ │ │ │n: 1950; d: 2021 │ │patra, cea de-a │celei de-a treia│
│ │ │ │continuată de │ │cincea, cea de-a│reclamante │
│ │ │ │moştenitor │ │şasea şi cea │- 200, care │
│ │ │ │Anca Simona │ │de-a şaptea │urmează să fie │
│ │ │ │Banc-Oltean │ │reclamantă: 458 │plătiţi, în │
│ │ │ │1971 │ │EUR │solidar, celor │
│ │ │ │Apahida │ │- cheltuielile │de-a patra, a │
│ │ │ │română │ │de traducere şi │cincea, a şasea │
│ │ │ │Ciprian Oltean │ │corespondenţă │şi a şaptea │
│ │ │ │1976 │ │care urmează să │reclamante │
│ │ │ │Floreşti │ │fie plătite │- 590, care │
│ │ │ │română │ │reprezentantului│urmează să fie │
│ │ │ │ │ │reclamanţilor: │plătiţi │
│ │ │ │ │ │825 EUR │reprezentantului│
│ │ │ │ │ │ │reclamanţilor │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Octavian Vasile │ │ │ │
│ │ │ │Oltean │ │ │ │
│ │ │ │1977 │ │ │ │
│ │ │ │Floreşti │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
│ │ │ │Zoiţa Mihaela │ │ │ │
│ │ │ │Oltean │ │ │ │
│ │ │ │1981 │ │ │ │
│ │ │ │Floreşti │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
│ │ │ │5) Aurelia Gal │ │ │ │
│ │ │ │1943 │ │ │ │
│ │ │ │Floreşti │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
│ │ │ │6) Viorica Zagon │ │ │ │
│ │ │ │1945 │ │ │ │
│ │ │ │Floreşti │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
│ │ │ │7) Lucreţia Boarti │ │ │ │
│ │ │ │n: 1935; d: 2023 │ │ │ │
│ │ │ │continuată de │ │ │ │
│ │ │ │moştenitori │ │ │ │
│ │ │ │Valeria-Zoriţa │ │ │ │
│ │ │ │Pastor │ │ │ │
│ │ │ │1961 │ │ │ │
│ │ │ │Cluj-Napoca │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
│ │ │ │Gabriela Carmen │ │ │ │
│ │ │ │Boarti │ │ │ │
│ │ │ │1964 │ │ │ │
│ │ │ │Floreşti │ │ │ │
│ │ │ │Română │ │ │ │
│ │ │ │8) Petru Irimieş │ │ │ │
│ │ │ │1945 │ │ │ │
│ │ │ │Cluj-Napoca │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
│ │ │ │9) Petru-Nicolaie │ │ │ │
│ │ │ │Irimieş │ │ │ │
│ │ │ │1970 │ │ │ │
│ │ │ │Floreşti │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
│ │ │ │10) Gheorghe-Marius│ │ │ │
│ │ │ │Vidican │ │ │ │
│ │ │ │1974 │ │ │ │
│ │ │ │Chişineu-Criş │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
│ │ │ │11) Maria-Cristina │ │ │ │
│ │ │ │Luca-Vidican │ │ │ │
│ │ │ │1977 │ │ │ │
│ │ │ │Bucureşti │ │ │ │
│ │ │ │română │ │ │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │A) 266.469,28 │
│ │ │Ovidiu-Paul │Ovidiu-Paul │ │A) Nu s-a depus │(pentru 66,22 ha│
│21.│27.761/19 │Ştefănescu v.│Ştefănescu 1933 │Mihai Vladimir │nicio cerere. B)│de teren │
│ │10 mai 2019 │România │Bucureşti │Holban │Nu s-a depus │forestier) │
│ │ │ │română │ │nicio cerere. │B) Nu s-a │
│ │ │ │ │ │ │acordat. │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │A) 24.683,22 │
│ │ │ │ │ │ │(17.516,91 │
│ │ │ │ │ │A) Lipsă de │pentru 3,11 ha │
│ │ │Şendroiu │Ion-Alin Şendroiu │ │folosinţă 30.000│de teren agricol│
│22.│28.615/19 │împotriva │1966 │ │RON │şi 7.166,31 │
│ │15 mai 2019 │României │Cârbeşti │ │B) Nu s-a depus │pentru 1,25 ha │
│ │ │ │română │ │nicio cerere. │de teren │
│ │ │ │ │ │ │forestier) │
│ │ │ │ │ │ │B) Nu s-a │
│ │ │ │ │ │ │acordat. │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │A) 11.902,38 │
│ │ │ │ │ │A) 7.329,50 RON │(sumă ajustată │
│ │ │ │ │ │impozit plătit │în funcţie de │
│ │ │ │Cristina-Maria │ │pe proprietate │inflaţie în │
│ │ │Botez │Botez │ │începând cu 2003│perioada │
│23.│31.613/19 │împotriva │1949 │Ana-Corina │B) 3.800 RON │2017-2024) │
│ │4 iunie 2019│României │Bucureşti │Sacrieru │cheltuieli de │pentru lipsa de │
│ │ │ │română │ │judecată în │folosinţă în │
│ │ │ │ │ │procedura │perioada │
│ │ │ │ │ │internă │2012-2015 │
│ │ │ │ │ │ │B) Nu s-a │
│ │ │ │ │ │ │acordat. │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) 31.324,21 RON│ │
│ │ │ │ │ │(valoarea │ │
│ │ │ │ │ │proprietăţii sau│ │
│ │ │ │ │ │lipsă de │ │
│ │ │ │ │ │folosinţă) │A) Nu s-a │
│ │33.596/19 │Stoiculescu │Laurenţiu │ │B) 16.660 RON │acordat - cerere│
│24.│13 iunie │împotriva │Stoiculescu 1953 │Andrei Grigoriu │cheltuieli de │radiată de pe │
│ │2019 │României │Scărişoara │ │procedură pentru│rol. │
│ │ │ │română │ │diverse cereri │B) 100 │
│ │ │ │ │ │care nu vizează │ │
│ │ │ │ │ │direct art. 41 │ │
│ │ │ │ │ │(PD); 233 RON │ │
│ │ │ │ │ │transport │ │
│ │ │ │ │ │(România) │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) Nu a fost │ │
│ │34.359/19 │Ciotu │Eudochia Ciotu │ │depusă nicio │A) 4.919,50 │
│25.│13 iunie │împotriva │1962 │Emanuel Papuc │cerere. │B) Nu s-a │
│ │2019 │României │Cajvana │ │B) Nu a fost │acordat. │
│ │ │ │română │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │ │ │cerere. │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │A) Nu a fost │ │
│ │34.474/19 │Tătărău │Gabriela Tătărău │ │depusă nicio │A) 202.666,05 │
│26.│21 iunie │împotriva │1951 │Autoreprezentare │cerere. │B) Nu s-a │
│ │2019 │României │München │ │B) Nu a fost │acordat. │
│ │ │ │germană │ │depusă nicio │ │
│ │ │ │ │ │cerere. │ │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Ion Marcea │ │ │A) 309.546,87 │
│ │ │ │n: 1952, d: 2020 │ │ │(sumă │
│ │ │ │continuată de │ │ │actualizată în │
│ │ │ │moştenitori │ │ │funcţie de │
│ │ │ │Elena-Mihaela │ │A) Nu a fost │inflaţie în │
│ │36.372/19 │Marcea │Stoian │ │depusă nicio │perioada │
│27.│18 iunie │împotriva │1977 │Răzvan Paul │cerere. │2007-2024) │
│ │2019 │României │Craiova │Călinescu │B) Nu a fost │acordată în │
│ │ │ │română │ │depusă nicio │solidar │
│ │ │ │Mihai Marcea │ │cerere. │moştenitorilor │
│ │ │ │1979 │ │ │reclamantului │
│ │ │ │Craiova │ │ │decedat │
│ │ │ │română │ │ │B) Nu s-a │
│ │ │ │ │ │ │acordat. │
├───┼────────────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Vasile Lie │ │A) Nu a fost │A) 37.553,54 │
│ │43.586/19 │Lie împotriva│1950 │ │depusă nicio │(pentru 2/7 din │
│28.│9 august │României │Bucureşti │Maricel Zamora │cerere. │16,75 ha teren │
│ │2019 │ │română │ │B) 425 EUR │agricol) │
│ │ │ │ │ │ │B) 425 │
└───┴────────────┴─────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────────┴────────────────┘
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
