Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 92 din 6 octombrie 2025 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O cale de urmat europeană previzibilă şi comună pentru ucraineni în UE - COM (2025) 649 final - Propunerea de Decizie de punere în aplicare a Consiliului de prelungire până la 4 martie 2027 a protecţiei temporare, astfel cum a fost introdusă prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 - COM (2025) 650 final - Propunerea de Recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a tranziţiei de la protecţia temporară a persoanelor strămutate din Ucraina - COM (2025) 651 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 935 din 9 octombrie 2025
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/300 din 1.10.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. constată şi subliniază, în ceea ce priveşte COM (2025) 649 final - Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O cale de urmat europeană previzibilă şi comună pentru ucraineni în UE, că:
a) implicarea extraordinară a României a fost vizibilă încă de la începutul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina;
b) autorităţile române au depus eforturi susţinute pentru a gestiona din toate perspectivele (umanitar, de securitate, educaţie, sănătate, muncă) numărul foarte mare de persoane care au intrat în România de la începutul conflictului;
c) cei peste 11.800.000 milioane de cetăţeni ucraineni care au trecut frontierele naţionale de la începutul războiului^1 au beneficiat de sprijin direct din partea Guvernului României. Mulţi dintre aceştia şi-au continuat călătoria către alte state membre sau au ales să se reîntoarcă acasă^2;
^1 Începând cu data de 10.02.2022, până la 11.06.2025, au intrat în România 11.857.019 cetăţeni ucraineni.
^2 În perioada 10.02.2022-11.06.2025, 11.654.159 de cetăţeni ucraineni au ieşit prin toate frontierele naţionale.
d) în prezent, aproximativ 200.000^3 de cetăţeni ucraineni mai sunt în România şi beneficiază de cazare, masă, educaţie, servicii medicale şi sociale în ţara noastră;
^3 La data de 11.06.2025, 202.860 de cetăţeni ucraineni erau prezenţi pe teritoriul naţional.
e) aplicarea protecţiei temporare şi-a dovedit utilitatea prin faptul că a permis înregistrarea şi procesarea unui număr foarte mare de persoane, într-o manieră care nu a afectat sistemul de azil^4;
^4 De la începutul conflictului până la 11.06.2025 au fost depuse 4.522 de cereri de azil.
2. apreciază prezentarea de către Comisia Europeană a Recomandării Consiliului privind o abordare coordonată a tranziţiei de la protecţie temporară, deoarece trebuie să avem în vedere soluţii comune pentru a asigura tranziţia cetăţenilor ucraineni către alte statute, luând în acelaşi timp în considerare necesitatea de a evita supraîncărcarea sistemelor naţionale de azil;
3. constată şi subliniază, în ceea ce priveşte COM (2025) 650 final - Propunerea de Decizie de punere în aplicare a Consiliului de prelungire până la 4 martie 2027 a protecţiei temporare, astfel cum a fost introdusă prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382, că:
a) pentru România, ca stat membru aflat în imediata vecinătate a teatrului de război, prelungirea regimului de protecţie temporară are implicaţii multiple. Pe de o parte, aceasta permite continuarea unui răspuns coerent în plan umanitar, evitând blocajele în procesul de integrare temporară a refugiaţilor ucraineni, care beneficiază de servicii esenţiale precum educaţie, sănătate şi acces pe piaţa muncii. Pe de altă parte, prelungirea protecţiei permite României să îşi menţină capacitatea administrativă şi operaţională de reacţie în cazul unor noi valuri de strămutări;
b) în acelaşi timp, prin integrarea în mecanismele comune ale UE, România beneficiază de schimburi de informaţii şi de instrumente comune de gestionare a riscurilor, precum Platforma de înregistrare a protecţiei temporare a UE. Aceasta contribuie la reducerea riscului de înregistrare multiplă, migraţie secundară necontrolată şi eventuale abuzuri asupra sistemelor naţionale de sprijin;
c) din perspectiva securităţii, prelungirea cadrului de protecţie temporară contribuie la stabilitatea mediului intern şi la prevenirea unor situaţii de criză generate de absenţa unui statut juridic clar pentru zeci sau sute de mii de persoane. În lipsa acestei prelungiri, multe dintre aceste persoane ar deveni vulnerabile în faţa reţelelor de criminalitate organizată, traficului de persoane sau radicalizării;
d) în acord cu Ministerul Apărării Naţionale, existenţa unui regim clar de protecţie temporară facilitează cooperarea civil-militară în scenarii de criză extinsă. De asemenea, oferă predictibilitate în planificarea resurselor logistice, de personal şi de protecţie a infrastructurilor critice. Prelungirea măsurii poate fi privită şi ca parte a unui efort european integrat de rezilienţă societală, completând acţiunile din planul militar, precum misiunea de asistenţă militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM) şi Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), cu un pilon social gestionat la nivel civil;
e) într-un context în care ameninţările hibride sunt în creştere, iar mobilitatea populaţiei strămutate poate fi exploatată de actori ostili pentru infiltrare sau dezinformare, existenţa unor mecanisme unitare de monitorizare şi sprijin administrativ devine indispensabilă;
f) prelungirea protecţiei temporare până în 2027 oferă României o fereastră strategică pentru consolidarea capacităţii de răspuns, întărirea frontierelor, adaptarea politicilor de rezilienţă civilă şi pregătirea în eventualitatea unei escaladări a situaţiei de securitate la graniţa estică a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi UE;
4. constată şi subliniază, în ceea ce priveşte COM (2025) 651 - Propunerea de Recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a tranziţiei de ieşire din protecţia temporară a persoanelor strămutate din Ucraina, că:
a) România a înregistrat un aflux semnificativ de persoane strămutate din Ucraina începând cu februarie 2022, în urma
agresiunii militare ruse. Deşi o mare parte din acestea nu s-au stabilit permanent pe teritoriul naţional, integrarea temporară a populaţiei refugiate a presupus alocarea unor resurse considerabile din partea autorităţilor române şi a partenerilor instituţionali şi neguvernamentali;
b) din perspectiva sectorului apărării naţionale, un astfel de efort susţinut contribuie la rezilienţa societală, un pilon esenţial în cadrul conceptului naţional de apărare, mai ales în contextul ameninţărilor hibride şi al operaţiunilor de influenţă desfăşurate în proximitatea frontierei estice a României;
c) continuarea unui proces controlat şi predictibil de tranziţie a statutului persoanelor strămutate, astfel cum este propus prin Recomandarea Consiliului, va contribui la reducerea riscurilor legate de polarizare socială, dezinformare şi exploatarea vulnerabilităţilor populaţiei refugiate de către actori ostili:
(i) este de interes ca tranziţia să fie realizată etapizat, planificat şi anticipat, pentru a nu genera presiuni neprevăzute asupra resurselor şi infrastructurii naţionale de sprijin;
(ii) în acest sens, propunerea de utilizare coordonată a programelor de returnare voluntară, a perioadelor de plecare extinse şi a mecanismelor de sprijin pentru reintegrarea în Ucraina reprezintă o abordare prudentă şi sustenabilă. Este important ca România, alături de alte state membre, să beneficieze de date actualizate şi de instrumente europene de monitorizare, precum Platforma de înregistrare a protecţiei temporare, pentru a anticipa şi planifica eventuale scenarii cu impact logistic;
(iii) tranziţia către încheierea regimului de protecţie temporară trebuie coordonată îndeaproape cu autorităţile ucrainene, inclusiv în ceea ce priveşte capacitatea acestora de a-i reintegra pe cetăţenii lor;
d) din perspectiva relaţiilor bilaterale de cooperare în domeniul apărării, România susţine eforturile Ucrainei de redresare şi reformă, inclusiv în componenta de reconstrucţie socială şi umanitară. Sprijinul acordat reintegrării persoanelor strămutate, corelat cu întărirea instituţiilor ucrainene de securitate şi apărare, contribuie la întărirea capacităţii statului ucrainean de a-şi gestiona, în mod autonom, graniţele, populaţia şi rezilienţa internă în faţa ameninţărilor externe;
e) Recomandarea Consiliului este oportună, realistă şi contribuie la o planificare responsabilă a postcrizei, în sprijinul reconstrucţiei Ucrainei şi păcii durabile în regiune, România având interesul strategic de a participa activ la acest proces, în consonanţă cu angajamentele sale europene şi cu obiectivele de consolidare a securităţii în regiunea Mării Negre.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 6 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 6 octombrie 2025.
Nr. 92.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
