Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 78 din 12 februarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Boiţa, Cârţişoara, Loamneş, Marpod, Păuca, Poplaca şi Şura Mică, judeţul Sibiu
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 20 martie 2014
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă stemele comunelor Boiţa, Cârţişoara, Loamneş, Marpod, Păuca, Poplaca şi Şura Mică, judeţul Sibiu, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.7
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.7.
(3) Anexele nr. 1.1-1.7 şi 2.1-2.7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
────────────────
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale
şi administraţiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Bucureşti, 12 februarie 2014.
Nr. 78.
ANEXA 1.1
STEMA
comunei Boiţa, judeţul Sibiu
----------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea grafică a stemei comunei Boiţa, judeţul Sibiu, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 20 martie 2014, la pagina 2, (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.1
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Boiţa,
judeţul Sibiu
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Boiţa se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite.
În vârful scutului se află trei coline verzi din care apare un brad de argint.
Bradul este flancat de câte un turn de cetate de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Bradul şi dealurile fac referire la vegetaţia şi relieful specifice zonei.
Numărul colinelor reprezintă numărul satelor componente ale localităţii.
Cele două turnuri de cetate simbolizează monumentele istorice: castelul Turnu şi Turnul Spart.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.2
STEMA
comunei Cârţişoara, judeţul Sibiu
----------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea grafică a stemei comunei Cârţişoara, judeţul Sibiu, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 20 martie 2014, la pagina 3, (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Cârţişoara,
judeţul Sibiu
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Cârţişoara se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un vârf de ţeapă.
În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o floare-de-colţ cu petale de argint şi stamine verzi.
În partea stângă, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint.
În vârf de ţeapă răsturnat, în câmp verde, se află două puşti încrucişate de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Puştile fac referire la statutul de localitate de grăniceri pe care l-a avut în trecut.
Floarea-de-colţ simbolizează bogăţia florală a zonei.
Cartea evocă rolul lui Badea Cârţan în difuzarea cărţii româneşti în Transilvania.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.3
STEMA
comunei Loamneş, judeţul Sibiu
----------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea grafică a stemei comunei Loamneş, judeţul Sibiu, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 20 martie 2014, la pagina 3, (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.3
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Loamneş,
judeţul Sibiu
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Loamneş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă.
În partea superioară, în câmp argintiu, se află un mănunchi cu şapte spice de grâu verzi.
În dreapta, în câmp roşu, se află un berbec conturnat de argint, în salt.
În stânga, în câmp albastru, pe o terasă neagră, se află o erupţie de gaze de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Mănunchiul cu spice de grâu şi berbecul simbolizează ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi păstoritul.
Erupţia de gaze reprezintă bogăţia subsolului în gaz metan.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.4
STEMA
comunei Marpod, judeţul Sibiu
----------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea grafică a stemei comunei Marpod, judeţul Sibiu, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 20 martie 2014, la pagina 4, (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.4
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Marpod,
judeţul Sibiu
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Marpod se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o carte deschisă de argint.
În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un cap de berbec de argint, văzut din profil, spre dreapta.
În partea inferioară, în dreapta, în câmp verde, se află un fir de trifoi de argint.
În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află o erupţie de gaze de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Cartea aminteşte de Iacob Bologa, unul dintre fondatorii ASTRA, originar din localitate.
Capul de berbec reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, creşterea animalelor.
Trifoiul simbolizează comunitatea săsească din zonă.
Erupţia de gaze denotă bogăţia subsolului în gaz metan.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.5
STEMA
comunei Păuca, judeţul Sibiu
----------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea grafică a stemei comunei Păuca, judeţul Sibiu, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 20 martie 2014, la pagina 4, (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.5
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Păuca,
judeţul Sibiu
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Păuca se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite, cu vârful verde.
În mijlocul scutului se află un turn foişor cu o cruce treflată, de aur, flancat dreapta-stânga de câte un vrej cu ciorchine de struguri cu frunză, de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Turnul foişor reprezintă locul unde se oficia odinioară serviciul religios.
Vrejurile cu ciorchini de struguri simbolizează bogăţia viticolă a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.6
STEMA
comunei Poplaca, judeţul Sibiu
----------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea grafică a stemei comunei Poplaca, judeţul Sibiu, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 20 martie 2014, la pagina 5, (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.6
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Poplaca,
judeţul Sibiu
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.6, stema comunei Poplaca se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu bordură albastră şi câmp roşu încărcat cu o bandă de argint.
În partea superioară se află trei brăduţi de argint.
În partea inferioară se află un cerb de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Brazii şi cerbul simbolizează bogăţiile silvice şi cinegetice ale zonei.
Banda de argint reprezintă pârtia de schi din localitate.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.7
STEMA
comunei Şura Mică, judeţul Sibiu
----------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea grafică a stemei comunei Şura Mică, judeţul Sibiu, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 20 martie 2014, la pagina 5, (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.7
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Şura Mică,
judeţul Sibiu
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.7, stema comunei Şura Mică se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bară.
În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o roată dinţată de argint.
În partea stângă, în câmp roşu, se află cornul abundenţei de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Roata dinţată reprezintă activitatea industrială din localitate şi principală resursă de dezvoltare.
Cornul abundenţei simbolizează agricultura, ca fiind una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
