Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 69 din 29 octombrie 2025 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii - JOIN (2025) 130
EMITENT: Camera Deputaţilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1000 din 30 octombrie 2025
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/595, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 21 octombrie 2025, Camera Deputaţilor:
1. susţine domeniile de acţiune enunţate în Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii, în scopul consolidării capacităţii Uniunii Europene de a anticipa, preveni şi răspunde eficient la crizele complexe actuale;
2. recomandă ca iniţiativele preconizate în cadrul strategiei să aibă caracter flexibil, să evite dublarea responsabilităţilor şi să se fundamenteze pe consolidarea şi valorificarea structurilor şi mecanismelor aflate deja în funcţie;
3. consideră că abordarea cuprinzătoare civil-militară poate conferi Uniunii un rol important în sprijinirea şi coordonarea eforturilor statelor membre în materia pregătirii, pentru a putea răspunde la crize şi ameninţări majore sau având o amplitudine şi complexitate ce depăşesc capacitatea individuală a statelor membre sau incidenţa transfrontalieră;
4. apreciază că statele membre trebuie să continue să îşi păstreze rolul în definirea cerinţelor de apărare, ca bază pentru etapele ulterioare de cercetare-dezvoltare, industrializare şi achiziţii de tehnologii şi produse de apărare;
5. exprimă rezerve faţă de iniţiativa instituirii unui mecanism european de apărare civilă, din perspectiva riscului dublării mecanismului de protecţie civilă al Uniunii, care funcţionează eficient, fiind adaptat nevoilor reale şi validat operaţional şi strategic în faţa numeroaselor crize recente;
6. susţine clarificarea noţiunii de „apărare civilă“ la nivelul Uniunii, întrucât, în forma actuală, aceasta este interpretată în mod diferit de către statele membre, fapt care generează confuzii conceptuale şi riscuri de suprapunere instituţională;
7. recomandă acordarea unei atenţii adecvate finanţării programelor de formare şi exerciţii practice integrate, care să aducă la un loc structurile de protecţie civilă şi de apărare, precum şi factorii de decizie politică;
8. subliniază faptul că investiţia în formarea civică şi pregătirea populaţiei este de natură să transforme cetăţenii din simpli beneficiari în parteneri activi ai securităţii colective;
9. în cadrul Strategiei europene privind o Uniune a pregătirii recomandă accentuarea educaţiei civice şi a formării populaţiei în gestionarea crizelor, nu extinderea competenţelor militare în sfera civilă;
10. consideră că este prioritară definirea angajamentelor privind activarea art. 42 alin. (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană, raportat atât la art. 222 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cât şi la rolul NATO în situaţii de crize şi ameninţări majore la adresa statelor membre;
11. în acest context, recomandă identificarea şi testarea periodică a mecanismelor de cooperare dintre autorităţile naţionale şi, dacă este cazul, organismele europene, cu caracter civil, competente în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, şi autorităţile militare;
12. propune să se asigure şi să se testeze într-o manieră graduală funcţionarea sectorului de apărare în situaţii de criză, care să includă industria de apărare, inclusiv din perspectiva posibilităţii de utilizare a domeniului militar în scopul îmbunătăţirii nivelului de pregătire în cadrul întregii societăţi;
13. propune promovarea industriei de apărare româneşti, astfel încât să fie asigurate transferul tehnologic şi investiţiile directe în capacităţi naţionale, în cadrul programelor europene privind pregătirea şi apărarea civilă;
14. susţine integrarea infrastructurii naţionale în reţeaua europeană de mobilitate militară şi de rezilienţă civilă, cu o atenţie specială acordată regiunii Mării Negre şi Deltei Dunării;
15. sprijină o abordare integrată a eforturilor în domeniul iniţiativelor care promovează cultura de securitate;
16. subliniază necesitatea ca Uniunea să investească într-o nouă direcţie, cea de anticipare, pentru dezvoltarea capacităţii colective în vederea pregătirii societăţilor pentru viitoarele crize şi dezastre, punând accentul pe dimensiunea civică, socială şi umană şi acordând o atenţie deosebită persoanelor vulnerabile;
17. susţine înfiinţarea unui punct central la nivelul UE de coordonare în situaţii de criză, ca parte a unui efort de consolidare a capacităţii de anticipare şi gestionare a consecinţelor crizelor la nivelul Uniunii, cu condiţia menţinerii clare a funcţiilor şi rolului operaţional al Centrului de coordonare a răspunsului la situaţii de urgenţă în cadrul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii, dat fiind că amintitul centru şi-a dovedit eficienţa operaţională şi strategică în gestionarea crizelor multiple cu care s-a confruntat UE în ultimii ani;
18. consideră că strategiile care privesc descurajarea unui potenţial act de agresiune trebuie analizate dintr-o perspectivă integrată, care să integreze un proces de cooperare sincronizat în privinţa tuturor instrumentelor naţionale cu reţeaua de aliaţi şi parteneri;
19. sprijină consolidarea rolului Capacităţii unice de analiză a informaţiilor ca punct de intrare unic pentru serviciile de informaţii ale statelor membre;
20. evidenţiază deschiderea autorităţilor române de a contribui activ la procesul de analiză şi implementare a strategiei, în special în domeniile unde România deţine cunoştinţe şi capacităţi dezvoltate (stocuri rescEU, dimensiunea prevenirii, comunicarea riscului, pregătirea populaţiei);
21. susţine importanţa unor garanţii că participarea României la mecanismele de pregătire şi răspuns la crize nu va conduce la transferul de resurse strategice sau control asupra infrastructurii critice către structuri europene sau private;
22. subliniază necesitatea ca orice decizie referitoare la integrarea structurilor naţionale în mecanisme europene de pregătire sau răspuns la criză să fie supusă aprobării Parlamentului României;
23. subliniază că ameninţările hibride digitale, în special dezinformarea masivă prin reţele de conturi false pe platformele de social media, reprezintă un risc major pentru securitatea naţională, integritatea proceselor democratice şi coeziunea socială;
24. atrage atenţia asupra vulnerabilităţii statelor membre la operaţiuni de influenţă ostile desfăşurate prin conturi false şi identităţi fabricate, care manipulează opinia publică şi subminează încrederea în instituţiile democratice;
25. propune înfiinţarea în România a unui Centru European de Excelenţă pentru Combaterea Dezinformării şi a Ameninţărilor Hibride Digitale;
26. solicită Comisiei Europene să iniţieze, în strânsă corelare cu Strategia de securitate internă a UE, un cadru european de verificare a identităţii utilizatorilor pe platformele de social media.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 29 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
NATALIA-ELENA INTOTERO
Bucureşti, 29 octombrie 2025.
Nr. 69.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
