Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 6 din 18 februarie 2026 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un buget dinamic al UE pentru priorităţile viitorului - cadrul financiar multianual 2028-2034 - COM (2025) 570
EMITENT: Camera Deputaţilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 135 din 19 februarie 2026
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, şi ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/757, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 16 decembrie 2025, Camera Deputaţilor:
1. susţine adoptarea unui cadru financiar multianual 2028-2034 ambiţios, simplificat, flexibil şi orientat spre rezultate, capabil să răspundă provocărilor geopolitice, economice, climatice şi sociale actuale şi viitoare, şi consideră că dimensiunea bugetului trebuie să fie proporţională cu responsabilităţile tot mai mari asumate de Uniunea Europeană;
2. consideră că viitorul buget al Uniunii trebuie să rămână un instrument de convergenţă, coeziune şi solidaritate, astfel încât modernizarea arhitecturii bugetare să nu conducă la adâncirea decalajelor dintre statele membre şi regiuni, în special între Vestul şi Estul Uniunii;
3. subliniază importanţa menţinerii şi consolidării politicii de coeziune şi a politicii agricole comune ca politici fundamentale ale Uniunii, în conformitate cu tratatele, şi insistă ca acestea să nu fie puse în competiţie cu alte instrumente financiare europene;
4. reaminteşte că politica de coeziune reprezintă principala politică de investiţii publice a Uniunii şi un pilon esenţial al pieţei interne;
5. exprimă rezerve faţă de includerea politicilor tradiţionale ale Uniunii sub umbrela planurilor de parteneriat naţionale şi regionale, apreciind că această abordare poate fi acceptabilă numai cu condiţia menţinerii unor alocări clare, distincte şi predictibile pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, precum şi a unui rol real şi substanţial al autorităţilor regionale şi locale în definirea priorităţilor de investiţii;
6. subliniază rolul esenţial al regiunilor, oraşelor şi comunităţilor locale în implementarea politicilor europene şi consideră necesară recunoaşterea explicită a dimensiunii urbane în viitorul cadru financiar multianual, inclusiv prin instrumente de finanţare adaptate municipiilor şi zonelor metropolitane, în special în domenii precum tranziţia verde, mobilitatea durabilă, calitatea aerului, competitivitatea economică şi locuirea accesibilă;
7. subliniază importanţa strategică a dezvoltării unei reţele europene de transport feroviar de mare viteză, ca element esenţial al consolidării pieţei unice, al creşterii competitivităţii economice, al reducerii emisiilor de carbon şi al întăririi coeziunii teritoriale a Uniunii;
8. solicită asigurarea unei finanţări dedicate, adecvate şi predictibile, în interiorul cadrului financiar multianual 2028-2034, pentru dezvoltarea coridoarelor feroviare de mare viteză în Europa Centrală şi de Est, inclusiv pentru România, în vederea reducerii decalajelor structurale de conectivitate şi a creşterii mobilităţii civile şi militare, cu valoare adăugată europeană;
9. subliniază că succesul tranziţiei verzi depinde de acceptarea socială, solicitând ca viitorul buget multianual să acorde o atenţie sporită combaterii sărăciei energetice, eficienţei energetice a locuinţelor şi protejării categoriilor vulnerabile;
10. recomandă asigurarea coerenţei între viitoarele fonduri europene - supuse gestiunii partajate, respectiv directe - în scopul prevenirii riscurilor de adâncire a disparităţilor dintre regiuni;
11. evidenţiază importanţa strategică a securităţii şi competitivităţii Uniunii, susţinând consolidarea autonomiei strategice prin investiţii coordonate în apărare, energie, securitate alimentară, digitalizare şi infrastructură critică, cu o atenţie deosebită acordată statelor membre de la frontiera estică a Uniunii;
12. exprimă rezerve faţă de propunerea de degresivitate şi plafonare a plăţilor directe, întrucât aceste abordări sunt de natură să diminueze avantajul competitiv al Uniunii şi calitatea vieţii fermierilor şi locuitorilor din mediul rural; evidenţiază importanţa plăţilor directe pentru asigurarea veniturilor lucrătorilor din agricultură, pentru viabilitatea economică a acestui sector şi pentru reînnoirea generaţiilor de lucrători din agricultură;
13. subliniază nevoia de modulare a ratei de cofinanţare pentru regiunile mai puţin dezvoltate care vor trece la categoria de tranziţie, pentru investiţiile din Fondul de coeziune, dezvoltare rurală şi fondurile din domeniul afacerilor interne;
14. indică nevoia de menţinere a regimului de dezangajare din prezent;
15. consideră că Fondul european pentru competitivitate trebuie să funcţioneze şi ca instrument de coeziune economică, nu doar de performanţă, şi solicită identificarea unor mecanisme care să prevină concentrarea excesivă a resurselor într-un număr limitat de state membre, asigurând acces echilibrat pentru toate economiile europene, inclusiv pentru ecosistemele emergente de inovare la nivel regional şi urban;
16. cere ca finanţarea să fie acordată nu doar pe baze de excelenţă şi inovaţie, ci şi industriilor tradiţionale - precum auto, chimică şi metalurgică - care sunt vitale pentru obiectivele strategice ale Uniunii, precum cele din domeniul apărării; subliniază că această abordare va contribui la creşterea competitivităţii Uniunii şi la reducerea dependenţelor strategice faţă de ţări terţe; recomandă menţinerea unui echilibru între cercetarea fundamentală şi cea aplicată, astfel încât progresul ştiinţific să rămână un pilon al inovării pe termen lung;
17. arată că România trebuie să valorifice resursele din Fondul european pentru competitivitate şi programul Orizont Europa prin investiţii în educaţie şi competenţe, în special prin dezvoltarea învăţământului tehnologic dual, a campusurilor regionale şi a alianţelor universitare, prin digitalizare şi parteneriate între mediul universitar şi cel economic;
18. subliniază importanţa finanţării proiectelor cu dublă utilizare - civilă şi militară - de infrastructură sau de mobilitate militară, pentru a lua în considerare realităţile geopolitice de la frontierele estice ale Uniunii şi de la Marea Neagră, şi aminteşte că astfel de proiecte servesc securităţii întregii Uniuni; sprijină precizarea unei flexibilităţi mai mari în privinţa participării întreprinderilor din ţări terţe în astfel de proiecte, îndeosebi cu obiectivul păstrării accesului la tehnologii;
19. subliniază în mod explicit necesitatea orientării investiţiilor către regiunile de la frontiera estică a Uniunii, inclusiv România, în vederea consolidării rezilienţei, securităţii, infrastructurii critice şi capacităţii de răspuns la crize cu impact european precum războiul din Ucraina;
20. recunoaşte creşterea semnificativă a riscurilor şi crizelor, inclusiv de natură geopolitică, energetică, sanitară sau climatică, şi pune un accent sporit pe prevenire, pregătirea populaţiei şi consolidarea rezilienţei în arhitectura noului cadru financiar multianual;
21. este de acord cu necesitatea modernizării sistemului de resurse proprii al Uniunii, cu condiţia menţinerii unui echilibru echitabil între statele membre, a evitării unei poveri disproporţionate asupra statelor cu un nivel mediu de dezvoltare şi a asigurării transparenţei şi controlului parlamentar asupra utilizării fondurilor europene;
22. cere o evaluare a impactului detaliată pentru fiecare resursă, în scopul garantării unei aplicări echilibrate şi predictibile în toate statele membre;
23. arată că autorităţile române susţin menţinerea unei marje suficiente pentru finanţarea politicilor de coeziune, agricultură şi tranziţie verde, esenţiale pentru reducerea disparităţilor regionale;
24. consideră că mecanismul de criză trebuie să asigure acces egal şi rapid pentru toate statele membre, iar împrumuturile să fie direcţionate către proiecte strategice, cu valoare adăugată pentru Uniune;
25. subliniază necesitatea de a analiza impactul asupra priorităţilor naţionale, de către instituţiile implicate în procesul de negociere a viitorului cadru financiar multianual 2028-2034, în scopul asigurării coerenţei şi reprezentării adecvate a intereselor României.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 februarie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
SORIN-MIHAI GRINDEANU
Bucureşti, 18 februarie 2026.
Nr. 6.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
