Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/165 din 4.06.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. constată că:
a) prin noul instrument financiar SAFE se vor furniza statelor membre UE împrumuturi garantate din bugetul Uniunii, într-un volum de până la 150 mld. euro;
b) pentru activarea clauzei derogatorii naţionale (NEC), flexibilitatea avută în vedere acoperă cheltuielile cu apărarea - atât investiţii, cât şi cheltuieli curente - pentru o perioadă de 4 ani, cu considerarea ca an de referinţă a suplimentărilor bugetelor apărării începând din 2021; prin această flexibilitate se creează spaţiu fiscal pentru asigurarea de către statele membre UE a unui procent suplimentar de 1,5% din PIB pentru apărare;
c) prin consolidarea contribuţiei din partea Băncii Europene de Investiţii se vor realiza extinderea categoriilor de eligibilităţi, limitarea restricţiilor pentru proiectele din sectorul apărării şi dublarea plafonului de investiţii anuale până la 2 mld. euro pentru finanţarea de proiecte din domeniul dronelor, securităţii cibernetice, tehnologiilor cuantice, facilităţilor militare, spaţiului şi protecţiei civile;
2. consideră:
a) de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe, că:
(i) eforturile Comisiei vizează crearea de oportunităţi suplimentare (mai ales din perspectivă financiară) pentru statele membre UE menite să faciliteze un efort comun, coordonat şi coerent, de consolidare a apărării europene şi a capacităţii de reacţie la crize şi ameninţări multiple;
(ii) este reliefată necesitatea transformării apărării europene, cu accent pe suplimentarea semnificativă a resurselor alocate în domeniul apărării (prin instrumentul SAFE propus de Comisie, dar şi ca efort coordonat al statelor membre UE prin posibila activare a clauzei de derogare de la Pactul de stabilitate şi creştere), care se produce o dată într-o generaţie;
(iii) statele membre trebuie să abordeze aceste eforturi împreună, să cheltuiască mai eficient şi să investească în industria europeană, promovând nevoia de competitivitate şi susţinând constituirea unei pieţe unice a apărării; prin investiţiile vizate în propriile capacităţi de apărare, Europa ar trebui să ajungă în postura de a-şi creşte contribuţia în cadrul NATO şi de a-şi consolida capacitatea de descurajare;
(iv) propunerile formulate reiau acum mult mai ferm şi argumentat apelurile repetate pentru trecerea la achiziţii colaborative, favorizarea industriilor europene de apărare, atingerea autonomiei strategice şi suveranităţii tehnologice, reducerea dependenţelor, constituirea pieţei unice a apărării;
(v) sunt vizate securizarea aprovizionării, stimularea creşterii pieţei prin cooperări transfrontaliere (care pot diminua costurile şi spori nivelul de interoperabilitate între statele UE, dar şi în cadrul NATO);
b) în conformitate cu Ministerul Apărării Naţionale, că:
(i) în timp ce apartenenţa la NATO este principala garanţie pentru asigurarea apărării colective a statelor europene, UE are de asemenea un rol vital întrucât poate depune eforturi suplimentare prin care să contribuie substanţial la securitatea euroatlantică;
(ii) România sprijină integrarea Ucrainei în baza industrială şi tehnologică de apărare europeană (EDTIB) şi susţine extinderea şi pentru alte state candidate, în special Republica Moldova;
(iii) din perspectiva României, priorităţile industriei UE de apărare ar trebui să acopere: apărarea aeriană, loviturile de precizie în adâncime, războiul electronic, transportul aerian strategic, rachetele şi muniţiile, dronele, sistemele anti-UAS (combaterea dronelor), capabilităţile cibernetice;
(iv) având în vedere situarea ţării noastre în zona Mării Negre, ar trebui acordată o atenţie sporită şi capabilităţilor maritime, mobilităţii militare, protecţiei infrastructurii critice (maritime);
3. subliniază:
a) în convergenţă cu Ministerul Afacerilor Externe, că:
(i) apărarea rămâne o responsabilitate naţională (apărarea colectivă fiind definită şi implementată în cadrul NATO), dar UE poate aduce valoare adăugată acestor eforturi prin instrumentele pe care le deţine sau le va propune;
(ii) cadrul actual conferă României oportunitatea de a valorifica iniţiativele în domeniul apărării la nivelul UE pentru consolidarea celui de-al treilea pilon al triadei NATO-SUA-UE, pe care se bazează securitatea naţională a României, însă accelerarea proceselor la nivelul UE impune o reacţie rapidă în sensul identificării rapide a modalităţilor de cuplare la aceste noi instrumente şi oportunităţi de colaborare (inclusiv pe dimensiunea dual use), precum şi de integrare a industriei naţionale de apărare în cea europeană;
(iii) instrumentele financiare propuse vor fi dedicate majoritar entităţilor industriale şi actorilor cu responsabilităţi pe linia implementării de proiecte de infrastructură, fiind necesară prin urmare creşterea capacităţii de absorbţie a acestora; instrumentul SAFE ar urma să permită implicarea doar a partenerilor care dispun de acorduri de securitate şi apărare cu UE, astfel că există unele sensibilităţi din partea unor aliaţi non-UE care nu dispun sau încă nu dispun de astfel de acorduri; acest aspect ar putea să fie reglat în perspectivă în funcţie de posibile viitoare negocieri cu UE;
b) pe aceeaşi linie cu Ministerul Apărării Naţionale, că:
(i) salută publicarea în Cartea albă a stimulentelor pentru participarea la proiecte comune europene, precum: excluderea cheltuielilor pentru apărare din calculul deficitului, exceptarea de la plata TVA pentru proiectele de colaborare europene, optimizarea directivelor de achiziţie;
(ii) îşi exprimă interesul pentru simplificarea legislaţiei în domeniul apărării printr-o viitoare propunere Omnibus adoptată la nivel european;
(iii) va continua să sprijine iniţiativele ce îşi propun atragerea capitalului privat, inclusiv pe cele menite să faciliteze accesul la finanţare în beneficiul industriilor noastre de apărare;
(iv) ar trebui dedicate resurse suplimentare pentru zona extinsă a Mării Negre, pentru a creşte influenţa UE la nivel regional;
(v) susţine o mai bună corelare între planurile de planificare ale NATO (NATO’s Defence Planning Process) şi planurile de dezvoltare a capabilităţilor la nivel european;
(vi) susţine dezvoltarea parteneriatelor UE cu alte state cu viziuni similare, pentru fructificarea oportunităţilor de îmbunătăţire a lanţurilor globale de aprovizionare cu materii esenţiale pentru industria de apărare;
(vii) colaborarea cu partenerii transatlantici SUA şi Canada în cadrul iniţiativelor de apărare UE rămâne o prioritate pentru securitatea europeană;
(viii) aprofundarea relaţiei cu parteneri non-UE, precum Republica Moldova, Norvegia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, este extrem de importantă.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 iunie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 10 iunie 2025.
Nr. 53.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
