Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă modelul de steag al municipiului Constanţa, judeţul Constanţa, prevăzut în anexa nr. 1.
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale modelului de steag al municipiului Constanţa, judeţul Constanţa, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU INTERIMAR
MARIAN-CĂTĂLIN PREDOIU
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor,
Mihai Diaconu,
secretar de stat
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Marin Ţole,
secretar de stat
Bucureşti, 14 mai 2025.
Nr. 478.
ANEXA 1
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
MODELUL
de steag al municipiului Constanţa, judeţul Constanţa
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale modelului de steag al municipiului Constanţa, judeţul Constanţa
Descrierea modelului de steag
Steagul municipiului Constanţa este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporţia dintre lăţimea şi lungimea drapelului de 2/3, cu câmp de culoare albă, încărcat cu stema municipiului Constanţa în poziţie centrală.
În partea de jos, sub stemă, sunt inscripţionate statutul şi denumirea localităţii „Municipiul Constanţa“, cu litere de culoare neagră.
Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lăţime.
Semnificaţiile elementelor şi ale culorilor modelului de steag
Descrierea stemei
Stema municipiului Constanţa se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, despicat.
În partea dreaptă, în câmp roşu, se află silueta unui far de argint, iar în colţul din dreapta sus un soare de aur, ieşind.
În partea stângă, în câmp verde, se află un personaj feminin îmbrăcat cu un chiton cu mâneci şi care poartă un văl; părul este coafat după moda Romei antice şi pe cap poartă o diademă. Personajul ţine în mâna stângă un corn al abundenţei plin cu fructe, iar mâna dreaptă este poziţionată pe echea unei corăbii. Personajul feminin are lângă piciorul stâng o imagine simbolică a Pontului Euxin, care reprezintă torsul, mult micşorat, al unui personaj masculin, nud, ieşind din valurile mării. Personajul masculin este încoronat, poartă plete şi barbă şi se sprijină cu mâna stângă de prova unei corăbii, ieşind. Capul îi este întors trei sferturi spre dreapta, privind spre personajul feminin, parcă cerând ajutorul, totul de aur.
În vârful scutului se află trei fascii subţiri undate de argint, trecând dintr-o partiţie în alta.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu şapte turnuri crenelate.
Semnificaţiile elementelor însumate
Farul face trimitere la Farul Genovez, monument de referinţă pentru evoluţia istorică a Constanţei. Farul a fost construit în secolul al XIX-lea pe locul vechiului far, ridicat de negustorii genovezi, ajunşi în Marea Neagră, în secolul al XIII-lea. Amplasat pe faleza sudică, el a funcţionat până la inaugurarea portului modern, în anul 1913.
Imaginea cu cele două personaje este inspirată de grupul statuar descoperit la Constanţa în anul 1962, care îi reprezintă pe zeiţa Fortuna şi zeul Ponthos. Această imagine a devenit emblematică pentru continuitatea dintre Tomisul antic şi Constanţa modernă. Statuia se află la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi reprezintă o imagine a zeiţei Fortuna, unică în lume.
Coroana murală de argint cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.
Culoarea albă transmite puritate, curăţenie şi neutralitate.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
