Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 403 din 13 mai 2014  privind aprobarea stemelor comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac şi Topolovăţu Mare, judeţul Timiş    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂRE nr. 403 din 13 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac şi Topolovăţu Mare, judeţul Timiş

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 382 din 23 mai 2014

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    ARTICOL UNIC
    (1) Se aprobă stemele comunelor Becicherecu Mic, Margina, Nădrag, Pesac şi Topolovăţu Mare, judeţul Timiş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.
    (2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.
    (3) Anexele nr. 1.1-1.5 şi 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.


                    PRIM-MINISTRU
                  VICTOR-VIOREL PONTA

                          Contrasemnează:
                        ──────────────────
                         Viceprim-ministru,
                  ministrul dezvoltării regionale
                   şi administraţiei publice,
                      Nicolae-Liviu Dragnea


    Bucureşti, 13 mai 2014.
    Nr. 403.


    ANEXA 1.1

                              STEMA
                comunei Becicherecu Mic, judeţul Timiş

----------
    NOTĂ(CTCE)
    Stema comunei Becicherecu Mic, judeţul Timiş, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 23 mai 2014, la pagina 9, (a se vedea imaginea asociată).


    ANEXA 2.1

                    DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
        elementelor însumate ale stemei comunei Becicherecu Mic, judeţul Timiş

    Descrierea stemei
    Stema comunei Becicherecu Mic, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat în curmeziş.
    În partea superioară, în câmp albastru, se află un cap de înger de argint, flancat în dextra sus de un soare de aur şi în senestra sus de o semilună de aur.
    În vârful scutului, în câmp albastru, se află o barză păşind spre dreapta flancată de două fire de trestie, având sub picioare 3 peşti orientaţi spre dreapta, dispuşi 2: 1, toate de argint.
    În dreapta, în câmp verde, se află un personaj în picioare purtând straie preoţeşti, cu barbă şi capul descoperit, ţinând în mâna dreaptă o pană şi în cea stângă o carte deschisă, toate de aur.
    În stânga, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de aur.
    Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

    Semnificaţiile elementelor însumate
    Capul de înger este preluat din compoziţia vechii peceţi a comunei, folosită în anii 1700 (identificată în anul 1804).
    Soarele şi luna simbolizează semnele şvabilor bănăţeni care au colonizat localitatea.
    Barza, preluată din altă pecete folosită după anul 1830, şi peştii evocă mulţimea de bălţi care au existat pe arealul comunei, precum şi o veche denumire a acesteia, "Pescăreţu Mic".
    Personajul în straie preoţeşti evocă faptul că aici s-a născut şi este înmormântat preotul învăţător Dimitrie Ţichindeal.
    Mănunchiul de spice simbolizează ocupaţia principală a locuitorilor, agricultura.
    Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


    ANEXA 1.2

                                STEMA
                     comunei Margina, judeţul Timiş

----------
    NOTĂ(CTCE)
    Stema comunei Margina, judeţul Timiş, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 23 mai 2014, la pagina 9, (a se vedea imaginea asociată).


    ANEXA 2.2

                        DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
        elementelor însumate ale stemei comunei Margina, judeţul Timiş

    Descrierea stemei
    Stema comunei Margina, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
    În şef, în câmp auriu, se află un corb negru "ieşind în zbor înalt", cu ochiul de argint, purtând în cioc un inel roşu.
    Partea inferioară, în câmp roşu, crenelată sus, conţine două grupuri de câte 4 ferestre negre, care flanchează o grapă de argint aşezată în romb, compusă din 8 bârne unite.
    Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

    Semnificaţiile elementelor însumate
    Corbul cu inel în cioc evocă faptul că una dintre rădăcinile marii familii a Corvineştilor a pornit de aici (mama lui Ioan de Hunedoara s-a născut în această localitate), aflându-se pe blazonul Corvineştilor.
    Crenelurile simbolizează faptul că aici se găsea cetatea "Castellum Marschina".
    Cele 8 ferestre din zidul cetăţii reprezintă cele 8 sate componente ale comunei.
    Grapa simbolizează măiestria meşterilor lemnari. În arealul comunei se află 5 biserici şi mai multe case de lemn declarate monumente de arhitectură aparţinând patrimoniului naţional.
    Cele 8 bârne formează 9 casete, reluând ideea unităţii locuitorilor comunei.
    Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


    ANEXA 1.3

                                STEMA
                     comunei Nădrag, judeţul Timiş
----------
    NOTĂ(CTCE)
    Stema comunei Nădrag, judeţul Timiş, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 23 mai 2014, la pagina 10, (a se vedea imaginea asociată).


    ANEXA 2.3

                       DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
         elementelor însumate ale stemei comunei Nădrag, judeţul Timiş

    Descrierea stemei
    Stema comunei Nădrag, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
    În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află un brad verde.
    În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află un cap de cerb de aur.
    În partea inferioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un brâu undat de argint, având deasupra un peşte de argint.
    În partea inferioară, în stânga, în câmp argintiu, se află două puşti negre de vânătoare în săritoare.
    Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

    Semnificaţiile elementelor însumate
    Bradul, capul de cerb şi puştile simbolizează bogăţia silvică, cinegetică a zonei şi practicarea turismului de vânătoare.
    Brâul undat reprezintă hidrografia zonei, iar peştele face referire la piscicultură.
    Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


    ANEXA 1.4

                                STEMA
                     comunei Pesac, judeţul Timiş

----------
    NOTĂ(CTCE)
    Stema comunei Pesac, judeţul Timiş, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 23 mai 2014, la pagina 10, (a se vedea imaginea asociată).


    ANEXA 2.4

                        DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
          elementelor însumate ale stemei comunei Pesac, judeţul Timiş

    Descrierea stemei
    Stema comunei Pesac, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
    În dreapta, în câmp negru, se află un leu agăţat, armat şi limbat, purtând în mâna dreaptă un paloş, iar în stânga un şnur cu 6 ciucuri şi unul sus, cu buclă, toate de argint.
    Partea stângă este împărţită în pătrate (cu latura de 1/4 din lăţimea totală a scutului, 6 întregi şi 3 tăiate de conturul scutului), dispuse în şah, verde şi auriu. Pătratele verzi conţin o plantă de aur, cu 3 rădăcini, două frunze şi o floare.
    Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

    Semnificaţiile elementelor însumate
    Leul evocă blazonul familiei episcopului Josef Bajzath, a cărui feudă a fost satul pe care s-a întemeiat localitatea. Şnurul indică rangul de episcop al proprietarului.
    Împărţirea în pătrate evocă parcelarea şi vinderea către localnici a pământului.
    Planta din pătratele verzi reprezintă bogăţia legumicolă a zonei, prin răsadurile folosite de localnici la recoltele timpurii.
    Câmpul negru din dreapta, evocă lungul doliu al locuitorilor după primul război mondial, când au murit foarte mulţi bărbaţi.
    Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


    ANEXA 1.5

                                    STEMA
                  comunei Topolovăţu Mare, judeţul Timiş

----------
    NOTĂ(CTCE)
    Stema comunei Topolovăţu Mare, judeţul Timiş, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 23 mai 2014, la pagina 11, (a se vedea imaginea asociată).


    ANEXA 2.5

                        DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
       elementelor însumate ale stemei comunei Topolovăţu Mare, judeţul Timiş

    Descrierea stemei
    Stema comunei Topolovăţu Mare, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu albastru, flancat de două contururi de argint cu solzi. Cele două contururi de argint sunt legate la mijloc printr-o bară îngustă de argint. Bara este flancată dreapta sus-stânga jos de mici dreptunghiuri de aur inegale.
    În partea superioară, în stânga, se află un mănunchi de spice flancat dreapta-stânga de câte o ramură de stejar cu 3 frunze şi două ghinde toate de aur.
    În partea inferioară, în dreapta, se află o cetate de aur cu 4 turnuri, două în faţă, două în planul doi, cu intrare şi 4 ferestre boltite.
    Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

    Semnificaţiile elementelor însumate
    Brâul conturat reprezintă cele două râuri, Timiş şi Bega, care traversează localitatea.
    Bara flancată de dreptunghiuri simbolizează nodul hidrotehnic Topolovăţ, care deversează apele din râul Bega în râul Timiş, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
    Mănunchiul de spice indică faptul că zona este preponderent agrară.
    Ramurile de stejar simbolizează pădurea de stejar aflată pe raza comunei.
    Cetatea este preluată din vechiul sigiliu al localităţii Ictar.
    Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                        ____________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016