Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTĂRÂRE nr. 39 din 9 septembrie 2014  pentru Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Raport privind punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor COM (2014) 209    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 HOTĂRÂRE nr. 39 din 9 septembrie 2014 pentru Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Raport privind punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor COM (2014) 209

EMITENT: ADUNAREA DEPUTAŢILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 666 din 10 septembrie 2014

    În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,

    Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

    ARTICOL UNIC
    Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/238 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 12 iunie 2014,
    1. Camera Deputaţilor salută continuitatea în elaborarea unui cadru global şi bazat pe elemente concrete în privinţa integrării romilor, corelat în mod clar cu strategia Europa 2020. Cadrul UE reprezintă un numitor comun pentru toate statele membre, care au la rândul lor obligaţia de a-l adapta fiecărei situaţii naţionale.
    2. Camera Deputaţilor constată că prezentul raport evidenţiază pentru prima dată progresele înregistrate în cele patru domenii-cheie: educaţie, ocupare a forţei de muncă, sănătate şi locuinţe, precum şi în ceea ce priveşte combaterea discriminării şi utilizarea fondurilor. De asemenea, în cadrul acestuia sunt evaluate progresele înregistrate la nivelul UE.
    3. Camera Deputaţilor ia act şi subscrie punctelor de vedere ale Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care subliniază că din concluziile raportului se desprinde faptul că primul pas către o schimbare pozitivă în viaţa romilor a fost făcut atunci când fiecare stat membru şi-a elaborat propria strategie naţională de integrare a romilor, având ca punct de plecare cadrul UE 2011.
    4. Camera Deputaţilor reaminteşte că Guvernul României a adoptat în decembrie 2011 Strategia de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, care înlocuieşte documentele de politici publice pentru romi adoptate până în 2011.
    5. Camera Deputaţilor subliniază că, în cadrul implementării incluziunii sociale a cetăţenilor români de etnie romă, a supus dezbaterilor în comisiile sale permanente proiectul de lege privind înfiinţarea Fundaţiei "Proiect Ferentari" (lege aflată în procedura de reexaminare, la cererea preşedintelui României, care are ca obiect de reglementare înfiinţarea fundaţiei mai sus amintite, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, fundaţie al cărei scop îl constituie derularea unor proiecte, programe şi activităţi ce vizează incluziunea socială a cetăţenilor români de etnie romă).
    6. Camera Deputaţilor ia act şi subscrie punctelor de vedere ale Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care susţine că în cadrul strategiei europene ar putea fi luate în considerare următoarele aspecte:
    a) crearea structurilor etnocomunitare, formate din reprezentanţi ai comunităţii, aleşi prin vot direct sau confirmaţi, în cazul funcţionarilor romi, şi create în vederea luării unor decizii cât mai aproape de comunitate (subsidiaritate etnocomunitară). Fiecare structură etnocomunitară va putea propune şi aproba măsurile de dezvoltare şi management comunitar, va monitoriza situaţia romilor din localitatea/judeţul/regiunea de dezvoltare respectivă, modul de implementare a politicilor publice dedicate romilor şi va elabora o bază de date referitoare la comunităţile rome, migraţia romilor, ca premisă a dezvoltării unor strategii ample, pe termen mediu şi lung;
    b) cooperarea şi parteneriatul cu administraţia publică, dezvoltarea relaţiilor cu instituţiile europene şi diaspora romă (lobby, advocacy, monitorizare):
    - creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin înfiinţarea structurilor regionale şi judeţene, transferul de responsabilităţi decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului subsidiarităţii;
    - creşterea eficienţei instituţionale şi creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii aparţinând minorităţii romilor în special, respectiv creşterea calităţii şi accesului minorităţii romilor la servicii publice;
    - crearea unei agenţii europene pentru incluziunea romilor, care să gestioneze toate problemele minorităţii rome din toate statele UE;
    c) în privinţa rezolvării problemelor legate de rasism, discriminare şi xenofobie ar trebui adoptate "acţiuni pozitive" în toate statele europene în care trăiesc romi. Acest lucru ar fi necesar pentru a asigura o egalitate de şanse reală. Principiul egalităţii de tratament nu împiedică un stat să menţină sau să adopte măsuri specifice destinate prevenirii ori compensării dezavantajelor care au la bază originea rasială sau originea etnică, măsuri care să vizeze saltul de la o cultură populară slab alfabetizată la o cultură modernă, integratoare în setul de valori ale contemporaneităţii;
    d) adoptarea unor politici publice specifice:
    - strategia europeană, naţională şi/sau regională ar trebui să aibă ca obiective garantarea egalităţii şi integrării romilor şi/sau nomazilor în viaţa socială, economică şi politică, promovarea autonomizării şi consolidării capacităţilor grupurilor sociale vizate, sensibilizarea ansamblului societăţii faţă de cultura şi modul de viaţă a/al romilor şi/sau nomazilor, garantarea respectării identităţii romilor şi/sau nomazilor şi asigurarea unei protecţii eficiente împotriva rasismului. Politicile publice referitoare la romi şi/sau nomazi ar trebui să fie elaborate pe baza următoarelor principii:
    ● continuarea unei abordări fondate pe drepturi globale, dinamice şi integrate;
    ● recunoaşterea diversităţii comunităţilor de romi şi/sau nomazi şi a necesităţilor lor, care cer răspunsuri variate şi flexibile;
    ● favorizarea participării romilor şi/sau nomazilor ca o componentă esenţială a strategiilor care îi vizează la toate stadiile, de la elaborare până la punerea în acţiune a implementării, monitorizării şi evaluării şi a promovării consolidării capacităţilor comunităţii;
    ● asigurarea unei monitorizări eficiente a implementării strategiei prin repere şi criterii clar definite pentru a obţine cele mai bune rezultate;
    ● o legislaţie comună care să impună autorităţilor responsabilitatea de a promova egalitatea şi nediscriminarea şi de a aloca resursele necesare pentru ca aceasta să devină posibilă;
    ● abordarea problemelor romilor din spaţiul european ar trebui să se fundamenteze pe o evaluare a necesităţilor, profundă şi ştiinţific determinată, realizată de autorităţi, dar care să ţină cont de organizaţiile rome active pe teren;
    ● efectuarea unui set de recensăminte la nivelul statelor membre UE, care să identifice situaţia reală a romilor, în vederea adoptării unui set coerent de politici publice;
    ● politicile publice pentru romi şi/sau nomazi ar trebui să includă o revizuire a practicilor legislative şi administrative existente, pentru a garanta o implementare coerentă;
    ● bugetul de stat ar trebui să prevadă resurse financiare suficiente, în măsura posibilităţii pe termen lung, pentru a garanta implementarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice pentru romi;
    ● guvernele ar trebui să furnizeze un suport bugetar durabil în favoarea participării romilor şi/sau nomazilor la elaborarea, implementarea, monitorizarea strategiei;
    ● autorităţile locale şi/sau regionale ar trebui să includă acţiuni specifice destinate ameliorării condiţiilor de viaţă a romilor şi/sau nomazilor în planificarea bugetară locală şi/sau regională pentru a garanta o finanţare suficientă pentru implementare;
    ● diferitele politici publice destinate ameliorării situaţiei romilor ar trebui să fie adoptate prin intermediul unui text juridic, lege în plan naţional, directivă în plan european, pentru a asigura durabilitatea acestora;
    ● ar trebui folosit un dispozitiv de implementare suficient de finanţat şi dotat cu personal la scară europeană, naţională, regională şi locală;
    e)dezvoltarea cooperării dintre instituţiile româneşti responsabile de gestionarea migraţiei şi cele relevante din ţările de destinaţie, cu scopul realizării unei diagnoze privind evoluţia ponderii migranţilor de etnie romă în sectorul informal şi cu locuire insalubră, şi implementarea unor măsuri în funcţie de rezultatele acestei diagnoze:
    ● reinserţia migranţilor întorşi în ţară pe piaţa locală a muncii;
    ● clarificarea drepturilor şi obligaţiilor şi evidenţierea beneficiilor pozitive ale diversităţii şi societăţii multiculturale, în vederea realizării unei schimbări bazate pe respect mutual între minorităţile etnice, emigranţi şi ceilalţi cetăţeni europeni;
    ● în vederea întreruperii ciclului de transmitere a sărăciei şi excluziunii către generaţiile următoare se impune asigurarea unui cadru care să ofere şanse egale pentru toţi copiii în sistemul educaţional;
    ● ameliorarea situaţiei materiale a copiilor implică creşterea venitului familiei prin sprijin direct - fie financiar, fie sub forma furnizării unor servicii sociale de bază -, precum şi prin măsuri de facilitare a accesului ambilor părinţi la piaţa forţei de muncă;
    ● monitorizarea cu ajutorul unor indicatori care să măsoare efectele programelor naţionale sau interstatale cu privire la romi;
    ● acţiuni ferme din partea instituţiilor europene care să preseze actori statali în luarea unor decizii care să sporească participarea activă a romilor în societăţile în care trăiesc.
    7. Camera Deputaţilor precizează că în România, ca şi în alte state membre, s-au făcut eforturi considerabile pentru integrarea romilor sedentari, însă doar strategiile naţionale nu sunt suficiente pentru rezolvarea cu succes a problemelor acestora, mai ales a romilor nomazi.
    8. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene, ţinând cont de problematica şi cerinţele prezentate mai sus, introducerea pe agenda de lucru a unei dezbateri privind realizarea unei strategii inovatoare axate pe recunoaşterea etniei rome ca etnie europeană, în scopul promovării unui set de principii care să stea la baza elaborării unui proiect unic european dedicat acestei minorităţi, şi nu doar un cadru pentru strategiile naţionale de integrare a romilor cum există în prezent.

    Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


                        PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                             VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

    Bucureşti, 9 septembrie 2014.
    Nr. 39.
                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016