Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 pentru acordarea încrederii Guvernului
Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 23 iunie 2025 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Ilie-Gavril Bolojan, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 23 iunie 2025, în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 (1) Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 2 Începând cu data depunerii jurământului şi până la încetarea mandatului de ministru al finanţelor, domnul Nazare Alexandru se suspendă din funcţia de membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 23 iunie 2025.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, VASILE-DANIEL SUCIU p. PREŞEDINTELE SENATULUI, MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 23 iunie 2025. Nr. 25. ANEXA 1 LISTA Guvernului României 1. Ilie-Gavril Bolojan - prim-ministru 2. Marian Neacşu - viceprim-ministru 3. Tánczos Barna - viceprim-ministru 4. Michael-Dragoş Anastasiu - viceprim-ministru 5. Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne 6. Liviu-Ionuţ Moşteanu - viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale 7. Ciprian-Constantin Şerban - ministrul transporturilor şi infrastructurii 8. Alexandru Nazare - ministrul finanţelor 9. Radu Marinescu - ministrul justiţiei 10. Florin-Ionuţ Barbu - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale 11. Bogdan-Gruia Ivan - ministrul energiei 12. Alexandru-Florin Rogobete - ministrul sănătăţii 13. Dragoş-Nicolae Pîslaru - ministrul investiţiilor şi proiectelor europene 14. Daniel-Ovidiu David - ministrul educaţiei şi cercetării 15. Oana-Silvia Ţoiu - ministrul afacerilor externe 16. Diana-Anda Buzoianu - ministrul mediului, apelor şi pădurilor 17. Petre-Florin Manole - ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale 18. Radu-Dinel Miruţă - ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului 19. Cseke Attila-Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei 20. Demeter András István - ministrul culturii
ANEXA 2 PROGRAM DE GUVERNARE PSD-PNL-USR-UDMR-Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor 2025-2028
Preambul România se află într-un moment decisiv pentru parcursul său către un nou ciclu de dezvoltare. În faţa provocărilor economice, geopolitice şi sociale, ţara noastră are nevoie de un Guvern puternic, care îşi asumă implementarea unor reforme structurale fundamentale, bună guvernare, dezvoltarea României, respectul pentru cetăţeni şi consolidarea democraţiei. Refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea şi continuarea investiţiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediu de afaceri şi menţinerea coeziunii şi solidarităţii sociale sunt, totodată, obiective de maximă urgenţă. Din acest motiv, s-a căutat şi reuşit crearea unei largi majorităţi proeuropene, formate din PNL, PSD, USR, UDMR şi Grupul minorităţilor naţionale. Această majoritate nu este rezultatul unei înţelegeri de conjunctură, ci expresia unei responsabilităţi asumate în faţa cetăţenilor României şi a partenerilor externi: aceea de a implementa reforme profunde, chiar şi atunci când acestea presupun costuri politice, de a garanta stabilitatea ţării şi de a menţine orientarea euroatlantică a României. Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali: • ordine în finanţele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice şi pentru recâştigarea încrederii investitorilor, a pieţelor şi a cetăţenilor; • bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administraţie eficientă, responsabilă şi adaptată nevoilor actuale; • respect pentru cetăţeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate şi politici sociale oneste, care susţin munca, nu dependenţa.
Acest program reprezintă viziunea, dar şi baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate şi eficienţă. Ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare. Dar în absenţa lor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranţă fiscal-bugetară şi ar risca să piardă contactul cu direcţia europeană a dezvoltării. Totodată, eforturile realizate în această perioadă vor constitui o bază solidă pentru dezvoltarea României. În faţa instabilităţii externe şi a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, prin criterii de performanţă, fără privilegii. În următorii ani, România are şansa de a deveni un stat modern, predictibil şi respectat - înăuntrul graniţelor sale şi în afara lor. Această şansă depinde de voinţa noastră comună de a face ceea ce trebuie făcut şi de a spune lucrurilor pe nume.
Ordine în finanţele publice Primul pilon vizează punerea în ordine a finanţelor publice. România nu mai poate funcţiona cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9% şi cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ţine cont de venituri. Vom începe prin a reduce deficitul prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă. Corecţia bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: „Toată lumea plăteşte.“ În paralel, întărim capacitatea statului de a colecta venituri. ANAF, Antifrauda şi Vama vor fi scoase din orice algoritm politic şi reorganizate. Vor funcţiona pe bază de indicatori clari, digitalizare completă şi controale bazate pe analiză de risc realizate pe volume mari de date. Combaterea evaziunii fiscale va deveni o prioritate. Vom criminaliza evaziunea fiscală şi cea în formă organizată, vom revizui legislaţia privind insolvenţa şi vom interveni ferm în sectoarele cu evaziune structurală - de la importurile de produse agroalimentare şi petrol la cele privind importurile în relaţia cu Asia prin Vămi şi Portul Constanţa. În acelaşi timp, renunţăm la o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fără să prevadă termene de valabilitate. Facilităţile au sens pentru anumite perioade, cu obiective precise, cu monitorizarea rezultatelor şi mai ales dacă reduc dezechilibrele balanţei comerciale şi rezultatul este fiscalizat şi parte a unei viziuni de ansamblu. Toate excepţiile şi facilităţile fiscale vor fi evaluate şi eliminate dacă nu produc efecte economice clare. Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portiţele sau scutiri arbitrare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende şi proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu preţurile din piaţa imobiliară şi pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR. Pentru partea de cheltuieli, vom evalua şi prioritiza investiţiile. Programele de sprijin vor fi reevaluate pentru a prioritiza măsuri care conduc la echilibrarea balanţei comerciale, cu excepţia celor care contribuie la creşterea exporturilor, reducerea importurilor şi la creşterea valorii adăugate în economie. În sfârşit, vom pune capăt dublei măsuri în salarizare şi pensii. Vom valorifica mai eficient resursele naturale ale ţării, prin stabilirea corectă a redevenţelor şi întărirea capacităţii de control a ANRM.
Bună guvernare Al doilea pilon priveşte reforma profundă a statului. România are un aparat administrativ supradimensionat, fragmentat şi, adesea, nefuncţional. Acest lucru nu este doar ineficient, este şi costisitor. Vom începe cu administraţia centrală. Aici vor avea loc fuziuni, comasări, desfiinţări şi reduceri de personal. Vom elimina sporurile aberante, vom aplica o grilă de salarizare unitară şi vom introduce criterii clare de performanţă. Fiecare minister şi agenţie vor fi supuse unui proces periodic de evaluare. În administraţia locală vom introduce scheme de personal maximale şi alocări bugetare în funcţie de performanţă. Autorizaţiile de construire, colectarea impozitelor, raportarea corectă a populaţiei - toate vor deveni criterii de alocare fonduri de la bugetul central. Conform principiului - Resurse umane şi logistice dimensionate eficient şi utilizate la comun, un exemplu este Poliţia locală care va fi regândită şi dimensionată în raportul cu populaţia şi într-o colaborare pentru partajare resurse cu Poliţia Română. Reforma companiilor de stat este esenţială. Vom elimina consiliile de administraţie supradimensionate, vom reduce drastic posturile politizate şi vom închide companiile cu pierderi cronice. Cele profitabile vor contribui la buget, nu vor alimenta sinecuri. Vom lista mai multe companii la bursă şi vom introduce audituri de active reale pentru a le putea valorifica, oferindu-le administraţiilor locale sau investitorilor care pot produce valoare adăugată cu acestea. Vom modifica legile de funcţionare ale autorităţilor autofinanţate (ANCOM, ASF etc.), plafonând salariile şi reducând personalul de suport. Iar în educaţie vom introduce o normă didactică realistă, corelată cu performanţa şi vom regândi sistemul de burse, concomitent cu creşterea performanţei şcolare. Aceasta este direcţia pe care ne-o asumăm prin programul de guvernare: un stat cu un echilibru bugetar, care asumă reformele necesare şi care acţionează după reguli clare şi criterii de performanţe obiective.
Respect pentru cetăţeni Al treilea pilon este despre modul în care statul se raportează la cetăţeni. Respectul nu înseamnă doar politeţe instituţională, deşi este extrem de importantă şi aceasta, ci şi echitate, corectitudine şi servicii publice decente. Vom elimina privilegiile nemeritate. Vom susţine meritocraţia şi salarizarea în funcţie de performanţă. Sistemul sanitar va fi reformat în profunzime. Vom reduce paturile de spitalizare continuă acolo unde nu sunt justificate, vom încuraja consorţiile de spitale şi vom aloca resurse în funcţie de eficienţă. Contractele cu sistemul privat vor presupune condiţii clare: minimum 80% personal angajat propriu cu normă întreagă. Vom elimina scutirile nejustificate în CASS, vom extinde baza de contribuabili şi vom aplica sancţiuni severe pentru medici şi pacienţi care fraudează sistemul. La fel, vom regândi ajutoarele sociale: acestea vor fi acordate doar acolo unde nu există locuri de muncă, iar persoanele care refuză plata impozitelor îşi vor pierde parţial beneficiile. Respectul înseamnă şi predictibilitate. Vom reglementa corect pensionările, vom combate pensionările anticipate nejustificate şi vom aplica un regim fiscal coerent pentru toţi cetăţenii, fie că sunt angajaţi, antreprenori sau liber profesionişti. În ciuda provocărilor cu care ne confruntăm astăzi şi a contextului complicat în care ne găsim, România merită un proiect de ţară realist şi corect. Un proiect pe care îl va putea dezvolta, dacă, împreună, instituţiile statului, clasa politică, societatea în ansamblu vor înţelege să conlucreze şi să sprijine un salt substanţial al dezvoltării şi modului de a face politică şi administraţie. Dacă privim din perspectiva următorilor doi, trei sau chiar patru ani, România trebuie să fie mai puternică şi sigură, cu o economie care poate şi trebuie să crească în volum şi complexitate, cu instituţii reformate şi respect pentru cetăţeni.
Principiile generale pentru reforma statului şi buna guvernare I. Direcţii de acţiune 1. Autoritate în actul de guvernare 2. Pachet legislativ care să permită reforma statului 3. Reforma administraţiei publice centrale: fuziuni, comasări, desfiinţări 4. Corecţia bugetară echitabilă 5. Eliminarea privilegiilor 6. Toate partidele din coaliţie participă la reforme 7. Performanţă şi responsabilitate în managementul public 8. Reforma administraţiei publice locale şi descentralizare 9. Corectarea nedreptăţilor şi inechităţilor 10. Respect şi onestitate pentru cetăţeni şi companii
II. Creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale 1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării, indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc 2. Înăsprirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi executării silite - criminalizarea evaziunii fiscale 3. Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale 4. Legea insolvenţei modificată - înăsprirea regimului şi evitarea insolvenţelor în cascadă 5. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume şi fructe, importuri în relaţia cu Asia (Portul Constanţa, Vămi) 6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii 7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariurilor şi a tranzacţiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării şi taxării către autorităţile locale 8. Taxarea câştigurilor din criptomonede şi a celor de la bursă 9. Taxarea închirierii proprietăţilor pe termen scurt 10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media 11. Eliminarea facilităţilor de TVA la tranzacţiile imobiliare 12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităţilor care beneficiază de programe de sprijin guvernamental 13. Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora 14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerţul electronic, aerian 15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată 16. Reducerea deductibilităţii pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (de exemplu, cheltuieli de consultanţă a companiilor-mamă pentru sucursale etc.)
III. Consolidare fiscală 1. Măsuri propuse a) reaşezarea TVA la două cote; b) creşterea accizelor; c) impunere CASS la pensiile mari; d) creştere impozit pe dividende; e) impozit pe proprietate corelat cu valoarea reală (jalon PNRR); f) taxa ecologică (jalon PNRR); g) taxa de rovinietă actualizată.
2. Plafonarea pensiilor şi salariilor
IV. Analiza şi prioritizarea proiectelor de investiţii 1. Prioritizarea programelor de investiţii din bugetul naţional a) introducerea cofinanţării APL-uri, în funcţie de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiţii; b) reevaluarea şi prioritizarea programelor de investiţii; c) introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (de exemplu, număr de locuitori, spor natural, număr de autorizaţii de construcţie); d) evaluarea utilizării proiectelor finalizate (de exemplu, număr racordaţi la reţele de apă, canalizare etc.); e) standarde de cost revizuite.
2. Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale: a) restrângerea schemelor, cu excepţia celor care cresc exporturi, scad importuri şi creează valoare adăugată (de exemplu, procesarea produselor agricole etc.)
3. Evaluarea şi eşalonarea proiectelor din programul „Anghel Saligny“.
V. Reforma administraţiei locale 1. Măsuri 2025: a) Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populaţia, conforme ultimului recensământ b) Grile de salarizare naţionale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii c) Scheme de personal maximale d) Stimularea performanţei (de exemplu, alocări în funcţie de gradul de încasare a impozitelor, responsabilizarea în autorizaţii pentru a construi şi stabili corect impozitele) e) Coordonare şi colaborare eficientă între Poliţia Locală şi Poliţia Naţională f) Creşterea capacităţii de încasare a impozitelor g) Transferarea reţelelor de utilităţi publice neautorizate către operatorii regionali autorizaţi
VI. Modificarea legislaţiei generale care să susţină reformele 1. Revizuirea statutului funcţionarilor publici şi al celor parlamentari 2. Revizuirea Codului muncii 3. Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcţionarilor, mai simplu şi direct legat de indicatorii de performanţă ai managementului, respectiv cu impact direct în relaţia de muncă cu instituţia 4. Dezvoltarea unui sistem mai simplu şi mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanţă pentru conducerile instituţiilor 5. Revizuirea legii dialogului social 6. Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate
VII. Restructurarea companiilor de stat 1. Consilii de supraveghere sau administraţie formate din profesionişti 2. Reducerea CA-urilor, comitetelor şi consiliilor de supraveghere 3. Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură 4. Transparenţă (de exemplu, CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.) 5. Limitarea indemnizaţiilor şi a salarizării în raport cu responsabilităţile/indicatorii de performanţă 6. Indicatori de performanţă urmate de demiteri pentru neîndeplinirea acestora 7. Reducerea subvenţiilor şi creşterea eficienţei 8. Auditarea activelor 9. Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (de exemplu, cifra de afaceri care nu creşte cu inflaţia, capital propriu negativ etc.) 10. Listarea la bursă a mai multor companii de stat.
VIII. Reforma autorităţilor autofinanţate 1. Reformarea ANCOM, ASF etc. 2. Modificarea legilor de funcţionare 3. Limitarea salarizării 4. Reducerea personalului-suport 5. Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piaţă.
IX. Reforma administraţiei publice centrale 1. Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (de exemplu, crearea unui departament digital, în subordinea prim-ministrului, care să coordoneze toate eforturile, să decidă şi să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date şi soluţii digitale, dedicate administraţiei centrale) 2. Calculul corect al personalului şi reducerea acestuia acolo unde se impune 3. Reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate 4. Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor 5. Eficienţă în educaţie. Normă didactică mărită şi redimensionarea burselor concomitent cu creşterea performanţei.
X. Performanţă mai bună în sănătate 1. Creşterea performanţei spitalelor: a) reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă; b) plata în funcţie de performanţă pentru medici; c) reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii; d) numirea şefilor de secţii de către manageri, nu de către universităţi. Contracte de performanţă; e) consorţii de spitale şi achiziţii comune pentru materiale primare.
2. Creşterea bazei de plătitori la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi eliminarea excepţiilor: a) descurajarea acordării de concedii medicale fictive; b) creşterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepţiilor şi prin aplicarea CASS la pensiile mari.
3. Creşterea ponderii medicamentelor generice şi respectarea ghidurilor de tratament 4. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS: a) reducerea centrelor de permanenţă din mediul urban; b) sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minimum 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă; c) rezidenţii în sistem privat vor fi plătiţi parţial de unitatea medicală; d) desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfăşoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activităţi medicale în alte unităţi sanitare; e) convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare şi servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare şi paleaţie.
XI. Mai mulţi angajaţi în economie 1. Descurajarea nemuncii şi creşterea numărului de oameni care muncesc: a) reducerea perioadei de şomaj; b) reglementarea acordării concediilor medicale şi sancţiuni pentru medicii care acordă concedii medicale fictive; c) stoparea creşterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap; d) ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă; e) eliminarea excepţiilor în vederea pensionării anticipate.
XII. Resurse naturale valorificate mai bine 1. Analiza şi stabilirea corectă a redevenţelor 2. Creşterea capacităţii de control a ANRM
XIII. Reforma pensiilor speciale 1. Creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani 2. Legi de salarizare noi care să prevină procesele şi calculul incorect al salariilor 3. Sentinţe unitare şi criterii de performanţă în justiţie 4. Limitarea câştigurilor din pensiile necontributive 5. Reclasificarea personalului din instituţii în vederea calculului vârstei de pensionare
Priorităţi guvernamentale pe arii sectoriale FINANŢE Obiective generale Ministerul Finanţelor va reprezenta în următorii ani pilonul central al reformei administraţiei publice şi al garantării sustenabilităţii economice a României. Rolul său va fi esenţial în reaşezarea politicii fiscale şi bugetare pe baze echilibrate, predictibile şi transparente, într-un context marcat de presiuni inflaţioniste, de ajustarea deficitului bugetar şi de obligaţiile asumate prin PNRR şi Semestrul European. Ministerul va conduce procesul de reformă structurală a aparatului bugetar, de digitalizare a relaţiei stat-contribuabil şi de reorganizare a cheltuielilor publice în funcţie de impactul socioeconomic real. Va deveni actorul principal în consolidarea încrederii în mecanismele fiscale ale statului, prin politici bazate pe evidenţă, eficienţă în colectare, reducerea risipei şi parteneriate solide cu mediul privat şi autorităţile locale. Direcţiile de acţiune se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul PNRR, cu Pactul de stabilitate şi creştere şi cu obiectivele de convergenţă economică stabilite la nivel european.
Reforme/Reorganizări/Comasări 1. Reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului şi ale ANAF/AVR, care va include comasarea direcţiilor redundante, clarificarea atribuţiilor între componentele aparatului central şi regional şi stabilirea rolului MF de structură de tip „policy unit“ pentru fundamentarea tehnică a deciziilor 2. Stabilirea unei unităţi centrale de prognoză bugetară şi sustenabilitate fiscală, conectată instituţional cu CNSP, INS şi BNR, care să emită scenarii de risc macrobugetar şi analize ex ante pentru toate politicile fiscale noi 3. Crearea unui centru naţional de răspuns pentru fiscalitate, prin reformarea activităţii de asistenţă contribuabili la nivelul Ministerului Finanţelor care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard şi răspunsuri publice, contribuind astfel la reducerea incertitudinii fiscale 4. Reorganizarea ANAF din perspectiva structurii şi a proceselor: a) din perspectiva coordonării trebuie o structură piramidală: (i) în acest moment există 3 domenii (control, colectare şi trezorerie) care sunt organizate şi coordonate pe vertical pe tip „silozuri“ (local, regional, central) şi care nu cooperează între ele; (ii) centralizarea activităţii structurilor-suport la nivel central/regional al ANAF şi în coordonarea structurilor Ministerului Finanţelor;
b) centralizarea deciziilor pentru: (i) analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare fiscală; (ii) controlul operativ şi inopinat, precum şi controlul fiscal la nivel de regiuni;
c) reducerea numărului posturilor de conducere şi a direcţiilor generale d) stabilirea de indicatori de performanţă
5. Reforma pentru creşterea încrederii contribuabililor în serviciile fiscale: (i) depolitizarea funcţiilor de conducere la nivel regional şi local şi organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcţiilor de conducere; (ii) reducerea cazurilor de exercitare cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante; (iii) utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă şi de către personalul vamal în cadrul operaţiunilor de control; (iv) teste de integritate pentru inspectorii antifraudă şi personalul vamal.
6. Asigurarea sustenabilităţii datoriei guvernamentale prin: a) menţinerea datoriei guvernamentale brute pe termen lung sub valoarea de 60% din PIB şi a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene; b) finanţare netă relativ echilibrată din surse interne şi externe; c) accesarea pieţelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori şi utilizarea instrumentelor financiare derivate.
Programe de finanţare/dezvoltare/prioritare 1. Derularea unei analize de impact a tuturor programelor naţionale, scheme de ajutor de stat şi proiecte de investiţii cu finanţare multianuală din bugetul de stat, cu scopul de a le identifica pe cele cu eficienţă scăzută sau redundanţă faţă de alte surse de finanţare (UE, BEI, BERD), în vederea suspendării sau restructurării acestora 2. Lansarea unui registru public al tuturor programelor de finanţare bugetară, cu descrierea obiectivelor, indicatorilor de performanţă, alocărilor anuale şi stadiului de implementare 3. Condiţionarea demarării programelor noi de finanţare de evaluare a impactului economic şi social al fiecărui program pe baza analizei cost-beneficiu.
Măsuri de dezvoltare 1. Adoptarea unui cadru de bugetare pe obiective, care va permite corelarea alocărilor bugetare cu rezultate clare şi cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie 2. Înfiinţarea unui Fond de investiţii publice cu componentă de capital de risc pentru proiecte inovatoare ale statului în domenii strategice, gestionat de către Banca de Investiţii şi Dezvoltare 3. Colaborarea cu Banca Mondială, OECD şi Comisia Europeană pentru implementarea unui mecanism de evaluare a politicilor publice bazat pe date, simulări şi analize comparative internaţionale
Acţiuni pentru companii/instituţii subordonate 1. Instituirea unui sistem de indicatori de performanţă ce trebuie raportaţi de către instituţiile subordonate şi companii 2. Implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv, care să permită tratament diferenţiat pentru contribuabili în funcţie de istoricul lor de conformare şi contribuţie 3. Reducerea numărului membrilor CA corelat cu piaţa şi specificul fiecărei companii, reducerea comitetelor şi numărului membrilor în consiliile de supraveghere remunerate 4. Monitorizare obiectivă şi continuă a performanţelor la nivelul funcţionarilor/autorităţilor prin implementarea unor proceduri de raportare zilnică/lunară/trimestrială a activităţilor, urmând ca raportările să stea la baza oricărei evaluări ulterioare a performanţelor/impactului reducerilor 5. Numirea, evaluarea şi remunerarea administratorilor executivi şi neexecutivi prin raportare la mediul concurenţial. Aplicarea unor prevederi legale unitare pentru desemnarea administratorilor executivi şi neexecutivi în funcţie de specificul activităţii acestora
Măsuri de debirocratizare/digitalizare 1. Operaţionalizarea completă a sistemului SAF-T, cu obligaţii extinse de raportare digitală pentru toţi contribuabilii mari şi mijlocii, în paralel cu facturarea electronică obligatorie 2. Limitarea contrafacerii şi evaziunii asociate pentru produsele cu risc de contrafacere - urmărirea traseului produselor de la fabricant la beneficiar atât în scopul limitării evaziunii, cât şi al protecţiei publicului faţă de produsele contrafăcute prin implicarea consumatorului final, dar şi a administraţiei: • consumatorul poate limita frauda fiscală prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autorităţile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spre vânzare; • administraţia poate controla întreg traseul de la producător, ambalare, grupare etc. prin distribuitori şi transportatori la locul de desfacere şi până la consumator prin elemente de marcare a produselor sau a ambalajelor sau a amândurora combinate cu instrumente de citire a marcajelor, sisteme informatice pentru prelucrarea datelor.
3. Îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul prin: • regândirea portalului ANAF pe nevoile contribuabilului; • includerea unor mecanisme de feedback de la fiecare contribuabil pentru a înţelege relaţia sa cu ANAF şi ce se poate îmbunătăţi; • digitalizarea şi simplificarea formularelor care se completează manual, inclusiv Declaraţia Unică; • internet banking şi validarea stingerii creanţelor în termen scurt după efectuarea plăţilor prin utilizarea unor scheme de plăţi existente şi modificarea unor norme legislative; • evaluarea contribuabililor în termen cât mai scurt de la depăşirea scadenţei în colectarea creanţelor în vederea evaluării şi stabilirea împreună cu acesta a măsurilor de remediere şi comunicarea în timp real cu sistemul bancar în cazul contribuabililor care înregistrează debite restante.
4. Scăderea evaziunii prin: • valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactura, AMEF, declaraţii şi alte seturi prin platforme de analiză avansată şi dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor; • sistem de atenţionare timpurie (early warning) bazat pe indicatori relevanţi care să sesizeze din timp eventuale probleme financiare ale contribuabilului; • introducerea obligaţiei de publicare a tuturor informaţiilor/autorizaţiilor, date de identificare a societăţii care vinde online sub anumite platforme similar magazinelor cu desfacere fizică a produselor şi de înregistrare a rezidenţei fiscale pentru fiecare magazin online care efectuează acte de comerţ în România; • trasabilitate financiară pentru tranzacţiile efectuate prin platforme online cu corelaţie între sistemul bancar, firmele de curierat şi sistemul vamal. Declararea tuturor conturilor folosite în activitatea comercială pe baza extrasului de cont.
Altele 1. Elaborarea unei strategii naţionale pentru sustenabilitate fiscal-bugetară 2025-2030, care va include jaloane clare de reducere a deficitului, ţinte privind ponderea cheltuielilor rigide şi politici de echilibrare a bugetului pe termen mediu 2. Introducerea unui sistem trimestrial de raportare a execuţiei bugetare orientate spre rezultate şi publicarea indicatorilor-cheie de performanţă 3. Consolidarea rolului Consiliului Fiscal şi introducerea unui mecanism de dialog public extins înaintea adoptării măsurilor fiscale majore, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere din partea Camerei Consultanţilor Fiscali în spiritul transparenţei şi responsabilităţii democratice 4. Instituirea posibilităţii restructurării obligaţiilor bugetare (mecanism prevăzut de OUG nr. 6/2019) poate fi de natură să determine creşterea veniturilor la bugetul de stat. 5. Prioritar se va pune accent pe conduita ANAF care, în procesul de administrare fiscală a contribuabililor, trebuie să se asigure că impune măsuri asigurătorii (sau executorii) asupra bunurilor debitorilor anterior deschiderii procedurilor de insolvenţă. 6. Introducerea în control fiscal a persoanelor fizice care au calitate de beneficiar real al societăţilor intrate în proces de insolvenţă pe bază de analiză de risc 7. ANAF instituie măsuri pentru ca în propriile evidenţe să se reflecte cu fidelitate situaţia datoriilor restante ale contribuabililor, în fiecare zi. 8. Centralizarea planurilor de control 9. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariurilor şi taxarea tranzacţiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării către APL-uri şi instituirea unor taxe speciale la nivel local 10. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată 11. Reducerea deductibilităţii pentru categorii de cheltuieli ce facilitează diminuarea profitului (de exemplu, cheltuieli de consultanţă a companiilor-mamă pentru sucursale etc.) 12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităţilor care beneficiază de programe de sprijin guvernamental 13. Eliminarea facilităţilor de TVA la tranzacţiile imobiliare 14. Combaterea evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume şi fructe, importuri relaţia Asia (Portul Constanţa, Vămi) 15. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii 16. Înăsprirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi executării silite - criminalizarea evaziunii fiscale 17. Legea insolvenţei modificată - înăsprirea regimului şi evitarea insolvenţei în cascadă 18. Revizuirea tuturor tipurilor de subvenţii acordate companiilor de stat. Restructurarea sistemului de subvenţionare trebuie să se bazeze pe un set clar de criterii şi indicatori de performanţă şi să fie condiţionată de tipuri de cheltuieli eligibile, excluzând cheltuieli pentru autoturisme de lux sau bonusuri salariale.
JUSTIŢIE Obiective generale Justiţie eficientă, accesibilă, imparţială şi independentă. Modernizarea infrastructurii şi eficientizarea activităţii, pe baza unor criterii de performanţă sporite şi reformă legislativă. Combaterea infracţionalităţii, accelerarea recuperării prejudiciilor din infracţiuni şi măsuri sporite de protejare a victimelor. Digitalizarea instituţională şi funcţională. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi separarea puterilor în stat. Dialog şi cooperare instituţională şi interprofesională
Reforme şi modernizare. Justiţie pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri 1. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru susţinerea accesului la justiţie prin ajutorul public judiciar pentru persoane fizice şi juridice 2. Reducerea duratei de soluţionare a cauzelor şi punerea eficientă în executare a hotărârilor judecătoreşti, atât în mediul privat, cât şi de către autorităţi 3. Creşterea eficienţei în combaterea fenomenelor infracţionale grave care afectează siguranţa cetăţenilor precum trafic de persoane, trafic de droguri, evaziune fiscală şi corupţie 4. Generalizarea proiectului Educaţia juridică în şcoli, element esenţial de prevenţie socială pe termen lung 5. Reevaluarea legislaţiei privind incriminarea evaziunii fiscale, pentru o mai eficientă combatere a acestui fenomen ilicit 6. Revizuirea politicii de resurse umane - recrutare, evaluare, promovare, răspundere disciplinară şi reintegrarea personalului 7. Măsuri pentru asigurarea vârstei de pensionare în sistemul judiciar şi instituţiile subordonate la 65 de ani, cu respectarea deciziilor CCR 8. Eliminarea cumulului pensiei cu salariul cu respectarea deciziilor CCR 9. Revizuirea statutului funcţionarilor publici şi parlamentari în colaborare cu ministerul de resort 10. Eliminarea diurnelor nejustificate 11. Revizuirea Codului muncii în colaborare cu ministerul de resort 12. Reevaluarea legislaţiei privind salarizarea personalului din sistemul de justiţie care să prevină procesele şi calculul diferenţiat al salariilor 13. Simplificarea procedurilor comerciale în vederea încurajării de noi investiţii şi a dezvoltării celor existente 14. Armonizarea legislaţiei primare şi secundare la reglementările europene în materie de TVA şi taxe, precum şi la practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene 15. Măsuri pentru specializarea magistraţilor 16. Întocmirea unui codex al societăţilor comerciale care să cuprindă actualizarea legii societăţilor comerciale şi toate actele normative privind insolvenţa şi falimentul acestora în plan naţional şi european 17. Secţii specializate pentru mediul de afaceri, începând cu cele 15 municipii în care funcţionează curţi de apel 18. Înfiinţarea unui corp de specialişti pentru completele specializate în litigii de achiziţii publice 19. Promovarea de instrumente alternative proceselor în instanţă, precum medierea, arbitrajul şi procedurile notariale 20. Instituirea cadrului legal pentru soluţionarea la distanţă a litigiilor cu profesionişti 21. Utilizarea instrumentelor digitale pentru a spori eficacitatea, transparenţa şi securitatea juridică 22. Inventarierea de către registrul comerţului a tuturor autorizaţiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziţia publicului a acestor informaţii într-o manieră uşor accesibilă, transparentă, completă şi clară 23. Cooperarea cu mediul de afaceri, în scopul îmbunătăţirii legislaţiei aplicabile afacerilor 24. Revizuirea legislaţiei şi reorganizarea pe domenii de activitate, în acord cu nevoile reale ale societăţii; în colaborare cu Consiliul Legislativ se va face identificarea tuturor actelor normative care necesită corelare legislativă 25. Interpretare legislativă şi jurisprudenţă unitare. Publicarea expunerilor de motive şi a dezbaterilor din comisiile parlamentare de specialitate, astfel încât să faciliteze înţelegerea de către destinatari şi instanţele de judecată a literei şi spiritului legii 26. Implementarea imediată a deciziilor CCR, CEDO şi CJUE; reglementarea obligativităţii revizuirii legislative la un termen de referinţă scurt pentru corelarea legislaţiei cu nevoile reale ale societăţii 27. Identificarea unor criterii obiective de meritocraţie şi experienţă pentru accesul magistraţilor la grade profesionale superioare şi la funcţii de conducere 28. Punerea efectivă în practică a noului mecanism de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, prin care auditorilor de justiţie le sunt asigurate stagii de pregătire cu durata de câte şase luni în instanţe, parchete şi birouri de avocatură pentru facilitarea unei compatibilităţi reale între cariera acestora şi nevoia socială de profesionalism şi vocaţie în magistratură 29. Reevaluarea organizării şi funcţionării Inspecţiei Judiciare pentru eficientizarea activităţii acesteia 30. La Institutul Naţional al Magistraturii, în cadrul concursului de admitere, se vor asigura locuri special alocate distinct pentru minorităţile naţionale. 31. Reevaluarea hărţii judiciare a judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii pentru eficientizarea actului de justiţie 32. Reglementarea mecanismelor legale de asigurare a volumului optim de activitate pentru magistraţi în vederea asigurării unui timp rezonabil de soluţionare a fiecărei cauze; introducerea unor proceduri adecvate de filtrare a sesizării instanţelor, apte să conducă la reducerea inflaţiei de cauze care nu necesită o soluţionare judiciară 33. Actualizarea taxelor judiciare de timbru şi stabilirea acestora ca venit-suport pentru investiţiile în infrastructura judiciară 34. Recuperarea cheltuielilor cu persoanele care s-au sustras urmăririi penale sau executării condamnărilor 35. Asigurarea personalului necesar instanţelor şi parchetelor şi identificarea unor soluţii privind echilibrarea schemelor de judecători, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii 36. Utilizarea eficientă a resursei umane calificate din domeniul judiciar, prin reintegrarea magistraţilor pensionari în activitate şi diminuarea astfel a cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaţionale, prin majorarea perioadei de revenire în sistem de la 3 ani la 7 ani 37. Standardizarea schemelor de personal, în funcţie de volumul de activitate al instanţei sau parchetului, precum şi constituirea în cadrul parchetelor a unor compartimente performante de investigatori specializaţi în domenii de nişă, cum ar fi investigaţiile financiare ori în domeniul criminalităţii informatice sau în legătură cu infracţiunile de mediu 38. Procedurile competitive, inclusiv concurs pentru ocuparea funcţiilor de vicepreşedinţi ai instanţelor de judecată şi adjuncţi ai şefilor parchetelor 39. Stabilirea unui singur mandat de 5 ani pentru procurorii de rang înalt
Acţiuni eficiente pentru instituţiile subordonate şi profesiile conexe actului de justiţie: 1. Eficientizarea activităţii de expertiză judiciară, consolidarea capacităţii operaţionale a INEC în cât mai multe domenii de activitate şi dezvoltarea infrastructurii la nivel teritorial 2. Îmbunătăţirea, în acord cu standardele europene, a reglementărilor privind accesul în corpul experţilor în vederea creşterii gradului de profesionalizare a acestora 3. Eficientizarea activităţii ANP prin revizuirea şi modernizarea cadrului legislativ şi prin reforma instituţională 4. Eliminarea costurilor privind transportul deţinuţilor la instanţă şi asigurarea accesului la instanţă prin videoconferinţă 5. Măsuri pentru reintegrarea poliţiştilor penitenciari prin acordarea dreptului de reîncadrare în sistem după pensionare cu diminuarea la 15% a pensiei, într-un termen maxim de 7 ani de la data ieşirii din sistem ca urmare a pensionării 6. Eficientizarea mecanismelor de recuperare a prejudiciilor şi a tuturor produselor infracţiunii; întărirea rolului ANABI şi colaborarea cu Ministerul de Finanţe 7. Simplificarea accesului la registrul comerţului, eficientizarea activităţii ONRC 8. Încheierea de parteneriate între autorităţile statului şi profesiile juridice organizate în mod independent 9. Pentru a degreva instanţele de judecată, Ministerul Justiţiei susţine un dialog cu CSM şi cu uniunile profesiilor juridice prin promovarea şi folosirea de către justiţiabili a procedurilor alternative şi simplificate de soluţionare a litigiilor. 10. Consolidarea independenţei profesiei de avocat, pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare în acord cu art. 24 din Constituţia României şi cu normele europene 11. Modernizarea şi digitalizarea profesiilor juridice, cu referire la: (i) Legea activităţii notariale electronice; (ii) Legislaţia privind executorii judecătoreşti.
Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene: 1. Respectarea termenelor pentru finalizarea ţintelor şi jaloanelor din PNRR, Mecanismul financiar norvegian şi Programul de cooperare elveţiano-român 2. Orice modificare a legilor justiţiei se va face doar în cooperare şi negociere cu Comisia Europeană pentru a nu periclita PNRR.
Programe de finanţare/dezvoltare. Proiecte de infrastructură în sistemul judiciar: 1. Continuarea demersurilor pentru realizarea Cartierului pentru Justiţie - Justice District - din Bucureşti 2. Continuarea şi actualizarea Programului naţional de investiţii în infrastructura instanţelor şi parchetelor 3. Finalizarea construcţiei a două penitenciare noi (Buzău şi Prahova, pentru a respecta termenul de finalizare în 2026) şi continuarea modernizării celor existente, astfel încât pedepsele să fie executate în România în acord cu standardele CEDO 4. Introducerea unui cadru multianual în ceea ce priveşte proiecţiile de realizare a investiţiilor majore în infrastructura instanţelor, inclusiv în dezvoltarea capacităţilor de informatizare/digitalizare a activităţii acestora, precum şi pentru investiţia Cartierul pentru Justiţie - Justice District Bucureşti.
Digitalizare/Debirocratizare 1. Digitalizarea instanţelor, prin generalizarea dosarului electronic, a procedurilor de comunicare prin mijloace electronice, instituirea domiciliului electronic, realizarea de conexiuni cu platformele electronice ale altor instituţii, generalizarea posibilităţii de desfăşurare a litigiilor şi activităţilor de formare prin mijloace electronice şi asigurarea infrastructurii informatice adecvate; utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială 2. Revizuirea cadrului legislativ, în special a normelor de procedură, pentru asigurarea compatibilizării şi adecvării acestuia la cerinţele impuse de procesul de digitalizare a desfăşurării procedurilor judiciare, inclusiv la distanţă 3. Digitalizarea profesiilor juridice, cu referire la: - Legea activităţii notariale electronice; – legislaţia privind executorii judecătoreşti; licitaţia electronică în activitatea de executare silită.
AGRICULTURĂ Obiective generale Modernizarea sistemului de irigaţii. Sprijinirea fermierilor şi procesatorilor români pentru creşterea producţiei interne şi reducerea importurilor de alimente
Reforme/Reorganizări/Comasări 1. Reorganizarea instituţiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel judeţean 2. Reorganizarea administrativă a agenţiilor din subordinea MADR. În funcţie de acordul Comisiei Europene, unificarea prin reorganizare a agenţiilor de plăţi
Măsuri de dezvoltare 1. Echilibrarea balanţei comerciale pentru produse agroalimentare. Programe de stimulare a producţiei şi a capacităţii de procesare 2. Sprijinirea sectorului de creştere a suinelor. Dezvoltarea fermelor de familie 3. Sprijinirea sectorului de creştere a păsărilor prin realizarea de ferme 4. Continuarea programului INVESTALIM 5. Continuarea finanţării proiectelor aprobate destinate procesării prin programul naţional strategic - alocare 600 milioane euro din fonduri europene 6. Procesare în sectorul de panificaţie, lansare apel de proiecte prin programul naţional strategic cu o alocare în valoare de 200 milioane euro, din fonduri europene 7. Stimularea producţiei de legume, fructe şi cartofi, 50 milioane euro din PNS (fonduri europene) pentru dotarea cu echipamente a legumicultorilor 8. Strategia de finanţare a infrastructurii principale şi secundare de irigaţii din România. Creşterea suprafeţei irigabile 9. Regândirea programului AgroInvest prin: garantarea de către stat a creditelor de investiţii; acordarea de credite avantajoase 10. Creşterea suprafeţei minime eligibile în cererea unică de plată pe suprafaţă de la 1 ha la 2 ha pentru fermierii din sectorul vegetal, finanţată din fonduri europene
Măsuri de debirocratizare/digitalizare Îmbunătăţirea legislaţiei care reglementează agricultura ecologică, pentru creşterea încrederii consumatorului român în produsele provenite din acest sistem
TRANSPORTURI ŞI INFRASTRUCTURĂ Obiective generale Investiţiile rămân motorul creşterii economice şi al dezvoltării unei ţări, iar investiţiile în infrastructura de transport sunt placa turnantă pentru dezvoltarea României pe termen mediu şi lung.
Prioritizarea investiţiilor şi accelerarea celor finanţate Păstrarea unui ritm constant al acestor investiţii reprezintă în actualul context economic extrem de fragil cea mai mare provocare şi o importantă misiune pentru o guvernare responsabilă.
Reforme/Reorganizări/Comasări 1. Prioritizarea contracte CNAIR + sistare semnare de noi contracte 2. Calculul corect al personalului. Reducere cu 20% a angajaţilor 3. Plan de reducere a subvenţiilor acordate companiilor din subordine 4. Liberalizarea transportului judeţean 5. Reforma ROMATSA RAR, ARR, AACR, TAROM, Aeroportul Otopeni şi a celorlalte companii din subordinea ministerului 6. Consilii de administraţie din profesionişti 7. Reducere CA-uri, comitete 8. Transparenţă (CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.) 9. Limitare indemnizaţii şi salarizare 10. Indicatori de performanţă → demiteri pentru neîndeplinire 11. Reducere subvenţii şi creşterea eficienţei 12. Audit active 13. Sediu fiscal în România pentru companiile din domeniul aerian - condiţionat de cadrul legislativ european. Soluţii alternative - taxă fixă/bilet outgoing 14. Creştere valoare - taxă rovignetă 15. Plafonarea pensiilor şi salariilor 16. Testare funcţionari şi personal de conducere angajat prin contract de mandat 17. Revizuire contracte colective de muncă care prevăd drepturi exagerate 18. Optimizare funcţională şi administrativă la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi a unor instituţii aflate în subordine, comasarea entităţilor cu atribuţii convergente sau complementare 19. Optimizarea structurii organizaţionale. Structură optimă de personal, eliminarea poziţiilor redundante şi o alocare eficientă a resurselor umane. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii are în subordine sau sub autoritate peste 50 de unităţi. 20. Automatizarea proceselor operaţionale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaţionale, a personalului excedentar şi la creşterea rapidităţii în livrarea serviciilor de transport către cetăţeni 21. Reforma sistemului de taxare a transportului 22. Revizuirea sistemului de acordare a subvenţiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice şi trecerea la un sistem axat pe numărul de călători expediaţi, eficienţă şi calitate a serviciilor; valorificarea mai eficientă a activelor de transport subutilizate; identificarea unor resurse financiare europene adiţionale pentru subvenţionarea transportului destinat categoriilor vulnerabile 23. Îndeplinirea tuturor condiţionalităţilor aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernanţă corporativă (OUG 109)
Măsuri accelerare absorbţie fonduri europene 1. Sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali. Eliminarea „sărăciei în transporturi“ prin accesarea de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a reformelor şi investiţiilor prevăzute în cadrul Fondului social pentru climă - redeschiderea liniilor de cale ferată aflate în conservare, reducerea timpilor de parcurs prin reînnoirea sectoarelor de cale ferată secundare, achiziţionarea de material rulant, pentru creşterea accesibilităţii comunităţilor defavorizate şi izolate la serviciile de bază ale polilor urbani regionali, precum accesul la locuri de muncă mai bine plătite sau accesul la sistemele sanitare şi de educaţie ale acestora 2. Înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existentă prin achiziţia a 12 trenuri de metrou şi sistem de automatizare şi siguranţă cu finanţare din Fondul pentru modernizare 3. Staţii de reîncărcare pe reţeaua de drumuri de mare viteză - autostrăzi, drumuri expres, precum şi drumuri naţionale printr-un program finanţat prin Fondul pentru modernizare 4. Staţii de reîncărcare mediul privat, finanţate prin Fondul pentru modernizare 5. Instalarea staţiilor de reîncărcare/încărcare baterii şi creşterea capacităţii reţelei electrice din porturi, finanţat prin Fondul pentru modernizare 6. Implementarea unui program finanţat prin Fondul pentru modernizare pentru înverzirea operaţiunilor aeroportuare şi portuare prin înlocuirea utilajelor şi echipamentelor neperformante din punctul de vedere al consumului de energie cu utilaje şi echipamente cu emisii zero 7. Implementarea unui program finanţat prin Fondul pentru modernizare pentru înlocuirea flotei de vehicule pentru transportul rutier şi feroviar de marfă, precum şi a flotei pentru transportul de pasageri şi marfă maritim şi pe căi navigabile interioare, prin achiziţia de vehicule cu emisii zero
Acţiuni pentru companii/instituţii subordonate Restructurarea TAROM. Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operaţiunile TAROM vor fi raţionalizate, flota va fi reînnoită şi costurile vor fi reduse. TAROM trebuie să redevină un actor aerian important în spaţiul aerian european şi internaţional.
Măsuri de debirocratizare/digitalizare 1. Integrarea soluţiilor de inteligenţă artificială pentru o adaptabilitate mai mare la cerinţele pieţei; automatizarea prin robotic process automation (RPA) şi inteligenţa artificială (AI) 2. Investiţii în tehnologii inovative: sistemele de management al traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse şi să devină standardul în domeniu. Finanţarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare şi control 3. Înfiinţarea Biroului Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR) 4. Spaţii de servicii concesionate: programul trebuie continuat într-un ritm mai alert pentru toate spaţiile de servicii de pe drumurile din ţară, astfel încât cetăţenii să beneficieze de aceste servicii moderne.
Corelarea strategiilor în transporturi Corelarea MPGT cu strategiile locale şi regionale şi a planurilor de mobilitate urbană este esenţială, având în vedere tendinţele globale de concentrare a populaţiei în jurul marilor oraşe. Mobilitatea urbană şi metropolitană, logistica integrată şi intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetăţenilor, necesitând investiţii majore şi susţinute.
Sprijinirea industriei naţionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport Vom ţinti dublarea producţiei naţionale de materii prime şi materiale de construcţii utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producţiei interne, cât şi prin diversificarea soluţiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacităţile de producţie naţionale.
Mobilitate militară Vom urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă şi sigură. Înfiinţarea Comitetului Naţional de Coordonare a Mobilităţii Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe. În sprijinul funcţionării acestuia vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacităţii instituţionale a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în vederea accesării finanţărilor europene disponibile în domeniul mobilităţii militare, intensificarea cooperării internaţionale în conformitate cu direcţiile stabilite în Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 şi Comunicarea comună privind abordarea strategică a UE la Marea Neagră, optimizarea rutelor de transport rutier şi feroviar care traversează România pentru operaţionalizarea coridorului de mobilitate militară între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee, simplificarea şi armonizarea procedurilor naţionale de autorizare a mişcărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenţia Europeană de Apărare (EDA), precum şi consolidarea colaborării interinstituţionale în cadrul proiectelor „Reţeaua de centre logistice în Europa şi de sprijin pentru operaţii“ şi „Mobilitatea militară“, dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene.
Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene 1. Continuarea implementării programului de construcţie a variantelor de ocolire. Până în 2028 vor fi finalizate variante ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localităţile supraaglomerate şi vor creşte calitatea vieţii cetăţenilor, în cea mai mare parte prin descentralizare şi parteneriate cu autorităţile publice locale. 2. Prioritizarea transportului feroviar metropolitan. În jurul marilor aglomerări urbane, transportul feroviar metropolitan este o necesitate majoră, în contextul traficului rutier extrem de aglomerat în aceste zone metropolitane. Vor fi dezvoltate reţele de trenuri suburbane şi metropolitane pentru a reduce aglomeraţia rutieră şi a îmbunătăţi mobilitatea urbană în zonele metropolitane. Aceste proiecte vor contribui la o mai bună conectivitate între oraşele mari şi suburbii, facilitând deplasarea rapidă şi eficientă a cetăţenilor. Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier şi a poluării. Creşterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor oraşe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane. 3. Asigurarea coridoarelor feroviare rapide şi predictibile pentru marfă. Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurţi, costuri reduse şi o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creşterea competitivităţii economice a României în regiune. Fără a ne limita la această enumerare, investiţiile prioritare pe fiecare sector de transport sunt următoarele: Rutier • Autostrada A1 Sibiu-Piteşti şi Lugoj-Deva pentru conectarea portului Constanţa şi a capitalei la vestul Europei • Autostrada de centură a Bucureştiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală • Autostrada A7 Ploieşti-Paşcani • Autostrada A3 Transilvania Târgu Mureş-Cluj-Oradea • Autostrada A8 Unirii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni • Autostrada Timişoara-Moraviţa • Autostrada A4 Sud „Alternativa Techirghiol“ • Autostrada Craiova-Lugoj cu ramificaţia spre Târgu Jiu • Drumurile expres Craiova-Piteşti, Arad-Oradea, Bacău-Piatra-Neamţ, Focşani-Brăila • Conexiunea zonei metropolitane lărgite Râmnicu Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu-Piteşti prin modernizarea drumului naţional existent (etapa 1) şi construirea unui drum expres nou (etapa 2)
Feroviar • Magistrala Predeal-Braşov-Sighişoara-Simeria-Deva-Arad • Magistrala Arad-Timişoara-Caransebeş-Craiova-Bucureşti • Magistrala Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor • Magistralele Giurgiu-Videle şi Constanţa-Mangalia • Stabilirea oportunităţii şi elementelor generale de culoar şi viteză pentru calea ferată de mare viteză Bucureşti-Cluj-Budapesta • Îmbunătăţirea conexiunii feroviare în Portul Constanţa • Modernizarea staţiilor de cale ferată în parteneriat cu autorităţile locale şi îmbunătăţirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară
Material rulant • Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive şi 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reşedinţă de judeţ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028 Metrou • Magistrala 6 Aeroport Otopeni-1 Mai • Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresu • Magistrala 5 Eroilor-Iancului-Pantelimon • Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane şi reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 şi viitorul T2 - Aeroport Henri Coandă
Aerian • Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti • Dezvoltarea terminalelor cargo
Naval • FAST DANUBE - decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje şi la un tonaj mai ridicat al navelor şi barjelor cea mai mare parte a anului • Parteneriate între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, autorităţile navale şi cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii
ENERGIE Obiective generale Ministerul Energiei, în colaborare cu alte instituţii guvernamentale, a iniţiat şi propune o serie de măsuri şi reforme ample, menite să transforme sectorul energetic al României, să stabilizeze preţurile, să combată ineficienţele şi să asigure securitatea energetică pe termen lung. Aceste reforme vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii şi promovarea noilor tehnologii. I. Restructurarea şi optimizarea companiilor şi instituţiilor din subordine Ministerul Energiei a iniţiat un plan amplu de reorganizare a portofoliului său de companii. 1. Optimizarea costurilor şi managementului: se urmăreşte reducerea cheltuielilor administrative (TESA şi conducere) cu 20–30% şi diminuarea cheltuielilor operaţionale (protocol, sponsorizări). De asemenea, se va stopa angajarea nespecificată. 2. Fuziuni şi reorganizări: sunt prevăzute fuziuni şi reorganizări strategice, cum ar fi Electrocentrale grup cu electrocentrale Bucureşti (ELCEN) sau Institutul de Cercetare şi Inginerie pentru mine pe lignit cu Complexul Energetic Oltenia. 3. Analiza de eficienţă: se va efectua o analiză de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală şi companie de stat, pentru a susţine propunerile de desfiinţare/eficientizare. 4. Reforma guvernanţei corporative: se vor asigura profesionalizarea şi independenţa managementului companiilor de stat, în conformitate cu ghidul OCDE, şi se va implementa un tablou de bord cu indicatori de performanţă. Aceasta include recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare şi introducerea contractelor de performanţă. Se vizează reducerea numărului membrilor consiliilor de administraţie şi eliminarea posturilor politizate. 5. Reducerea risipei: se vor introduce normative de cheltuieli, se va implementa un tablou de bord privind indicatorii de performanţă, evaluarea anuală a membrilor executivi şi neexecutivi şi uzarea de toate prerogativele autorităţii tutelare pentru a revoca membrii care nu îşi ating indicatorii de performanţă, se vor elimina primele de vacanţă şi alte beneficii nejustificate. Se va urmări reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii (cu excepţia investiţiilor). 6. Reinvestirea profitului: repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiţii în domeniul energetic. Abrogarea legislaţiei prezente care obligă companiile de stat să emită dividende anual 7. Situaţia specială a companiilor în insolvenţă/ reorganizare/faliment: Ministerul Energiei gestionează entităţi aflate în dificultate, precum Compania Naţională a Huilei - S.A. Petroşani (faliment), RADET (faliment) şi Complexul Energetic Oltenia (plan de restructurare). Se impune renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru a corela închiderea capacităţilor pe cărbune cu construirea de noi capacităţi pe gaze naturale, fotovoltaice şi stocare. Restructurarea Electrocentrale Craiova prin finalizarea actualizării SF pentru noul grup pe gaz, implementarea soluţiei tehnice de trecere pe motoare termice şi CAF-uri pentru iarna 2026-2027 şi trecerea Electrocentrale Craiova la autoritatea locală (Primăria Craiova).
II. Creşterea capacităţilor de producţie şi diversificarea mixului energetic România vizează creşterea producţiei interne pentru a reduce dependenţa de importuri şi a asigura securitatea energetică. 1. Energie nucleară: • retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă şi construcţia unităţilor 3 şi 4; • dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu încurajarea unei industrii locale pentru lanţul de furnizare; • construirea primei instalaţii de detritiere din Europa la CNE Cernavodă, transformând România într-un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu (investiţie cu Coreea de Sud); • soluţii financiare disruptive precum obligaţiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacţionabile şi formarea unui consorţiu nuclear internaţional.
2. Petrol şi gaze: • valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep şi Caragele pentru dublarea producţiei de gaze începând cu 2027; • construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (de exemplu: Işalniţa - 850 MW, Turceni - 475 MW, Iernut - 430 MW, Midia - 80 MW şi Mintia - 1734 MW);
3. Energie regenerabilă (eoliană şi solară): • instalarea a peste 5.000 MW eolian şi solar şi 3000 MWh capacităţi de stocare până în 2027, susţinute din PNRR şi FM; • dezvoltarea energiei eoliene offshore şi definirea perimetrelor de concesionare; • construirea de parcuri fotovoltaice şi stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unităţi miniere; • finanţarea investiţiilor în întregul lanţ de producţie al bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice; • identificarea surselor pentru finanţarea mineritului de litiu şi neodim pentru dezvoltarea unei industrii naţionale de producţie a bateriilor şi turbinelor eoliene;
4. Energie hidroelectrică: • finalizarea investiţiilor hidroenergetice sistate sau întârziate (de exemplu: AHE Jiu, Răstoliţa, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racoviţa, Lotrioara, Surduc-Siriu, Paşcani); • construirea şi finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj (CHEAP) în zonele cu potenţial.
5. Energie din cărbune: • implementarea tehnologiilor BAT (Best Available Techniques) şi CCS (Carbon Capture and Storage) în industria extractivă a cărbunelui şi în producţia de energie, cu deduceri fiscale stimulative. Acestea includ captarea şi stocarea CO_2 direct în mine, producţia de hidrogen din cărbune cu CCS şi extracţia de minerale critice din cărbune; • modernizarea centralelor pe cărbune pentru a funcţiona hibrid cu biomasă, hidrogen şi energie solară; • punerea în conservare a unor exploatări de lignit şi termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situaţii excepţionale, subvenţionate ca obligaţie de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanţare.
III. Modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie Se vor face investiţii semnificative pentru modernizarea şi extinderea reţelelor energetice. 1. Dublarea capacităţii de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiţii la Transelectrica 2. Dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale de către Transgaz (2,5 miliarde de lei) 3. Creşterea interconexiunilor cu pieţele vecine şi interconectarea strategică cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea pieţelor de energie şi gaze naturale 4. Continuarea proiectelor pentru în\u-1279?inţarea, dezvoltarea şi extinderea reţelelor de gaze naturale, aprobate sau a\u-1278?ate în diverse faze de contractare sau construire prin Programul naţional „Anghel Saligny“ 5. Modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din marile oraşe (de exemplu: Bucureşti, Craiova, Constanţa, Arad, Râmnicu Vâlcea)
IV. Liberalizarea pieţei, concurenţa şi protecţia consumatorilor Ministerul Energiei vizează o piaţă transparentă şi competitivă, cu preţuri corecte şi protecţie pentru consumatori. 1. Transparentizarea preţurilor: dezvoltarea de mecanisme robuste pentru ca consumatorii să înţeleagă modul de calcul al tarifelor şi să fie protejaţi de abuzuri 2. Stimularea concurenţei prin implementarea mecanismului de piaţă tip market maker 3. Reforma componentelor de cost: propuneri pentru scăderea preţului final al energiei electrice prin reformarea componentelor structurale (de exemplu: implementarea tarifului binom pentru activitatea de distribuţie, achizitor unic pentru CPT) 4. Responsabilitatea companiilor: consolidarea reglementărilor care impun companiilor energetice să ofere servicii de înaltă calitate, cu facturare transparentă şi mecanisme rapide de soluţionare a plângerilor 5. Protejarea consumatorilor vulnerabili: • definirea unui mecanism de protecţie după expirarea plafonării-compensării (30 iunie 2025 pentru electricitate, 31 martie 2026 pentru gaze). • revizuirea şi definirea Legii consumatorului vulnerabil şi ajustarea venitului mediu net; • realizarea Registrului Naţional al Consumatorilor Vulnerabili.
6. Prioritizarea investiţiilor în stocare pentru prosumatori 7. Adaptarea legislaţiei şi a actelor normative subsecvente în vigoare, cu privire la producerea de energie regenerabilă, astfel încât autorităţile locale care deţin în proprietate centrale electrice fotovoltaice să poată deveni prosumatori şi să deconteze excedentul de energie produsă către consumatorii vulnerabili 8. Rolul ANRE: încurajarea ANRE şi Consiliului Concurenţei să supravegheze strict piaţa. Se propun digitalizarea ANRE şi integrarea responsabilităţilor pentru operaţiunile offshore. Soluţiile includ platformă AI pentru predicţia reglementărilor, contracte reglementare pe termen lung şi un consiliu consultativ public-privat pentru reglementări.
V. Măsuri de debirocratizare, digitalizare şi guvernanţă 1. Digitalizarea proceselor: dezvoltarea de platforme digitale automate pentru autorizări (reducerea timpului de la luni la zile) şi pentru luarea deciziilor strategice. Se va implementa o platformă digitală unică pentru toate serviciile publice. 2. Simplificarea reglementărilor prin codificarea domeniului energiei şi asanarea legislativă 3. Digitalizarea infrastructurii energetice, incluzând contorizarea inteligentă şi migrarea tuturor datelor în cloudul privat guvernamental 4. Securitatea cibernetică în energie: înfiinţarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) şi crearea de echipe SOC şi CSIRT la nivelul companiilor naţionale 5. Utilizarea de soluţii disruptive precum Digital Twin pentru optimizarea infrastructurii, materiale inteligente pentru retrofitting, robotică pentru întreţinere şi stocare gravitaţională în infrastructura veche. Adoptarea în AGA companiilor de stat a unui plan de recovery, măsuri şi politici cyber şi digitalizare a proceselor şi datelor vehiculate 6. Implementarea unei soluţii de AI GIga Factory care utilizează energia nucleară ca sursă
VI. Dezvoltarea resurselor umane şi tranziţia justă 1. formare şi recalificare: • actualizarea competenţelor sau recalificarea persoanelor afectate de procesul de tranziţie justă (de exemplu: minerii din Gorj, Dolj, Hunedoara) prin Programul naţional „Solidaritate şi competenţe“;
2. mobilitate şi parteneriate: • colaborarea cu universităţi şi mediul de afaceri pentru dezvoltarea programelor de formare practică şi stagii.
APĂRARE Context Contextul de securitate s-a schimbat dramatic în ultimii ani, fiind caracterizat de incertitudine, volatilitate şi reconfigurări sistemice la nivel strategic. Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-Al Doilea Război Mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situaţia de securitate la graniţele României şi pe întreg Flancul Estic al NATO. O evoluţie negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluţie de pace care să nu conţină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră. O asemenea evoluţie ar avea consecinţe nefaste pentru securitatea Republicii Moldova şi va afecta şi securitatea României. Încetarea războiului din Ucraina nu va însemna că Rusia renunţă în Europa la un comportament agresiv în plan hibrid. În Marea Neagră aceste acţiuni vor avea ca obiectiv mai ales limitarea libertăţii de navigaţie, având un impact negativ asupra intereselor economice ale României. La nivel aliat suntem martori ai transferului de responsabilitate pentru apărarea şi securitatea Europei de la Statele Unite spre membrii europeni ai NATO. La nivel convenţional, gestionarea ameninţărilor şi riscurilor de pe continent vor cădea mai mult în responsabilitatea statelor europene. În acest context, România trebuie să aibă în vedere faptul că apărarea propriului teritoriu începe de acasă, necesitând investiţii mai mari şi un efort de solidaritate naţională, în paralel cu asumarea unui rol strategic mai relevant în regiune şi contribuţia la apărarea colectivă.
Obiective generale 1. Creşterea graduală a cheltuielilor/investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării 2. Continuarea modernizării şi adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacităţii operaţionale a forţelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate 3. Valorificarea statutului şi întărirea profilului României ca stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE 4. Consolidarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea şi securitatea Europei, apărarea aliată, dar şi facilităţile amplasate pe teritoriul României, cu relevanţă strategică 5. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menţinerii libertăţii de navigaţie şi al protecţiei infrastructurii critice 6. Creşterea contribuţiei la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanţă cu cerinţele în context NATO şi UE şi valorificarea oportunităţilor create prin instrumentele financiare internaţionale 7. Consolidarea şi extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României şi în formate multilaterale 8. Creşterea atractivităţii funcţiei militare
Obiective strategice pe plan intern 1. Creşterea graduală a cheltuielilor/investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării 2. Accelerarea modernizării şi extinderii infrastructurii din bazele şi centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze şi centre militare, unde sunt dislocate trupe şi capabilităţi ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriană 86 de la Feteşti şi Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu. Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum şi pentru modernizarea şi creşterea capacităţii de găzduire în conformitate cu planurile Alianţei.
3. Consolidarea capabilităţilor de apărare naţională şi colectivă, concomitent cu actualizarea Programului Armata României 2040 şi continuarea achiziţiilor esenţiale pentru consolidarea capabilităţilor de apărare, în concordanţă cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României. • Contextul regional de securitate impune asumarea unei posturi consolidate de vigilenţă strategică, prin care să fie întărite capacităţile de pregătire şi reacţie ale armatei, industriei de apărare şi structurilor de sprijin naţional. Această abordare are ca obiectiv creşterea rezilienţei şi capacităţii de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securităţii sale, atât în prezent, cât şi în viitor. • Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană şi balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigaţie şi infrastructura critică subacvatică şi de suprafaţă şi interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă.
4. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menţinerii libertăţii de navigaţie şi al protecţiei infrastructurii critice • Protejarea libertăţii de navigaţie şi a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaţionale destinate acestui scop şi asumarea documentelor strategice cu relevanţă asupra securităţii Mării Negre.
Obiective strategice pe plan internaţional 1. Consolidarea posturii strategice a României România şi-a propus să îşi consolideze postura de pilon de securitate şi stabilitate în Europa, la Marea Neagră şi în vecinătatea sa. Nivelul de ambiţie este de a fi un aliat, partener de încredere şi furnizor de securitate în cadrul NATO şi UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relaţiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relaţiei cu Statele Unite, pe creşterea posturii noastre relevante în cadrul NATO şi UE, precum şi prin consolidarea relaţiilor strategice bilaterale.
2. România - stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE • Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO şi contribuţia semnificativă a României la consolidarea posturii Alianţei de descurajare şi apărare, cu accent pe flancul estic, precum şi menţinerea contribuţiei la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate • Participarea la operaţiile şi misiunile NATO şi UE sau în alt format agreat de România cu aliaţii şi partenerii săi • Asigurarea tuturor condiţiilor necesare şi a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca naţiune gazdă
3. Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României şi dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale • Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluţiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenţei forţelor şi capabilităţilor SUA în România, precum şi cooperarea în domeniul înzestrării şi utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA • Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO şi UE, cu accent pe Franţa, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securităţii, stabilităţii şi circulaţiei libere în regiunea Mării Negre, accesului liber şi exploatarea resurselor din Zonele Economice Exclusive • Continuarea participării active în cadrul iniţiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înfiinţat între România, Turcia şi Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia infrastructurii critice • Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova şi Ucraina, precum şi statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european şi/sau euroatlantic al acestora • Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în acea ce priveşte Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea şi prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluţie negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă şi asupra ţării noastre. Vom continua politicile de susţinere a aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova şi vom contribui, alături de alte state, la întărirea capacităţii sale de apărare.
Reforme/Reorganizări 1. Introducerea în 2025 în programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziţiei de rachete Mistral 2. Diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit şi negocieri cu Comisia Europeană 3. Analiza structurii de comandă şi a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare 4. Analiza eficienţei la unele structuri din subordinea MApN (institute de cercetare, universităţi). Evaluare în baza unor indicatori de performanţă, redimensionarea personalului şi folosirea fondurilor în alte zone cu resursă umană deficitară 5. Centralizarea la nivelul categoriilor de forţe/ordonatori secundari a unor responsabilităţii administrative ale structurilor de forţe, în echilibru cu menţinerea şi consolidarea capacităţii de luptă a unităţilor tactice (contabilitate, resurse umane, spre exemplu, eficientizare prin digitalizare) 6. Crearea unui sistem integrat de achiziţii pentru servicii, la nivel central, pentru eficientizarea costurilor 7. Evaluarea procedurilor interne în procesul decizional necesar achiziţiei de armament şi muniţie. Comprimarea unor termene pentru accelerarea procesului 8. Adaptarea cadrului legislativ 9. Audit pentru stabilirea şi eliminarea ulterioară a cauzelor unor întârzieri în procesul de achiziţie/reluarea acestora şi a impactului bugetar (Reluarea procedurilor este un proces cronofag şi are un impact asupra costului final, prin majorarea preţului de achiziţie după o perioadă de timp.) 10. Modificare legislativă pentru achiziţionarea opţională de servicii de asistenţă juridică la contractele de achiziţie care necesită aprobarea Parlamentului (peste 100 milioane euro) 11. Adaptarea structurii de comandă şi control a Armatei României la noile cerinţe NATO privind capacitatea de reacţie rapidă, prin reorganizarea eşaloanelor de conducere şi a zonelor de responsabilitate operaţională 12. Reformarea sistemului de recrutare şi încorporare, prin digitalizarea proceselor şi atragerea de personal calificat prin pachete stimulative, cu accent pe profesii tehnice şi IT 13. Reorganizarea şi eficientizarea Direcţiei Generale pentru Armamente în pregătirea şi depunerea de proiecte eligibile prin programe specifice europene pentru producţie muniţie, tehnică militară, construcţie infrastructură, cercetare-dezvoltare şi digitalizare
Programe de finanţare/dezvoltare/prioritizare/proiecte majore 1. Creşterea contribuţiei la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanţă cu cerinţele în context NATO şi UE şi valorificarea oportunităţilor create prin instrumentele financiare internaţionale 2. Va fi tratată cu prioritate implementarea Planului Readiness 2030 prin folosirea oportunităţilor oferite de instrumentul financiar SAFE. 3. Conectarea la oportunităţile generate de parteneriatele strategice şi la iniţiativele şi instrumentele UE (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP), precum şi NATO (DIANA - Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării) 4. Derularea demersurilor necesare pentru dezvoltarea Centrului european de instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Feteşti, într-un hub pentru instruirea piloţilor de aeronave F-16 din statele NATO şi partenere, asigurând totodată şi creşterea interoperabilităţii între aliaţi 5. Susţinerea demersurilor interinstituţionale pentru înfiinţarea în România a unui hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, conform abordării strategice a UE 6. Promovarea României ca hub regional pentru mentenanţă şi sprijin logistic 7. Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară şi asumarea unui rol crescut pentru România, inclusiv în ceea ce priveşte proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă şi militară şi dezvoltarea capabilităţilor de contramobilitate 8. Adoptarea unei noi abordări pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) în domeniul apărării. Participarea în consorţii guvernamentale care au drept obiectiv inovarea tehnologică în domeniul apărării şi dezvoltarea capacităţilor de microproducţie strategică 9. Accelerarea procesului de digitalizare în Armata României
Creşterea calităţii vieţii personalului militar şi civil în scopul atractivităţii funcţiei militare 1. Vom crea noi baze pentru atractivitatea funcţiei militare. Atractivitatea, coeziunea şi moralul forţelor armate se vor realiza şi pe baza creşterii prestigiului, respectului profesiei militare şi a predictibilităţii carierei. Acestea se bazează pe principiile competenţei profesionale şi a unui nou contract social cu membrii structurilor de forţă, care să fie atractiv şi angajant, inclusiv în ceea ce priveşte evitarea părăsirii premature a resursei umane experimentate şi pregătite din sistemului militar. 2. Dezvoltarea resursei umane a MApN şi a rezervei naţionale trebuie să se bazeze pe eficientizarea programului rezervistului voluntar şi a majorării nivelului forţelor profesioniste ale României, proporţional nivelului ameninţărilor curente şi a resurselor disponibile. 3. Educaţia şi cercetarea trebuie să fie corelate cu sistemul naţional şi criteriile de performanţă internaţionale pe dimensiunea strategică, dar şi pe dimensiunea tehnologică şi operaţională. Învăţământul universitar trebuie să atragă resursa umană specializată şi din afara mediului militar. 4. Modernizarea Armatei trebuie să se realizeze prin atragerea profesioniştilor din zone profesionale civile şi prin crearea simbiozei între culturile şi pregătirile necesare operării în cadrul noului teatru al războiului pe întregul spectru, respectând valorile consacrate ale funcţiei militare.
ECONOMIE, DIGITALIZARE, ANTREPRENORIAT ŞI TURISM I. Digitalizare, comunicaţii, IT Obiective generale: 1. atingerea mediei Uniunii Europene în ceea ce priveşte gradul de digitalizare al statului; 2. reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziţii software şi hardware şi flexibilizarea cadrului achiziţiilor publice de tehnologie; 3. aerisirea interacţiunii birocratice cu statul, care duce la o creştere a productivităţii şi la trasabilitatea evaziunii fiscale; 4. Poziţionarea României ca lider regional în domeniile inteligenţei artificiale şi securităţii cibernetice; 5. prioritizarea dezvoltării proiectelor în zona tehnologiilor emergente; 6. creşterea semnificativă a Poştei Române în cota naţională de piaţă a serviciilor poştale; 7. asigurarea utilizării limbilor minorităţilor naţionale şi a limbilor de circulaţie internaţională în platformele digitale din administraţia publică.
Rezultate aşteptate până în 2027: • echivalent DESI + 15 puncte (România în media din UE, raportat la starea deceniului digital); • Firma într-o zi: o zi de la înfiinţarea unei firme până la emiterea primei facturi; • funcţionalizarea şi extinderea platformei naţionale pentru telemedicină; • 50% din serviciile publice complet digitalizate; • + 15% productivitate în IMM-urile digitalizate; • 50% din administraţia publică să aibă competenţe digitale de bază; • 5 milioane de cetăţeni cu identitate digitală; • standardizare clară pentru echipamente şi costuri; • 40% reducere la costurile cu licenţele IT - fără risipă, fără achiziţii de dragul achiziţiei; • acord guvernamental cu platforme de licenţiere - eficienţă, claritate, transparenţă; • operaţionalizarea platformei naţionale de interoperabilitate şi a registrelor de bază digitalizate; • operaţionalizarea Punctului digital unic şi dezvoltarea portofelului digital (e-wallet); • indicatori clari de urmărire a evoluţiei acestor obiective; • popularea cloudului guvernamental cu aplicaţii migrate din instituţiile centrale ale statului, conform unui plan de migrare
Unde suntem? Printre ultimele ţări în clasamentul UE privind gradul de digitalizare (indice DESI măsurat anual, transformat de curând într-o altă unitate de măsură, raportată la starea deceniului digital).
Care este o perspectivă rezonabilă? Dacă reuşim să creştem gradul de digitalizare până la media ţărilor UE, am genera o creştere a PIB-ului cu 3% (studii McKinsey - Digital Challengers on the next frontier - Perspective on România, OECD - Digital Economy Outlook 2024, Banca Mondială - Country Diagnostic). Ar însemna 11 miliarde de euro anual. Comparaţie uşor de înţeles: tot sistemul de educaţie consumă 3% din PIB-ul României. 1. Avem bani - 500 de milioane de euro din PNRR deja contractaţi pentru cloudul guvernamental. 2. Avem o şcoală excelentă de inginerie şi un mediu privat extrem de competitiv în zona tehnologiei informaţiei. 3. Avem materia primă critică ce sparge bariera tehnologică actuală în industria microprocesoarelor şi a inteligenţei artificiale - grafitul, din care, de curând, se extrage grafenul - materia primă rară care deschide noi orizonturi de performanţă tehnologică.
Ce trebuie făcut? O schimbare a filozofiei prin care se face digitalizarea în România: de la instituţii cu responsabilităţi suprapuse, care nu comunică între ele şi care fac investiţii redundante, la un cadru legislativ unitar şi coerent pentru e-guvernare şi protecţia datelor. Digitalizarea este o singură limbă, dar în România fiecare instituţie „vorbeşte“ limba ei în zona de digitalizare, ajungânduse la un haos în care se toacă bani, se ratează oportunităţi şi se frânează economia. Avem capacitatea să construim autostrăzi digitale între instituţiile statului: conectăm bazele de date existente izolat în instituţiile statului pentru ca tehnologia existentă în soluţiile Platform as a Service (PaaS) să dezmorţească fluxurile birocratice şi să ajute mediul economic în relaţia cu statul român. 1. Platformă unică pentru toate serviciile publice 2. Crearea unei biblioteci de building blocks cu module software reutilizabile, care să fie preluate ca atare pentru dezvoltări software similare la nivelul multor instituţii publice (acum, fiecare dezvoltă de la zero lucruri aproape identice) 3. Foi de parcurs pentru migrarea autorităţilor centrale şi locale în cloudul guvernamental şi pentru debirocratizarea serviciilor publice 4. Prioritizarea serviciilor publice esenţiale pentru transpunerea în serviciu electronic 5. Automatizarea proceselor interne din administraţia publică prin RPA (Robotic Process Automation) şi AI 6. Consolidarea securităţii cibernetice la nivel instituţional 7. Consolidarea huburilor de inovare digitală 8. Transparenţă şi implicare civică - platforme pentru consultare publică online, bugetare participativă şi feedback civic; publicarea de date deschise (open data) pentru dezvoltatori, ONG-uri şi presă 9. Crearea unui sistem naţional de indicatori clari de progres pentru urmărirea evoluţiei obiectivelor 10. Colaborare mai strânsă între stat, universităţi şi companii din domeniul tehnologiei 11. Alfabetizare digitală pentru vârstnici şi persoane vulnerabile, cu sprijinul bibliotecilor şi ONG-urilor 12. Programe naţionale de formare digitală pentru angajaţii din administraţie şi mediul privat, cu măsurarea randamentului 13. Clarificarea statutului juridic al patrimoniului imobiliar al Poştei Române 14. Ghişeu universal - interconectarea sistemelor informatice ale tuturor instituţiilor cu sistemele Poştei, pentru a furniza orice serviciu cetăţenilor, la orice oficiu poştal 15. Reducerea cheltuielilor statului prin centralizarea activităţilor de front-office la Poşta Română, care are deja infrastructura necesară pentru a deservi toţi cetăţenii
II. Poşta Română - consolidare logistică în regiune: 1. dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poştei Române (similar unor modele consacrate precum DHL, FedEx, Supernova Airlines, SF Airlines etc.); 2. interconectarea regiunilor României la fluxul internaţional de mărfuri, prin înfiinţarea de terminale multimodale de tip cargo aerian de către Poşta Română; 3. poziţionarea României ca lider regional în domeniul AI în cadrul UE şi NATO, cu rol activ în infrastructura digitală strategică europeană, prin aplicarea la finanţarea disponibilă de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea celor 5 gigafactories din UE; 4. actualizarea catalogului naţional al serviciilor publice, cu toate serviciile administraţiei centrale (12 luni) şi adoptarea cadrului legislativ (3 luni); 5. crearea registrului instituţiilor/autorităţilor/entităţilor publice (12 luni); 6. operaţionalizarea Registrului aplicaţiilor informatice pentru serviciile publice (12 luni); 7. operaţionalizarea Platformei naţionale de interoperabilitate (PNI) şi finanţarea interconectării cu celelalte registre de bază; 8. autentificarea prin metodă unică (ROeID şi/sau carte electronică de identitate) în toate platformele informatice ale statului; 9. reglementarea standardelor de lucru pentru fluxuri digitale în administraţia publică.
Primii paşi pentru realizare: 1. ridicarea digitalizării la rang de prioritate naţională în Guvernul României pentru ca instituţiile externe Ministerului Digitalizării şi Telecomunicaţiilor să răspundă responsabil solicitărilor de interconectare şi adaptare a serviciilor necesare; 2. responsabilizarea, în fiecare etapă decizională, a oamenilor competenţi; 3. stimularea cercetării prin reducerea taxării pentru segmentul de cercetare din tehnologie.
Următorii paşi şi următoarele metode pentru a se întâmpla ceea ce trebuie făcut: 1. fiecare instituţie va avea un scor public al gradului de digitalizare (servicii, viteză, interconectare); 2. publicarea unui raport anual independent privind digitalizarea administraţiei; 3. legarea unei cote de finanţare de scorul obţinut („bugetare pe performanţă digitală“); 4. din 2026 se va aplica principiul „digital by default“: serviciul public trebuie să fie, prin lege, disponibil online şi se aplică principiul „once only“; 5. traininguri offline mobile: Caravana Digitalizării - există o categorie largă de persoane fără competenţe digitale de bază - colaborare cu primării, biblioteci şi poştă; 6. microcertificări digitale pentru angajaţi (cu stimulente) - pachet de „competenţe digitale minime“ necesare pentru funcţionari publici, profesori, angajaţi în IMM-uri; 7. certificare digitală recunoscută naţional, cu stimulente: bonusuri salariale, puncte pentru promovare, reduceri fiscale pentru firmele care oferă angajaţilor training; 8. conectarea statului român la reţelele de sateliţi ESA pentru gestionarea riscurilor de dezastre, monitorizarea climatică, sistem energetic şi agricultură.
III. Economie, antreprenoriat şi turism Guvernanţă corporativă companii de stat A. Audit extern obligatoriu + rating de performanţă 1. Toate companiile cu pierderi mai mult de 2 ani trebuie auditate extern. 2. Se introduce un sistem de rating (A-E) privind performanţa operaţională. 3. Rezultatul determină: păstrare, redresare, lichidare, PPP sau listare parţială. 4. Plafonarea indemnizaţiilor brute şi eliminarea indemnizaţiilor variabile aprobate prin AGA 5. Publicarea transparentă a contractelor colective de muncă 6. Oprirea celui de-al 13-lea, al 14-lea salariu şi alte bonusuri şi prime nejustificate de performanţă 7. Oprirea capitalizării companiilor cu datorii şi pe pierderi 8. Listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziţiei majoritare a statului pentru companii publice
B. Profesionalizarea conducerii 1. Eliminarea numirilor politice fără competenţă tehnică/ economică 2. Fiecare CA va fi diminuat ca dimensiune şi va avea un target anual legat de: EBITDA, investiţii, atragere fonduri externe. 3. Contractele de mandat includ bonusuri de performanţă şi penalităţi reale. 4. Limitarea numărului şi salariilor consilierilor unui director general
C. Transformare în centre de producţie de stat cu cerere garantată Unele companii (din industria de apărare, minieră nonenergetică) pot deveni furnizori ai statului sau ai unor lanţuri europene de aprovizionare, cu contracte ferme.
D. Lichidare inteligentă şi transparentă 1. Pentru companiile fără viitor, cu pierderi anuale constante, procesul de închidere trebuie făcut: • transparent, cu evaluări externe; • corect social (plăţi compensatorii, reconversie profesională); • util - clădirile/terenurile reintrate în circuit economic.
2. Susţinerea dezvoltării unor campioni economici regionali în domenii strategice, prin politici comerciale active, investiţii şi parteneriate regionale.
Programe de dezvoltare 1. program strategic pentru producţia şi prelucrarea materiilor prime critice; 2. un plan naţional de investiţii şi parteneriate strategice în producţie, logistică şi inovaţie în apărare; 3. accelerarea accesării fondurilor europene pentru modernizarea capacităţilor de producţie din domeniul dual (civil şi militar); 4. integrarea industriei de apărare în lanţurile europene de aprovizionare; 5. un program dedicat pentru sprijinirea investiţiilor productive ale diasporei care se întoarce în ţară; 6. crearea unui sistem de consultare constantă şi instituţionalizată cu mediul de afaceri în elaborarea politicilor publice; 7. continuarea operaţionalizării organizaţiilor de management al destinaţiei (OMD); 8. susţinerea investiţiilor în turismul balnear pentru valorificarea resurselor naturale ale României; 9. susţinerea dezvoltării domeniilor schiabile care să absoarbă impactul economic în zonele aflate în tranziţie energetică; 10. susţinerea inovării şi a start-upurilor în tehnologie
DEZVOLTARE, ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ, LUCRĂRI PUBLICE ŞI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ Obiective generale 1. Digitalizarea activităţii ministerului, prin intermediul unei platforme digitale pentru formalizarea unor răspunsuri la adrese/petiţii/solicitări cu un grad mare de repetiţie sau cu conţinut general, de natură legislativă sau normativă, precum şi a procedurilor privind derularea programelor din cadrul ministerului 2. Crearea unui punct unic GIS (Geographic Information System - Sistem Informatic Geografic) la nivelul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru toate domeniile (infrastructură/gaz/electricitate), în colaborare cu ministerul, pentru o gestionare optimizată a investiţiilor 3. Adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, care conţine reglementări semnificative cu privire la digitalizare, prevede reducerea termenului procedurilor administraţiei centrale şi locale, asigură şi simplifică executarea investiţiilor, asigură transparenţa dezvoltării locale, respectiv, în cazul investiţiilor, profesionalizează procedurile de achiziţie publică 4. Creşterea calităţii construirii infrastructurilor de transport rutier, apă, gaze, precum şi a altor obiective de investiţii
Reforme/Reorganizări: 1. Crearea unor structuri de suport (juridic, financiar-economic, achiziţii publice, managementul resurselor umane, IT) la nivelul ministerelor/ordonatorilor de credite pentru instituţiile subordonate şi UAT-urilor cu capacitate mai mare pentru UAT-urile mai mici - adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 2. Stabilirea şi implementarea unor scheme de personal maximale 3. Reevaluarea şi prioritizarea proiectelor Companiei Naţionale de Investiţii 4. Evaluarea, prioritizarea şi finanţarea proiectelor din Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny“, în funcţie de disponibilităţile bugetare 5. Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (de exemplu, număr de locuitori, spor natural, număr de autorizaţii de construcţie) 6. Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (număr racordaţi la reţele de apă, canalizare etc.) 7. Stimularea performanţei - de exemplu, alocări în funcţie de gradul de încasare a impozitelor, responsabilizare autorizaţii construire şi stabilire corectă a impozitelor 8. Creşterea capacităţii de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reţinerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu îşi plătesc impozitele 9. Transferarea reţelelor de utilităţi publice neautorizate către operatorii regionali autorizaţi 10. Raportarea la numărul real al populaţiei (recensământ) 11. Eficientizarea prin corelarea anuală a numărului de personal al UAT-urilor cu numărul persoanelor domiciliate pe raza UAT-ului, inclusiv consiliile judeţene (OUG nr. 63/2010) - adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 12. Desfiinţarea funcţiei de viceprimar la autorităţile administraţiei publice locale cu o populaţie mai mică de 1.500 de locuitori - adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 13. Adoptarea Codului finanţelor publice locale pentru asigurarea predictibilităţii finanţării autorităţilor locale - adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 14. Adoptarea Codului de procedură administrativă - adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 15. Revizuirea/Modificarea/Completarea Codului administrativ pentru eficientizarea acestuia după 6 ani de la intrarea sa în vigoare 16. Desfiinţarea structurilor publice din subordinea/ coordonarea ministerelor organizate la nivel regional - adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 17. Salarizare după performanţă în administraţia publică centrală şi locală - adoptare în 2026, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2027 18. Grile de salarizare naţionale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii 19. Adoptarea unei noi legi privind statutul funcţionarilor publici 20. Reformarea programelor de formare profesională a salariaţilor din administraţia publică şi consolidarea pregătirii aleşilor locali, mai ales a celor care se află la primul mandat - adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026 21. Simplificarea procesului de atestare a inventarului bunurilor aflate în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale prin mutarea competenţei de emitere a punctului de vedere de la MDLPA la nivelul fiecărui judeţ, respectiv la Instituţia Prefectului - adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 22. Reorganizarea aparatului instituţiei prefectului - adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 23. Eliminarea indemnizaţiei membrilor autorităţilor teritoriale de ordine publică - adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 24. Eliminarea remunerării membrilor organismelor cu rol consultativ fără personalitate juridică, constituite la nivel central sau local - intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 25. Armonizarea legislaţiei privind integritatea în funcţiile publice cu decizia CCR, în sensul asigurării transparentizării declaraţiilor de avere şi de interese - intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026 26. Elaborarea cadrului legislativ pentru legea Capitalei 27. Organizarea unei evidenţe privind personalul contractual din administraţia publică la nivelul MDLPA 28. Reorganizarea şi restructurarea sau lichidarea întreprinderilor publice care înregistrează pierderi 3 ani la rând şi care nu prestează un serviciu de utilitate publică, cum ar fi transport, termoficare 29. Reducerea cu 20% a anvelopei salariale a autorităţilor administraţiei publice centrale, faţă de nivelul anului 2024 30. Derularea, desfăşurarea procedurilor de selecţie a administratorilor la toate întreprinderile publice şi centrale 31. Eliminarea bonusurilor de pensionare la întreprinderi publice şi autorităţi publice 32. Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, aplicabile în regimul general al pensiilor - decembrie 2025 33. Corporatizarea regiilor autonome - potrivit prevederilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 187/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, întreprinderile publice existente prevăzute la art. 2 pct. 2 lit. a) din OUG nr. 109/2011 se pot reorganiza de către autorităţile publice tutelare competente prin divizarea activităţilor de serviciu public de cele comerciale în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 187/2023. Activităţile comerciale divizate vor fi organizate în societăţi pe acţiuni sau în societăţi cu răspundere limitată, potrivit prevederilor Legii nr. 187/2023. 34. Revizuirea programelor europene în scopul eficientizării fondurilor europene 35. Elaborarea cadrului normativ pentru realizarea Inventarului naţional al investiţiilor necesare pentru dezvoltarea integrată locală, zonală, gestionat de un departament al reformei administraţiei publice locale coordonat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului sau Secretariatului General al Guvernului 36. Reducerea în medie cu 20% a numărului angajaţilor din administraţia publică centrală 37. Reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate în administraţia publică centrală şi locală 38. Raportarea normei la poliţia locală la 1.500 de locuitori şi coordonarea cu poliţia naţională 39. Analiza şi eficientizarea prioritizării investiţiilor din programele naţionale, introducerea cofinanţării UAT-urilor la anumite programe, în funcţie de capacitatea financiară a acestora, de exemplu, construirea de stadioane
Programe de finanţare/investiţii 1. Finalizarea proiectelor din Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), C5, C10, C11, C15 Program perioada 2025-2026;
2. Prioritizarea şi finalizarea proiectelor din programele naţionale (PNDL, Anghel Saligny) Program multianual perioada 2025-2030;
3. Modernizarea satului românesc prin realizarea consorţiilor administrative (jalon nr. 310 PNRR) Program multianual perioada 2025-2029;
4. Programul naţional de infrastructură judeţeană (asfaltarea drumurilor de pământ) Program multianual perioada 2026-2029;
5. Programul naţional de cadastru Programul naţional de cadastru şi carte funciară; Program multianual pe perioada 2025-2028;
6. Programul naţional de dezvoltare metropolitană Program multianual pe perioada 2026-2030;
7. Programul naţional consolidarea clădirilor cu risc seismic Program multianual pe perioada 2025-2028;
8. Programul privind construcţia de locuinţe de serviciu pentru tineret şi locuinţe sociale 9. Programul naţional pentru construcţia de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii Program multianual pe perioada 2025-2028;
10. Programul naţional multianual de investiţii în aşezările informale Program multianual pe perioada 2025-2028;
11. Programul naţional de construcţii de interes public sau social 12. Program multianual; surse de finanţare se pot constitui din: buget de stat, fonduri rambursabile contractate sau garantate în condiţiile OUG nr. 64/2007, venituri proprii 13. Program naţional de dezvoltare pentru localităţile urbane sub 100.000 de locuitori Program multianual pe perioada 2026-2030;
14. Program de dezvoltare a capacităţii economice a localităţilor urbane, inclusiv de construire şi înfiinţare de parcuri industriale Proiect-tip de multiplicat
AFACERI INTERNE Obiective generale Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va juca un rol esenţial în consolidarea securităţii naţionale, în creşterea rezilienţei instituţionale şi în asigurarea unui climat de ordine publică şi siguranţă cetăţenească, într-un context european tot mai complex. MAI va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenţie, profesionalizare, interoperabilitate digitală şi apropierea de cetăţean. Priorităţile sale vor include combaterea criminalităţii organizate şi a migraţiei ilegale, securizarea frontierei, adaptarea capacităţii de intervenţie la riscurile climatice şi hibride, precum şi modernizarea managementului resurselor umane şi materiale. Prin măsuri clare de reformă instituţională, digitalizare şi cooperare interinstituţională, MAI va deveni un actor-cheie în procesul de modernizare a statului român, cu impact direct asupra încrederii publice şi a coeziunii sociale. DSU va continua să asigure un rol esenţial în consolidarea rezilienţei naţionale într-un context european şi euroatlantic tot mai complex. MAI-DSU va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenţie, profesionalizare, interoperabilitate digitală şi apropierea de cetăţean. Astfel, ne propunem consolidarea unui sistem naţional integrat de urgenţă, modern, adaptat riscurilor actuale, bazat pe rezilienţă, sustenabilitate şi cooperare interinstituţională, cu implicarea societăţii. Prin măsuri clare de reformă instituţională, digitalizare şi cooperare interinstituţională, evoluţia DSU şi reorganizarea structurilor din coordonare urmează să contribuie în mod substanţial la consolidarea arhitecturii sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă şi conectarea tuturor actorilor implicaţi - de la cetăţeni şi entităţi private la actori civili şi militari şi de la autorităţi naţionale la cele locale.
Reforme/Reorganizări/Comasări 1. Reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliţiei Române, Jandarmeriei şi Poliţiei de Frontieră pentru optimizarea resurselor şi eficientizarea intervenţiei operative, în baza unei hărţi de risc actualizate anual 2. Revizuirea cadrului de funcţionare a poliţiei locale în colaborare cu autorităţile publice locale, pentru o mai bună delimitare a atribuţiilor şi o integrare funcţională în sistemul naţional de ordine publică 3. Reformarea Academiei de Poliţie şi a centrelor de formare, prin adaptarea curriculei la noile tipuri de infracţionalitate (cybercrime, trafic de persoane, dezinformare), în parteneriat cu universităţi şi instituţii internaţionale (i) Modernizarea cadrului legal: transpunerea eficientă în politicile naţionale a prevederilor Strategiei de pregătire a Uniunii în vederea asigurării unei arhitecturi robuste a pregătirii, prevenirii şi răspunsului integrat la situaţii de urgenţă (ii) Consolidarea capacităţii guvernamentale de gestionare eficientă a situaţiilor de urgenţă, inclusiv în ceea ce priveşte salvarea montană, asistenţa medicală de urgenţă şi acordarea primului ajutor calificat, prin prevenţie şi reacţie rapidă, adaptate contextului actual (iii) Realizarea unui sistem de urgenţă robust şi flexibil prin eficientizarea proceselor decizionale, logistice şi financiare şi accelerarea digitalizării la nivelul aşteptărilor şi solicitărilor societăţii, după cum urmează:
4. Reorganizarea instituţională a structurilor subordonate IGSU şi IGAv, precum şi a serviciilor de ambulanţă judeţene, pe principiul comasării structurilor judeţene/punctelor de operare aeromedicale în structuri teritoriale; • comasarea serviciilor publice (judeţene şi locale) Salvamont-Salvaspeo într-un singur serviciu judeţean care să asigure răspunsul integrat la nivelul judeţului; • reorganizarea structurilor funcţionale din componenţa DSU, IGSU şi IGAv, în vederea reducerii funcţiilor de conducere, optimizarea proceselor de comandă şi suport în vederea asigurării unui lanţ decizional suplu
Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE (PNRR şi Coeziune) 1. Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanţare europeană, cu accent pe dotarea cu mijloace de protecţie şi intervenţie, interoperabilitate digitală şi echipamente pentru intervenţii complexe 2. Lansarea de proiecte integrate de infrastructură, logistică şi instruire pentru structurile de ordine publică, finanţate din fonduri externe nerambursabile, cu indicatori de eficienţă şi impact 3. Implementarea unui mecanism intern de prioritizare a proiectelor cu finanţare europeană, cu accent pe dotarea structurilor aflate în coordonarea DSU cu echipamente pentru intervenţii complexe, precum şi interoperabilitatea sistemelor şi digitalizarea proceselor
Programe de finanţare/dezvoltare/prioritare 1. Continuarea finanţării prin PNRR şi FEDR a programelor de dotare a Poliţiei Române, a Jandarmeriei şi Poliţiei de Frontieră cu mijloace de mobilitate şi tehnologie de supraveghere noninvazivă 2. Prioritizarea investiţiilor în infrastructura de prevenire şi combatere a traficului de droguri şi de persoane, a discursului bazat pe ură, rasism, xenofobie şi antisemitism, în parteneriat cu ONG-uri şi instituţii internaţionale 3. Extinderea programului de reabilitare energetică a sediilor MAI şi a subunităţilor operative, cu accent pe reducerea costurilor şi eficienţă administrativă 4. Relansarea unor programe pilot pentru monitorizarea inteligentă a zonelor de frontieră şi a spaţiilor urbane cu risc ridicat, cu sprijinul fondurilor AMIF şi ISF
Măsuri de dezvoltare 1. Creşterea capacităţii de analiză integrată a datelor operative, care va integra informaţiile provenite de la Poliţie, Jandarmerie, Poliţie de Frontieră, IGI şi ISU, pentru anticiparea ameninţărilor şi intervenţii coordonate, în special în zonele cu risc criminogen, porturile şi regiunea Mării Negre 2. Elaborarea unei strategii de creştere a prezenţei MAI în comunităţi prin „poliţia de proximitate“, în special în zonele rurale şi urbane marginalizate, cu accent pe prevenţie şi dialog 3. Dezvoltarea capacităţii de efectuare a anchetelor digitale, a capacităţii analitice şi de investigaţii financiare, în vederea identificării şi confiscării produsului infracţional 4. Creşterea capacităţii MAI de a preveni şi combate infracţiunile care aduc prejudicii mediului, cu accent pe fondul forestier naţional, deşeuri şi biodiversitate 5. Accentuarea rolului poliţistului în descoperirea şi investigarea infracţiunilor, prin munca informativă de calitate, prezenţa acestuia în medii de interes operativ şi iniţiativă în identificarea infracţiunilor, autorilor şi a probelor 6. Intensificarea colaborării cu unităţile de parchet pe principiul responsabilităţilor partajate 7. Dezvoltarea laboratoarelor criminalistice şi capacităţii de prelevare a probelor din câmpul infracţional, precum şi modernizarea procesului de cercetare la faţa locului 8. Implementarea unui concept privind evoluţia profesională a personalului, în mod gradual, în funcţii de execuţie sau de conducere, pe principii meritrocratice - ghid al carierei 9. Utilizarea în comun a tehnologiilor din dotare pentru eficienţă sporită, prin integrarea componentelor existente de tehnologie de tip senzori şi terminale smart, precum şi a infrastructurii IT&C într-un „tot unitar“ capabil să răspundă integrat, imediat şi la costuri reduse nevoilor instituţionale multiple 10. Generalizarea utilizării aeronavelor fără pilot la bord, prin creşterea capacităţii MAI de a utiliza drone pentru misiuni operative şi logistice, precum şi prin implementarea conceptului de „drone as a service“, ce presupune un sistem în care o autoritate naţională operează zboruri în beneficiul administraţiilor publice centrale şi locale 11. Intensificarea activităţilor preventive în mediile în care tinerii sunt prezenţi: unităţi de învăţământ, zone recreative şi mediul online 12. Implementarea unui sistem naţional eficient în contextul noului Pact de migraţie şi azil, în special prin dezvoltarea capacităţii de screening şi de returnare rapidă 13. Modernizarea sistemelor de alertare în caz de urgenţă (de exemplu, RO-ALERT) şi integrarea acestora într-o platformă unificată de reacţie rapidă, conectată cu structurile europene de protecţie civilă 14. Dezvoltarea unei infrastructuri naţionale de pregătire pentru intervenţii în medii de risc crescut (cutremure, incendii, inundaţii, atacuri cibernetice), în parteneriat cu DSU, ISU şi Ministerul Apărării 15. Consolidarea unei culturi de prevenire şi pregătire la dezastre, cu accent pe protejarea comunităţilor vulnerabile 16. Actualizarea legislaţiei pentru susţinerea şi încurajarea voluntariatului în situaţii de urgenţă 17. Întărirea cooperării civil-militare şi a parteneriatului public-privat în gestionarea urgenţelor 18. Consolidarea rolului la nivel UE şi NATO în dezvoltarea şi aplicarea măsurilor din mecanismele de protecţie civilă
Acţiuni pentru instituţii subordonate 1. Profesionalizarea managementului la nivelul instituţiilor subordonate (Poliţie, Jandarmerie, Poliţie de Frontieră, ISU, IGI), prin introducerea de indicatori de performanţă şi evaluări anuale 2. Stabilirea unor priorităţi de acţiune şi indicatori specifici de evaluare, în acord cu nevoile de securitate ale cetăţenilor şi domeniile prioritare de acţiune ale statului, care să se axeze pe combaterea formelor grave de criminalitate împotriva persoanelor sau a bugetului statului (precum evaziune fiscală) 3. Digitalizarea procesului de emitere a documentelor de identitate şi de călătorie cu posibilitatea de solicitare şi monitorizare online 4. Sprijinirea structurilor teritoriale de ordine publică prin aplicaţii informatice dedicate, ghiduri standardizate de intervenţie, echipamente şi protocoale de cooperare cu serviciile comunitare, în vederea asigurării unor „străzi fără violenţă“ 5. Operaţionalizarea cu celeritate a sistemului de procesare automatizată a abaterilor la regimul rutier într-un cadru de interoperabilitate, în care să fie prelucrate semnalările provenite de la sistemele de detecţie ale poliţiei rutiere, CNAIR, administraţiei publice locale ori semnalările participanţilor la trafic 6. Revizuirea conceptului de pază instituţională prin maximizarea potenţialului sistemelor tehnice de securitate în cadrul activităţii de pază cu jandarmi şi instituirea unui sistem dinamic cu „dublă utilizare“: pază şi ordine publică 7. Lansarea unor programe şi campanii de comunicare în licee şi şcoli, cu participarea ca mentori a sportivilor de înaltă performanţă ai Clubului Dinamo şi a altor cluburi, organizarea de tabere, activităţi extracurriculare şi campanii media antidrog, colaborarea cu instituţiile statutului pentru prevenirea criminalităţii juvenile 8. Dezvoltarea capacităţii de identificare, protecţie şi referire către structurile specializate a victimelor, în special a victimelor traficului de persoane şi a violenţei de gen 9. Eficientizarea mecanismelor de monitorizare a persoanelor liberate din penitenciar, a celor supuse unor măsuri privative de libertate, a celor cu istoric violent, a agresorilor sexuali şi traficanţilor de droguri 10. Executarea măsurilor prevăzute de Planul naţional de combatere a violenţei şcolare, document care asigură cadrul de cooperare între toţi actorii implicaţi în tot ce înseamnă siguranţa în mediul şcolar, într-o abordare centrată pe copil 11. Dotarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă cu tehnologie de ultimă generaţie şi adaptarea capacităţii de intervenţie la noile riscuri climatice
Măsuri de debirocratizare/digitalizare 1. Extinderea serviciilor electronice oferite cetăţenilor de către MAI, printr-un portal unic integrat pentru paşapoarte, permise, cărţi de identitate şi certificate de cazier 2. Automatizarea proceselor administrative interne (avize, cereri, transferuri) şi interoperabilitatea bazelor de date interne cu cele ale altor ministere (Justiţie, Muncă, Educaţie), precum şi revizuirea proceselor şi procedurilor pentru eliminarea redundanţelor şi optimizarea fluxurilor de lucru 3. Implementarea unei soluţii de management electronic al dosarelor pentru personalul MAI, cu funcţionalităţi de planificare, formare şi evaluare 4. Implementarea cadrului naţional pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informaţii ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor şi vizelor, al cooperării poliţieneşti şi judiciare şi al azilului şi migraţiei (SIS, EES, Eurodac, ETIAS, VIS, ECRIS-TCN) 5. Înfiinţarea unei unităţi de transformare digitală care să supervizeze proiectele IT&C ale ministerului şi să asigure coerenţa arhitecturii informatice 6. Digitalizarea serviciilor oferite la nivelul IGI, atât angajatorilor, cât şi lucrătorilor străini, precum şi recalibrarea activităţii de control pentru identificarea cu celeritate a nerespectării condiţiilor de şedere şi a cazurilor de exploatare 7. MAI, prin Arhivele Naţionale, va stabili un concept strategic pentru îmbunătăţirea competenţelor în raport cu arhivele create digital şi va emite linii directoare, pentru organizaţiile din sectorul public, pornind de la conceptul „Archiving by design“ implementat deja de mai multe state europene 8. Sprijinirea demersului naţional de implementare a conceptelor de „Identitate electronică“ şi „domiciliu electronic“, ca piloni esenţiali ai transformării digitale şi e-guvernării, care răspund cerinţelor de a crea o administraţie publică modernă, eficientă şi transparentă în relaţia cu cetăţenii, mediul de afaceri şi chiar în relaţia interinstituţii
Altele 1. Elaborarea Strategiei naţionale pentru siguranţă internă 2026-2030, cu obiective clare în domeniul ordinii şi siguranţei publice, precum şi adaptarea strategiilor în materie de frontieră şi migraţie la noile documente programatice ale UE 2. Consolidarea cooperării internaţionale în materie de combatere a infracţionalităţii transfrontaliere prin participarea activă în reţelele europene şi accesarea fondurilor dedicate (ex. Hercule, ISF) 3. Dezvoltarea unui program naţional de educaţie pentru siguranţă în şcoli, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi organizaţiile neguvernamentale 4. Lansarea unui cadru de dialog permanent cu societatea civilă, comunităţile locale şi mediul academic pentru creşterea încrederii în structurile MAI 5. Creşterea implicării societăţii civile 6. Promovarea educaţiei şi conştientizării privind rezilienţa şi siguranţa în şcoli şi universităţi 7. Participare activă la elaborarea şi aplicarea politicilor globale pentru prevenirea şi reducerea riscurilor generate de dezastre şi ameninţări emergente
AFACERI EXTERNE Misiunea şi adaptarea la contextul internaţional Relaţiile internaţionale trec în prezent prin ample şi accelerate transformări, o intensificare a riscurilor şi a competiţiei geopolitice, inclusiv prin conflicte armate la graniţele României şi prin redesenarea raporturilor de putere globale. În acest context, politica externă a României trebuie să devină un domeniu de promovare activă a interesului naţional, un pilon strategic al securităţii naţionale, al rezilienţei societale, al dezvoltării economice sustenabile şi al profilului său internaţional. Politica externă a României trebuie mai mult ca niciodată să fie ancorată în valori şi în respectarea normelor şi principiilor internaţionale. România îşi fundamentează acţiunea externă pe promovarea interesului naţional, apărarea valorilor democratice, a statului de drept şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli. Apartenenţa la NATO, statutul de stat membru al Uniunii Europene şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămân baza politicii externe şi de securitate a României, în strânsă corelare cu angajamentele asumate în plan euroatlantic. Este necesară o politică externă proactivă, capabilă să anticipeze şi să gestioneze schimbările din mediul internaţional, să valorifice oportunităţile şi să răspundă provocărilor într-un mod coordonat, coerent şi profesionist. România trebuie să îşi consolideze rolul de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre şi de partener credibil în UE, NATO şi în raport cu Statele Unite, valorificând poziţia sa strategică în favoarea stabilităţii regionale, a cooperării economice şi a conectivităţii strategice.
Priorităţi strategice 1. Consolidarea triadei strategice: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, creşterea greutăţii strategice şi a relevanţei în cadrul NATO, eficienţa promovării intereselor şi posturii României în cadrul Uniunii Europene 2. Susţinerea extinderii UE dincolo de graniţele României, pentru a creşte securitatea, accesul la pieţe noi, spaţiul de valori democratice şi un rol regional consolidat al României 3. Reforma carierei diplomatice şi reorganizarea ministerului şi a politicii de personal pe criterii de profesionalism, relevanţă şi eficienţă 4. Diplomaţii economice integrate, cu accent pe însoţirea companiilor româneşti în câştigarea accesului la pieţe şi resurse 5. Cooperare interinstituţională eficientă care asigură coerenţa şi coeziunea reprezentării externe 6. Proiecţia identităţi de ţară şi protecţia reputaţiei naţionale prin comunicare externă integrată 7. Respect pentru diaspora: Dialog permanent şi implicare în comunităţile din diaspora, servicii rapide şi eficiente şi susţinerea drepturilor românilor de pretutindeni 8. Aderarea la OCDE
Obiective strategice Organizarea internă - profesionalism, eficienţă, relevanţă O epocă de turbulenţe, incertitudine şi război reclamă în mod necesar o creştere a calităţii activităţii politicii externe şi a eficienţei diplomatice, în slujba creşterii relevanţei şi prestigiului României, complementar creşterii nevoilor de apărare şi descurajare. Acest obiectiv necesită o creştere graduală a bugetului MAE şi a eficienţei utilizării acestuia. Reforma şi adaptarea politicii de personal pe baze profesionale şi de adaptare la necesităţile misiunii MAE şi a noilor exigenţe ale activităţii diplomaţiei româneşti: acces, acţiune, dezvoltare de proiecte, reprezentare eficientă 1. Adaptarea ghidului carierei diplomatice şi introducerea cursurilor de formare continuă şi periodică pentru personalul MAE în fiecare etapă din carieră şi înainte de fiecare misiune externă 2. Refacerea politicii de personal prin testarea funcţionarilor şi management bazat pe obiective de performanţă, reducerea unor excese la nivelul unor sporuri şi stimulente, dar şi repararea unor vulnerabilităţi create de slaba recompensare la anumite niveluri 3. Detaşarea de personal conform planului instituţional, fără posibilitatea personalului vizat de a bloca detaşarea vizată, cu stabilirea unui număr maxim de ani la post şi perioade clare, predictibile şi obligatorii de întoarcere în Centrală 4. Interfaţă activă în MAE cu centrele academice de pregătire şi cercetare în domeniul relaţiilor internaţionale din ţară şi pentru a absorbi şi integra absolvenţi, pentru a asigura o interfaţă de absorbţie şi integrare a cercetării şi a putea solicita soluţii la provocări de politică externă
Coeziunea inter- şi transinstituţională a reprezentării externe 1. Cooperarea integrată a instituţiilor executive ale României, MAE având rolul de integrator şi coordonator la nivel guvernamental 2. Integrarea deplină a instituţiilor reprezentative sub coordonarea ambasadorului şi a şefului de misiune - ICR, consulate, consilieri economici, reprezentanţi ai altor instituţii 3. MAE va integra ICR şi ARICE pentru coerenţa politicilor de imagine şi promovare în domeniul relaţiilor externe, economice şi culturale şi va propune în primele 100 de zile cea mai bună variantă instituţională pentru Departamentul Românilor de Pretutindeni şi Direcţia pentru Republica Moldova. MAE coordonează la nivel strategic diplomaţia publică şi culturală românească.
Recalibrare a reprezentării României în UE 1. Într-un format coordonat cu Preşedinţia României şi Cancelaria Prim-Ministrului, MAE devine interfaţa la nivel european cu terţe ministere şi autorităţi, în relaţie cu instituţiile Uniunii Europene, cu mediul privat şi organizaţiile neguvernamentale. 2. Parteneriate cu structuri economice şi civice pentru o bună reprezentare a intereselor strategice 3. Relansarea şi regândirea diplomaţiei economice integrate 4. Reforma ARICE şi management bazat pe obiective măsurabile 5. Susţinerea integrată a intereselor companiilor româneşti în accesul la pieţe noi şi resurse 6. Recalibrarea rolului în accesul la resurse şi lanţurile de aprovizionare globală, cu accent asupra conectivităţii, energiei, tehnologiei şi a industrializării 7. Deschiderea politicii externe a României spre America de Sud şi Africa şi, totodată, alinierea diplomaţiei economice cu UE Global Gateway în vederea diversificării ofertei în domenii de interes pentru România
Dezvoltarea capacităţilor diplomatice în securitate cibernetică, combaterea dezinformării, parteneriate pentru protecţia infrastructurii digitale Diaspora 1. Sprijinirea reîntoarcerii românilor din străinătate, sprijin pentru copiii întorşi în ţară şi promovarea educaţiei în limba română 2. O mai bună coordonare cu ataşaţii de muncă şi revizuirea alocării acestora în funcţie de numărul cetăţenilor din diaspora 3. Eficientizarea procesului de acordare a pensiilor comunitare şi internaţionale 4. Calibrarea serviciilor consulare, a relaţiilor cu diaspora şi a nivelului de ambiţie pentru acordarea serviciilor diasporei şi românilor de pretutindeni 5. Introducerea taxelor consulare pentru servicii notariale, precum şi a unor taxe de urgenţă, ca resurse pentru menţinerea digitalizării integrale 6. Eficientizarea procedurilor şi servicii consulare digitale 7. Integrare mai puternică a românilor din diaspora în economia şi investiţiile româneşti, în promovarea intereselor României şi a bunelor relaţii cu statele în care trăiesc 8. Ministerul Afacerilor Externe va sprijini o viitoare formulă interguvernamentală, alături de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, pentru intervenţiile în situaţiile concrete semnalate privind drepturile familiilor de români din străinătate şi ale copiilor acestora
Îmbunătăţirea reprezentării intereselor, prestigiului şi a vizibilităţii României în cadrul UE 1. Asigurarea contribuţiei pragmatice şi constructive la îndeplinirea obiectivelor din noua Agendă strategică 2024-2029 în noul ciclu legislativ european 2. Promovarea unei prezenţe româneşti consolidate în instituţiile europene, inclusiv în poziţii de conducere 3. Valorificarea deciziilor şi instrumentelor în domeniul apărării (Readiness 2030, SAFE), pentru modernizarea armatei, întărirea capacităţii de apărare şi revitalizarea industriei naţionale de apărare 4. Consolidarea securităţii interne a Uniunii şi a unui Spaţiu Schengen mai puternic şi mai rezilient; susţinerea demersurilor de consolidare a mecanismelor de prevenire şi gestionare a crizelor 5. Evaluarea capacităţii şi promovarea alăturării României la Triunghiul de la Weimar (Franţa, Germania, Polonia), care să fie transformat în patrulater, pentru cooperarea dincolo de cadrul UE 6. Asumarea unui rol proeminent în vecinătatea estică a Uniunii Europene prin promovarea valorilor europene, a statului de drept şi combaterii interferenţelor ruseşti
Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite 1. Cooperarea cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea şi securitatea Europei, apărarea aliată, dar şi proiectele strategice energetice amplasate pe teritoriul României, promovarea investiţiilor şi relaţiilor comerciale 2. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite într-o relaţie în care interesele şi priorităţile României să se regăsească în agenda de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, o prezenţă militară americană consistentă pe teritoriul naţional, cu condiţii de acces şi mobilitate la standarde NATO 3. Dialog cuprinzător în domeniul energiei şi dezvoltarea proiectelor în sectorul nuclear, energie regenerabilă, explorare submarină, stocare şi distribuţie, protecţia infrastructurii critice 4. Parteneriat pentru prosperitate şi inovaţie prin integrarea României în ecosistemele tehnologice americane (în domenii precum producţia de semiconductori, computerizare avansată, automatizare, securitatea sistemelor, inteligenţa artificială etc.) 5. Soluţionarea prin comunicare, cooperare şi acţiuni comune împotriva criminalităţii organizate transfrontaliere a revenirii în programul Visa Waiver 6. Cadru de cooperare parlamentară prin mecanisme suplimentare care să asigure cunoaşterea evoluţiilor şi a preocupărilor româneşti, susţinerea agendei de cooperare şi schimburi de expertiză şi bune practici în domeniul controlului parlamentar
Consolidarea statutului României în calitate de stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO 1. Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO şi contribuţia semnificativă a României la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, pe flancul estic aliat, precum şi menţinerea contribuţiei la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate 2. Asumarea de responsabilităţi de furnizor de securitate şi antrenarea aliaţilor şi partenerilor în proiecte dedicate libertăţii de circulaţie şi a securităţii infrastructurii critice la Marea Neagră
Finalizarea procesului de aderare la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în 2026 Avansarea şi consolidarea parcursului european al Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova 1. Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, ţara noastră va continua să susţină eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova şi programul de reforme prodemocratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova 2. Întărirea capacităţii de negociere, a know how-ului şi a pregătirii propriilor negociatori pentru negocierile de aderare 3. Sprijinirea Republicii Moldova în eforturile de consolidare a statului de drept, de asigurare a stabilităţii politice şi prosperităţii, precum şi continuarea acţiunilor de sprijin în beneficiul direct al cetăţenilor Republicii Moldova
Relaţia de parteneriat strategic cu Ucraina Eforturile multidimensionale ale României pentru susţinerea Ucrainei sunt investiţii directe în propria noastră politică de apărare şi securitate. Apărarea democraţiei şi integrării Ucrainei în instituţiile occidentale este garanţia creşterii securităţii României 1. Sprijinirea Ucrainei în obiectivele legitime consemnate de dreptul internaţional, relative la suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa sa 2. Sprijinirea Ucrainei în procesul de integrare europeană şi euroatlantică, de atingere a standardelor şi normelor europene şi asistenţă la dezvoltarea capacităţilor de negociere şi absorbţie a know-how-ului şi acquisului european 3. Stabilirea unui însărcinat cu „Reconstrucţia Ucrainei“ la nivel guvernamental şi un grup de lucru interministerial deschis şi societăţii civile
Creşterea interesului internaţional pentru securitatea şi stabilitatea la Marea Neagră 1. Rol central al României în implementarea noii strategii a UE pentru o regiune a Mării Negre sigură, prosperă şi rezilientă şi mobilizarea investiţiilor 2. Asigurarea liberei circulaţii maritime şi aeriene şi protecţia infrastructurii critice submarine şi de suprafaţă 3. Amplasarea viitorului Centru pentru Securitate Maritimă în România
Eficientizarea reprezentării, politicilor şi participării României în organismele, instituţiile şi formatele multilaterale 1. ONU, Consiliul Europei, OSCE, B9, I3S rămân cadre obligatorii de prezenţă, promovare de interese şi construcţie a imaginii României la nivel multilateral. 2. România implementează Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, printr-o diplomaţie climatică şi verde, integrând obiectivele acesteia în politicile publice interne şi prin participarea activă în conferinţele internaţionale COP. 3. Întărirea formatelor trilaterale, cu precădere trilaterala România-Republica Moldova-Ucraina şi trilaterala România-Polonia-Turcia
Consolidarea, dezvoltarea şi eficientizarea parteneriatelor strategice ale României 1. Dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici din cadrul NATO şi UE, cu accent pe Franţa, Germania, Italia, Polonia, Turcia 2. Actualizarea şi dezvoltarea Parteneriatului strategic cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord 3. Dezvoltarea parteneriatelor strategice cu Coreea de Sud şi Japonia 4. Evaluarea oportunităţii dezvoltării unor noi relaţii de parteneriat strategic şi relaţii bilaterale cu terţe state, cu precădere India, statele din zona Golfului, Africa şi America de Sud
EDUCAŢIE ŞI CERCETARE 1. Învăţământ preuniversitar Obiective generale - viziune 1. Trebuie să pregătească şi să transfere prin educaţie cele opt competenţe-cheie, prin care absolvenţii să devină buni specialişti, buni cetăţeni şi oameni cu o calitate bună a vieţii. Absolvenţii trebuie să se poată integra eficient pe piaţa muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) şi/sau să-şi continue studiile la nivel postliceal şi/sau universitar. Educaţia va fi motorul mobilităţii sociale, al inovaţiei şi dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învăţământ centrat pe elev, echitabil şi incluziv, sprijinit de profesori motivaţi şi corespunzător formaţi. Rata abandonului şcolar şi cea a analfabetismului funcţional nu depăşesc media europeană. Până în 2030 se urmăreşte atingerea ţintei din legislaţie de 15% pentru educaţie din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educaţiei). Măsurile vor viza în principal creşterea calităţii educaţiei, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional prin reforme (1) curriculare - planuri-cadru actualizate şi flexibile, axate pe cele opt competenţe-cheie, integrând competenţe digitale şi programe care să promoveze gândirea critică, creativitatea şi adaptarea la meseriile viitorului; (2) de evaluare (de exemplu, standarde de evaluare/testare şi examene naţionale/ standardizate); inclusiv (3) reforma infrastructurii educaţionale (cu un accent pe reforma învăţământului rural), care implică şi dezvoltarea de laboratoare pentru educaţia prin descoperire şi/sau campusuri duale (aici cu introducerea sistemului de credite transferabile). 2. Propunem extinderea şcolilor-pilot pentru inovaţii curriculare şi învăţământ dual, iar manualele vor fi completate cu platforme de e-learning şi alte instrumente interactive. 3. Se va acorda o atenţie sporită educaţiei timpurii şi infrastructurii de creşe. 4. De asemenea, se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susţinerea formării şi dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive şi evaluări bazate pe performanţă (inclusiv, spre exemplu, privind congruenţa dintre notele elevilor în şcoală şi la examenele naţionale).
2. Învăţământ universitar şi cercetare Obiective generale - viziune 1. Sistemul naţional de învăţământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6 - licenţă; 7 - master; 8 - doctorat), care să-şi păstreze şi să-şi dezvolte competenţele prin învăţare pe tot parcursul vieţii. Formarea de resursă umană trebuie să fie făcută în contextul generării şi/sau utilizării celei mai avansate cunoaşteri ştiinţifice. În timp ce calificările 5/6 ar trebui să genereze conexiune directă cu piaţa muncii existentă - specifică, în domeniile cu accent vocaţional, şi generală (la nivelul unei culturi generale de specialitate), în celelalte domenii, calificările de nivel 7/8 ar trebui să accentueze specializările şi, astfel, să dinamizeze şi să dezvolte noi segmente ale pieţei muncii. 2. Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) trebuie să genereze cunoaştere ştiinţifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentală) şi/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativă - cercetare-dezvoltare). Când această cunoaştere se transferă în societate şi devine relevantă socioeconomic, vorbim de inovare. Includem aici atât inovarea tehnologică, cât şi inovarea socioculturală. Inovarea tehnologică contribuie decisiv la creşterea nivelului de trai. Inovarea socioculturală ne oferă înţelegeri (sensuri şi semnificaţii) ale lumii, care contribuie decisiv la creşterea calităţii vieţii şi devin antidot la pseudocunoaşterea care generează manipulare şi conspiraţii.
Reforme/Reorganizări 1. Diferenţierea universităţilor prin misiuni (educaţie, educaţie şi cercetare, educaţie şi cercetare avansată) şi evaluările instituţionale raportate la aceasta, inclusiv crearea de mecanisme noi de susţinere a misiunii asumate şi a flexibilizării ciclurilor de studiu în aceeaşi universitate, întărire a autonomiei financiare şi parteneriate cu mediul socioeconomic. Se încurajează concentrările academice, care pot duce la eficientizarea costurilor şi la performanţă academică. Politicile în domeniul universitar trebuie să fie relaţionate şi cu trasabilitatea forţei de muncă generate. 2. Cercetarea se reorganizează într-un sistem naţional eficient - mai ales în baza evaluării demarate în 2025 - cu finanţare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030. Se promovează concentrări academice, susţinând inovarea tehnologică şi socioculturală. Se încurajează parteneriatele public-privat pentru transfer tehnologic, crearea unui hub regional de inovare şi atragerea companiilor internaţionale prin facilităţi fiscale. Propunem lansarea de competiţii multianuale pentru cercetători şi alinierea priorităţilor CDI cu temele din programele europene, dar şi cu strategiile naţionale. 3. Etica trebuie să fie un demers transversal în educaţie-cercetare, organizată după bunele practici europene.
Acţiuni pentru instituţii subordonate Reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în vederea eficientizării, descentralizării şi debirocratizării activităţii de management şcolar, precum şi pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru şcoli, în logica că „politicul se opreşte la poarta şcolii!“.
Măsuri pentru accelerarea fondurilor UE (PNRR şi Coeziune) 1. Absorbţia a 100% din granturi şi credite din cadrul PNRR renegociat 2. Reorganizări la nivelul ministerului, pentru o coordonare mai bună, în accesarea şi implementarea acestor fonduri/ programe
Programe - măsuri transversale 1. Se prioritizează prevenirea abandonului educaţional prin programe ca PNRAS, PNRAU, „Şcoală după şcoală“ şi mese sănătoase în şcoli 2. Dezvoltarea şi susţinerea programului „Şcoală după şcoală“, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze şi să încurajeze primăriile şi agenţii economici să investească în activităţi educative complementare, inclusiv pilotarea şi generalizarea programului Şcoală de la 8 la 17. Celelalte programe se află deja în derulare şi se vor susţine în baza unei analize cost-beneficiu 3. Asigurarea drepturilor educaţionale ale minorităţilor naţionale prin adaptarea programelor şcolare, manuale şi platforme de e-learning în limbile minorităţilor, formarea profesorilor şi aplicarea integrală a prevederilor legale 4. Educaţia destinată românilor din diaspora şi comunităţilor istorice este consolidată prin burse, cursuri LCCR şi simplificarea procesului de recunoaştere a diplomelor 5. Susţinerea programului naţional de învăţare a limbii şi literaturii române, cu suportul universităţilor 6. Următoarele programe vor fi implementate după stabilizarea economico-financiară: programul naţional pentru cantine şcolare şi programul de învăţare remedială
Digitalizare/Debirocratizare Digitalizarea sistemică, inclusiv prin catalogul electronic şi formulare unice de raportare, reducând astfel birocraţia şi volumul de muncă al cadrelor didactice şi cercetătorilor. Se va urmări interoperabilitatea bazelor de date privind gestionarea absolvenţilor şi inserţia pe piaţa muncii. Printre alte priorităţi se mai includ digitalizarea completă a fluxurilor administrative, precum şi integrarea tehnologiei în procesul educaţional prin platforme digitale şi conţinut interactiv.
Măsuri de eficientizare economico-financiară (pot fi rediscutate după depăşire crizei economico-financiare a ţării) Modificarea normei didactice din educaţie, pe următoarele coordonate: 1. Creşterea numărului de ore de activităţi didactice în învăţământul preuniversitar, minimum până la nivelul valorii medii la nivel european/OECD. Ministerul va face o analiză şi va diferenţia aplicarea în funcţie de mediul de lucru, ciclul de educaţie şi de fragmentarea normei la mai multe unităţi şcolare 2. Creşterea limitării legale a normei didactice în învăţământul universitar, de la 16 la 18 ore convenţionale, pentru a susţine universităţile să se încadreze în bugetul alocat 3. Analiza degrevărilor de normă şi acordarea lor, de regulă, din timpul nondidactic al normei 4. Analiza numărului efectiv de ore, raportat la numărul normat de ore din cadrul unui post didactic 5. Plata cu ora se va raporta la timpul total de lucru (40 de ore pe săptămână), pentru a se evita situaţia în care o oră la plata cu ora costă mai mult decât o oră din norma didactică
Analiza sistemului de burse: 1. Bursele trebuie să reflecte adecvat două lucruri: suportul pentru condiţii socioeconomice dificile şi/sau pentru excelenţă educaţională. 2. Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislaţie (Legea nr. 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene şi la condiţiile de sustenabilitate pe care şi le permite ţara. 3. Ţinând cont de faptul că bursele nu se impozitează, fondul de burse/bursele care se raportează la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea netă a salariului minim. 4. Concentrări educaţionale pentru eficientizare şi creşterea calităţii prin evitarea fragmentării (unele măsuri reprezintă o reluare aproximativă a unor practici funcţionale dinainte de Legea nr. 198/2023): - Creşterea numărului minim de copii dintr-o clasă (cu excepţii justificabile în zonele de minorităţi şi medii defavorizate) – Creşterea numărului maxim de copii într-o clasă, în condiţiile nedepăşirii unor limite psihopedagogice – Creşterea efectivului minim de elevi în unităţile educaţionale cu personalitate juridică (cu excepţii justificabile în zonele de minorităţi şi medii defavorizate) – Concentrări academice în învăţământul superior şi în cercetare-dezvoltare-inovare, inclusiv fuziunea sau desfiinţarea unor instituţii deconcentrate, acolo unde acest lucru duce la eficientizări şi la creşterea calităţii
Alte măsuri de eficientizare: - Reducerea sporurilor şi a stimulentelor exagerate, indiferent de sursa finanţării – Testarea periodică a funcţionarilor şi a personalului de conducere angajat prin contract de mandat
NOTĂ: Unele teme (formulări) sunt preluate din Raportul QX şi sunt detaliate acolo (https://www.edu.ro/sites/default/files/Daniel_ David_Raport_QX.pdf).
SĂNĂTATE Obiective generale Acces echitabil la servicii de sănătate. Dezvoltarea asistenţei medicale primare şi comunitare. Reţea naţională de centre medicale comunitare. Dezvoltarea asistenţei medicale primare, respectiv a medicinii de familie. Dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti şi a medicinii de urgenţă. Acces la medicamente de bună calitate printr-o nouă politică a medicamentului. Prevenţia şi programele de sănătate. Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice şi îngrijirile la domiciliu şi a îngrijirilor paliative. Dezvoltarea asistenţei medicale comunitare şi a medicinii şcolare. Dezvoltarea infrastructurii de prevenţie şi asistenţă medicală în domeniul drogurilor
Reforme/Reorganizări/Comasări 1. Creşterea performanţei spitalelor: reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; plata în funcţie de performanţă pentru medici; optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcţie de numărul de servicii medicale acordate; creşterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităţilor sanitare şi introducerea de criterii de performanţă pentru şefii de secţie; consorţii de spitale şi achiziţii comune pentru materiale primare la nivel judeţean/regional/naţional 2. Creşterea bazei de plătitori la casa de asigurări: descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor şi beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; creşterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepţiilor (plătitori 6,3 milioane - beneficiari 16,6 milioane); creşterea cu peste 15% prin aplicarea CASS la pensiile mari 3. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS: reducerea centrelor de permanenţă din mediul urban; sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minimum 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă; rezidenţii în sistem privat plătiţi parţial de unitatea medicală; desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfăşoară în timpul programului de lucru din sistemul public activităţi medicale în alte unităţi sanitare; convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare şi servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare şi paleaţie 4. Creşterea ponderii medicamentelor generice şi respectarea ghidurilor de tratament 5. Eficientizarea instituţiilor subordonate Ministerului Sănătăţii - direcţiile de sănătate publică (DSP), Institutul Naţional de Sănătate Publică 6. Reorganizarea şi eficientizarea Institutului Naţional de Transfuzie Sanguină şi a centrelor judeţene
Măsuri de dezvoltare 1. Construirea/Modernizarea şi dotarea centrelor comunitare medicale integrate în mediul rural şi oraşe mici, inclusiv servicii de telemedicină, de stomatologie şi de farmacie comunitară 2. Dezvoltarea asistenţei medicale primare, respectiv a medicinii de familie; definirea şi finanţarea unui pachet de instalare şi de retenţie pentru medici, farmacişti şi asistenţi medicali în mediul rural; Posibilitatea angajării în sistemul public a medicilor de medicină de familie în centrele comunitare integrate, unităţile spitaliceşti, ambulatoriile de specialitate, compartimentele de primiri urgenţe/unităţi de primiri urgenţe; revizuirea pachetelor de servicii minimale şi de bază, implementarea de măsuri pentru stimularea serviciilor de prevenţie şi pentru evitarea spitalizărilor nenecesare; acordarea unei bonificaţii, a unei locuinţe de serviciu şi a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autorităţile locale; prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili, cu avizul autorităţii locale 3. Dezvoltarea asistenţei ambulatorii de specialitate; reţea de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate. Modernizarea/extinderea, susţinerea şi dotarea ambulatoriilor de specialitate; creşterea finanţării serviciilor medicale ambulatorii de specialitate şi a cabinetelor cu practică independentă; extinderea programului de lucru al ambulatoriilor de specialitate 4. Dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti; continuarea şi finalizarea investiţiilor în spitale şi clădiri noi din PNRR şi spitalele regionale Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova; identificarea posibilităţii extinderii reţelei de spitale regionale. Investiţii în alte spitale şi clădiri noi, din împrumuturi externe sau alte surse, inclusiv în parteneriat public-privat; programare, evidenţă şi gestionare digitalizată a parcursului pacienţilor; optimizarea (reducerea) numărului de paturi contractabile la nivel naţional; normativ nou de personal în spitale; introducerea de indicatori de performanţă la nivel de secţie/compartiment şi individual; dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală pentru pacienţii critici (infarct miocardic, AVC, politraumă, arşi etc.), a îngrijirilor paliative, a serviciilor de anestezie şi terapie intensivă şi dezvoltarea unui program de chirurgie robotică 5. Dezvoltarea medicinii de urgenţă; înnoirea parcului auto de transport şi asistenţă medicală de urgenţă; creşterea capacităţii operative a structurilor sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat 6. Politica în domeniul medicamentului: modificarea modului de evaluare şi prioritizare a introducerii la compensare a medicamentelor (HTA); o noua politică de preţ a medicamentelor; încurajarea dezvoltării industriei farmaceutice autohtone prin implementarea unor stimulente de natură economică, mai ales pentru producerea de materii prime şi medicamentele critice 7. Prevenţia şi programele de sănătate; accelerarea derulării programelor naţionale de screening; dezvoltarea reţelei judeţene de centre de prevenire, consiliere (ambulatorii) şi combatere a adicţiilor (spitalizare), cu prioritate pentru copii şi adolescenţi; creşterea accesului la contracepţia de urgenţă 8. Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice şi îngrijirile la domiciliu şi a îngrijirilor paliative; încurajarea serviciilor de diagnostic şi tratament al persoanelor vârstnice, inclusiv a serviciilor de telemedicină; Implementarea Planului naţional de îngrijiri paliative, creşterea finanţării pentru minimum 4.000 de paturi de paliaţie, dezvoltarea de centre publice de paliaţie pentru copii 9. Resursele umane din sănătate; finalizarea Registrului profesioniştilor din sănătate; simplificarea accesului în rezidenţiat pentru specialităţile deficitare; încurajarea revenirii profesioniştilor români din domeniul medical din diaspora prin debirocratizarea recunoaşterii profesionale, inclusiv a calificărilor profesionale suplimentare 10. Dezvoltarea asistenţei medicale comunitare şi a medicinii şcolare 11. Dezvoltarea industriei farmaceutice, prin lansarea unui program de stimulare a investiţiilor în acest domeniu care să contribuie la creşterea competitivităţii economice a ţării şi modernizarea sistemului de sănătate
Măsuri de debirocratizare/digitalizare 1. Digitalizare şi e-sănătate centrate pe nevoile pacienţilor - Elaborarea şi implementarea Digitalizare şi e-sănătate centrate pe nevoile pacienţilor - Elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale de digitalizare şi e-Sănătate 2. Aprobarea Strategiei naţionale de digitalizare în sănătate (SNDS - finalizată) şi a planurilor de acţiune regionale 3. Realizarea registrelor naţionale pentru principalele boli pentru planificarea programelor naţionale şi a investiţiilor şi pentru decizii bazate pe dovezi în domeniul politicilor de sănătate 4. Realizarea unei noi platforme informatice a asigurărilor de sănătate (PIAS) pentru facilitarea accesului pacienţilor, debirocratizare şi eliminarea fraudelor 5. Operaţionalizarea dosarului electronic de sănătate (DES), instrument medical modern pentru accesul facil al pacientului la toate categoriile de servicii, cu asigurarea unei protecţii maximale a datelor cu caracter personal 6. Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinii şi al serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar şi a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar 7. Realizarea unui sistem naţional de securitate cibernetică şi protecţiei datelor din sănătate
INVESTIŢII ŞI PROIECTE EUROPENE În ultimii 18 ani, dezvoltarea României s-a bazat în mod decisiv pe fondurile europene. Prin proiectele finanţate de Uniunea Europeană, am reuşit să modernizăm infrastructura, să sprijinim mediul privat şi să reducem decalajele dintre regiuni. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) va rămâne un actor central în această direcţie, cu misiunea clară de a menţine un ritm susţinut al investiţiilor publice şi private. Pentru a atinge acest obiectiv, ministerul va asigura folosirea eficientă şi integrală a fondurilor nerambursabile, va accelera simplificarea procedurilor de acces la fonduri şi va pune accent pe beneficiarii proiectelor - fie că sunt administraţii publice, companii sau organizaţii. Accentul se mută de la birocraţie la rezultate concrete. 1. Obiective propuse Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) Obiectiv general: • Absorbţia a 100% din granturi şi maximizarea tragerilor din împrumuturi în funcţie de spaţiul fiscal disponibil şi de capacitatea de creştere a gradului de îndatorare
Principalele direcţii de acţiune sunt: 1. recâştigarea încrederii Comisiei Europene şi renegocierea PNRR şi cu transmiterea noii propuneri de revizuire a planului astfel încât noua variantă să fie pregătită în timp pentru aprobarea în ECOFIN în luna septembrie 2025, cu respectarea termenelor şi a criteriilor de eligibilitate stabilite la nivel european; renegocierea vizează securizarea tragerii integrale a componentei de grant şi revizuirea componentei de împrumut prin menţinerea investiţiilor mature; 2. deblocarea implementării apelurilor deja lansate şi reducerea termenelor de contractare şi plată (de exemplu, apel digitalizare IMM-uri); 3. implementarea accelerată a planului în perioada 2025-2026, în baza progreselor financiare şi fizice raportate de Coordonatorii de Reforme şi Investiţii (ministerele de linie) şi monitorizare/verificare săptămânală de către coordonatorul naţional (MIPE); 4. prioritizarea proiectelor cu un progres fizic de peste 50% şi contracte semnate, astfel încât implementarea acestora să fie finalizată până la 31 august 2026; 5. identificarea de surse de finanţare alternative pentru proiectele ce vor fi înlocuite în varianta revizuită a PNRR, printr-o analiză a prioritizării acestora în funcţie de spaţiul fiscal disponibil, dar şi din perspectiva obligaţiilor contractuale şi a riscului de plată a despăgubirilor; 6. preluarea de către MIPE în acord cu Comisia Europeană, acolo unde există capacitate administrativă, a coordonării unor investiţii-cheie (de exemplu, sănătate şi educaţie), pentru a îmbunătăţi monitorizarea şi gestionarea fondurilor în aceste domenii esenţiale; 7. analiza oportunităţilor de redirecţionare din componenta de împrumut a PNRR către noile oportunităţi de contribuţii naţionale pentru: - viitorul Program European pentru Industria de Apărare (EDIP, 2025-2027); – Programul Uniunii pentru conectivitate securizată (2023-2027); – instrumente financiare aferente platformei tehnologiilor strategice pentru Europa (STEP).
Politica de Coeziune 2021-2027 Obiectiv general: • Absorbţia a 100% din fondurile de coeziune pana în 2029 (N+2)
Principalele direcţii de acţiune sunt: 1. posibilitatea eficientizării programelor, în contextul pachetului de flexibilităţi pus la dispoziţie de Comisia Europeană, în contextul evaluării intermediare (mid-term review) şi ReArm - creşterea prefinanţărilor la nivelul programelor, extinderea perioadelor de eligibilitate ale programelor, introducerea noilor priorităţi (apărare, locuinţe sociale etc.); 2. introducerea unui sistem naţional de alertă timpurie şi intervenţie rapidă pentru proiectele întârziate şi cu risc de dezangajare; 3. crearea unui mecanism fast-track pentru evaluarea şi contractarea proiectelor mature şi fezabile, în special cele din domeniul transporturilor verzi, digitale sau strategice; 4. reformarea mecanismelor financiare, pentru a asigura un flux coerent şi predictibil al investiţiilor; 5. simplificarea prin digitalizarea proceselor şi procedurilor de evaluare, verificare şi autorizare, cu scopul reducerii duratei şi personalului alocat; 6. realocarea sumelor neatribuite către priorităţi strategice, inclusiv preluarea de proiecte nefinanţate din PNRR; 7. adaptarea fluxurilor financiare şi procedurale la noile cerinţe de raportare şi monitorizare; 8. modernizarea apelurilor şi ghidurilor solicitantului, prin simplificare, eliminarea cerinţelor redundante şi digitalizare completă.
Fondul pentru o tranziţie justă Obiectiv general: • Evitarea riscului de pierdere a alocărilor aferente Fondului pentru Tranziţie Justă (FTJ) pentru anul 2026 şi accelerarea implementării proiectelor pentru modernizare şi tranziţie justă la nivelul celor 6 judeţe eligibile (Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureş, Galaţi, Prahova)
Principalele direcţii de acţiune sunt: 1. consultarea cu partenerii judeţeni şi actualizarea planurilor de tranziţie justă aferente celor 6 judeţe, în raport cu noile realităţi şi gradul de maturitate al proiectelor; 2. deblocarea implementării programului şi elaborarea unui plan de măsuri pentru evitarea riscului de decomitere aferent Programului de tranziţie justă; 3. identificarea unui portofoliu de proiecte în vederea includerii la finanţare a acestora, pentru evitarea riscului de decomitere de peste 700 milioane de euro aferent anului 2026; 4. pregătirea şi lansarea implementării proiectelor aferente STEP.
Fondul social pentru climă - Sprijin echitabil pentru tranziţia verde Fondul social pentru climă (FSC) este un nou instrument european de sprijin financiar, instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955, ca reacţie la impactul social al extinderii sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2) asupra clădirilor şi transportului rutier. FSC vine în sprijinul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor expuse şi al utilizatorilor de transport vulnerabili, care sunt afectaţi în mod disproporţionat de creşterea costurilor cu energia şi transportul. Sprijinul financiar va contribui la atenuarea acestor efecte negative, odată cu implementarea sistemului ETS2, prevăzut să fie lansat în 2027, cu posibilitatea amânării până în 2028 în cazul unor preţuri extrem de ridicate la energie. Obiectiv general: • Transmiterea către Comisia Europeană cu celeritate a primei versiuni de lucru PNSC şi stabilirea calendarului de lucru pentru pregătirea implementării FSC Principalele direcţii de acţiune sunt legate de îndeplinirea condiţiilor prealabile: 1. transpunerea Directivei ETS2 de către MMAP, prin actualizarea HG 780/2026 şi a legislaţiei secundare aferente; în absenţa transpunerii, Comisia va considera planul ca fiind nerelevant şi îl va respinge; 2. transpunerea Directivei UE 2023/1791 privind eficienţa energetică, de către Ministerul Energiei, pentru a corela definiţia sărăciei energetice cu prevederile FSC; 3. elaborarea Planului Naţional de Renovare a Clădirilor, de către MDLPA, corelat cu indicatorii din PNSC; 4. aprobarea PNIESC (Planul naţional integrat energie - schimbări climatice), în versiunea sa revizuită.
Pregătirea perioadei de programare CFM 2028-2035 Obiectiv general: • Susţinerea poziţiei României şi implicarea activă în procesul de negociere la nivel european pentru că Politica de coeziune trebuie să rămână principala politică de investiţii structurale care sprijină eliminarea disparităţilor la nivelul Uniunii, urmărind în principal: - Păstrarea unui nivel de circa 1/3 din CFM pentru PC – Păstrarea accentului Politicii de coeziune pe convergenţa economică-socială şi teritorială, dar cu o componentă relevantă/puternică de competitivitate subsumată – Sprijinirea şi susţinerea principiilor fundamentale ale politicii de coeziune: prealocare multianuală la nivel naţional, managementul partajat, parteneriatul şi promovarea programelor regionale sau a componentei regionale în cadrul unui plan unic de ţară.
Principalele direcţii de acţiune sunt: 1. lansarea unui proces coordonat de consultare interministerială şi interregională, pentru agregarea nevoilor şi propunerilor de reforme şi investiţii relevante pentru perioada 2028-2035; 2. constituirea unui mecanism naţional de guvernanţă pentru CFM 2028-2035, care să includă reprezentanţi ai tuturor structurilor cu rol în politicile sectoriale şi regionale. 2. Reforme şi reorganizări
Resurse umane şi organizare 1. Reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate indiferent de sursa de finanţare 2. Unificarea sistemelor de raportare a indicatorilor de performanţă la nivelul tuturor programelor europene (indiferent de ministerul responsabil) pentru a crea o imagine unitară a impactului fondurilor UE
Comunicare şi transparenţă Publicarea lunară a unui tablou de bord naţional, cu informaţii transparente privind stadiul absorbţiei pentru PNRR, Politica de coeziune şi Fondul social pentru climă
Simplificarea sprijinului pentru mediul privat Pentru a susţine dezvoltarea economică sustenabilă, propunem regândirea programelor de sprijin pentru mediul de afaceri, prin crearea unor instrumente/fonduri de investiţii, care să: 1. integreze toate sursele relevante de finanţare pentru mediul privat; 2. ofere un mix modern de instrumente financiare (garanţii, subvenţie dobânzi, împrumuturi şi componentă de grant), adaptate nevoilor locale şi sectoarelor strategice.
Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE (PNRR şi Coeziune) Măsuri de simplificare 1. Extinderea utilizării mecanismelor de costurile simplificate (SCO) şi testarea finanţării nelegată de costuri (FNLC) 2. Utilizarea pe scara largă a instrumentelor financiare (economii de timp şi resurse, mobilizare capital suplimentar) 3. Sisteme simplificate de concentrări tematice şi cadru de performanţă (indicatori), orientare bazată pe rezultat, nu pe proces în negocierea programelor 4. Digitalizarea şi automatizarea proceselor în toate etapele de implementare ale unui proiect, de la stabilirea criteriilor de eligibilitate şi a factorilor de evaluare, la evaluare şi contractare, modificarea contractelor, la verificarea documentaţiei şi autorizarea plăţilor
Instrumente inovatoare şi intervenţii strategice prin intermediul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) Pentru a sprijini tranziţia verde, consolidarea economică şi creşterea competitivităţii, se va utiliza un set coerent de instrumente financiare inovatoare şi intervenţii strategice, în centrul cărora se va afla Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID), ca actor-cheie al transformării structurale a economiei româneşti. MIPE va identifica soluţii complementare de valorificare a componentei de împrumut din PNRR, prin: - injecţii de capital în BID, corelate cu extinderea mandatului său instituţional în sectoare strategice de interes european (inclusiv crearea de fonduri de tip private equity - PE); – valorificarea deschiderii Comisiei Europene pentru astfel de instrumente, cu condiţia unei politici de investiţii coerente şi aliniate cu obiectivele Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (RRF).
Se va elabora o strategie pe termen mediu şi lung pentru un parteneriat sustenabil între BID şi instituţiile financiare internaţionale (ex: BEI, BERD etc.) prin propunerea unui nou jalon în PNRR, pentru asigurarea asistenţei tehnice de elaborare a proiectelor de investiţii şi sprijinirea transferului de know-how şi a dezvoltării capacitaţii administrative la nivelul beneficiarilor din România.
Muncă, familie, tineret şi solidaritate socială Obiective generale: Măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare a populaţiei vulnerabile. Modernizarea serviciilor publice de ocupare şi adaptarea lor la nevoile actuale ale pieţei muncii. Creşterea angajării tinerilor prin calificare, consiliere şi sprijin pentru primul loc de muncă. Sprijinirea familiilor prin măsuri pentru stimularea natalităţii şi echilibrul muncă-timp liber. Combaterea muncii nedeclarate şi actualizarea legislaţiei muncii în acord cu realităţile economice. Extinderea serviciilor sociale integrate în comunităţile rurale pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile. Digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficienţă şi acces facil la servicii. Promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi prin angajare asistată şi tehnologii adaptate. Asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educaţie, locuire şi iniţiative antreprenoriale. Consolidarea protecţiei copilului prin intervenţii digitale, prevenţie şi profesionalizarea personalului. Dezvoltarea sportului prin investiţii, descentralizare şi programe pentru sportul de masă şi performanţă
Reforme/Reorganizări/Comasări 1. Stoparea creşterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap 2. Eliminarea cumulului pensiilor cu salariul 3. Reorganizarea serviciilor deconcentrate din subordinea ministerului 4. Reducerea şomajului la 6 luni 5. Revizuirea codului muncii şi a legii dialogului social 6. Acordarea de ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă 7. Eliminarea excepţiilor în vederea pensionării anticipate 8. Modernizarea ANOFM - servicii personalizate pentru angajatori şi şomeri. Ţintă asumată: 21.000 angajatori noi, 275.000 persoane inactive înregistrate, 1.840 angajaţi formaţi. Program finanţat din fonduri europene 9. Actualizarea standardelor ocupaţionale - revizuirea şi dezvoltarea de standarde profesionale moderne. Program finanţat din fonduri europene 10. Reorganizarea instituţiilor MMFTSS - eficientizare pe direcţii: muncă, asistenţă socială, pensii 11. Plan acţiune negocieri colective 2025-2030 - creşterea acoperirii lucrătorilor cu contracte colective; finanţare naţională 12. Munca pe platforme digitale - transpunerea Directivei UE 2024/2831 pentru protejarea lucrătorilor 13. Clarificarea muncii dependente - reglementări pentru eliminarea tratamentului discriminatoriu în relaţiile pe piaţa muncii 14. Revizuirea Legii nr. 467/2006 - adaptarea procesului de consultare a lucrătorilor în acord cu reglementările europene, naţionale şi cu realităţile pieţei muncii. Actualizarea Legii nr. 467/2006 şi a actelor normative subsecvente în acord cu recomandările OCDE 15. Descentralizare tineret - transferul unor atribuţii şi competenţe în domeniul tineretului, către consiliile judeţene şi consilii locale, precum şi a resurselor necesare exercitării acestor atribuţii, resurse umane financiare şi materiale 16. Legea tineretului - crearea unui cadru juridic unitar şi coerent care să reglementeze drepturile, responsabilităţile şi sprijinul acordat tinerilor I. Ocupare 1. Primul loc de muncă - prime lunare pentru tineri angajaţi pe perioadă nedeterminată: 1.000 lei (12 luni) + 1.250 lei (următoarele 12 luni) 2. FORMACTIV (Formare şi muncă activă) - ucenicie pentru persoane peste 30 ani, subvenţie 2.250 lei/lună/ucenic (6-36 luni) 3. Un loc de muncă acasă în România - prime de instalare, activare şi stabilitate pentru românii reîntorşi în ţară şi înregistraţi la SPO 4. Solidaritate şi competenţe - sprijin pentru şomeri din judeţe în tranziţie justă (Gorj, Dolj, Hunedoara, Mureş, Galaţi, Prahova) 5. START! - Investeşte în calificare pentru viitor - ucenicie pentru tineri sub 30 ani, subvenţie 2.250 lei/lună/ucenic (6-36 luni) 6. Garanţia consolidată pentru tineret - reţea naţională de centre pentru informare, consiliere, orientare profesională pentru tineri 16-30 ani 7. COMPETENT - formare profesională pentru 20.000 şomeri înregistraţi la SPO 8. Angajarea părinţilor cu ≥ 3 copii - subvenţie 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni 9. Mame active pe piaţa muncii - prime 1.000 lei/lună pentru femei cu ≥ 3 copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni) 10. Strategie pentru economia socială - sprijin pentru antreprenoriatul social şi ocuparea grupurilor vulnerabile 11. Concediu creştere copil pentru bunici - posibilitate legală pentru bunici angajaţi de a beneficia de concediu în locul părinţilor. Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viaţă, în special în contextul în care părinţii revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează şi valorizarea rolului activ al bunicilor în viaţa copilului şi în echilibrul familial 12. Revenirea părinţilor în muncă part-time cu păstrarea indemnizaţiei 50% - contract maximum 4 h/zi cu jumătate din indemnizaţie. Stimularea inserţiei pe piaţa muncii şi asigurarea unui echilibru adecvat între viaţa profesională şi responsabilităţii de părinte
II. Muncă şi dialog social 1. Reorganizarea ANC şi comitete sectoriale - consolidare guvernanţă competenţe conform OCDE 2. Combaterea hărţuirii la locul de muncă - armonizare cu Convenţia OIM 190/2019 3. Salariu minim european - implementarea Directivei UE 2022/2.041; actualizare anuală din 2026 4. Combaterea muncii la negru/gri - eliminarea formelor mascate de angajare. Stoparea fenomenului actual de promovare a unor forme mascate de ocupare precum microîntreprinderi, persoane fizice autorizate sau contractele de drepturi de autor 5. Reforma salarizării în sectorul public - eliminarea discrepanţelor şi reglarea sporurilor 6. Fraudă fiscală muncă - reglementare muncă multiplă şi Kurzarbeit local 7. Pachet mobilitate forţă de muncă - adoptarea unui pachet legislativ de mobilitate pentru angajaţi, la nivel naţional. Regândirea sistemului de facilităţi pentru angajaţi pentru a permite mobilitatea forţei de muncă în ţară şi integrarea tinerilor pe piaţa muncii. Sprijin pentru transport, cazare, integrare tineri şi reveniţi 8. Posibilitatea ca agenţiile de muncă temporară să angajeze lucrători extracomunitari, ca măsură de reducere a muncii pe platforme şi fără forme legale - reducerea muncii nedeclarate în rândul lucrătorilor extracomunitari prin reglementarea şi integrarea acestora în piaţa muncii prin intermediul Agenţiilor de Muncă Temporară (AMT), oferindu-le un cadru legal de angajare şi protecţie socială 9. Audit participativ cheltuieli publice - implicarea sindicatelor, patronatelor şi societăţii civile. Crearea unui mecanism democratic de control care poate identifica risipele şi propune corecţii, fără a compromite calitatea serviciilor oferite cetăţenilor. Măsura răspunde atât cerinţelor de responsabilitate fiscală, cât şi celor de implicare activă a comunităţii în deciziile care le afectează direct viaţa 10. Limitarea mandatelor în CA - maximum un mandat CA pentru o persoană 11. Reforma concediilor medicale - întărirea integrităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate şi combaterea abuzurilor în acordarea concediilor medicale. 12. Revederea regimului sancţionator, pentru întărirea disciplinei în zona de respectare a drepturilor salariaţilor şi de relaxare a regulilor de autorizare şi funcţionare a companiilor - echilibrarea relaţiei stat-angajator printr-un sistem de sancţiuni mai coerent, care să apere drepturile salariaţilor, dar să nu sufoce mediul privat cu birocraţie excesivă
III. Pensii, accidente de muncă, boli profesionale 1. Sistem informatic integrat CNPP - digitalizare totală a serviciilor pentru pensionari („e-Talon“ inclus) 2. Infrastructură scanare/imprimare - implementarea unui sistem de tipărire în cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) care va avea echipamente de imprimare şi scanare, Software de management şi integrare cu soluţia ECM, Servicii de mentenanţă 3. Digitalizarea arhivelor CNPP - conversia în format digital a documentelor depuse de beneficiarii sistemului public de pensii, create sau deţinute de către Casa Naţională de Pensii Publice, în scopul oferirii de servicii publice complet digitale 4. Sistem avansat de analiză şi predicţie pentru deciziile strategice în domeniul pensiilor - analiză date pentru decizii strategice şi scenarii „what-if“ pentru condiţii date
IV. Asistenţă socială 1. Autostrada asistenţei sociale rurale - dezvoltarea a 2.000 servicii integrate medicale, sociale şi educaţionale în comune 2. Reforma sistemului de asistenţă socială - facilitarea accesului cetăţenilor la măsuri adecvate de asistenţă socială şi creşterea calităţii în domeniul serviciilor sociale. Dezvoltare servicii îngrijire, centre de zi, sprijin persoane fără adăpost 3. Centre de zi pentru vârstnici - construirea, echiparea/dotarea şi punerea în funcţiune a 71 de centre de zi de asistenţă şi recuperare pentru persoanele vârstnice, în complementaritate cu servicii de îngrijire la domiciliu asigurate prin echipe mobile proprii sau prin unităţi de îngrijire la domiciliu 4. ADAPT - programe de formare adaptate pentru specialiştii şi îngrijitorii informali care lucrează cu persoanele vârstnice 5. Sprijin consumatori vulnerabili energie - acordarea de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflaţi în situaţia de sărăcie energetică. Susţinere după 1 iulie 2025 6. Centre de zi copii expuşi riscului - 145 centre de prevenire separare copil-familie 7. Modernizare 119 - Telefonul copilului - sistem „NextGen 119“ alertare digitală 8. Centre reabilitare dependenţi - crearea unui traseu complet de sprijin, de la tratament la reintegrarea socială şi profesională, cu accent pe incluziune şi combaterea stigmatizării, prin Agenţia Naţională pentru Coordonare şi Politici în Domeniul Drogurilor şi Adicţiilor 9. Strategia droguri şi adicţii 2027-2031 - nouă viziune echilibrată sănătate-justiţie; coordonare ANPCDDA
V. Dizabilitate 1. Integrare muncă persoane cu dizabilităţi - integrarea pe piaţa muncii şi în mediul de afaceri a persoanelor cu dizabilităţi, prin proiecte/parteneriate comune între instituţii publice şi persoane juridice de drept privat 2. START antreprenoriat dizabilităţi - integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii prin promovarea antreprenoriatului şi susţinerea dezvoltării a 45 de afaceri incluzive de tip unitate protejată autorizată 3. Platformă angajare asistată - 1.989 persoane angajate, 4.090 informate; 2 pachete legislative realizate 4. Viaţă independentă - inovaţie - promovarea soluţiilor, inovaţiilor, produselor, serviciilor, tehnologiilor adresate persoanelor cu dizabilităţi. Cluster naţional + 7 huburi 5. Servicii suport decizie - 47 echipe mobile sprijin decizional şi tranziţie spre viaţă independentă. Servicii de asistenţă şi suport în luarea deciziei pentru persoane fără sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu cu dizabilităţi 6. Centre de zi/recuperare neuromotorie - dezvoltarea infrastructurii sociale de îngrijiri în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi prin centre de zi şi de recuperare neuromotorie ambulatorii. 93 centre 7. Centre respiro - construirea a cel puţin 50 de centre de tip respiro pentru persoanele adulte cu dizabilităţi 8. Voucher dispozitive asistive - incluziune socială pentru persoane cu dizabilităţi prin tehnologii asistive şi de acces-TECH ASSIST - 4.307 persoane, maximum 8.000 euro/persoană 9. Formare continuă pentru personalul care lucrează cu şi pentru persoane cu dizabilităţi - reţea naţională - 500 persoane sprijinite, creştere calităţii serviciilor 10. Revizuirea legislaţiei privind evaluarea şi încadrarea în grad de handicap - criterii unitare de evaluare pentru copilul/adultul cu dizabilităţi 11. Program „Localitate accesibilă“ - accesibilizarea instituţiilor, clădirilor publice şi a transportului public
VI. Familie şi demografie 1. Strategia naţională creştere demografică - scopul strategiei naţionale pentru creştere demografică este de a stabiliza şi ulterior creşte populaţia României prin măsuri care să susţină familiile, să îmbunătăţească sănătatea publică, să stimuleze natalitatea şi să creeze un mediu socioeconomic atractiv 2. Program creşe şi grădiniţe - creşterea numărului de creşe şi grădiniţe la nivel central şi local prin reabilitarea şi transformarea unor spaţii neutilizate, aflate în administrarea UAT-urilor, la parterul blocurilor ANL, pentru a sprijini accesul la educaţie timpurie
VII. Tineret 1. Concursuri proiecte ONG tineret - finanţare proiecte naţionale şi locale 2. Politici publice tineret - realizarea de studii, cercetări şi analize în legătură cu nevoile şi aspiraţiile tinerilor 3. Delegaţi tineret ONU - participarea tinerilor desemnaţi delegaţi de tineret la ONU la proiecte interne şi internaţionale în legătură cu activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite 4. Grant Erasmus+ DUET - consultarea tinerilor în elaborarea, dezvoltarea şi implementarea politicilor, strategiilor şi iniţiativelor la nivel local, regional, naţional şi european 5. Campania „Pregătiţi pentru viaţă“ - pregătirea tinerilor instituţionalizaţi pentru viaţa de adult 6. Comitet monitorizare Strategie Tineret - coordonare, sprijin operativ şi monitorizare periodică a implementării strategiei şi implicarea societăţii civile direct, cu un număr clar definit de reprezentanţi selectaţi din rândul structurilor reprezentative de tineret
VIII. Drepturile copilului şi adopţie (ANPDCA) 1. Monitorizare politici copil - asigurarea unui mecanism de coordonare eficient pentru Strategia Naţională „Copii Protejaţi, România Sigură“ şi pentru Planul naţional pentru garanţia europeană pentru copii 2. Consolidare sistem protecţie - consolidarea sistemului de protecţie a copilului prin digitalizarea proceselor, creşterea calităţii intervenţiei sociale şi promovarea incluziunii, în vederea asigurării interesului superior al copilului şi a unei protecţii eficiente, echitabile şi responsabile 3. Combatere violenţă copii - întărirea capacităţii de prevenire şi răspuns rapid la violenţa împotriva copiilor, digitalizarea completă a sistemului naţional de alertare şi intervenţie în cazuri de abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă asupra copilului, prin dezvoltarea unor platforme inteligente şi extinderea funcţionalităţilor numărului unic naţional 119 4. Formare personal protecţie copil - creşterea calităţii şi stabilităţii resursei umane din sistemul de protecţie specială a copilului, prin formare continuă, supervizare şi măsuri de motivare şi retenţie adaptate nevoilor din practică
CULTURĂ Obiective generale Asigurarea libertăţii persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accesa valorile culturii naţionale şi universale prin reconsiderarea îngrădirilor, constând, pe de o parte, în finanţarea publică excesivă a divertismentului cu acces gratuit şi, pe de altă parte, în finanţarea instituţiilor de drept public pe cutumele priorităţii cheltuielilor de funcţionare în detrimentul celor necesare producerii de bunuri culturale. Dezvoltarea şi punerea în valoare a culturii în România prin măsuri de creştere a accesului echitabil la cultură şi educaţie prin cultură pentru toate categoriile sociale, de protejare şi valorificare a patrimoniului, de promovare a culturii contemporane şi, de asemenea, de impulsionare a diplomaţiei culturale a ţării noastre.
Reforme/Reorganizări Revizuirea rolului şi sarcinilor ministerului de resort, cu accent pe abordarea antreprenorială a culturii „publice şi private“, astfel încât să: 1. devină generatorul unei politici în sectorul cultural, al unei strategii bazate pe criterii de performanţă, corelate cu dezvoltarea României; 2. îşi asume rol activ în raport cu dezvoltarea, promovarea sau exploatarea inteligentă a oportunităţilor din domeniul cultural; 3. îşi îndeplinească rolul de construire şi armonizare a cadrului legislativ şi rolul de monitorizare a domeniului; 4. adopte şi să promoveze managementul organizaţional şi specificitatea unităţilor de producţie cultural-artistică; 5. semnaleze şi să sancţioneze derapajele din domeniu (cu precădere cele legate de pierderea sau înstrăinarea patrimoniului cultural naţional imobil şi a instituţiilor esenţiale pentru protejarea, conservarea şi îmbogăţirea patrimoniului cultural material şi imaterial); 6. colaboreze şi să se consulte periodic cu autorităţi centrale/locale care intersectează domeniul cultural, afectând infrastructura culturală şi resursa umană specializată; 7. îşi îndeplinească sarcinile rezultate din acorduri şi măsuri adoptate de stat la nivelul Consiliului Europei şi cele ale Uniunii Europene; 8. cunoască şi să respecte priorităţile culturale europene şi să genereze programe de colaborare cu autorităţi şi instituţii din spaţiul comunitar; 9. asigure cotutelă cu Ministerul Educaţiei pentru coordonarea învăţământului superior artistic şi vocaţional pentru o mai bună adecvare la necesarul forţei de muncă specializate, stimularea antreprenoriatului şi creativităţii în instituţiile publice şi în industriile creative; 10. efectueze analiza şi cartografierea infrastructurii culturale naţionale (patrimoniu istoric şi patrimoniu instituţional), a echipamentelor, a cheltuielilor pe categorii, analiza resursei umane existente - în vederea obţinerii unei imagini corecte şi complete a domeniului Culturii şi finalizării procesului de descentralizare.
Revizuirea organizării şi funcţionării şi eficientizarea activităţii instituţiilor care administrează fondurile colectate din contribuţii - obligaţie legală (CNC, AFCN, INP) în vederea creşterii eficienţei utilizării acestor resurse Creşterea accesului echitabil la cultură şi a implicării acesteia în societate - construirea unei politici culturale naţionale în care să fie expres menţionate funcţiile culturii, a rolului social şi civic, precum şi a rolului de factor de dezvoltare locală şi regională (potenţialul economic neexplorat al culturii), principiile şi obligaţiile statului faţă de cultura publică, precum şi recunoaşterea culturii private (industrii de divertisment, antreprize, ONG-uri de intervenţie pentru educaţie culturală etc.): 1. adoptarea clasificării resurselor pe categorii şi plasarea organizaţiilor, profesioniştilor, a instituţiilor publice şi a bunurilor culturale de consum generate la nivel naţional pe sectoare creative dinamice pentru a deveni motoare de dezvoltare cu rol de prezervare a formelor de expresie culturală identitare - sectoare culturale creative (SCC); 2. creşterea accesului la cultură prin programe naţionale susţinute, destinate: mediului rural şi urbanului mic, implementării politicii naţionale privind „educaţia prin cultură“, încurajării lecturii (inclusiv pe suport electronic), diversificării formelor de finanţare actuale; dezvoltării componenţei cultural-artistice susţinute pentru toate politicile publice şi programele destinate prevenirii şi combaterii consumului de droguri, a dependenţei de jocuri de noroc, a violenţei domestice şi dezinformării.
Asigurarea eficientizării actului cultural (de drept public sau privat) prin eliminarea barierelor de consum identificate la nivel naţional: 1. bariere geografice (de acces) - o răspândire echilibrată a ofertei la nivel teritorial; 2. bariere economice - legate de costurile bunurilor culturale oferite prin sistemul instituţiilor publice; 3. bariere sociale şi educaţionale - includerea în programele educaţionale a ofertelor pentru patrimoniu, carte/biblioteci, artele spectacolului, arte vizuale, educaţie media - ca bază de alfabetizare culturală naţională; 4. diminuarea cheltuielilor de divertisment public gratuit.
Reconstruirea managementului cultural (pregătire şi competenţe asociate similare cu cele din restul Europei) şi eliminarea suprapunerii nivelurilor de decizie (criteriul profesionalizării şi competenţelor asociate guvernanţei culturale): 1. creşterea capacităţilor administrative ale instituţiilor culturale prin reconsiderarea cadrului legislativ al selecţiei şi responsabilizării managerilor instituţiilor de cultură şi organizarea concursurilor de management în situaţiile de interimat; 2. responsabilizarea directă a managerilor şi transparentizarea bugetelor instituţiilor publice de cultură şi stimularea managementului resurselor prin acordarea dreptului de reţinere şi utilizare a unei cote-părţi din veniturile rezultate din exploatarea bunurilor aflate în administrare.
Acţiuni pe termen mediu Mutarea accentului de pe „cultura instituţionalizată“ şi stimularea culturii antreprenoriale (de drept privat), corelat cu reintegrarea organizaţiilor publice de media în politicile culturale: 1. reconsiderarea bazelor competitivităţii sistemului prin liberalizarea treptată a tuturor profesiilor creative independente în vederea stimulării pieţelor culturale şi înlocuirea standardului cu performanţa, a salariului cu prestarea unor servicii cu caracter cultural, facturate; 2. reconsiderarea raportării culturii publice la legislaţia administraţiei publice şi a normativelor pentru servicii publice (de la Codul muncii şi Codul administrativ până la legile speciale); 3. perfecţionarea profesioniştilor şi specializarea tinerilor absolvenţi de studii universitare pentru a urma o carieră în domeniul culturii prin eliminarea inechităţilor de salarizare persistente şi implementarea unei grile de salarizare stimulativă pentru specialiştii din sector; 4. diminuarea angajărilor în sistem prin raporturi juridice de muncă şi facilitarea atragerii specialiştilor din sfera profesiilor creative independente concomitent cu operaţionalizarea statutului lucrătorului cultural profesionist şi a unui sistem de protecţie socială dedicat şi cu încurajarea optării pentru profesii libere şi pentru reintroducerea competitivităţii în profesiile culturale; 5. auditarea instituţiilor cu infrastructură excesivă în raport cu producţia bunurilor culturale/artistice/mediatice atât în cadrul organizaţiilor/structurilor instituţionale tipice, cât şi în cazul celor atipice; 6. trecerea la un sistem de subvenţionare a organizaţiilor de media publică, bazată pe venituri realizate prin contribuţia beneficiarilor, completată cu alocări din fonduri publice, degrevarea bugetului de stat; 7. reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate, indiferent de sursa de finanţare; 8. revizuirea legislaţiei astfel încât instituţiile publice de cultură să poată fi cofinanţate; 9. implementarea instituţiei transferului de credite, în funcţie de interes şi importanţă locală, judeţeană, naţională, complementar de către autoritatea locală, judeţeană sau centrală/ministerul de linie, după caz, cu posibilitatea pierderii cofinanţării în situaţii relevante prin criteriile măsurabile de performanţă; 10. clasificarea instituţiilor publice de cultură în categoriile legilor speciale şi reorganizarea instituţiilor artificial create; 11. analiza fişelor de post şi restructurarea personalului fără competenţe şi pregătire în domeniile de specialitate (Ştiinţe umaniste şi Arte şi Ştiinţe sociale, cu excepţia RSI - ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică) în administraţia publică centrală şi locală şi instituţiile publice de cultură subordonate pentru diminuarea efectelor de dublare a managementului şi de exces birocratic inadecvat actului de cultură.
Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE (BDCE, Fondurile SEE, Fondul de coeziune) Revitalizarea patrimoniului cultural al României prin continuarea şi dezvoltarea investiţiilor în patrimoniul mobil/imobil naţional, inclusiv cel aflat în proprietate privată: 1. fonduri rambursabile: ratificarea prin lege a Proiectului „Temelii culturale“, aprobat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru refacerea patrimoniului imobil şi îmbunătăţirea accesului la cultură; 2. fonduri nerambursabile: includerea unui program RO-CULTURA în memorandumul de înţelegere cu privire la următorul mecanism financiar SEE 2021-2028; 3. sprijinirea proiectelor şi investiţiilor în patrimoniul cultural aparţinând minorităţilor naţionale; 4. stimularea diversităţii culturale prin susţinerea şi finanţarea artiştilor, proiectelor culturale şi a instituţiilor de spectacole, inclusiv cele dedicate minorităţilor; 5. continuarea reabilitării, consolidării unor clădiri/monumente reprezentative având înrâurire asupra patrimoniului cultural naţional, inclusiv cele dedicate minorităţilor: Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca, Teatrul Evreiesc de Stat din România, Teatrul German de Stat Timişoara, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, TN Târgu Mureş; 6. alocarea resurselor financiare pentru realizarea, sprijinirea funcţionării instituţiilor culturale prevăzute în PNRR (e.g.: Institutul Cultural Maghiar, Muzeul Literar al Transilvaniei, Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, Muzeul Comunismului şi Muzeul Industrializării Forţate).
Programe de finanţare/dezvoltare/Proiecte majore/ Digitalizare Continuarea, consolidarea şi permanentizarea schemelor de ajutor de stat pentru producţia, distribuţia şi exploatarea de opere audiovizuale, încurajarea extinderii şi modernizării reţelei naţionale de săli de cinematograf: 1. continuarea susţinerii sectorului cinematografic; 2. atragerea de investitori străini şi crearea de noi oportunităţi pentru industria de film.
Finanţarea instituţiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale: Menţinerea, în intervalul 2025-2028, a cotei de 2% din impozitul pe venit estimat a fi încasat de la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv municipiul Bucureşti, destinate finanţării instituţiilor publice de spectacole şi concerte aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţe.
Digitizarea şi digitalizarea patrimoniului cultural şi a proceselor din sectorul cultural: 1. digitizarea patrimoniului cultural naţional prin implementarea proiectelor pentru realizarea unei platforme naţionale comune pentru furnizarea de servicii publice digitale în domeniul patrimoniului cultural (inventarierea şi documentarea digitală a monumentelor; dezvoltarea de conţinut digital despre patrimoniu pentru valorizarea culturii în scopul dezvoltării sustenabile locale şi incluziunii sociale; introducerea de noi instrumente inovatoare pentru creşterea vizibilităţii patrimoniului; dezvoltarea înţelegerii patrimoniului ca resursă pentru dezvoltare economică, bunăstare socială şi favorabilă incluziunii); 2. îmbunătăţirea şi operaţionalizarea sistemului electronic de consultare publică (SeCoPu); 3. dezvoltarea de instrumente digitale interoperabile de colectare a datelor din sectoarele culturale şi creative; 4. dezvoltarea sistemului digital pentru procesele de finanţare a culturii (SDFC) pentru utilizarea lui de cât mai multe autorităţi finanţatoare din sectorul cultural; 5. digitalizarea activităţii administrative a ministerului şi ale instituţiilor aflate sub autoritatea sa; 6. digitalizarea integrală, la nivel naţional, a sistemului de ticketing şi managementul holistic al veniturilor din vânzarea de bilete.
Altele Consolidarea diplomaţiei culturale prin îmbunătăţirea reprezentării cultural-artistice a României în străinătate Minorităţi naţionale, culte, românii de pretutindeni Diaspora: 1. Digitalizarea serviciilor consulare şi extinderea reţelelor de consulate itinerante 2. Extinderea reţelei pentru cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească (LCCR) în afara graniţelor ţării, inclusiv în mediul online. Crearea de mecanisme de recunoaştere pentru asociaţiile care deja desfăşoară cursuri LCCR 3. Sprijin pentru cadrele didactice care predau limba română sau în limba română în diaspora şi în comunităţile istorice 4. Profesorii din cadrul programului LCCR vor încheia contracte de muncă, astfel încât să fie plătiţi corespunzător, să beneficieze de vechime în muncă, concediu medical şi alte drepturi fundamentale. 5. Susţinerea culturii româneşti în comunităţile de români din afara ţării, inclusiv în parteneriat cu biserica, pentru a întări coeziunea socială şi convergenţa culturală a românilor din Diaspora şi comunităţile istorice 6. Modificarea legislaţiei pentru punerea în acord cu decizia CJUE privind eliminarea diferenţelor de tratament pentru cetăţenii care solicită paşapoarte CRDS 7. Stimularea reîntoarcerii în ţară prin măsuri specifice: primă de stabilitate, susţinerea angajării românilor întorşi în ţară, primă de instalare şi altele 8. Sprijin pentru eliberarea dosarelor de pensionare ale românilor care au lucrat în străinătate - interoperabilitate între structurile guvernamentale de resort. Debirocratizarea şi reducerea timpului de aşteptare
Republica Moldova: 1. Sprijin, pentru consolidarea statului de drept şi pentru aderarea Republicii Moldova la UE 2. Modernizarea şi creşterea capacităţii de procesare a vămilor, întărirea legăturilor rutiere şi feroviare (cu prioritate cea între Moldova şi viitoarea Autostradă A8) 3. Susţinerea cuplării pieţelor de energie şi gaze naturale.
Comunităţi istorice: 1. Dezvoltarea de strategii şi politici publice clare pentru protejarea identităţii lingvistice, culturale şi spirituale pentru românii din comunităţile istorice 2. Cooperarea cu ţările în care acestea trăiesc pentru a consolida legăturile cu România.
Minorităţi naţionale: 1. reorganizarea şi eficientizarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice (DRI) ca structură de sine stătătoare, cu atribuţii de monitorizare a drepturilor minorităţilor, coordonarea unitară a politicilor publice legate de minorităţi, elaborarea de noi politici publice şi strategii naţionale; 2. elaborarea legii care să: - garanteze statutul minorităţilor; – ofere cadrul juridic necesar pentru păstrarea identităţii; – protejeze persoanele aparţinând minorităţilor; – garanteze şi dreptul la utilizarea simbolurilor comunităţilor locale, independent de limba/cultura şi tradiţiile acestora; – garanteze dreptul dobândit de utilizare a limbii materne, chiar dacă se modifică structura etnică a localităţii sau organizarea unităţii administrativ-teritoriale;
3. monitorizarea permanentă a aplicării şi (după caz) întărirea legislaţiei privind prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, implicarea nemijlocită a comunităţii evreieşti în elaborarea, realizarea şi implementarea de politici publice de prevenire şi combatere a antisemitismului; 4. elaborarea unui program vizând combaterea sărăciei şi integrarea socială a comunităţii rome, indiferent de mediul lingvistic în care locuiesc, corelat cu măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi accesul la utilităţi publice; 5. punerea în aplicare cu celeritate a legii privind protejarea cimitirelor istorice şi mormintelor personalităţilor; 6. identificarea şi aprobarea transmiterii unui imobil aflat în domeniul public al statului, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, pentru sediul Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor.
Culte: 1. Continuarea procesului de restituire a imobilelor care au aparţinut cultelor religioase, comunităţilor/minorităţilor naţionale. 2. Continuarea sprijinului pentru Programul de asistenţă socială şi medicală pentru supravieţuitorii Holocaustului desfăşurat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi a acordării sprijinului financiar pentru cultele religioase.
SPORT Obiective 1. Evaluarea patrimoniului de tineret şi sport din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sport şi valorificarea acestuia pentru dezvoltarea sportului sau dezvoltarea acestuia în parteneriat cu autorităţile locale 2. Promovarea şi adoptarea proiectului de lege pentru descentralizarea direcţiilor judeţene pentru tineret şi sport; patrimoniu şi personal către consiliile judeţene, respectiv Primăria Generală a Municipiului Bucureşti 3. Baza materială şi sportivă deţinută de cluburile sportive aflate în subordinea ANS va trece în administrarea UAT-urilor în raza cărora se află acestea, în funcţie de capacitatea administrativă a acestora (De menţionat, dacă nu există capacitate administrativă, baza materială poate rămâne la ANS.) 4. Reorganizarea cluburilor sportive departamentale ale Agenţiei Naţionale pentru Sport 5. Modificarea cadrului legislativ pentru crearea oportunităţii de realizare de venituri proprii de către Agenţia Naţională pentru Sport 6. Modificarea cadrului fiscal pentru încurajarea investiţiilor private în sport 7. Încurajarea UAT-urilor să investească în sportul de copii şi juniori 8. Investiţii în infrastructura sportivă specifică în complexurile sportive naţionale, în limita resurselor financiare disponibile, cu prioritate pentru pregătirea loturilor naţionale, inclusiv prin parteneriate public-private 9. Echilibrare bugetară prin VP (venituri proprii) între subordonatele Agenţiei Naţionale pentru Sport 10. Accesibilizarea bazelor sportive (de exemplu, sporturi paralimpice) 11. Profesionalizarea resursei umane în sport 12. Implementarea sistemului de digitalizare la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Sport, subordonatelor acesteia, federaţiile sportive naţionale, cluburi sportive 13. Federaţiile sportive naţionale vor elabora propria strategie de dezvoltare, criteriu obligatoriu la solicitarea de finanţare din partea Agenţiei Naţionale pentru Sport. Pentru sporturile de echipă trebuie să reiasă din strategie asumarea procentual-anuală de creştere a numărului de sportivi români în primele eşaloane. 14. Susţinerea activităţii sportive şi a practicării exerciţiului sportiv în mod organizat, în rândul populaţiei şcolare, se va face prin intermediul asociaţiilor sportive şcolare în parteneriat cu ANS şi Ministerul Educaţiei prin FSSU şi UAT-uri.
MEDIU Obiective generale 1. Eficientizarea, comasarea şi reorganizarea structurilor subordonate şi/sau în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor 2. Absorbţia a 100% din granturi şi a minimum 60% credite din cadrul PNRR 3. Implementarea măsurilor pentru simplificarea, debirocratizarea, descentralizarea şi digitalizarea ministerului şi a autorităţilor subordonate, în coordonare sau sub autoritate
Alinierea României la standardele OCDE în materie de mediu şi climă 1. Implementarea măsurilor din planurile de acţiune aferente Comitetelor OCDE pentru închiderea procesului de aderare la termenul stabilit (2026) 2. Îmbunătăţirea colaborării instituţiilor subordonate sau aflate în coordonarea ministerului cu alte instituţii şi autorităţi ale statului (IGSU, Poliţia Română, Jandarmeria etc.), precum şi cu alte entităţi care ar putea sprijini demersurile de combatere a poluării - institute de cercetare, universităţi, organizaţii neguvernamentale, agenţi economici etc. 3. Dezvoltarea unor structuri instituţionale adecvate care să genereze expertiză în probleme de schimbări climatice pentru diferite ministere, agenţii, autorităţi locale şi pregătirea continuă a funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul schimbărilor climatice şi politicilor din acest domeniu 4. Management sustenabil şi transparent al pădurilor, precum şi dezvoltarea durabilă a pădurilor, inclusiv prin combaterea eficientă a tăierilor ilegale de arbori şi creşterea suprafeţelor acoperite de păduri 5. Utilizarea raţională a resurselor naturale, inclusiv a materialelor considerate astăzi deşeuri, având ca prioritate reutilizarea resurselor deja existente în circuitele economice locale şi naţionale prin reintroducerea deşeurilor în economia circulară 6. Îmbunătăţirea colaborării cu alte instituţii şi autorităţi ale statului (ANPM, IGSU, Poliţia Română, Jandarmeria etc.) cu atribuţii de monitorizare a calităţii aerului şi intervenţie, precum şi cu alte entităţi care ar putea sprijini demersurile de combatere a poluării – institute de cercetare, universităţi, organizaţii neguvernamentale, agenţi economici etc.
Reforme/Reorganizări 1. Reforma Romsilva care să cuprindă şi reducerea numărului direcţiilor silvice, separarea activităţilor în funcţie de eficienţa activităţii lor propriu-zise, precum şi asigurarea unui control suplimentar al transporturilor de materiale lemnoase de la locul recoltării pentru a reduce evaziunea fiscală, până la finalul anului 2025 2. Operaţionalizarea comasării Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate 3. Comasarea unor autorităţi subordonate sau în coordonarea ministerului 4. Reducerea sporurilor şi a stimulentelor exagerate indiferent de sursa de finanţare 5. Restructurarea Administraţiei Naţionale Apele Române (inclusiv prin concedierea a 50% din personalul de la nivel central) 6. Transferul terenurilor neutilizate din proprietatea publică a statului român care sunt în evidenţa ministerului sau structurilor subordonate, condiţionat de dezvoltarea infrastructurii locale rutiere, educaţionale, utilităţi publice şi spitale 7. Reorganizarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - ARBDD şi asumarea unui rol proactiv de suport al comunităţilor locale pentru asigurarea echilibrului dintre activităţile de conservare şi prosperitatea populaţiei locale din Delta Dunării 8. Redefinirea rolului, componenţei şi atribuţiilor Consiliului Ştiinţific pentru a deveni o structură care să asigure coordonarea activităţilor de cercetare din ARBDD şi suportul ştiinţific necesar luării deciziilor de management 9. Redefinirea rolului, componenţei şi modului de funcţionare a Consiliului Consultativ, astfel încât să asigure reprezentativitatea şi participarea tuturor factorilor interesaţi în procesul de consultare şi luare a deciziilor de către ARBDD
Acţiuni pentru companii/instituţii subordonate 1. Reconfigurarea sistemului de colectare a datelor de mediu, raportare la timp către instituţii europene (Comisia Europeană) şi internaţionale (OCDE), transparentizarea informaţiei de mediu 2. Consiliile de administraţie vor fi formate din profesionişti. 3. Personalul din cadrul ministerului şi a subordonatelor va fi redus. 4. Transparenţa va fi un principiu de bază al activităţii ministerului şi al autorităţilor sub autoritate, în coordonarea sau subordonate ale ministerului (de exemplu, publicarea contractelor colective de muncă, cheltuielilor, bugetelor etc.). Vor fi transparentizate datele privind calitatea apei, aerului şi solului. 5. Indemnizaţiile şi salariile vor fi limitate. 6. Vor fi trasaţi indicatori clari de performanţă, iar în cazul neîndeplinirii acestora persoanele în cauză vor fi demise. 7. Subvenţiile vor fi reduse şi va fi crescută eficienţa. 8. Va fi realizat un audit al activelor ministerului şi al autorităţilor sub autoritate, în coordonarea sau subordonate ale ministerului. 9. Vor fi închise agenţiile/companiile de stat care au pierderi cronice sau îşi dublează activitatea. 10. Analiza programelor realizate de AFM până la acest moment pentru a stabili impactul acestor proiecte, precum şi prioritizarea lor pentru următorii ani
Programe de finanţare/dezvoltare - prioritizare/Proiecte majore 1. Reanalizarea sau eliminarea diferitelor scheme de sprijin (de exemplu, pentru cele 18 programe) 2. Accesarea fondurilor europene pentru închiderea depozitelor de deşeuri municipale şi analiza pentru identificarea surselor de finanţare pentru închiderea depozitelor de deşeuri industriale
Digitalizare/Debirocratizare 1. Analizarea şi evaluarea documentelor de mediu şi a actelor de reglementare pentru a elimina procese care se dublează pentru a eficientiza relaţia dintre operatorii economici şi autorităţile de reglementare 2. Redactarea unui ghid unitar pentru uniformizarea emiterii şi uniformizarea conţinutului actelor de reglementare. Operatorii economici trebuie să aibă o predictibilitate mult mai mare şi o serie unitară de obligaţii şi condiţii de îndeplinit în orice judeţ ar ajunge să depună cererea de obţinere a actelor de reglementare. 3. Creşterea eficienţei controlului în domeniul protejării mediului - Întărirea capacităţii autorităţilor de control prin digitalizarea sistemelor de control, dar şi implementarea de tehnologii inovative (de exemplu, imagini satelitare, drone cu senzori, lidar, camere video inteligente, radarul balastierelor) 4. Transparentizarea calităţii apei - dezvoltarea unui portal şi a reţelei naţionale de monitorizare a calităţii apei; reglementarea unui sistem coerent de verificare a calităţii apelor bazat pe principiile enunţate de directivele europene 5. Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv, de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei INSPIRE
Altele 1. Elaborarea şi adoptarea actelor normative subsecvente noului Cod silvic, cu prioritizarea în funcţie de impact şi de termenele impuse în legislaţie: - actualizarea actelor normative secundare pentru a reduce birocraţia specifică micilor proprietari de pădure (i.e. sub 10 ha) şi pentru a permite măsurarea expeditivă a transporturilor de lemn; – actualizarea Legii nr. 171/2010 privind contravenţiile silvice pentru a întări activitatea de control şi a reduce tăierile ilegale, în vederea armonizării inclusiv cu prevederile şi obiectivele noului Cod silvic; – elaborarea şi adoptarea metodologiei pentru crearea centurilor verzi la nivel naţional într-un termen de 6 luni în care vom pune un proiect în acest sens în dezbatere publică.
2. Finalizarea unui draft asumat de Ministerul Mediului privind legea ariilor naturale protejate la finalul anului 2025, plecând de la proiectul pus în dezbaterea publică în acest sens de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Adoptarea legii se va realiza după o amplă dezbatere publică alături de societatea civilă şi a comunităţilor locale. Legea va cuprinde atât mecanismele concrete, cât şi un calendar pentru creşterea graduală a nivelului de nonintervenţie în parcurile naţionale şi naturale. 3. Reimplicarea prin parteneriate cu autorităţi publice a ONG-urilor în sfera managementului ariilor naturale protejate. Măsura va fi asumată până la finalul anului 2025 de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. 4. Finalizarea unui draft asumat de Ministerul Mediului privind legea administrării spaţiilor verzi în intravilan care să cuprindă şi soluţii pentru inventarierea şi protejarea spaţiilor verzi private, încadrate în parcurile din intravilan, până la finalul anului 2025. 5. Elaborarea şi adoptarea Strategiei naţionale pentru biodiversitate prin hotărâre de Guvern, precum şi extinderea zonelor de protecţie strictă în parcuri naţionale şi implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea la nivel naţional 6. Consolidarea planului de acţiune pentru carnivore mari şi analiza modificării legislative cu privire la carnivorele mari care intră în zona intravilanului 7. Adaptarea legii compostului la noile prevederi europene până la finalul anului 2025, precum şi adoptarea actelor normative subsecvente
Implementarea Strategiei naţionale pentru gospodărirea apelor 2023-2035 1. Continuarea proiectelor de reabilitare şi modernizare a barajelor şi acumulărilor din categoriile de importanţă A şi B 2. Transpunerea directivei privind calitatea aerului 2024/2.881 3. Crearea Consiliului Ştiinţific Consultativ pentru Climă, care să fundamenteze ştiinţific politicile naţionale privind clima şi mediul şi să urmărească aplicarea lor corespunzătoare şi a pactului pentru climă sub forma unui mecanism permanent de dialog şi consultări între autorităţile publice, specialişti, industrie şi societatea civilă pe problemele tranziţiei energetice şi climatice 4. Modificarea normelor tehnice din silvicultură pentru adaptarea domeniul silvic la noile realităţi generate de schimbările climatice (formule de împăduri mai flexibile, regenerarea pădurilor cu speciile cele mai adaptate scenariilor climatice, climate smart forestry etc.) 5. Combaterea tăierilor ilegale de arbori prin utilizarea tehnologiilor inovative (imaginilor satelitare, dronelor, a sistemelor de inteligenţă artificială, a camerelor video de monitorizare şi a sistemelor de măsurare digitală a volumului) 6. Asigurarea continuităţii IFN (Inventarul forestier naţional) 7. Modificarea legislaţiei astfel încât să fie susţinută crearea perdelelor forestiere de protecţie 8. Clarificarea statutului geoparcurilor internaţionale UNESCO în legislaţie pentru a debloca proiectele de geoparcuri din România 9. Crearea unui ghid de bune practici integrat pentru un management sustenabil al terenurilor şi al solului 10. Adoptarea unei legi specifice pe zona de valorificare/reciclare a deşeurilor din construcţii 11. Extinderea programului SGR şi publicarea datelor referitoare la cantităţile reciclate per tip de ambalaj la nivelul fiecărui UAT 12. Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului (RNMCA) 13. Adoptarea măsurilor necesare pentru integrarea datelor satelitare pentru monitorizarea atmosferică 14. Adoptarea legislaţiei necesare pentru ca operatorii economici care deţin/administrează depozite de deşeuri să fie obligaţi să aibă instalaţi senzori de monitorizare a calităţii aerului amplasaţi în perimetrul lor şi să ofere transparent aceste date colectate 24/24 online
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
