Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 77 alin. (6) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, al art. XXVI alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 25 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
(1) La nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar se instituie Programul naţional „Masă sănătoasă“, denumit în continuare PNMS, derulat pe perioada desfăşurării cursurilor şcolare din anul 2024.
(2) Aplicarea PNMS pentru anul 2024 se realizează în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri.
(3) Scopul PNMS constă în sprijinirea accesului la educaţie al tuturor copiilor prin crearea motivaţiei pentru studiu, menţinerea echilibrului socioemoţional, întărirea stării de bine şi dezvoltarea igienei muncii intelectuale a preşcolarilor şi elevilor şi prin oferirea unei alimentaţii sănătoase care să susţină învăţarea.
(4) În continuarea scopului prevăzut la alin. (3), programul contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, precum adoptarea unei diete diversificate, echilibrate şi sănătoase, respectiv sustenabile - precum reducerea risipei alimentare, reducerea cantităţii de deşeuri, colectarea şi valorificarea deşeurilor alimentare.
ART. 2
(1) PNMS constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.
(2) Limita valorică prevăzută la alin. (1) cuprinde preţul suportului alimentar, conţinând preţul materiei prime şi al serviciilor de preparare a produselor şi cheltuielile de transport.
(3) PNMS se adresează preşcolarilor şi elevilor prezenţi la activităţile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului şcolar. Suportul alimentar nu se acordă pe perioada vacanţelor sau a altor zile declarate prin lege ca zile nelucrătoare.
(4) Selecţia unităţilor de învăţământ incluse în PNMS se face de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, denumite în continuare ISJ/ISMB, pe baza unor criterii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Lista unităţilor de învăţământ preuniversitar selectate de către ISJ/ISMB se transmite la Ministerul Educaţiei.
(6) Pentru anul 2024, lista unităţilor de învăţământ preuniversitar selectate conform alin. (4) pentru a fi incluse în PNMS se aprobă în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
(7) Lista menţionată la alin. (6) se retransmite de către ISJ/ISMB, până la data de 1 iulie 2024, în urma analizei realizate de către acestea, pe baza indicatorilor de impact al programului, şi se completează prin aplicarea de către ISJ/ISMB a criteriilor de selecţie pentru unităţile de învăţământ propuse pentru completarea listei pentru anul şcolar 2024-2025.
(8) În scopul asigurării continuităţii intervenţiei acordate prin Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, cele 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar beneficiare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 999/2023 pentru aprobarea Listei unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor şi a unităţilor-pilot în care se implementează Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, a numărului de beneficiari, a sumei necesare pentru finanţarea Programului în anul 2023 şi a repartizării acesteia pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, sunt incluse, de drept, în PNMS, pentru anul 2024.
ART. 3
(1) Suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar pe zi, după cum urmează:
a) masă caldă, preparată în regim propriu, pentru preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ în care există cantină, respectiv unităţi în care trebuie să funcţioneze, conform reglementărilor legale în vigoare, şi spaţiu adecvat de servire a mesei;
b) masă caldă, în regim catering, pentru preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, hrana putând fi servită în sala de clasă sau într-un alt spaţiu amenajat în acest scop, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.456/2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, cu modificările ulterioare. În situaţia în care hrana nu este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare, produsele alimentare sunt păstrate, până la servire, în spaţii amenajate, în care sunt asigurate condiţiile de manipulare şi depozitare indicate de producător, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind igiena şi siguranţa produselor alimentare, condiţii care să poată fi monitorizate şi controlate;
c) pachet alimentar, în situaţia în care nu există posibilitatea asigurării mesei calde în regim propriu sau de catering. Pachetul alimentar este păstrat, până la servire, în spaţii amenajate, în care sunt asigurate condiţiile de manipulare şi depozitare indicate de producător, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind igiena şi siguranţa produselor alimentare, condiţii care să poată fi monitorizate şi controlate.
(2) Diferenţierea tipului de suport alimentar în categoriile menţionate la alin. (1) se face în funcţie de specificul unităţii de învăţământ dat de structura ciclurilor de învăţământ, de dispunerea geografică şi de programul şcolar al elevilor.
(3) Tipul de suport alimentar diferenţiat conform prevederilor alin. (2), precum şi modalitatea de distribuire a acestuia elevilor şi preşcolarilor se stabilesc la solicitarea directorului unităţii de învăţământ, cu aprobarea consiliului de administraţie, şi se propun ordonatorului principal de credite al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, care le supune aprobării consiliului local.
(4) La cererea motivată a elevului major/părintelui/ reprezentantului legal/ocrotitorului legal, formulată în scris şi însoţită, după caz, de un document-justificativ, înregistrată la secretariatul unităţii de învăţământ, preşcolarii şi elevii care, din considerente de natură medicală sau religioasă, au restricţii alimentare beneficiază de masa sănătoasă adecvată situaţiei acestora, în limita valorii zilnice prevăzute la art. 2 alin. (1).
(5) În sensul prezentei hotărâri, documentele justificative care însoţesc cererea elevului major/părintelui/reprezentantului legal/ocrotitorului legal pot fi următoarele:
a) documente medicale care să ateste intoleranţe/alergii alimentare sau afecţiuni cronice, după caz, care să îl determine pe elevul major/părinte/reprezentantul legal/ocrotitorul legal să formuleze o altă opţiune alimentară;
b) declaraţie pe propria răspundere a elevului major/ părintelui/reprezentantului legal/ocrotitorului legal referitoare la apartenenţa la o religie care restricţionează consumul anumitor alimente, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1.
ART. 4
(1) Suportul alimentar prevăzut la art. 3 alin. (1) trebuie să respecte prevederile Legii nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar şi ale Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.
(2) Normele minime obligatorii care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preşcolari şi elevi sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Suportul alimentar prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. b) şi c) este produs în unităţi înregistrate/autorizate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, se distribuie sub formă ambalată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind igiena şi siguranţa produselor alimentare, conform prevederilor pct. 8 din anexa nr. 3, fiind transportat numai cu mijloace de transport autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.
(4) Programul de servire a mesei şi timpul alocat acestei activităţi sunt stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ, în funcţie de numărul de elevi, de orarul şcolii şi de particularităţile specifice fiecărei unităţi de învăţământ.
(5) Servirea mesei calde sau distribuirea pachetului alimentar în cadrul unităţii de învăţământ se face de către persoane desemnate de conducerea acesteia, cu excepţia personalului de îngrijire şi de întreţinere care a participat, în prealabil, la igienizarea spaţiilor sanitare, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte modalitatea prin care se va face prezenţa elevilor/preşcolarilor pentru a li se comunica furnizorilor, zilnic, numărul de porţii/pachete alimentare care li se vor distribui elevilor/preşcolarilor prezenţi la cursuri.
(7) Unităţile de învăţământ răspund, în mod direct, de asigurarea condiţiilor de primire, recepţie şi distribuţie a suportului alimentar, prin nominalizarea persoanelor responsabile în acest sens, precum şi de confirmarea documentelor ce stau la baza plăţii produselor alimentare.
ART. 5
(1) Finanţarea PNMS se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, în funcţie de numărul de beneficiari şi de limita valorii zilnice, aprobate potrivit prezentei hotărâri, la propunerea Ministerului Educaţiei.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi suplimentate din veniturile proprii ale bugetelor locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau din alte surse de finanţare, legal prevăzute, în următoarele situaţii:
a) stabilirea prin hotărâre a consiliului local a unei valori zilnice mai mari decât cea prevăzută la art. 2 alin. (1);
b) creşterea, în perioada aplicării PNMS, a numărului de preşcolari/elevi beneficiari din unităţile de învăţământ.
(3) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale pot aloca fonduri, din veniturile proprii ale bugetelor locale, pentru asigurarea unor spaţii pentru prepararea, depozitarea sau servirea mesei şi/sau pentru asigurarea transportului către beneficiari al suportului alimentar, dacă cheltuielile aferente depăşesc bugetul alocat iniţial, după caz.
(4) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se reflectă în bugetele locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, la partea de venituri, cu ajutorul indicatorului 11.02.02 „Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti“.
(5) La partea de cheltuieli a bugetelor locale, din punctul de vedere al clasificaţiei funcţionale a indicatorilor bugetelor locale, creditele bugetare destinate finanţării cheltuielilor determinate de implementarea PNMS se vor reflecta la capitolul 65.02 „Învăţământ“, subcapitolul 65.02.11 „Servicii auxiliare pentru educaţie“, paragraful 65.02.11.30 „Alte servicii auxiliare“, în bugetul propriu al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, pe codul de identificare fiscală al acestora. Din punctul de vedere al clasificaţiei economice a indicatorilor, creditele bugetare destinate finanţării cheltuielilor determinate de implementarea PNMS se vor reflecta la titlul 57 „Asistenţă socială“, articolul 57.02 „Ajutoare sociale“, alineatul 57.02.05 „Suport alimentar“, inclusiv în situaţiile prevăzute la alin. (2).
(6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat alocate unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar se regularizează cu bugetul de stat.
ART. 6
(1) Procedura de atribuire a contractelor de furnizare/servicii a mesei calde sau, după caz, a pachetelor alimentare se organizează la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi se stabileşte potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale care dispun de mijloacele necesare preparării şi distribuirii mesei calde sau, după caz, a pachetelor alimentare, în scopul creşterii calităţii acestora, pot utiliza în acest scop sumele alocate potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) şi (3).
(3) Pentru obţinerea unor preţuri cât mai competitive, autorităţile contractante pot opta pentru atribuirea contractului de achiziţie publică fie pe întreaga masă caldă sau, după caz, pe întregul pachet alimentar, fie pe loturi distincte pe categorii de produse ce intră în componenţa mesei calde sau, după caz, a pachetului alimentar, potrivit Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Pentru a monitoriza modul de utilizare a resurselor financiare disponibile şi pentru a asigura un aport nutriţional adecvat, autorităţile contractante vor introduce în caietul de sarcini cerinţa ca ofertanţii să introducă o defalcare a costurilor, per porţie, pe următoarele categorii:
a) materie primă/produse alimentare;
b) prepararea hranei;
c) transport.
(5) Responsabili pentru efectuarea plăţilor către furnizori sunt primarii unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau persoanele împuternicite, după caz.
(6) Plata produselor şi a serviciilor contractate se efectuează de către ordonatorii principali de credite, pe baza documentelor de recepţie calitativă şi cantitativă, întocmite şi aprobate de unităţile de învăţământ.
(7) Specificaţiile tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică de furnizare/servicii sunt prevăzute în anexa nr. 3.
ART. 7
Pentru promovarea principiilor unei alimentaţii sănătoase şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă, PNMS este însoţit de măsuri educative extracurriculare şi extraşcolare, desfăşurate independent sau integrat în unităţile de învăţământ preuniversitar, în cadrul programelor „Şcoala altfel“ şi „Săptămâna verde“.
ART. 8
(1) Pe durata de implementare, personalul necesar desfăşurării PNMS poate fi suplimentat, la solicitarea unităţilor de învăţământ, prin:
a) angajarea unor categorii de personal pe perioada implementării programului, cu încadrarea în numărul total de posturi aprobat la nivelul ISJ/ISMB, în baza analizei cu privire la personalul necesar implementării programului, realizată de ISJ/ISMB;
b) detaşare sau delegare de personal din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificarea corespunzătoare a fişei postului, cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Unităţile care produc, prepară, transportă şi distribuie alimente în cadrul acestui program sunt supuse controalelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale, efectuate de către personalul împuternicit de Ministerul Sănătăţii, din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat şi al direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.069/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 1.151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 şi (UE) 2016/2.031 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 şi (CE) nr. 1.099/2009 ale Consiliului şi a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE şi 2008/120/CE ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE şi 97/78/CE ale Consiliului şi a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale).
(3) Potrivit principiilor care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preşcolari şi elevi, conform recomandărilor Institutului Naţional de Sănătate Publică, suportul alimentar este livrat zilnic din cantină, respectiv din unităţi care trebuie să funcţioneze conform reglementărilor legale în vigoare şi este păstrat, până la servire, dacă hrana nu este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare, în unităţile de învăţământ preuniversitar, în condiţii igienico-sanitare şi de siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.
(4) În vederea asigurării condiţiilor igienico-sanitare, pentru unităţile de învăţământ care nu au cantină, produsele care fac obiectul suportului alimentar trebuie livrate în porţii individuale, în ambalaje alimentare care să respecte legislaţia privind materialele în contact cu alimentul, sigilate şi etichetate corespunzător, însoţite de tacâmuri de unică folosinţă care permit consumul în condiţii optime de igienă.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de învăţământ au obligaţia să urmărească şi să verifice buna desfăşurare a procesului de aprovizionare privind distribuţia către elevi/preşcolari a pachetului alimentar/mesei calde.
(6) Pentru realizarea controlului oficial privind siguranţa alimentelor, autorităţile publice competente vor desfăşura controale conform atribuţiilor specifice.
ART. 9
(1) Ministerul Educaţiei şi ISJ/ISMB au atribuţii de monitorizare şi evaluare a PNMS.
(2) Pentru evaluarea PNMS se stabilesc, prin ordin al ministrului educaţiei, indicatorii de eficienţă şi de impact, precum şi modelul de raport pe care trebuie să îl elaboreze unităţile de învăţământ preuniversitar, ISJ/ISMB, respectiv Ministerul Educaţiei.
ART. 10
(1) Conducerea unităţii de învăţământ desemnează un responsabil de program care poate fi din categoria personal didactic, didactic auxiliar sau nedidactic, cu excepţia personalului de îngrijire şi de întreţinere. În unităţile de învăţământ care funcţionează cu structuri şcolare arondate se desemnează câte un responsabil la nivelul fiecărei structuri.
(2) Coordonarea programului la nivel de unitate de învăţământ se realizează prin activităţi de tipul, fără a se limita la acestea: recepţie de produse alimentare, efectuată cu respectarea legislaţiei în vigoare, servicii, evidenţa zilnică a livrării mesei calde/pachetului alimentar, completarea formularelor de raportare periodică.
(3) La nivelul unităţii de învăţământ se elaborează şi se transmite ISJ/ISMB un raport semestrial cu privire la derularea PNMS.
ART. 11
(1) La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, coordonarea programului este asigurată de către ISJ/ISMB, care elaborează semestrial, publică pe paginile de internet proprii şi transmit către Ministerul Educaţiei raportul privind implementarea programului.
(2) ISJ/ISMB desemnează un inspector responsabil cu monitorizarea desfăşurării programului în unitatea/unităţile de învăţământ din judeţ/municipiu.
(3) Monitorizarea se realizează de fiecare ISJ/ISMB, prin activităţi de tipul, fără a se limita la acestea: colectare şi interpretare de date, vizite în unităţile de învăţământ, inspecţii tematice, rapoarte transmise trimestrial de către unitatea de învăţământ către ISJ/ISMB.
(4) ISJ/ISMB este responsabil de comunicarea către Ministerul Educaţiei a oricăror modificări apărute la nivelul unităţilor de învăţământ în ceea ce priveşte numărul beneficiarilor sau schimbarea denumirii, comasarea sau desfiinţarea unor niveluri de învăţământ.
(5) ISJ/ISMB elaborează şi transmit Ministerului Educaţiei, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, raportul conţinând indicatorii de eficienţă şi impact pentru PNMS, precum şi modul în care acesta este derulat. Raportul se publică şi pe pagina de internet proprie.
(6) Pe baza datelor centralizate din rapoartele transmise de către ISJ/ISMB, Ministerul Educaţiei elaborează raportul cu privire la impactul PNMS, care se publică pe pagina de internet proprie, completează listele cu unităţile suplimentare de învăţământ şi întreprinde măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor apărute în derularea PNMS.
ART. 12
(1) Ministerul Educaţiei colaborează cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în vederea implementării PNMS.
(2) Atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în ceea ce priveşte implementarea PNMS sunt următoarele:
a) formulează propuneri de îmbunătăţire a cadrului normativ care reglementează PNMS şi transmite propunerile Ministerului Educaţiei pentru iniţierea demersurilor de modificare;
b) colaborează cu Ministerul Educaţiei la elaborarea Listei unităţilor de învăţământ incluse în PNMS, care se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
c) sprijină, prin direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, implementarea în unităţile de învăţământ preuniversitar, în cadrul programelor „Şcoala altfel“ şi „Săptămâna verde“, a măsurilor educative extracurriculare şi extraşcolare care contribuie la promovarea principiilor unei alimentaţii sănătoase şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă, cum ar fi: organizarea de vizite la ferme pomicole/legumicole sau la unităţi de producţie de profil alimentar, la staţiuni de cercetare pomicolă, legumicolă sau de creştere a bovinelor, la zilele recoltei, la expoziţii, târguri sau la alte evenimente şi/sau activităţi similare, organizarea de concursuri tematice legate de consumul de alimente sănătoase, organizarea de zile tematice dedicate consumului de alimente sănătoase şi cultivării respectului pentru hrană - prevenirea risipei de alimente sau de activităţi educative practice, utilizarea de materiale didactice/educative care să prezinte preşcolarilor şi elevilor informaţii adaptate vârstei despre obiceiuri alimentare sănătoase, agricultură, lanţuri de aprovizionare şi produse locale, producţia ecologică, producţia şi consumul sustenabile/durabile şi combaterea risipei alimentare;
d) colaborează cu Ministerul Educaţiei la formularea de politici publice, programe şi proiecte care să contribuie la creşterea accesului la educaţie, prin asigurarea suportului alimentar care să susţină învăţarea şi care să promoveze principiile unei alimentaţii sănătoase, diversificate, echilibrate şi sustenabile la nivelul populaţiei şcolare.
ART. 13
Atribuţiile unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în ceea ce priveşte implementarea PNMS sunt următoarele:
a) analizează propunerea ISJ/ISMB cu privire la unităţile de învăţământ care îndeplinesc criteriile pentru a fi incluse în cadrul PNMS şi îşi exprimă acordul cu privire la implementarea programului în unităţile de învăţământ din cadrul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
b) asigură finanţarea programului pentru unităţile de învăţământ din cadrul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în cuantumul stabilit prin legea bugetului de stat, şi întreprind măsurile necesare pentru regularizarea cu bugetul de stat a sumelor rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar;
c) organizează procedura de atribuire a contractelor de furnizare/servicii a mesei calde sau, după caz, a pachetelor alimentare, potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare;
d) contribuie la creşterea eficienţei şi a calităţii programului prin suplimentarea, din veniturile proprii sau din alte surse de finanţare legal prevăzute, a sumelor alocate pentru finanţarea programului, în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3);
e) contribuie la dezvoltarea bazei materiale a unităţilor de învăţământ din cadrul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, prin asigurarea şi/sau modernizarea şi dotarea spaţiilor pentru prepararea, depozitarea sau servirea hranei;
f) contribuie la evaluarea modului de implementare a PNMS în unităţile de învăţământ din cadrul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi formulează propuneri de îmbunătăţire a programului, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2).
ART. 14
(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar care implementează acest program sunt supuse inspecţiei sanitare de stat, care este realizată de către personalul împuternicit din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform competenţelor legale.
(2) În cazul unor rezultate necorespunzătoare, personalul împuternicit din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti va lua măsurile necesare eliminării riscului de îmbolnăvire a preşcolarilor şi elevilor ce servesc masa prin consumul acelor alimente şi va informa direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti asupra acestor aspecte, utilizând sistemele de alertă şi cooperare existente, în vederea dispunerii măsurilor care se impun, conform atribuţiilor acestora.
ART. 15
Controlul respectării prevederilor art. 2 alin. (1)-(3), ale art. 4 alin. (6), precum şi ale art. 6 alin. (1) şi (2) se exercită conform competenţelor de către personalul împuternicit din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
ART. 16
PNMS este complementar Programului pentru şcoli al României 2023-2029.
ART. 17
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacşu
Ministrul educaţiei,
Ligia Deca
p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Sorin Moise,
secretar de stat
Ministrul sănătăţii,
Alexandru Rafila
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Marin Ţole,
secretar de stat
Ministrul finanţelor,
Marcel-Ioan Boloş
Bucureşti, 11 ianuarie 2024.
Nr. 24.
ANEXA 1
Declaraţie pe propria răspundere a
elevului major/părintelui/reprezentantului legal/ocrotitorului legal
DECLARAŢIE
Subsemnatul(a), .........., născut(ă) la data de .........., legitimat(ă) cu CI/paşaport seria ...... numărul .........., elev/părinte/reprezentant legal/ocrotitor legal al minorului .........., născut la data de .........., declar pe propria răspundere că preşcolarul/elevul ...........:
\u-3928?[ ] eu/fiul/fiica meu/mea sunt/este alergic(ă) la ...................................;
\u-3928?[ ] am/are intoleranţă alimentară la ...................................;
\u-3928?[ ] am/are probleme de sănătate care necesită un regim alimentar special, precizat de către medicul curant/medicul de familie în documentele ataşate ...................................;
\u-3928?[ ] eu/fiul/fiica meu/mea aparţin/aparţine unei religii care restricţionează consumul de ...................................;
\u-3928?[ ] altă situaţie: ...................................
Ataşez acestei declaraţii următoarele documente doveditoare:
1. ...................................
2. ...................................
Data:
Semnătura:
ANEXA 2
NORMELE MINIME OBLIGATORII
care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preşcolari şi elevi
1. Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri trebuie să respecte legislaţia în vigoare privind aditivii permişi a fi adăugaţi în alimente.
2. Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjeşte, ci se înăbuşă cu apă.
3. Sarea iodată utilizată trebuie să respecte legislaţia în vigoare privind aditivii permişi a fi adăugaţi în alimente.
4. Evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite; de exemplu, la masa de prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preponderente cu glucide - cereale, ca de exemplu, supa cu găluşti şi friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume.
5. Nu se vor permite mâncărurile precum tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor.
6. Se recomandă îmbogăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi şi adăugare de legume - frunze în supe şi ciorbe.
7. Interdicţia folosirii cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, precum şi a ouălor fierte, nesecţionate după fierbere.
8. Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineaţa zilei în care se serveşte, păstrându-se în condiţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi în condiţii igienico-sanitare şi la temperaturi corespunzătoare, conform legislaţiei în vigoare.
9. Unităţile de învăţământ în care se desfăşoară programul au obligativitatea de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislaţiei în vigoare.
NOTĂ:
Variante orientative de meniu care includ sugestiile Institutului Naţional de Sănătate Publică:
1. ciorbă de legume;
2. supă de pui cu legume;
3. ciorbă de văcuţă cu legume;
4. legume cu piept de pui/carne slabă de porc la grătar;
5. mâncare de mazăre cu piept de pui/carne slabă de porc/vită;
6. pilaf cu legume şi ficăţei de pui;
7. piure de morcov cu grătar de pui/carne slabă de porc;
8. piure de cartofi, salată cu piept de curcan;
9. mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor;
10. ghiveci de legume cu pui/carne slabă de porc;
11. orez cu legume şi pui/carne slabă de porc/vită la tavă;
12. sufleu de broccoli cu brânză;
13. cartofi gratinaţi, salată cu piept de pui la grătar;
14. tocană de legume cu orez brun;
15. piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume la cuptor;
16. omletă cu legume - ardei, ciuperci, ceapă verde şi brânză telemea;
17. sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor;
18. dovlecel umplut cu brânză la cuptor;
19. ciuperci la cuptor umplute cu brânză, pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani;
20. macaroane cu brânză;
21. cartofi franţuzeşti, la cuptor, cu brânză şi ou;
22. quinoa cu legume;
23. sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume - roşii, castravete, salată;
24. sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude - gogoşar, varză, morcov.
ANEXA 3
SPECIFICAŢII TEHNICE
pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică
de furnizare/servicii
Specificaţii tehnice:
1. Caracteristici generale
Se vor furniza:
a) masă caldă preparată conform normelor minime obligatorii ce trebuie respectate în pregătirea mâncării pentru copii, prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre;
b) pachet alimentar: produse de panificaţie din făină integrală - pâine feliată sau batoane/chifle - 80 g - maximum 50% din greutatea totală a pachetului, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte 40 g - minimum 25% din greutatea totală a pachetului şi legume - roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare - 40 g - maximum 25% din greutatea totală a pachetului. La acestea se va adăuga un fruct.
1.1. Produsele alimentare sunt livrate zilnic din unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi sunt păstrate până la servire, dacă hrana nu este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare, în unităţile de învăţământ preuniversitar, în condiţii igienico-sanitare şi de siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.
1.2. În situaţia desfăşurării cursurilor prin intermediul tehnologiei şi al internetului sau a şcolarizării elevilor la domiciliu, produsele alimentare vor fi livrate şi distribuite zilnic elevilor care nu participă la cursuri în unitatea de învăţământ, conform deciziei la nivel local şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
1.3. Ofertanţii trebuie să introducă o defalcare a costurilor, per porţie, pe următoarele categorii:
a) contractele de furnizare: valoare produse şi servicii de transport;
b) contractele de servicii: valoare materii prime, servicii de preparare a hranei şi servicii de transport.
2. Evidenţa cantităţilor solicitate, distribuite şi consumate
2.1. Fiecare unitate de învăţământ beneficiară a PNMS va ţine evidenţa cantităţii de produse consumate, menţionând categoriile de beneficiari, tipul de produs, cantitatea per porţie, numărul de porţii şi numărul de zile de şcoală, precum şi evidenţa numărului de copii.
2.2. Furnizorul/Prestatorul autorizat/înregistrat şi unităţile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor vor păstra şi vor prezenta organismelor de control competente documentele comerciale şi tehnice privind produsele alimentare distribuite, precum şi documentele care să ateste calitatea şi siguranţa acestora, după caz; unităţile de învăţământ au obligaţia de a păstra avizele de expediţie aferente fiecărei distribuţii.
2.3. Lunar, autoritatea contractantă va realiza centralizarea cantităţii de produse consumate per categorie de produs, în funcţie de situaţia numărului de copii şcolarizaţi în luna precedentă, pe care o va corela cu situaţia existentă la furnizor. Toate părţile implicate în procesul de distribuţie a produselor alimentare menţionate la pct. 1 vor păstra documentele justificative pe o perioadă de cel puţin 3 ani, începând de la sfârşitul anului întocmirii acestora.
3. Calitatea produselor
Produsele alimentare trebuie să respecte prevederile Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru grupele speciale de consumatori - copii cu diabet, intoleranţă la lactoză, gluten sau alte probleme de natură medicală - se va asigura regimul alimentar prescris de medicul specialist. Tipul de hrană de regim şi cantitatea necesară se prevăd în anexa la contractul de furnizare, fiind specificate pentru fiecare şcoală şi elev.
4. Siguranţă şi perisabilitate microbiologică
Termenul maxim pentru consumul produselor transportate de la furnizor către unităţile şcolare, respectiv elev sau preşcolar, după caz, va fi de:
a) ziua producerii pentru masa caldă;
b) 24 de ore de la momentul ambalării pentru sandviciuri.
În situaţia în care hrana nu este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare, produsele alimentare sunt păstrate, până la servire, în spaţii amenajate, în care sunt asigurate condiţiile de manipulare şi depozitare indicate de producător, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind igiena şi siguranţa produselor alimentare, condiţii care să poată fi monitorizate şi controlate.
Pentru depozitare în şcoli se vor folosi spaţii special amenajate pentru păstrarea produselor alimentare în condiţii de siguranţă a alimentelor prevăzute de legislaţia în vigoare, asigurate de către beneficiar - unitatea de învăţământ.
Produsele alimentare vor fi păstrate până la servire în condiţiile indicate de producător, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
5. Condiţii pentru transport şi distribuţie
Produsele alimentare vor fi transportate de la furnizor către unităţile şcolare, respectiv elev sau preşcolar, după caz, numai cu mijloace auto speciale, autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.
6. Metode de testare şi control
Produsele alimentare se analizează doar în laboratoare autorizate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor care au metodele de analiză acreditate.
7. Persoanele angajate în producerea, manipularea şi distribuţia produselor alimentare sunt obligate să deţină certificat de absolvire a unui curs de Noţiuni fundamentale de igienă sau echivalent, conform Ordinului ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă, cu modificările şi completările ulterioare, şi fişă de aptitudini specifice activităţii desfăşurate sau echivalent, conform Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, cu modificările şi completările ulterioare.
8. Ambalare, etichetare, marcare
Produsele alimentare preambalate trebuie să prezinte înscris prin etichetare următorul element:
"PRODUS DISTRIBUIT GRATUIT"
În cazul produselor alimentare care nu se supun prevederilor definiţiei „produs alimentar preambalat“ trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:
a) pentru cele distribuite de unităţile de alimentaţie publică se va indica la livrare, printr-un document scris care însoţeşte produsele: denumirea produsului, substanţe care provoacă alergii sau intoleranţe, o menţiune privind lotul, respectiv data producerii şi sintagma „PRODUS DISTRIBUIT GRATUIT“;
b) pentru cele preparate în regim propriu, respectiv masă caldă, lista meniului va fi afişată la loc vizibil şi va conţine denumirea produsului, ingredientele componente şi substanţele care provoacă alergii sau intoleranţe.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
