Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 17 din 23 martie 2026 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru facilitarea transportului de echipamente, de bunuri şi de personal militar în întreaga Uniune - COM (2025) 847 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 235 din 26 martie 2026
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/103 din 11.03.2026,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru facilitarea transportului de echipamente, de bunuri şi de personal militar în întreaga Uniune - COM (2025) 847 final - respectă principiul subsidiarităţii şi nu respectă principiul proporţionalităţii.
ART. 2
Senatul României:
1. constată că:
a) mobilitatea militară se bazează în principal pe infrastructura şi echipamentele de transport cu dublă utilizare, ceea ce justifică integrarea acesteia în politica comună a Uniunii Europene (UE) în domeniul transporturilor. Normele privind transportul militar transfrontalier trebuie adaptate în cadrul existent al politicii de transport, în special deoarece multe operaţiuni sunt realizate de operatori civili în numele forţelor armate. În acelaşi timp, impactul asupra transportului civil trebuie redus la minimum;
b) noul pachet privind mobilitatea militară face trecerea de la măsuri axate pe planuri de acţiune şi angajamente politice la instrumente de reglementare, finanţare şi coordonare la nivelul Uniunii;
2. evidenţiază rolul esenţial al exerciţiilor anuale ale statelor membre pentru mobilitatea militară în scopul testării practice a procedurilor şi infrastructurii relevante;
3. susţine:
a) în acord cu Ministerul Afacerilor Externe, obiectivul asigurării unui cadru pentru mobilitatea personalului, materialelor şi echipamentelor din domeniul apărării în Uniunea Europeană şi dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, în direcţia realizării unui spaţiu „Schengen militar“ la nivel european, cu respectarea deplină a suveranităţii statelor membre şi a proceselor decizionale naţionale în materia mişcărilor militare;
b) în acord cu Ministerul Afacerilor Externe, că optimizarea mobilităţii militare constituie o condiţie esenţială pentru credibilitatea posturii de descurajare a Uniunii Europene, pentru sprijinul acordat Ucrainei şi pentru consolidarea cooperării dintre Uniune şi NATO;
c) în acord cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, caracterul voluntar al rezervei de solidaritate, menită să abordeze lacunele referitoare la capacităţile de transport şi logistice, inclusiv pe cele referitoare la securitatea energetică, cu care se confruntă statele membre, şi insistă că statul membru în cauză trebuie să păstreze dreptul de control asupra desemnării respectivelor capacităţi; subliniază relevanţa prepoziţionării capacităţilor înregistrate în cadrul rezervei de solidaritate în mod preponderent în statele membre ale flancului estic; arată că instituirea unei rezerve de solidaritate va impune intensificarea dialogului cu partenerii privaţi, în scopul pregătirii şi achiziţionării echipamentelor de transport adecvate unei duble utilizări, şi că identificarea prestatorilor de servicii cu utilizare dublă, coordonarea orizontală cu privire la toate aspectele tehnice incluse în regulament vor activa diferite paliere ale cadrului instituţional;
4. consideră că mobilitatea militară trebuie să includă toate modurile de transport, să urmeze implicarea autorităţilor naţionale competente, inclusiv a ministerelor apărării, din statele membre şi să abordeze obstacolele în materia reglementării, infrastructurii şi capacităţilor, pentru a îmbunătăţi în mod semnificativ deplasarea nestingherită a trupelor şi a echipamentelor în întreaga Uniune; aminteşte importanţa realizării unei cartografieri exacte a stării actuale a infrastructurii de transport în raport cu nevoile militare şi în perspectiva adaptării ei la nevoile de dublă utilizare;
5. subliniază, în acord cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii:
a) relevanţa deosebită a punerii în practică a acţiunilor enunţate în Angajamentul privind mobilitatea militară din 2024: eliminarea blocajelor în privinţa infrastructurii de transport cu dublă utilizare şi acordarea priorităţii investiţiilor în amintita infrastructură, de-a lungul coridoarelor prioritare; accelerarea procedurilor de acordare a autorizaţiilor de deplasare transfrontalieră a convoaielor şi transporturilor militare, alături de consolidarea mecanismelor de coordonare naţională; digitalizarea procedurilor şi asigurarea securităţii cibernetice; sporirea cooperării dintre Uniune şi NATO;
b) importanţa menţinerii unui echilibru între nevoile operaţionale ale mobilităţii militare şi funcţionarea normală a transportului civil, în special în ceea ce priveşte gestionarea capacităţilor şi a fluxurilor de trafic; consideră că vor fi necesare clarificări suplimentare, pe parcursul negocierilor legislative, privind aplicarea practică a autorizaţiilor permanente, interacţiunea cu operatorii civili şi responsabilităţile administratorilor de infrastructură;
c) importanţa precizării în mod explicit a faptului că utilizarea rutelor alternative trebuie să aibă în vedere timpi de tranzitare comparabili cu utilizarea rutelor de bază, în contextul pregătirii reţelei de transport pentru dubla utilizare;
d) importanţa dezvoltării infrastructurii de-a lungul coridorului nord-sud care conectează mările Baltică, Neagră şi Egee, esenţială pentru consolidarea rezilienţei economice şi militare a regiunii şi care răspunde noilor provocări de securitate, dar şi de-a lungul coridorului Rin-Dunăre, care şi-au dovedit rolul esenţial în contextul culoarelor de solidaritate UE-Ucraina, în privinţa cărora România a avut un rol vital în asigurarea fluxului de mărfuri către Ucraina şi Republica Moldova, prin utilizarea căilor de transport critice precum Dunărea şi Marea Neagră;
e) faptul că statele membre trebuie să aibă dreptul să preia temporar controlul asupra infrastructurii strategice cu dublă utilizare, în scopul reducerii riscurilor generate de proprietatea străină sau controlul străin asupra acesteia;
6. sprijină, în acord cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii:
a) continuarea schimbului de bune practici şi valorificarea învăţămintelor desprinse din exerciţiile naţionale şi multinaţionale precedente, precum şi din proiectele relevante derulate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO), în legătură cu direcţiile de acţiune vizate de noul pachet privind mobilitatea militară;
b) consolidarea permanentă a parteneriatului dintre Uniune şi NATO în domeniul mobilităţii militare, prin sporirea coerenţei şi interoperabilităţii dintre mecanismele de răspuns ale celor două organizaţii, inclusiv din perspectiva evitării suprapunerii activităţilor acestora; salută acordarea unui tratament echivalent celui conferit statelor membre solicitante ţărilor terţe care sunt părţi la Tratatul Atlanticului de Nord în privinţa procedurilor şi normelor uniforme privind autorizaţiile pentru transportul militar;
c) iniţiativele de consolidare a conectivităţii transporturilor Republicii Moldova şi Ucrainei cu Uniunea Europeană, în contextul extinderii coridoarelor europene de transport la cele două ţări, în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1.679 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport;
7. solicită, în acord cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii:
a) acordarea unei atenţii sporite şi unei finanţări adecvate consolidării coridoarelor care traversează statele membre aflate pe flancul estic, din perspectiva importanţei lor geopolitice, precum şi capacităţilor maritime, mobilităţii militare şi protecţiei infrastructurii critice maritime din zona Mării Negre;
b) clarificarea „situaţiei excepţionale“, prin raportare la cazul de forţă majoră şi la cazul fortuit, în contextul revocării autorizaţiei pentru transportul militar;
c) asigurarea conformităţii măsurilor referitoare la rezilienţa infrastructurii strategice cu dublă utilizare, preconizate prin propunerea de regulament, cu Directiva (UE) 2022/2.557 privind rezilienţa entităţilor critice, în scopul evitării creării unei complexităţi normative inutile şi asigurării unor sinergii între sistemele relevante;
d) o alocare financiară a Uniunii, distinctă, necompetitivă, pentru lucrările de infrastructură din statele membre din flancul estic al NATO;
8. recomandă Comisiei Europene:
a) evaluarea oportunităţii de a preciza în viitorul regulament posibilitatea de a declanşa Sistemul european de răspuns consolidat pentru mobilitatea militară („EMERS“) în cazul activării clauzei de apărare reciprocă, reglementată la art. 42 alin. (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), a clauzei de solidaritate, stabilită la art. 222 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), precum şi în situaţia misiunilor şi operaţiunilor Uniunii Europene în cadrul politicii de securitate şi apărare comună (PSAC);
b) având în vedere cerinţele şi nevoile mobilităţii militare, se impune orientarea nevoilor de investiţii ale Uniunii Europene în următorul cadru financiar multianual în vederea:
(i) asigurării libertăţii de deplasare pe căile rutiere şi feroviare fără restricţii de gabarit sau tonaj;
(ii) amenajării unor căi de transport alternative, de rezervă, în afara celor patru culoare europene stabilite;
(iii) amenajării şi dotării unor capacităţi de intervenţie în timpul cel mai scurt (maximum două ore) pentru deblocarea sau refacerea acelor porţiuni sau puncte aflate pe rutele stabilite de transport, în cazul apariţiei unor incidente care ar putea provoca întreruperea sau întârzierea deplasării transporturilor militare;
(iv) asigurării cu personal calificat cu atribuţii specifice, care să contribuie la fluidizarea transporturilor militare, atât în punctele de îmbarcare/debarcare, cât şi pe timpul deplasării acestora;
c) includerea tuturor activităţilor care determină acţiuni de asigurare a reţelei de transporturi militare în siguranţă într-un plan de investiţii distinct, care să prevadă linii bugetare specifice şi apeluri pentru modernizări tehnologice pe fiecare componentă care interacţionează cu deplasarea rapidă a tehnicii militare şi a personalului; susţine luarea în considerare de către Comisia Europeană şi extinderea eligibilităţii costurilor, în scopul evitării pierderii resurselor;
d) şi apreciază că ar trebui create fonduri dedicate pentru investiţiile în infrastructura de mobilitate militară transfrontalieră, aliniate cu priorităţile de apărare şi securitate ale statelor membre, şi că, în paralel, Uniunea ar trebui să simplifice procedurile de autorizare a transportului militar; subliniază caracterul esenţial al cooperării dintre statele membre în scopul armonizării reglementărilor de frontieră, pentru a permite un flux rapid de trupe şi echipamente;
9. evidenţiază imperativul identificării unui echilibru adecvat între predictibilitatea investiţiilor, necesară atât pentru sectorul public, cât şi pentru cel privat, şi dezvoltarea tehnologică.
ART. 3
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 23 martie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
MIHAI COTEŢ
Bucureşti, 23 martie 2026.
Nr. 17.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
