Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 135 din 3 noiembrie 2025 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Fondului european pentru coeziune economică, socială şi teritorială, agricultură şi zone rurale, pescuit şi afaceri maritime, prosperitate şi securitate pentru perioada 2028-2034 şi de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 şi a Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2.509 - COM (2025) 565 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1028 din 6 noiembrie 2025
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/371 din 29.10.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Fondului european pentru coeziune economică, socială şi teritorială, agricultură şi zone rurale, pescuit şi afaceri maritime, prosperitate şi securitate pentru perioada 2028-2034 şi de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 şi a Regulamentului (UE, Euratom) 2024/2.509 - COM (2025) 565 final respectă principiul subsidiarităţii, însă nu respectă principiul proporţionalităţii.
ART. 2
Senatul României formulează observaţii şi propuneri, în conformitate cu avizele comisiilor parlamentare şi cu punctele de vedere ale ministerelor, respectiv:
a) menţinerea unor alocări consistente pentru cele două politici esenţiale pentru atingerea convergenţei, coeziune şi PAC, pentru un Fond unic simplificat şi eficient, dar nu în detrimentul convergenţei şi al dezvoltării regiunilor defavorizate;
b) criterii de alocare bazate pe PIB/locuitor, şomaj, infrastructură deficitară şi evoluţii demografice, solicitând o perioadă de tranziţie şi corecţii compensatorii pentru statele cu decalaje persistente;
c) în ceea ce priveşte ratele de cofinanţare, propune o flexibilitate mai mare în ceea ce priveşte posibilitatea ca Uniunea Europeană să acopere o pondere mai mare pentru proiectele strategice de infrastructură şi tranziţie verde/digitală în regiunile mai puţin dezvoltate;
d) finanţarea PAC printr-un buget distinct şi suficient, care să continue să funcţioneze pe baza celor doi piloni. Este necesară conturarea unei formule echitabile de alocare care să recunoască specificul rural şi provocările structurale ale ţării. Agricultura şi zonele rurale trebuie să rămână o prioritate, cu accent pe fermele mici şi mijlocii pentru a păstra convergenţa.
În acest sens:
(i) este oportună crearea unui capitol distinct pentru agricultură în cadrul planurilor naţionale şi regionale, care să includă obiective specifice, indicatori de rezultat şi resurse financiare clar definite, pentru a preveni diluarea priorităţilor agricole în favoarea altor politici de coeziune. Fără o delimitare clară a fondurilor pentru agricultură, există riscul ca resursele să fie redistribuite către alte politici naţionale, în detrimentul fermierilor;
(ii) propunerea Comisiei de reducere a ponderii PAC în bugetul Uniunii Europene, de la 38% în actualul cadru financiar la 14,7% pentru perioada 2028-2034, ridică preocupări serioase privind capacitatea fermierilor români de a continua procesul de modernizare şi adaptare la noile provocări economice şi climatice;
O astfel de diminuare afectează grav capacitatea de investiţie a fermierilor, în special în statele cu structură agricolă predominant medie şi mică. Eliminarea măsurilor dedicate dezvoltării rurale prin comasarea Pilonului II în fondul unic va conduce la reducerea investiţiilor în infrastructura agricolă, procesare, digitalizare şi servicii pentru mediul rural.
Aceasta va accentua decalajele dintre regiunile europene şi va limita accesul tinerilor la oportunităţi de instalare şi formare profesională în agricultură;
(iii) propune ca sprijinul acordat fermierilor, inclusiv plăţile directe şi măsurile de dezvoltare rurală, să continue să fie finanţat în mod integral din bugetul Uniunii Europene. Această abordare asigură un tratament echitabil, stabilitate şi predictibilitate pentru toţi fermierii europeni, indiferent de capacitatea bugetară a fiecărui stat membru, şi contribuie la menţinerea caracterului unitar al Politicii agricole comune;
(iv) continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, astfel încât fermierii români să beneficieze de sprijin echitabil, apropiat de media europeană. De asemenea, suprafaţa agricolă utilizată pentru calcularea alocărilor trebuie actualizată în funcţie de datele reale, pentru a reflecta creşterea suprafeţei eligibile din ultimii ani. Neactualizarea acestor valori ar duce la pierderi semnificative pentru fermierii români şi ar perpetua inechităţile istorice dintre statele membre;
(v) exprimă rezerve referitoare şi la introducerea plafonării obligatorii a plăţilor directe, care ar penaliza fermele performante şi ar limita capacitatea acestora de investiţie în tehnologie şi eficienţă. În schimb, se propune creşterea nivelului plăţii degresive la minimum 15%, pentru a asigura o distribuţie echitabilă a sprijinului fără a afecta structura de producţie şi competitivitatea fermelor comerciale;
(vi) propune crearea unei rezerve europene permanente pentru gestionarea situaţiilor de criză agricolă, care să poată fi activată rapid în caz de perturbări de piaţă, fenomene climatice extreme sau alte situaţii neprevăzute, în baza unor indicatori obiectivi (pierderi de producţie, variaţii extreme de preţ, dezastre naturale);
(vii) propune crearea unei linii dedicate digitalizării agriculturii, pentru finanţarea investiţiilor în echipamente inteligente, platforme de analiză de date, soluţii de trasabilitate şi eficientizare a resurselor. Aceste investiţii trebuie sprijinite prin instrumente financiare europene cu garanţie publică şi dobânzi reduse;
(viii) propune introducerea unui mecanism de protecţie a beneficiarilor în caz de suspendare a plăţilor la nivel de program. Măsurile de conformitate trebuie să protejeze beneficiarii finali şi să evite penalizarea fermierilor pentru erori administrative sau întârzieri sistemice;
(ix) propune includerea unui mecanism dedicat de performanţă agricolă, bazat pe indicatori de rezultat relevanţi pentru productivitate, venituri corecte şi sustenabilitatea fermelor. Evaluarea performanţei trebuie să aibă în centru impactul economic şi social al intervenţiilor asupra fermierilor şi comunităţilor rurale, nu doar gradul de absorbţie a fondurilor;
(x) propune utilizarea pe scară largă a formelor simplificate de sprijin (sume forfetare, costuri unitare standard, plăţi pe rezultate), digitalizarea completă a proceselor de depunere şi verificare a cererilor şi implementarea unui mecanism uniform de plată la termen, astfel încât beneficiarii să beneficieze de predictibilitate şi timpi clari de procesare;
(xi) propune prioritizarea investiţiilor în infrastructura de apă şi sol prin măsuri de investiţii care vizează retenţia apei, reabilitarea sistemelor de irigaţii, digitalizarea reţelelor şi promovarea practicilor regenerative;
e) în contextul creşterii nevoilor în materie de climă, de redresare a stocurilor şi de modernizare şi diversificare a obiectivelor, consideră că fondurile propuse pentru punerea în aplicare a Politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) sunt insuficiente, astfel că pescuitul riscă să nu aibă prioritate în planurile naţionale de reformă în raport cu sectoarele mai mari, iar mecanismele de răspuns la situaţii de criză rămân limitate.
În acest sens:
(i) propune asigurarea de resurse dedicate separat pentru pescuit/acvacultură, garantarea accesului echitabil şi uşor pentru pescarii la scară mică şi micii operatori, precum şi reglementarea de măsuri eficiente în situaţii de criză şi de încetare temporară a activităţii;
Este necesară o alocare adecvată şi echitabilă a finanţării. Suma propusă de 2 miliarde euro rezervată pentru punerea în aplicare a PCP este binevenită, dar insuficientă, având în vedere amploarea adaptării la schimbările climatice, a refacerii stocurilor, a modernizării flotei şi a nevoilor de dezvoltare a acvaculturii. Consideră că ar trebui asigurat un pachet financiar alocat mai mare, iar alocarea între statele membre ar trebui să reflecte dependenţa de pescuit, lungimea liniei de coastă, prevalenţa pescuitului la scară mică şi potenţialul de acvacultură;
(ii) referitor la pescuitul la scară mică/artizanal/tradiţional, sunt necesare simplificarea procedurilor administrative şi reducerea obligaţiilor de raportare pentru a asigura accesibilitatea pentru micii operatori. În acest sens, suplimentar, ar trebui stabilite submăsuri specifice sau acces prioritar pentru micii pescari, cu rate de cofinanţare de până la 100% în cazul în care contribuţia privată nu este fezabilă.
Asigurarea mijloacelor de subzistenţă este importantă, condiţionalităţile în materie de mediu şi climă trebuie să fie progresive, realiste şi însoţite de sprijin tehnic şi financiar. Investiţiile ar trebui să acorde o mai mare pondere inovării selective în materie de unelte de pescuit, practicilor cu impact redus şi proiectelor de refacere a ecosistemelor cu implicarea activă a pescarilor;
f) în ceea ce priveşte acvacultura, este nevoie de un sprijin mai puternic pentru o acvacultură durabilă, de exemplu stabilirea unei componente specifice de sprijin, în special pentru sistemele ecologice şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pe lângă facilitarea accesului IMM-urilor şi al fermelor familiale, cu ajutoare specifice pentru inovare, alternative furajere şi acvacultură offshore, acolo unde este posibil.
Dezvoltarea comunitară integrată a zonelor costiere trebuie să aibă în vedere ca planurile naţionale şi regionale să abordeze în mod explicit, coordonat pescuitul şi acvacultura în strategiile de dezvoltare costieră. Permiterea finanţării pentru investiţii în infrastructură (porturi, locuri de debarcare, lanţ frigorific, prelucrare) nu trebuie omisă, la fel şi pentru diversificarea economică în zonele de coastă (de exemplu, ecoturism).
În acest sens:
(i) instituirea unui mecanism de răspuns rapid în cadrul fondului pentru a aborda situaţii precum scăderea stocurilor, focarele de boli, fluctuaţiile pieţei sau perturbările geopolitice este de dorit, pentru a se asigura că măsurile de încetare temporară sau limitare a capturilor sunt compensate în mod echitabil pentru a proteja mijloacele de subzistenţă;
(ii) este oportună crearea de măsuri specifice pentru a sprijini tinerii pescari şi antreprenori din domeniul acvaculturii, inclusiv ajutoare la înfiinţare, modernizarea navelor/înlocuirea acestora datorită vechimii şi pentru a răspunde cerinţelor de mediu, dar şi oportunităţi de formare, promovarea programelor de pregătire continuă, formare iniţială şi a schimburilor transfrontaliere pentru a asigura transferul de cunoştinţe şi reînnoirea sectorului;
g) din perspectiva Interreg, ca parte a pachetului legislativ:
(i) exprimă îngrijorarea în legătură cu comprimarea drastică a termenului de dezangajare şi cu creşterea cofinanţării naţionale pentru programele Interreg de la graniţele externe ce cuprind state terţe, ce ar afecta negativ caracterul strategic al Interreg şi efectele sale de impulsionare a integrării comunităţilor şi de creştere a eficacităţii politicii de coeziune, la nivel transfrontalier, transnaţional sau interregional;
(ii) exprimă rezerve în ceea ce priveşte modelul de implementare propus, în strânsă corelaţie cu responsabilitatea şi povara administrativă încă asociată aspectelor cuprinse în formatul propus al declaraţiilor de management, în special ţinând cont de faptul că, în cazul Interreg, fondurile sunt utilizate în mai multe state partenere.
În context, membrii Comisiei pentru afaceri europene semnalează că, deşi propunerea de regulament propune efectuarea plăţilor pe bază de performanţă în relaţia dintre Comisie şi statele membre şi specifică faptul că autorităţile de management şi cele de audit nu trebuie să verifice costurile aferente operaţiunilor, în practică, statele membre vor trebui să îşi stabilească un sistem paralel pentru verificarea operaţiunilor pentru a putea oferi asigurări şi a audita faptul că fondurile au fost gestionate în conformitate cu toate normele aplicabile, cu principiul bunei gestiuni financiare şi în conformitate cu legislaţia aplicabilă.
Pentru o implementare fără echivoc a acestei propuneri de regulament în contextul Interreg este necesară revizuirea atentă a tuturor prevederilor, atât pentru delimitarea clară a articolelor ce nu sunt aplicabile Interreg, cât şi pentru a asigura utilizarea unor termeni clari şi neinterpretabili, acoperitori şi pentru situaţia multinaţională specifică Interreg.
ART. 3
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 noiembrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 3 noiembrie 2025.
Nr. 135.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
