Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 132 din 3 noiembrie 2025 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind mecanismul de protecţie civilă al Uniunii şi sprijinul Uniunii pentru pregătirea şi răspunsul în caz de urgenţă sanitară şi de abrogare a Deciziei nr. 1.313/2013/UE (mecanismul de protecţie civilă al Uniunii) - COM (2025) 548 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1028 din 6 noiembrie 2025
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/369 din 29.10.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind mecanismul de protecţie civilă al Uniunii şi sprijinul Uniunii pentru pregătirea şi răspunsul în caz de urgenţă sanitară şi de abrogare a Deciziei nr. 1.313/2013/UE (mecanismul de protecţie civilă al Uniunii) - COM 548 final respectă principiul subsidiarităţii, dar nu respectă principiul proporţionalităţii.
ART. 2
Senatul României:
1. apreciază:
a) consolidarea componentei de anticipare a riscurilor, inclusiv prin integrarea celor climatice şi de sănătate publică, prin cooperare interinstituţională şi prin sprijinirea cercetării şi inovării;
b) obiectivul creşterii rezilienţei populaţiei prin conştientizarea riscurilor, comunicare eficientă, adaptarea răspunsului la crize complexe şi incluziunea persoanelor vulnerabile;
c) integrarea componentei „Pregătirea şi răspunsul în situaţii de urgenţă sanitară“ în document, dat fiind faptul că această orientare se înscrie natural în arhitectura naţională de gestionare integrată a urgenţelor;
d) ideea instituirii unui hub de coordonare a crizelor, apreciind că acesta poate reprezenta un instrument util pentru consolidarea capacităţii Uniunii de a răspunde rapid şi coordonat la crize cu impact transsectorial;
2. susţine menţinerea unui echilibru între principiul solidarităţii europene şi respectarea principiilor subsidiarităţii şi suveranităţii, astfel încât competenţele naţionale să rămână pe deplin garantate, iar statele membre să beneficieze de flexibilitatea necesară în adaptarea şi implementarea prevederilor la specificul naţional;
3. atrage atenţia, în acord cu avizul Comisiei pentru apărare şi cu punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii:
a) asupra necesităţii clarificărilor privind schimbarea formei juridice de la decizie la regulament, susţinând că necesitatea acestei schimbări nu este suficient explicată şi justificată, având în vedere şi implicaţiile acestei schimbări asupra competenţelor statelor membre;
b) asupra faptului că revizuirea avută în vedere trebuie să asigure complementaritatea dintre acţiunile de la nivelul Uniunii şi cele naţionale, fără a crea sarcini administrative suplimentare sau suprapuneri instituţionale;
c) că rolul hubului ar trebui să fie acela de facilitator al cooperării între statele membre şi instituţiile europene, fără a diminua competenţele naţionale sau a interfera cu mecanismele interne de gestionare a crizelor.
Menţionează că funcţionarea unui asemenea hub ar trebui să se bazeze pe un mecanism de finanţare clar, transparent şi predictibil, care să întărească resursele existente şi să ofere statelor membre încrederea că sprijinul european va fi rapid, eficient şi echitabil. Drept urmare, solicită clarificări privind modalitatea concretă de funcţionare a unui asemenea hub - de la criteriile de activare şi relaţia cu Centrul de coordonare a răspunsului la situaţii de urgenţă şi cu alte instrumente sectoriale până la aspecte legate de finanţare;
d) şi solicită clarificări privind arhitectura bugetară a Mecanismului Uniunii, pentru a evita diluarea finanţării dedicate protecţiei civile;
e) şi sprijină extinderea domeniului de aplicare către crize transsectoriale şi posibilitatea unei finanţări complete, dar subliniază că transparenţa criteriilor de eligibilitate şi evitarea dublei finanţări sunt condiţii indispensabile pentru credibilitatea şi eficienţa mecanismului. În consecinţă, au solicitat clarificări privind modul de finanţare a răspunsului la crize din Facilitatea Uniunii Europene;
f) asupra lipsei de claritate privind rezervele pentru solidaritate şi ajutor de urgenţă (Solidarity and Emergency Aid Reserve) şi solicită detalii privind integrarea acestora în noua propunere (eventual în Fondul pentru Solidaritate al Uniunii Europene);
4. recomandă, în acord cu Ministerului Sănătăţii:
a) clarificarea guvernanţei multilaterale: extinderea rolului Uniunii Europene în urgenţele sanitare ar trebui să fie însoţită de un cadru clar de coordonare între Comisia Europeană, Autoritatea pentru Pregătirea şi Răspunsul în Situaţii de Urgenţă Sanitară (HERA), Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) şi ministerele naţionale, pentru a evita dublarea competenţelor;
b) sustenabilitatea finanţării: deşi suma propusă este semnificativă, distribuţia fondurilor între domeniile de protecţie civilă, sănătate şi logistică nu este detaliată. Ar fi util un mecanism de alocare proporţional cu riscurile identificate la nivel naţional;
c) capacitate naţională şi interoperabilitate: implementarea noilor cerinţe impune investiţii în formare, digitalizare şi infrastructură logistică. Statele cu capacităţi limitate (inclusiv România) ar putea beneficia de programe de consolidare instituţională sprijinite de Comisie;
d) aspecte privind protecţia datelor şi transparenţa: centralizarea evaluărilor de risc şi a planurilor de răspuns implică schimb de date sensibile. Este necesar un echilibru între transparenţă, confidenţialitate şi securitate;
e) integrarea în politicile de sănătate publică: componenta de urgenţă sanitară trebuie corelată cu planurile naţionale de pregătire pentru pandemii şi cu strategiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind securitatea sanitară globală.
ART. 3
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 noiembrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 3 noiembrie 2025.
Nr. 132.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
