Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 117 din 27 octombrie 2025 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a condiţiilor pentru punerea în aplicare a sprijinului Uniunii pentru politica agricolă comună pentru perioada 2028-2034 - COM (2025) 560 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 997 din 30 octombrie 2025
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/356 din 22.10.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a condiţiilor pentru punerea în aplicare a sprijinului Uniunii pentru politica agricolă comună pentru perioada 2028-2034 - COM (2025) 560 final nu respectă principiul subsidiarităţii, însă respectă principiul proporţionalităţii.
ART. 2
Senatul României:
1. consideră:
a) de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe, că propunerea de Regulament vizează reducerea sarcinii administrative, în conformitate cu aşteptările de corelare a nivelului investiţiilor cu stadiul reformelor realizate;
b) în conformitate cu Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP şi Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, că propunerea marchează un moment de cotitură în reforma politicii agricole comune, însă pentru a fi cu adevărat în interesul fermierilor români şi europeni sunt necesare completări şi ajustări strategice în următoarele domenii-cheie: accesul la sprijin financiar, reînnoirea generaţiilor, tranziţia verde, gestionarea riscurilor, digitalizarea şi inovarea, consolidarea cooperativelor, echilibrul lanţului valoric şi adaptarea la crize;
2. subliniază, pe aceeaşi linie cu Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP şi Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, că propunerea de Regulament reprezintă un pas important în modernizarea politicii agricole comune pentru perioada 2028-2034;
3. reiterează, în convergenţă cu Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senatul României, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP şi Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, că:
a) pentru ca viitoarea politică agricolă comună (PAC) post-2027 să îşi atingă obiectivele, este esenţial ca aceste aspecte să fie reglementate în mod clar, într-un cadru care să asigure stabilitate, flexibilitate şi simplificare.
În caz contrar, o abordare care se limitează la reformulări terminologice, fără o clarificare de fond, riscă să genereze confuzie şi lipsă de predictibilitate în procesul viitor de elaborare şi implementare a planurilor, conducând la fragmentarea implementării unitare a PAC şi la apariţia unor interpretări divergente între statele membre;
b) susţine faptul că această nouă abordare de includere a PAC într-un fond comun ridică probleme semnificative de coerenţă, claritate şi aplicabilitate practică, mai ales pentru statele membre cu structuri agricole complexe, precum România;
c) numeroase concepte noi - cum ar fi „planul unic“, noul mecanism de gestionare a fermelor şi redefinirea condiţionalităţilor - aduc o povară administrativă suplimentară, fără a garanta o veritabilă simplificare;
d) susţine menţinerea unui buget PAC distinct şi consistent.
Respinge reducerea fondurilor pentru agricultură şi integrarea acestora într-un fond comun.
Solicită păstrarea unui buget separat pentru PAC, finanţat din două fonduri distincte:
(i) FEGA - Fondul European de Garantare Agricolă, pentru plăţi directe şi intervenţii sectoriale;
(ii) FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, pentru investiţii, inovare şi sprijinul tinerilor fermieri.
Această structură duală asigură complementaritate şi echilibru între sprijinul pe termen scurt (venituri) şi dezvoltarea durabilă a spaţiului rural.
Comasarea fondurilor ar reduce transparenţa, ar complica gestionarea şi ar crea concurenţă artificială între domenii de finanţare.
Astfel, viitorul PAC ar trebui să rămână separat de alte fonduri europene, bazat pe un buget solid, pentru a garanta rezilienţa şi competitivitatea agriculturii europene;
e) pe linia sprijinului degresiv pentru venit pe suprafaţă, nu susţine aplicarea obligatorie a mecanismului de degresivitate şi plafonare.
Aplicarea unui plafon de 100.000 euro/beneficiar afectează competitivitatea fermelor medii şi mari, esenţiale pentru securitatea alimentară.
De asemenea, măsura descurajează comasarea terenurilor şi consolidarea exploataţiilor.
Propune creşterea nivelului plăţii degresive la minimum 15%, pentru a asigura o distribuţie echitabilă a sprijinului fără a afecta structura de producţie şi competitivitatea fermelor comerciale;
f) consideră discriminatorie şi cu impact negativ asupra suprafeţelor utilizate propunerea de eliminare a sprijinului prin plăţi directe pentru fermierii care ajung la vârsta de pensionare (alin. 6), în contextul în care Comisia Europeană nu a prezentat o analiză asupra potenţialului de tineri fermieri care să continue activitatea agricolă pe aceste suprafeţe. De asemenea, această prevedere nu este acceptabilă, deoarece mecanismul este pretabil doar persoanelor fizice;
g) propune renunţarea la valoarea cofinanţării naţionale propuse pentru plăţile directe, deoarece aceasta ar conduce la naţionalizarea politicii agricole comune, creând disparităţi grave între fermierii statelor membre şi subminând caracterul unitar al pieţei interne.
Sprijinul pentru venit trebuie să rămână integral finanţat din bugetul Uniunii Europene, în scopul garantării unui tratament egal şi stabil al politicii agricole ca instrument de coeziune europeană;
h) pe linia convergenţei externe, reafirmă necesitatea finalizării procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, astfel încât fermierii din toate statele membre să beneficieze de un nivel echitabil de sprijin/ha;
i) pe linia simplificării şi predictibilităţii, nu a noilor constrângeri, în ceea ce priveşte propunerea Comisiei Europene de introducere a mecanismului de „administrare a fermelor“, consideră că acesta nu contribuie la procesul de simplificare, din contră, modificările repetate ale condiţionalităţilor obligatorii creează impredictibilitate şi presiune administrativă asupra fermierilor.
În acest sens consideră că pentru o bună gestionare a fondurilor PAC avem nevoie de stabilitate legislativă.
Nu este de acord cu modificarea care vizează schimbarea mecanismelor de control pentru punerea în aplicare a SMRurilor, având în vedere că există o experienţă anterioară care trebuie valorificată şi continuată.
Ca şi în actuala perioadă de programare, nu susţine condiţionalitatea socială (art. 3 alin. 1) şi propune eliminarea prevederii referitoare la aceasta, întrucât implementarea acesteia s-a dovedit a fi dificilă din punct de vedere practic şi presupune o povară administrativă semnificativă pentru agenţiile de plăţi;
j) propune stabilirea unui mecanism permanent de ajustare a sprijinului în funcţie de riscurile structurale (costuri de producţie, vulnerabilităţi climatice, presiuni comerciale), astfel încât fermierii din regiunile mai expuse să beneficieze de sprijin suplimentar;
k) propune alocarea unor fonduri dedicate investiţiilor în tehnologii critice şi digitalizarea agriculturii, cu accent pe utilizarea sistemelor inteligente de monitorizare, analiză de date şi management al resurselor.
4. În concluzie, susţine o politică agricolă comună solidă, echitabilă şi orientată spre fermieri, care să asigure rezilienţa sectorului agroalimentar european, securitatea alimentară şi viabilitatea mediului rural, însă în contextul în care aceasta este abordată separat de celelalte fonduri.
ART. 3
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar avizul motivat cuprins în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 27 octombrie 2025.
Nr. 117.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
