Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTĂRÂRE nr. 116 din 27 octombrie 2025 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 în ceea ce priveşte programul de încurajare a consumului de fructe, legume şi lapte în şcoli ("programul UE pentru şcoli"), intervenţiile sectoriale, crearea unui sector al culturilor proteice, cerinţele referitoare la cânepă, posibilitatea unor standarde de comercializare pentru brânză, culturi proteice şi carne, aplicarea unor taxe suplimentare la import, normele privind disponibilitatea aprovizionării în perioade de urgenţă şi de criză gravă şi garanţiile - COM (2025) 553 final
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/358 din 22.10.2025, Senatul adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 în ceea ce priveşte programul de încurajare a consumului de fructe, legume şi lapte în şcoli („programul UE pentru şcoli“), intervenţiile sectoriale, crearea unui sector al culturilor proteice, cerinţele referitoare la cânepă, posibilitatea unor standarde de comercializare pentru brânză, culturi proteice şi carne, aplicarea unor taxe suplimentare la import, normele privind disponibilitatea aprovizionării în perioade de urgenţă şi de criză gravă şi garanţiile - COM (2025) 553 final nu respectă principiul subsidiarităţii, însă respectă principiul proporţionalităţii.
ART. 2 Senatul României: 1. consideră, în conformitate cu Ministerul Sănătăţii, că susţine ferm prevederile care limitează distribuirea produselor cu conţinut ridicat de zaharuri libere şi grăsimi saturate şi trans, acestea fiind fundamentate ştiinţific şi având potenţial real de a reduce riscul de obezitate infantilă şi boli cronice; 2. subliniază: a) în convergenţă cu Ministerul Sănătăţii, că: (i) salută crearea unui sector dedicat culturilor proteice şi sprijinul acordat organizaţiilor de producători; din perspectiva sănătăţii publice, creşterea ofertei de surse vegetale de proteine sprijină tranziţia către o dietă mai sustenabilă, cu un impact redus asupra mediului şi sănătăţii cardiovasculare; (ii) susţine deschiderea pentru alternativele vegetale la carne, cu respectarea terminologiei pentru produsele alimentare, stabilită în legislaţia în vigoare; introducerea unei limite armonizate de 0,3% THC şi includerea tuturor părţilor plantei în reglementare sunt benefice pentru claritate şi dezvoltarea economică a sectorului; (iii) salută introducerea obligaţiei statelor membre de a dezvolta planuri de pregătire şi răspuns pentru aprovizionarea alimentară; (iv) propunerea de regulament este bine orientată, dar necesită consolidarea dimensiunii nutriţionale şi a celei educaţionale;
b) pe aceeaşi linie cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, că: (i) apreciază iniţiativa de revizuire a propunerii de regulament, care urmăreşte modernizarea organizării comune a pieţei, consolidarea autonomiei alimentare a Uniunii Europene, precum şi creşterea sustenabilităţii şi rezilienţei sistemului agroalimentar european, prin măsuri bine structurate, echilibrate şi orientate către viitor; (ii) sprijină continuarea implementării Schemei UE pentru şcoli în noua perioadă de programare şi salută simplificarea legislativă, considerând că programul UE pentru şcoli aduce valoare adăugată, dovedinduse necesar şi bine primit, în special în comunităţile defavorizate, unde a contribuit la reducerea abandonului şcolar;
3. reiterează, în convergenţă cu Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senatul României, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii, Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP şi Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, că: a) pe linia programului UE pentru şcoli, obligativitatea finanţării dintr-un buget separat de politica agricolă comună poate genera dificultăţi în asigurarea continuităţii acestuia, din cauza „competiţiei bugetare“ cu alte intervenţii prevăzute în PPNR (Planul de parteneriat naţional şi regional) şi chiar cu alte domenii economice, nu doar cel agricol. Un aspect pe care îl consideră esenţial, legat de programul UE pentru şcoli, îl reprezintă urmărirea strictă a trasabilităţii produselor şi implicarea fermierilor locali. Prin trasabilitate se asigură faptul că fructele, legumele şi produsele lactate distribuite copiilor provin din surse sigure, controlate şi respectă standardele europene de calitate şi siguranţă alimentară. În acelaşi timp, apelarea la fermieri locali sprijină economia rurală, încurajează consumul de produse proaspete şi de sezon şi reduce impactul asupra mediului prin lanţuri scurte de aprovizionare. Aceste măsuri încurajează o agricultură responsabilă, reduc emisiile provenite din transportul alimentelor şi sprijină tranziţia către o economie circulară în mediul rural. Limitarea grăsimilor în alimentaţia copiilor şi adolescenţilor trebuie abordată cu precauţie, deoarece grăsimile joacă un rol esenţial în creştere şi dezvoltare, în special în dezvoltarea creierului şi în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Este importantă diferenţierea între tipurile de grăsimi (saturate, nesaturate, trans) şi nu reducerea globală a aportului lipidic. Este necesară clarificarea criteriilor nutriţionale pe tipuri de produse alimentare şi categorii de vârstă. Propune introducerea unor praguri numerice concrete (de exemplu, grame de zahăr/100 g produs) şi a unei liste pozitive a produselor eligibile raportate la particularităţile privind statusul nutriţional şi condiţiile socioeconomice care caracterizează populaţia fiecărui stat membru. Propune includerea unei componente educaţionale privind alimentaţia sănătoasă şi sustenabilă în vederea însuşirii unor obiceiuri alimentare sănătoase, încă de la cele mai mici vârste, precum şi sprijinirea accesului la alimente sănătoase şi cu densitate nutriţională adecvată al copiilor şi adolescenţilor, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural;
b) pe linia intervenţiilor sectoriale, propune: (i) crearea unui mecanism de intervenţie rapidă pentru sectoarele afectate de volatilitatea pieţelor, fenomene climatice extreme sau distorsiuni comerciale. Acest mecanism ar putea funcţiona sub forma unui fond european de urgenţă cu acces simplificat, activat la nivel regional, care să permită sprijin temporar direcţionat şi adaptat contextului pieţei. Consideră prioritară menţinerea măsurilor destinate organizării producătorilor, continuarea programelor vitivinicol şi apicol, precum şi protejarea denumirilor pentru produsele din carne, în vederea asigurării transparenţei pieţei şi a informării corecte privind compoziţia alimentelor;
(ii) introducerea unei intervenţii sectoriale dedicate tinerilor fermieri, cu obiectivul de a sprijini integrarea acestora în lanţurile valorice şi dezvoltarea de exploataţii competitive şi sustenabile; (iii) mecanisme clare de compensare financiară în situaţiile în care piaţa internă este perturbată de importuri masive şi necontrolate, similare celor generate de liberalizarea temporară a comerţului cu produse agricole din Ucraina. Impactul asupra fermierilor români a fost semnificativ, în special în sectoarele cerealiere şi oleaginoase, prin scăderea accentuată a preţurilor la poarta fermei, blocarea logisticii interne şi pierderea competitivităţii pe piaţa europeană; (iv) ca viitorul cadru al PAC 2028-2034 să prevadă un fond european de compensare rapidă, accesibil statelor membre afectate disproporţionat de fluxurile comerciale excepţionale, cu proceduri simplificate de acces şi criterii obiective de activare; (v) finanţarea instrumentelor moderne de management al riscului, precum asigurările mutuale, fondurile de stabilizare a veniturilor şi platformele digitale de predicţie climatică. Aceste investiţii ar contribui direct la creşterea rezilienţei fermierilor europeni şi la tranziţia către o agricultură sustenabilă şi competitivă;
c) pe linia creării unui sector al culturilor proteice, propune: (i) constituirea unui sector strategic pentru culturile proteice, cu buget dedicat, care să stimuleze producţia internă de soia, mazăre, lupin, năut şi alte leguminoase; (ii) recomandă ca această componentă să fie coordonată cu strategiile UE privind alimentaţia durabilă (Strategia Farm to Fork, Strategia pentru sănătate şi nutriţie);
d) pe linia cerinţelor referitoare la cânepă, propune: (i) includerea în viitorul cadru de sprijin a unor măsuri dedicate dezvoltării lanţurilor valorice pentru cânepă, prin finanţarea investiţiilor în unităţi regionale de procesare primară, stimularea cooperării dintre fermieri şi procesatori şi elaborarea unui standard naţional de calitate pentru fibra tehnică de cânepă. Aceste măsuri ar permite valorificarea integrală a culturii atât pentru sămânţă, cât şi pentru fibră şi ar contribui la atingerea obiectivelor de circularitate şi bioeconomie la nivel european; (ii) revizuirea şi clarificarea pragului legal de conţinut de THC pentru culturile de cânepă, în vederea alinierii cadrului normativ naţional la practicile aplicate în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Actualizarea acestui prag, corelată cu simplificarea procedurilor administrative de autorizare şi control, ar contribui la reducerea incertitudinilor pentru cultivatori, la extinderea suprafeţelor cultivate şi la atragerea de investiţii în procesarea locală; (iii) digitalizarea fluxului de avizare şi introducerea unui registru unic electronic al cultivatorilor de cânepă, care să permită trasabilitatea şi gestionarea transparentă a datelor privind producţia culturii de cânepă; (iv) includerea culturii de cânepă între practicile eligibile din cadrul intervenţiilor pentru climă şi mediu, precum şi recunoaşterea acesteia ca măsură de rotaţie ecologică în planurile de parteneriat regional şi naţional (PPRN), cu impact pozitiv atât asupra mediului, cât şi asupra durabilităţii economice a exploataţiilor agricole; (v) evaluarea oricărui produs alimentar derivat din cânepă din perspectiva siguranţei alimentare şi nutriţionale, prin European Food Safety Authority (EFSA), înainte de introducerea pe piaţă (în special pentru produse „novel food“). Chiar dacă, potrivit unei hotărâri a Curţii de Justiţie, canabidiolul (CBD) extras din întreaga plantă Cannabis sativa nu este un drog în temeiul Convenţiei unice asupra stupefiantelor, canabinoizii, din care face parte şi CBD, nu sunt încă autorizaţi ca alimente noi la nivel european, pentru a fi utilizaţi în suplimentele alimentare sau în alte alimente. În momentul de faţă există numeroase dosare depuse la nivelul Comisiei Europene pentru autorizarea CBD în alimente (în curs de evaluare), deoarece nu a putut fi demonstrată siguranţa consumului uman al acestora, conform ultimului aviz ştiinţific al EFSA. Astfel, cu toate că soiurile de cânepă au THC (tetrahidrocanabinol) de până la 0,3%, nu putem în niciun caz afirma că „prezintă un risc scăzut pentru sănătate“, după cum se precizează în propunerea de regulament. De aceea, nu suntem de acord ca produsele obţinute din cânepă (Cannabis sativa) ce conţin CBD să fie utilizate în scopul consumului uman. Numai seminţele de cânepă, uleiul din seminţe de cânepă obţinut prin presare la rece şi seminţele de cânepă parţial degresate au istoric de consum în UE înainte de 1997 şi nu sunt considerate alimente noi. Este necesar ca propunerea de modificare a art. 147 b şi art. 189 din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 să specifice clar că producţia şi importurile de cânepă nu se referă la produse destinate consumului uman;
e) pe linia standardelor de comerţ pentru brânză, culturi proteice şi carne, propune: (i) alinierea standardelor de etichetare şi comercializare la principiul reciprocităţii, prin care produsele agroalimentare importate din state terţe să respecte aceleaşi cerinţe de calitate, siguranţă alimentară, trasabilitate şi sustenabilitate aplicabile producătorilor europeni. O astfel de abordare ar preveni distorsiunile de piaţă şi ar proteja consumatorii europeni, asigurând coerenţa dintre obiectivele comerciale şi cele de mediu ale Uniunii Europene; (ii) simplificarea procedurilor în privinţa clasificării carcaselor, dar subliniază importanţa ca transferul de competenţe către statele membre să fie însoţit de un cadru comun minim şi de mecanisme de transparenţă, pentru a garanta comparabilitatea şi credibilitatea rezultatelor, în special la clasificarea carcaselor de porc; (iii) extinderea obligativităţii indicării originii pentru toate produsele agroalimentare procesate, în special pentru brânzeturi, produse din carne şi derivate lactate, astfel încât consumatorii să poată identifica clar provenienţa materiilor prime şi lanţul de producţie. Această măsură ar contribui la creşterea transparenţei pe piaţă şi la consolidarea încrederii în produsele europene; (iv) introducerea unor criterii de calitate diferenţiate, care să favorizeze produsele provenite din ferme sustenabile, cu practici agricole responsabile şi integrare în lanţuri scurte de aprovizionare. Aceste criterii ar trebui reflectate atât în standardele de etichetare, cât şi în politicile de achiziţii publice, încurajând consumul de produse locale; (v) instituirea unei etichete europene care să evidenţieze originea europeană, respectarea standardelor de producţie şi aportul socioeconomic al fermierilor din Uniune. Această etichetă ar reprezenta un instrument de promovare a competitivităţii produselor europene pe pieţele interne şi internaţionale, consolidând totodată identitatea şi vizibilitatea agriculturii europene; (vi) protejarea termenilor tradiţionali (de exemplu, „carne“) trebuie echilibrată cu dreptul consumatorilor de a identifica clar produsele alternative de origine vegetală; (vii) obligaţia statelor membre de a recunoaşte organizaţiile de producători şi interprofesionale de către statele membre în vederea consolidării şi eficientizării acestui sector;
f) pe linia aplicării taxelor suplimentare la import, propune: (i) aplicarea consecventă a principiului reciprocităţii în relaţiile comerciale ale Uniunii Europene, prin limitarea importurilor provenite din state terţe ale căror produse agricole şi alimentare nu respectă standardele fitosanitare, de siguranţă alimentară, protecţie a mediului şi condiţii sociale impuse producătorilor europeni. Aplicarea uniformă a acestui principiu este esenţială pentru asigurarea echităţii în competiţia internaţională, protejarea veniturilor fermierilor europeni şi garantarea siguranţei consumatorilor din statele membre; (ii) instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră pentru produsele agricole, conceput pe modelul Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), care să ţină cont de diferenţele de standarde de producţie, mediu şi muncă dintre Uniunea Europeană şi statele terţe. Acest instrument ar trebui să asigure compensarea costurilor suplimentare suportate de fermierii europeni, ca urmare a aplicării politicilor stricte de sustenabilitate, protecţie a mediului şi siguranţă alimentară, evitând totodată concurenţa neloială generată de importurile provenite din sisteme de producţie cu reglementări mai permisive; (iii) instituirea unui mecanism permanent de monitorizare şi control al fluxurilor comerciale agricole, cu scopul de a preveni practicile de dumping agricol şi perturbările de piaţă generate de importurile la preţuri sub costul de producţie. Situaţiile recente privind comerţul cu cereale şi oleaginoase provenite din state terţe au demonstrat vulnerabilitatea pieţei unice europene şi impactul major asupra competitivităţii fermierilor din statele de frontieră, inclusiv România;
g) pe linia măsurilor privind disponibilitatea aprovizionării în perioade de urgenţă şi criză, propune: (i) includerea unei linii bugetare distincte şi permanente pentru gestionarea situaţiilor de criză (climatice, sanitare sau de piaţă), care să permită intervenţii rapide, transparente şi proporţionale cu amploarea riscurilor. Această linie ar trebui să funcţioneze în complementaritate cu instrumentele de gestionare a riscurilor existente, asigurând finanţarea continuă a mecanismelor de răspuns şi protecţia veniturilor fermierilor afectaţi de evenimente neprevăzute;
(ii) elaborarea şi implementarea unei strategii europene integrate de securitate alimentară, fundamentată pe valorificarea lanţului agroalimentar intern şi pe promovarea lanţurilor scurte de aprovizionare. Consideră că modalităţile de transmitere a informaţiilor referitoare la stocurile alimentare, finanţarea constituirii şi menţinerii acestora, precum şi raportarea în timp real în situaţii de criză vor necesita o aprofundare tehnică, având în vedere caracterul special al acestui mecanism ce implică colaborarea interinstituţională la nivel naţional;
(iii) includerea în planurile de pregătire şi răspuns şi a unei componente de nutriţie în situaţii de criză, pentru a garanta accesul populaţiei vulnerabile la alimente nutritive, nu doar asigurarea necesarului caloric.
ART. 3 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar avizul motivat cuprins în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 27 octombrie 2025. Nr. 116. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
