Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 115 din 27 octombrie 2025 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile europene în domeniul pescuitului şi al acvaculturii şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1.921/2006, (CE) nr. 762/2008, (CE) nr. 216/2009, (CE) nr. 217/2009 şi (CE) nr. 218/2009 - COM (2025) 435 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 997 din 30 octombrie 2025
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/360 din 22.10.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile europene în domeniul pescuitului şi al acvaculturii şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1.921/2006, (CE) nr. 762/2008, (CE) nr. 216/2009, (CE) nr. 217/2009 şi (CE) nr. 218/2009 - COM (2025) 435 final nu respectă principiul subsidiarităţii, însă respectă principiul proporţionalităţii.
ART. 2
Senatul României:
1. consideră:
a) în conformitate cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, că:
(i) viitorul Regulament privind statisticile europene pentru pescuit şi acvacultură (EFAS) aduce o schimbare majoră faţă de cadrul actual, pentru că înlocuieşte cele cinci regulamente existente cu un singur act integrat şi simplificat, care, în esenţă, urmăreşte să reducă birocraţia pentru statele membre şi să crească eficienţa colectării şi utilizării datelor;
(ii) sunt importante domeniile de raportare nou-introduse, care până acum nu erau acoperite: pescuitul recreativ maritim, capturile de specii sensibile şi acvacultura ecologică;
(iii) regulamentul creează un cadru mai flexibil, permiţând folosirea diverselor surse de date - statistice, administrative sau inovatoare - atât timp cât se respectă cerinţele de calitate;
b) similar cu Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie - ROMFISH, cu Patronatul Peştelui din România şi cu Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, că propunerea de regulament este bine intenţionată, oportună şi utilă pentru modernizarea sistemului statistic european în domeniile pescuitului şi acvaculturii, dar necesită ajustări pentru a asigura o mai bună claritate terminologică, o aliniere la definiţiile internaţionale, o disponibilitate mai rapidă a datelor şi o recunoaştere explicită a specificului agricol al acvaculturii, pentru o cuplare mai bună cu nevoile furnizorilor şi beneficiarilor;
2. subliniază:
a) pe aceeaşi linie cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, că:
(i) prin modificările prevăzute, regulamentul aliniază statisticile de pescuit şi acvacultură la realităţile actuale, elimină redundanţele legislative şi oferă o bază mai solidă pentru decizii de politică publică;
(ii) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în baza Data Collection Framework Regulation - respectiv Regulamentul (UE) nr. 1.004/2017 privind stabilirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea şi utilizarea datelor în sectorul pescuitului şi sprijinirea consultanţei ştiinţifice privind politica comună în domeniul pescuitului şi Regulamentul Consiliului (CE) nr. 199/2008 -, precum şi conform regulamentelor privind controlul, colectează datele ce vor fi solicitate în cadrul propunerii de regulament menţionate;
b) de comun acord cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, că statele membre ar trebui să ia în considerare în programele lor naţionale de reformă activităţile prevăzute în Pactul european privind oceanele planetare pentru conservarea şi refacerea resurselor biologice maritime, sprijinirea acţiunilor legate de pescuit, acvacultură şi economia albastră care contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii în materie de mediu şi de atenuare a schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea, inclusiv tranziţia energetică pentru toate sectoarele;
3. propune, în congruenţă cu Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senatul României, Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie - ROMFISH, Patronatul Peştelui din România şi Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă:
a) utilizarea constantă a formulării „domeniul pescuitului şi domeniul acvaculturii“ sau „sectoarele pescuitului şi acvaculturii“, întrucât în textul propunerii sunt utilizate în mod constant expresii generale precum „sectorul pescuitului şi al acvaculturii“, fără a diferenţia în mod clar între cele două domenii economice, fundamental distincte.
Această confuzie terminologică poate conduce la interpretări administrative neclare şi la o aplicare neuniformă a prevederilor regulamentului;
b) armonizarea definiţiei europene a „acvaculturii“ cu cea internaţională, pentru a asigura coerenţă metodologică şi comparabilitate a datelor, întrucât definiţia actuală a „acvaculturii“ utilizată la nivelul Uniunii Europene diferă de cea consacrată de FAO şi OCDE, prin introducerea condiţiei „creşterii producţiei organismelor peste capacitatea naturală a mediului“.
Această formulare exclude din sfera acvaculturii anumite forme tradiţionale sau ecologice de producţie, precum acvacultura extensivă, extractivă sau cea a macrofitelor şi algelor.
FAO defineşte acvacultura ca „activitate de creştere a organismelor acvatice care implică o formă de intervenţie umană şi proprietatea asupra stocului cultivat“;
c) introducerea unei prevederi care să stabilească obligaţia publicării anuale, într-un termen de cel mult şase luni de la încheierea anului fiscal, a unui raport sintetic privind principalii indicatori economici, tehnologici şi de mediu ai sectorului acvaculturii, în formate agregate şi accesibile publicului, întrucât, în prezent, majoritatea rapoartelor Eurostat, EUMOFA şi FAO se bazează pe informaţii cu un decalaj de doi-trei ani faţă de perioada de referinţă, ceea ce limitează utilitatea acestora pentru decizii operative şi pentru elaborarea de politici publice;
d) evidenţierea clară a beneficiilor directe asupra operatorilor şi asupra organizaţiilor profesionale de profil, în spiritul „Orientărilor strategice pentru o acvacultură mai sustenabilă şi mai competitivă în UE (2021-2030)“.
Aceasta întrucât considerăm că estimarea Comisiei Europene potrivit căreia impactul regulamentului asupra IMMurilor este marginal nu reflectă realitatea sectorului. În Uniunea Europeană peste 90% dintre operatorii din acvacultură sunt întreprinderi mici şi mijlocii, care ar trebui să beneficieze de o reducere efectivă a poverii administrative şi de acces rapid la datele statistice colectate;
e) necesitatea dezvoltării unei politici comune pentru acvacultură, complementare politicii comune de pescuit (PCP), care să reflecte caracterul productiv şi agricol al acestei activităţi şi să permită aplicarea unor instrumente similare celor utilizate în politica agricolă comună.
Deşi propunerea se raportează constant la politica comună de pescuit (PCP), acvacultura are o natură fundamental diferită de pescuit şi ar trebui tratată ca o activitate agricolă. Însă, în prezent, acvacultura este inclusă doar marginal în PCP, fără un cadru politic distinct;
f) clarificarea unor termeni şi formulări din textul propunerii de regulament, în contextul în care:
(i) la art. 2 pct. (14) se defineşte „unitatea de acvacultură“ cu claritate, însă se introduce un element de confuzie prin referinţa la „linii de producţie“, a căror semnificaţie este neclară;
(ii) referitor la art. 2 pct. (10) privind definiţia pescuitului comercial - „exploatarea comercială a resurselor biologice marine efectuată de o navă de capturare care deţine o licenţă de pescuit valabilă sau de o persoană fizică ori juridică titulară a unei licenţe sau înregistrată într-un sistem alternativ de pescuit fără navă“, conform clasificării CAEN rev.2.1, pescuitul comercial presupune două activităţi: pescuitul maritim şi pescuitul în ape interioare.
Din această perspectivă nu putem defini pescuitul comercial doar ca activitatea de recoltare a resurselor maritime. De altfel, şi FAO defineşte zona de pescuit FAO05 ca zonă de pescuit în ape interioare europene;
(iii) referitor la art. 2 pct. (17) privind definiţia instalaţiilor de reproducere artificială, incubare şi creştere iniţială - „structuri de reproducere artificială, incubare şi creştere în cursul primelor stadii de viaţă a organismelor acvatice. Din raţiuni de ordin statistic, incubatoarele se limitează la producerea ouălor fecundate. Primele stadii juvenile ale animalelor acvatice sunt produse în pepiniere“, aceasta comportă mai multe discuţii terminologice corelate cu realitatea tehnologică: în realitate, reproducerea realizată în instalaţii sau amenajări speciale este mai puţin artificială şi mai mult controlată; nu este identificat cu exactitate unde se termină primele stadii de viaţă: incubatoarele nu produc ouă/icre fecundate, fecundaţia având loc anterior introducerii la incubaţie; în faza de incubaţie au loc procesele de dezvoltare embrionară, la finalul acesteia rezultând larve; nu este clar dacă „primele stadii de viaţă“ sunt identice cu „primele stadii juvenile“; definiţia „juvenililor“ presupune perioada de la începutul hrănirii exogene şi manifestarea caracterelor fenotipice corespunzătoare speciei la exemplare care încă nu au atins maturitatea sexuală (în funcţie de specii, poate fi de minimum 2 ani până la 14-18 ani);
(iv) referitor la art. 2 pct. (18) privind definiţia producţiei din acvacultură - „cantitatea de produse rezultate din acvacultură, inclusiv producţia din instalaţiile de reproducere artificială, incubare şi creştere iniţială, oferită spre vânzare“, respectiva producţie din acvacultură nu are legătură cu definiţia atribuită. Mai mult, Decizia delegată (UE) 2021/1.167 a Comisiei din 27 aprilie 2021 de stabilire a programului multianual al Uniunii pentru colectarea şi gestionarea datelor biologice, de mediu, tehnice şi socioeconomice din sectoarele pescuitului şi acvaculturii aplicabil începând din 2022 stabileşte în anexa 10 raportarea cantităţii vândute (sub denumirea de „greutatea vânzărilor“). Acvacultura are, pe componenta zootehnică, cel mai lung ciclu de producţie (de la 18 luni la 18 ani), ceea ce înseamnă că producţia unui an este sporul de greutate realizat într-un an calendaristic (pentru unele specii într-un sezon vegetativ) şi nu este legat de vânzare decât dacă pe parcursul anului s-a comercializat din stocul de biomasă. Cantitatea vândută corespunde cu cantitatea transferată de unitatea de acvacultură pe bază de documente fiscale;
(v) referitor la anexa şi Fişa financiară legislativă şi digitală - „producţia din acvacultură“, respectiva producţie din acvacultură nu coincide cu datele solicitate în realitate, în fapt fiind vorba de cantitatea comercializată;
(vi) referitor la anexa şi Fişa financiară legislativă şi digitală - „ouă din acvacultură“, utilizarea termenului de „ouă din acvacultură“ este improprie până şi în textul original, în limba engleză, unde se foloseşte în mod eronat, după opinia noastră, termenul de „eggs“, în loc de termenul „roe(s)“, care în explicaţia Oxford Dictionary înseamnă: „the mass of eggs inside a female fish (hard roe) or the sperm of a male fish (soft roe), used as food“. Pentru că, în realitate, de la peşti nu se consumă doar icrele (gameţi feminini rezultaţi după extragerea gonadelor), ci şi lapţii (gonadele masculine, în care se găsesc gameţii masculini, spermatozoizii, care însă nu se separă de ţesutul gonadelor, consumându-se ca atare). În consecinţă, termenul nu reflectă realitatea şi nici nu este definit corespunzător în secţiunea de definiţii.
ART. 3
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar avizul motivat cuprins în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 27 octombrie 2025.
Nr. 115.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
