Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/332 din 15.10.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. constată că:
a) această Carte albă prezintă câteva piste care trebuie explorate pentru revizuirea arhitecturii antifraudă (AAF) şi a domeniilor de interes aferente;
b) Comisia invită părţile interesate tradiţionale (Parlamentul European, Consiliul şi Curtea de Conturi Europeană), precum şi toţi actorii AAF să contribuie la procesul de reflecţie pe baza unor orientări, lucru care va permite luarea în considerare a opiniilor, precum şi a rezultatelor evaluărilor în curs ale cadrelor juridice aplicabile anumitor actori relevanţi pentru AAF (de exemplu, Eurojust, Europol, EPPO şi OLAF) şi pentru rapoartele publicate în temeiul Directivei privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene;
2. în congruenţă cu Ministerul Afacerilor Externe, consideră că:
a) propunerea poate fi un instrument esenţial pentru a sprijini examinarea rapidă a cererilor care sunt susceptibile de a fi nefondate şi pentru a facilita convergenţa în examinarea cererilor, reducând divergenţele dintre practicile naţionale şi riscurile de litigii;
b) România gestionează volume semnificative de fonduri europene, inclusiv prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă; consolidarea guvernanţei AAF la nivel european va necesita ajustări ale cooperării interinstituţionale interne (DLAF - Departamentul pentru Lupta Antifraudă - punct naţional de contact al OLAF, ANAF/DGAF, MIPE, EPPO - procurori europeni delegaţi, MAI/IGPR, Ministerul Justiţiei, Curtea de Conturi, ONPCSB - Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor);
c) se prefigurează necesitatea alinierii procedurilor naţionale cu eventuale standarde europene revizuite, în special în materie de partajare a datelor şi utilizare a noilor tehnologii;
d) accentul pus pe interoperabilitatea bazelor de date şi pe utilizarea AI presupune investiţii consistente în infrastructuri IT, actualizarea standardelor de securitate cibernetică, precum şi programe de formare avansată pentru personalul de control şi investigaţie; crearea unor fluxuri rapide de schimburi de informaţii între autorităţile naţionale şi cele europene va fi esenţială pentru a menţine eficienţa operaţională;
e) este posibil ca, în urma acestei revizuiri, Comisia să propună actualizarea Regulamentului OLAF, îmbunătăţirea mecanismelor de cooperare EPPO - Eurojust - Europol şi consolidarea instrumentelor antifraudă vamale şi fiscale; România va trebui să evalueze din timp implicaţiile asupra legislaţiei naţionale şi să pregătească eventuale ajustări legislative şi procedurale;
3. de comun acord cu Ministerul Justiţiei, consideră că:
a) este extrem de importantă cooperarea dintre statele membre, precum şi dintre acestea şi instituţiile Uniunii Europene (UE), cu atât mai mult cu cât protecţia intereselor financiare ale Uniunii reprezintă o responsabilitate comună a UE şi a autorităţilor naţionale;
b) pentru a îmbunătăţi eficienţa urmăririi penale a fraudelor şi altor infracţiuni care afectează interesele financiare ale UE la nivel naţional şi european, este necesară consolidarea mecanismelor de cooperare şi a celor aferente schimbului de informaţii între autorităţile naţionale şi organismele competente ale UE;
c) un flux de date rapid şi cuprinzător permite adoptarea la timp a măsurilor de indisponibilizare şi asigură disponibilitatea activelor pentru confiscarea ulterioară a acestora;
4. conjugat cu Ministerul Afacerilor Externe, subliniază că:
a) reforma AAF este strâns legată de protejarea intereselor financiare ale Uniunii, condiţionalitatea bugetară, buna guvernanţă a fondurilor Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi Strategia ProtectEU;
b) o arhitectură antifraudă eficientă va contribui indirect la combaterea altor forme grave de criminalitate care se bazează pe fraude financiare, consolidând totodată rezilienţa economică a Uniunii;
5. în convergenţă cu Ministerul Justiţiei, subliniază că:
a) o mai strânsă cooperare şi un schimb de informaţii optimizat între OLAF, EPPO, Eurojust şi Europol ar putea fi asigurate de:
(i) organizarea regulată a unor reuniuni operaţionale comune, cu participarea autorităţilor naţionale competente, inclusiv a oficiilor de recuperare şi administrare a activelor;
(ii) utilizarea cât mai eficientă a reţelelor existente, precum CARIN (Reţeaua de recuperare a activelor), în care atât EPPO, cât şi ARO-urile naţionale (oficiile de recuperare a activelor) sunt implicate activ, pentru a promova schimbul de bune practici şi a consolida capacităţile instituţionale;
b) având în vedere multitudinea actorilor implicaţi în lupta antifraudă la nivel european şi naţional, este importantă realizarea unui sistem cât mai coerent, axat pe sporirea sinergiilor şi optimizarea resurselor disponibile.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 20 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 20 octombrie 2025.
Nr. 111.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
