Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 11 din 25 martie 2026 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O strategie europeană pentru rezilienţa în domeniul apei - COM (2025) 280
EMITENT: Camera Deputaţilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 235 din 26 martie 2026
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/692, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 26 noiembrie 2025, Camera Deputaţilor:
1. susţine Strategia Uniunii Europene pentru rezilienţa în domeniul apei, cu obiectivul abordării acestei resurse strategice în toate dimensiunile sale şi în vederea concretizării ca prioritate de prim rang pe agenda europeană;
2. sprijină o abordare care să ia în considerare aspectele ecologice, sociale şi economice şi care să asigure coerenţa dintre măsurile preconizate de strategie şi iniţiativele relevante din domeniile agricol, industrial, energetic şi de mediu; subliniază integrarea domeniilor conexe, precum protecţia mediului marin şi restaurarea naturii, la nivel european, naţional şi regional;
3. recomandă sporirea cooperării transfrontaliere, inclusiv între statele membre şi ţările terţe şi în cadrul organizaţiilor internaţionale relevante, în scopul gestionării bazinelor hidrografice comune, prin elaborarea unor abordări comune sustenabile privind accesul la resursele de apă, gestionarea poluării apei, a deficitului de apă şi a riscurilor de inundaţii; sprijină dezvoltarea capacităţilor la nivelul Uniunii de avertizare în timp real a poluării transfrontaliere, prin tehnologii moderne, inclusiv prin supraveghere prin satelit;
4. subliniază că iniţiativele în domeniul apei de la nivelul Uniunii trebuie să ia în considerare în mod adecvat circumstanţele locale şi regionale, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, dată fiind disparitatea condiţiilor existente între regiunile europene;
5. recomandă îmbunătăţirea cunoştinţelor privind tipurile de apă, în cursul etapelor sale de gestionare, în scopul planificării integrate a utilizării ei eficiente;
6. recomandă abordarea rezilienţei apei de-a lungul întregului ciclu hidrologic şi acordarea unei atenţii speciale regiunii Mării Negre;
7. recomandă acordarea unei atenţii mai mari potenţialului de reutilizare a apei, în cadrul Regulamentului (UE) 2020/741 privind cerinţele minime pentru reutilizarea apei, inclusiv prin adaptarea cerinţelor de tratare a apelor uzate şi de calitate a apei în funcţie de domeniul de activitate vizat;
8. consideră că adoptarea de tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă de către sectoarele industriale, îndeosebi a celor critice, trebuie să ia în considerare competitivitatea lor internaţională;
9. evidenţiază rolul esenţial pe care digitalizarea, cercetarea şi inovarea tehnologică, inclusiv în privinţa biotehnologiilor, îl au pentru rezilienţa sectorului apei;
10. propune explorarea unei abordări proactive în privinţa controlului poluării, ca mijloc de sporire a sustenabilităţii proceselor de recuperare a apei; propune revizuirea în mod consecvent a legislaţiei relevante a Uniunii, pentru a lua în considerare stadiul cunoştinţelor ştiinţifice în cadrul mijloacelor de diminuare a poluării apei, îndeosebi cu aşa-numitele substanţe chimice eterne, cu microplastice şi micropoluanţi;
11. propune organizarea unui schimb de bune practici între statele membre cu privire la reducerea impactului produselor farmaceutice asupra apei, de-a lungul întregului ciclu al acestora, şi cu privire la mijloace de stimulare a sectoarelor farmaceutic şi cosmetic să dezvolte tehnologii de producţie a unor substanţe degradabile şi prietenoase cu mediul înconjurător;
12. propune consolidarea interdependenţei dintre activităţile de gospodărire, recuperare şi sustenabilitate economică în privinţa apei;
13. subliniază importanţa pe care pădurile şi perdelele de vegetaţie o au în adaptarea la schimbările climatice şi pentru asigurarea calităţii resurselor de apă de băut; susţine consolidarea cunoştinţelor privind impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă şi monitorizarea constantă a evoluţiei înregistrate de bacterii periculoase în corpurile de apă, în contextul creşterii temperaturilor; recomandă schimburi de bune practici în privinţa soluţiilor inovatoare de retenţie a apei în zonele urbane, potrivit conceptului „oraş-burete“;
14. aminteşte situaţia particulară a sectorului agricol în raport cu această resursă, prin faptul că el este un consumator semnificativ de apă dulce, că este ramura de activitate cea mai expusă efectelor schimbărilor climatice şi că are o responsabilitate pentru gestionarea sustenabilă a resurselor de apă;
15. evidenţiază rolul pe care sectorul agricol îl poate avea pentru creşterea acumulării şi conservării apei în sol; recomandă acordarea unei atenţii deosebite monitorizării situaţiei apelor subterane;
16. recomandă coordonarea măsurilor privind rezilienţa apei în sectorul agricol cu iniţiativele subiacente Strategiei Uniunii privind solul, în particular în legătură cu retenţia naturală a apei din sol; subliniază importanţa realizării la nivel local, îndeosebi în acele regiuni din statele membre vizate de secetă persistentă, a unor sisteme de irigaţii care să utilizeze un circuit complet al apei, de la sursă până la plantă, să valorifice resursele de apă disponibile din proximitate şi să aplice soluţii tehnice inovatoare (precum automatizarea, monitorizarea digitală, utilizarea energiei regenerabile pentru pompare);
17. recomandă crearea unor mecanisme de consultare continuă a tuturor părţilor interesate, în scopul integrării nevoilor din teren, specificului local şi practicilor uzuale în deciziile strategice privind utilizarea apei;
18. solicită adaptarea ţintelor privind eficienţa utilizării apei în funcţie de disponibilitatea resurselor, specificul sistemelor agricole şi condiţiile climatice actuale, pentru a evita efectele negative asupra productivităţii şi securităţii alimentare şi pentru a găsi echilibrul dintre securitatea alimentară şi conservarea resurselor naturale;
19. solicită prezentarea şi publicarea unei metodologii detaliate privind consumul de apă, modalitatea de stabilire a contribuţiei fiecărui stat membru la atingerea ţintei globale, determinarea contribuţiei politicii agricole comune (PAC) la atingerea ţintei globale şi identificarea contribuţiei planurilor strategice PAC la atingerea ţintelor naţionale, standardele de monitorizare şi raportare care trebuie adoptate de statele membre, mecanismele de corecţie puse în aplicare în cazul abaterii de la atingerea ţintelor şi calendarul punerii în aplicare a acţiunilor concrete;
20. recomandă adaptarea producţiei agricole la circumstanţele regionale şi trecerea la diferite culturi rezistente la secetă şi cu nevoi reduse de apă, precum şi promovarea utilizării îngrăşămintelor organice naturale în agricultură;
21. propune urmărirea unei abordări unitare a resurselor acvatice şi implicarea comunităţilor pescăreşti în procesul decizional şi în monitorizarea resurselor;
22. consideră că direcţiile de acţiune ale strategiei europene trebuie puse în concordanţă cu priorităţile României în domeniul gospodării apelor, în acord cu provocările specifice legate de secetă şi aspectele cantitative, calitatea apelor, starea corpurilor de apă, pierderile din infrastructura de apă şi necesitatea investiţiilor majore în infrastructura pentru asigurarea resurselor de apă, sistemelor centralizate de apă potabilă şi a sistemelor de colectare, epurare şi reutilizare a apelor uzate;
23. subliniază importanţa unei finanţări adecvate la nivelul Uniunii pentru punerea în aplicare a soluţiilor bazate pe natură, a măsurilor privind protecţia resurselor de apă şi pentru adaptarea la schimbările climatice;
24. propune recunoaşterea rolului pe care bazinele hidrocentralelor îl pot avea în gospodărirea apelor, prin atenuarea efectelor secetei şi ale inundaţiilor;
25. recomandă coordonarea măsurilor de reducere a cererii de apă şi de combatere a scurgerilor şi a pierderilor neintenţionate, ca parte a acţiunilor de modernizare şi extindere a infrastructurii de alimentare cu apă potabilă şi de epurare a apelor uzate;
26. propune organizarea unor campanii susţinute de informare a publicului larg cu privire la mijloacele de reducere a risipei de apă şi de utilizare responsabilă a sa;
27. recomandă asigurarea unei finanţări adecvate, prin bugetul Uniunii, modernizării şi extinderii sistemelor de apă şi canalizare, cu scopul reducerii disparităţilor dintre regiuni; propune asigurarea unei finanţări corespunzătoare, prin viitorul cadru financiar multianual, pentru tehnologiile de utilizare inteligentă a apei;
28. susţine organizarea unui forum pentru rezilienţa în domeniul apei, la nivelul Uniunii, în scopul facilitării schimbului de bune practici şi coordonării între statele membre şi propune reevaluarea frecvenţei întâlnirilor sale pentru a spori impactul său;
29. sprijină măsuri de atragere a forţei de muncă în industria de apă şi de dezvoltare a competenţelor acesteia.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 martie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
NATALIA-ELENA INTOTERO
Bucureşti, 25 martie 2026.
Nr. 11.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
