Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 104 din 15 octombrie 2025 referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre - JOIN (2025) 135 final
EMITENT: Senatul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 958 din 16 octombrie 2025
În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/309 din 8.10.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Senatul României:
1. constată că:
a) dimensiunea de securitate este întărită de o manieră cuprinzătoare şi integrată, de la susţinerea procesului de pace şi a monitorizării unei încetări a focului în cazul agresiunii împotriva Ucrainei până la consolidarea infrastructurii de gestionare şi monitorizare a securităţii şi siguranţei în regiune;
b) acţiunile vor putea susţine procesul de reconstrucţie, rezilienţă şi securitate a Ucrainei, eforturile de normalizare a relaţiilor în Caucazul de Sud şi conexiunea între Europa şi Asia Centrală;
2. consideră:
a) în congruenţă cu Ministerul Afacerilor Externe, că:
(i) documentul reflectă eforturile sistematice realizate de România, atât în relaţia cu instituţiile UE, cât şi cu alte state membre, în scopul confirmării importanţei strategice deosebite a regiunii Mării Negre în actualul context geopolitic;
(ii) deosebit de important este faptul că o serie de propuneri ale comunicării au potenţialul de a asigura continuitatea unor iniţiative ale României în regiune şi de a consolida eforturile ţării noastre în direcţia întăririi cooperării cu statele litorale Mării Negre (UE şi non-UE);
(iii) de interes major pentru România este propunerea de creare a unui centru european dedicat securităţii maritime în Marea Neagră, bazat pe contribuţia statelor membre UE, dar şi a statelor partenere, riverane la Marea Neagră; statele riverane au proiecte în derulare (inclusiv România - proiectul gazifer Neptun Deep), iar continuitatea acestor proiecte depinde de garantarea unui climat de securitate;
(iv) acţiunile propuse pentru dezvoltarea infrastructurii de transport şi coridoarelor de mobilitate militară, a infrastructurii cu dublă utilizare reflectă interesul României ca stat membru NATO aflat la frontiera estică şi în imediata vecinătate a Ucrainei şi Republicii Moldova;
(v) România este direct interesată de dimensiunea de securitate, prin care sunt prevăzute proiecte privind protecţia infrastructurii critice, coridoarelor de mobilitate militară şi economice, platformelor energetice;
b) de comun acord cu Ministerul Apărării Naţionale, că:
(i) documentul exprimă o nouă viziune geopolitică integrată, conturată ca răspuns la instabilitatea regională agravată de agresiunea Federaţiei împotriva Ucrainei;
(ii) abordarea strategică redefineşte Marea Neagră nu doar ca o zonă de frontieră vulnerabilă, ci şi ca un spaţiu strategic esenţial pentru securitatea energetică, economică şi fizică a UE;
(iii) astfel, UE îşi afirmă rolul de actor-cheie pentru securitatea şi dezvoltarea regiunii, consolidându-şi prezenţa strategică într-un context marcat de incertitudini geopolitice;
c) în conformitate cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, că abordarea strategică a UE pentru regiunea Mării Negre este esenţială pentru consolidarea securităţii, stabilităţii şi cooperării economice într-o zonă geopolitică vitală aflată la graniţele estice ale Uniunii, mai ales în contextul în care alte regiuni maritime ale UE, precum Marea Baltică sau Marea Nordului, beneficiau deja de strategii dedicate, iar Marea Neagră avea nevoie de o atenţie similară;
d) similar cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, că:
(i) documentul reprezintă răspunsul strategic al UE faţă de deteriorarea situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre şi reafirmă importanţa geostrategică a acestui areal ca nod de interconectare între Europa, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, promovând o abordare integrată având ca obiectiv consolidarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii regionale;
(ii) strategia urmăreşte întărirea rezilienţei în faţa presiunilor geopolitice şi sprijinirea securităţii europene prin investiţii strategice în transport, energie şi digitalizare, vizând reducerea vulnerabilităţilor economice şi creşterea independenţei energetice;
e) în consens cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, că susţine abordarea strategică a UE pentru regiunea Mării Negre;
3. subliniază:
a) conjugat cu Ministerul Afacerilor Externe, că:
(i) România salută, în mod deosebit, reconfirmarea valenţelor strategice ale politicii de extindere a UE în vecinătate, precum şi faptul că rolul şi responsabilitatea Uniunii în raport cu regiunea Mării Negre trebuie să reflecte inclusiv decizia politică istorică de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova;
(ii) documentul setează un cadru cuprinzător pentru acţiune întărită şi dezvoltarea de proiecte şi iniţiative care vin atât în sprijinul obiectivelor generale ale UE, dar şi ale României ca stat litoral, cu interes primordial, strategic, în dezvoltarea şi securitatea regiunii Mării Negre
b) în convergenţă cu Ministerul Apărării Naţionale, că prezenta comunicare marchează un moment de cotitură în implicarea UE în regiunea strategică a Mării Negre; într-un context geopolitic tensionat, strategia consolidează rolul UE ca actor de securitate şi dezvoltare, exteriorizând intenţia de a transforma regiunea Mării Negre într-un spaţiu de interconectare, stabilitate şi prosperitate, ancorat ferm în valorile europene;
c) pe aceeaşi linie cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, că salută recunoaşterea importanţei Programului Interreg NEXT Bazinul Mării Negre ca parte integrantă a Abordării strategice a UE pentru regiunea Mării Negre şi urmăreşte cu interes ca alocarea financiară pentru acesta în următoarea perioadă de programare să reflecte pe deplin obiectivele ambiţioase stabilite;
d) la unison cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, că strategia promovează gestionarea provocărilor prin parteneriate regionale, având ca instrument-cheie iniţiativa Global Gateway, care mobilizează investiţii financiare strategice într-un cadru coordonat - Team Europe; documentul se aliniază politicii de extindere a UE şi Parteneriatului estic, sprijinind integrarea treptată a statelor candidate şi convergenţa politicilor acestora cu normele europene;
e) în conformitate cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, că, în scopul dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport în statele membre aflate la frontiera estică a Uniunii, în vederea consolidării conectivităţii cu reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), precum şi având în vedere contextul geopolitic şi necesitatea sporirii rezilienţei Uniunii, susţine obiectivele-cheie care vizează domeniul transporturilor şi mobilitatea militară;
4. reiterează, de comun acord cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi în conformitate cu constatările sus-menţionate ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, necesitatea creşterii alocării financiare acordate României prin instrumentele de finanţare existente, asigurarea disponibilităţilor bugetare în viitorul cadru financiar multianual 2028-2034, precum şi crearea unei alocări bugetare distincte rezervate pentru finanţarea proiectelor de infrastructură de transport în statele membre aflate la frontiera estică a Uniunii; această alocare poate fi finanţată atât din pachetul destinat mobilităţii militare (17 miliarde euro), cât şi, complementar, din anvelopa generală a Mecanismului pentru Interconectarea Europei.
ART. 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 15 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN
Bucureşti, 15 octombrie 2025.
Nr. 104.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
