Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂRÂRE nr. 10 din 25 martie 2026 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu privind mobilitatea militară - JOIN (2025) 846 şi la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru facilitarea transportului de echipamente, de bunuri şi de personal militar în întreaga Uniune - COM (2025) 847
EMITENT: Camera Deputaţilor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 235 din 26 martie 2026
În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/203, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 10 martie 2026, Camera Deputaţilor:
1. susţine obiectivul asigurării unui cadru pentru mobilitatea personalului, materialelor şi echipamentelor din domeniul apărării în Uniunea Europeană şi dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, în direcţia realizării unui spaţiu „Schengen militar“ la nivel european, cu respectarea deplină a suveranităţii statelor membre şi a proceselor decizionale naţionale în materia mişcărilor militare;
2. consideră că realizarea unui spaţiu european funcţional al mobilităţii militare reprezintă o prioritate strategică pentru securitatea Uniunii Europene şi pentru consolidarea capacităţii de descurajare şi apărare colectivă, în special în contextul deteriorării mediului de securitate european generat de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei;
3. constată că noul pachet privind mobilitatea militară face trecerea de la măsuri axate pe planuri de acţiune şi angajamente politice la instrumente de reglementare, finanţare şi coordonare la nivelul Uniunii;
4. consideră că mobilitatea militară trebuie să includă toate modurile de transport, să se desfăşoare cu implicarea autorităţilor naţionale competente, inclusiv a ministerelor apărării, din statele membre şi să abordeze obstacolele în materia reglementării, infrastructurii şi capacităţilor, pentru a îmbunătăţi în mod semnificativ deplasarea nestingherită a trupelor şi a echipamentelor în întreaga Uniune; aminteşte importanţa realizării unei cartografieri exacte a stării actuale a infrastructurii de transport în raport cu nevoile militare şi în perspectiva adaptării ei la nevoile de dublă utilizare;
5. este de acord că optimizarea mobilităţii militare constituie o condiţie esenţială pentru credibilitatea posturii de descurajare a Uniunii Europene, pentru sprijinul acordat Ucrainei şi pentru consolidarea cooperării dintre Uniune şi NATO;
6. subliniază importanţa implementării acţiunilor prevăzute în Angajamentul privind mobilitatea militară 2024, în special prin eliminarea blocajelor legate de infrastructura de transport cu dublă utilizare şi prin prioritizarea investiţiilor în această infrastructură de-a lungul coridoarelor prioritare; în acest sens, propune accelerarea procedurilor de autorizare a deplasărilor transfrontaliere ale convoaielor şi transporturilor militare, consolidarea mecanismelor de coordonare naţională, digitalizarea procedurilor şi asigurarea securităţii cibernetice, precum şi intensificarea cooperării dintre Uniunea Europeană şi NATO;
7. sprijină continuarea schimbului de bune practici şi valorificarea învăţămintelor desprinse din exerciţiile naţionale şi multinaţionale precedente, precum şi din proiectele relevante derulate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO), în legătură cu direcţiile de acţiune vizate de noul pachet privind mobilitatea militară;
8. sprijină consolidarea permanentă a parteneriatului dintre Uniune şi NATO în domeniul mobilităţii militare, prin sporirea coerenţei şi interoperabilităţii dintre mecanismele de răspuns ale celor două organizaţii, inclusiv din perspectiva evitării suprapunerii activităţilor acestora; salută acordarea unui tratament echivalent celui conferit statelor membre solicitante ţărilor terţe care sunt părţi la Tratatul Atlanticului de Nord în privinţa procedurilor şi normelor uniforme privind autorizaţiile pentru transportul militar;
9. subliniază importanţa dezvoltării infrastructurii de-a lungul coridorului nord-sud care conectează mările Baltică, Neagră şi Egee, esenţială pentru consolidarea rezilienţei economice şi militare a regiunii şi care răspunde noilor provocări de securitate, dar şi de-a lungul coridorului Rin-Dunăre, care a dovedit rolul esenţial în contextul culoarelor de solidaritate UE-Ucraina, în privinţa cărora România a avut un rol vital în asigurarea fluxului de mărfuri către Ucraina şi Republica Moldova, prin utilizarea unor rute de transport strategice, precum Dunărea şi Marea Neagră;
10. evidenţiază rolul strategic al României pentru mobilitatea militară europeană, având în vedere poziţia sa la Marea Neagră, rolul Portului Constanţa ca nod logistic major, precum şi conectivitatea cu Ucraina şi Republica Moldova, care contribuie la consolidarea flancului estic al Uniunii Europene şi al NATO;
11. consideră esenţială dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară care conectează regiunea Mării Negre cu Europa Centrală, inclusiv axele de transport care traversează România şi care asigură conectivitatea între Portul Constanţa, infrastructura logistică naţională şi frontiera de vest a Uniunii Europene;
12. solicită acordarea unei atenţii sporite şi unei finanţări adecvate consolidării coridoarelor care traversează statele membre aflate pe flancul estic, din perspectiva importanţei lor geopolitice, precum şi capacităţilor maritime, mobilităţii militare şi protecţiei infrastructurii critice maritime din zona Mării Negre;
13. susţine iniţiativele de consolidare a conectivităţii transporturilor Republicii Moldova şi Ucrainei cu Uniunea Europeană, în contextul extinderii coridoarelor europene de transport la cele două ţări, în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1.679 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport;
14. apreciază că propunerea de regulament privind mobilitatea militară este conformă cu principiul subsidiarităţii, în măsura în care ea urmăreşte să faciliteze transportul militar de echipamente, mijloace de transport şi infrastructură cu dublă utilizare, în cadrul Uniunii şi dincolo de frontierele sale externe, şi să asigure un impact minim asupra transportului civil;
15. consideră că respectarea principiului proporţionalităţii este asigurată prin echilibrul dintre simplificarea procedurilor pentru transportul militar şi responsabilitatea statelor membre de a decide asupra deplasării propriilor forţe sau asupra tranzitului forţelor altor state, prin reducerea impactului asupra sectorului civil, în contextul facilitării mobilităţii militare, şi prin instituirea unei abordări graduale asupra cadrului de reglementare care va viza operatorii civili implicaţi în operaţiunile de transport militar din Uniune;
16. subliniază importanţa menţinerii unui echilibru între nevoile operaţionale ale mobilităţii militare şi funcţionarea normală a transportului civil, în special în ceea ce priveşte gestionarea capacităţilor şi a fluxurilor de trafic; consideră că vor fi necesare clarificări suplimentare, pe parcursul negocierilor legislative, privind aplicarea practică a autorizaţiilor permanente, interacţiunea cu operatorii civili şi responsabilităţile administratorilor de infrastructură;
17. evidenţiază rolul esenţial al exerciţiilor anuale ale statelor membre pentru mobilitatea militară în scopul testării practice a procedurilor şi infrastructurii relevante;
18. solicită clarificarea „situaţiei excepţionale“, prin raportare la cazul de forţă majoră şi la cazul fortuit, în contextul revocării autorizaţiei pentru transportul militar;
19. susţine caracterul voluntar al rezervei de solidaritate, menită să abordeze lacunele referitoare la capacităţile de transport şi logistice, inclusiv cele referitoare la securitatea energetică, cu care se confruntă statele membre, şi insistă că statul membru în cauză trebuie să păstreze dreptul de control asupra desemnării respectivelor capacităţi; subliniază relevanţa prepoziţionării capacităţilor înregistrate în cadrul rezervei de solidaritate în mod preponderent în statele membre ale flancului estic; arată că instituirea unei rezerve de solidaritate va impune intensificarea dialogului cu partenerii privaţi, în scopul pregătirii şi achiziţionării echipamentelor de transport adecvate unei duble utilizări, şi că identificarea prestatorilor de servicii cu utilizare dublă şi coordonarea orizontală cu privire la toate aspectele tehnice incluse în regulament vor activa diferite paliere ale cadrului instituţional;
20. este de acord cu faptul că statele membre trebuie să aibă dreptul să preia temporar controlul asupra infrastructurii strategice cu dublă utilizare, în scopul reducerii riscurilor generate de proprietatea străină sau controlul străin asupra acesteia;
21. subliniază importanţa precizării în mod explicit a faptului că utilizarea rutelor alternative trebuie să aibă în vedere timpi de tranzitare comparabili cu utilizarea rutelor de bază, în contextul pregătirii reţelei de transport pentru dubla utilizare;
22. recomandă evaluarea oportunităţii de a preciza în viitorul regulament posibilitatea de a declanşa Sistemul european de răspuns consolidat pentru mobilitatea militară („EMERS“) în cazul activării clauzei de apărare reciprocă, reglementată la art. 42 alin. (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), al clauzei de solidaritate, stabilită la art. 222 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), precum şi în situaţia misiunilor şi operaţiunilor Uniunii Europene în cadrul politicii de securitate şi apărare comună (PSAC);
23. subliniază importanţa integrării cerinţelor de securitate cibernetică în toate sistemele digitale destinate gestionării mobilităţii militare, având în vedere caracterul strategic al infrastructurii de transport şi al fluxurilor logistice;
24. susţine dezvoltarea unui sistem digital european securizat pentru gestionarea autorizaţiilor şi formalităţilor aferente transportului militar, în vederea simplificării procedurilor şi reducerii termenelor administrative;
25. solicită asigurarea conformităţii măsurilor referitoare la rezilienţa infrastructurii strategice cu dublă utilizare, preconizate prin propunerea de regulament, cu Directiva (UE) 2022/2.557 privind rezilienţa entităţilor critice, în scopul evitării creării unei complexităţi normative inutile şi asigurării unor sinergii între sistemele relevante;
26. solicită o alocare financiară a Uniunii, distinctă, necompetitivă, pentru lucrările de infrastructură din statele membre din flancul estic al NATO;
27. având în vedere cerinţele şi nevoile mobilităţii militare, consideră că se impune orientarea nevoilor de investiţii ale Uniunii, în următorul cadru financiar multianual, în vederea:
- asigurării libertăţii de deplasare pe căile rutiere şi feroviare fără restricţii de gabarit sau tonaj;
– amenajării unor căi de transport alternative, de rezervă, în afara celor patru culoare europene stabilite;
– amenajării şi dotării unor capacităţi de intervenţie în timpul cel mai scurt (maximum două ore) pentru deblocarea sau refacerea acelor porţiuni sau puncte aflate pe rutele stabilite de transport, în cazul apariţiei unor incidente care ar putea provoca întreruperea sau întârzierea deplasării transporturilor militare;
– asigurării personalului cu atribuţii specifice, care să contribuie la fluidizarea transporturilor militare, atât în punctele de îmbarcare/debarcare, cât şi pe durata deplasării acestora;
28. propune includerea tuturor activităţilor care determină acţiuni de asigurare a reţelei de transporturi militare în siguranţă într-un plan de investiţii distinct, care să prevadă linii bugetare specifice şi apeluri pentru modernizări tehnologice pe fiecare componentă care interacţionează cu deplasarea rapidă a tehnicii militare şi a personalului; susţine luarea în considerare, de către Comisia Europeană, şi extinderea eligibilităţii costurilor, în scopul evitării pierderii resurselor;
29. apreciază că ar trebui create fonduri dedicate pentru investiţiile în infrastructura de mobilitate militară transfrontalieră, aliniate cu priorităţile de apărare şi securitate ale statelor membre, şi că, în paralel, Uniunea ar trebui să simplifice procedurile de autorizare a transportului militar; subliniază caracterul esenţial al cooperării între statele membre în scopul armonizării reglementărilor de frontieră, pentru a permite un flux rapid de trupe şi echipamente;
30. evidenţiază imperativul identificării unui echilibru adecvat între predictibilitatea investiţiilor, necesară atât pentru sectorul public, cât şi pentru cel privat, şi dezvoltarea tehnologică.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 martie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
NATALIA-ELENA INTOTERO
Bucureşti, 25 martie 2026.
Nr. 10.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
