Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă stema comunei Jucu, judeţul Cluj, prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Jucu, judeţul Cluj, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru,
Mihaela-Ioana Kaitor,
secretar de stat
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Marin Ţole,
secretar de stat
Bucureşti, 28 octombrie 2022.
Nr. 1.341.
ANEXA 1
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
STEMA
comunei Jucu, judeţul Cluj
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Jucu, judeţul Cluj
Descrierea stemei
Stema comunei Jucu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă.
În cartierul 1, pe fond roşu, se află un pergament cu o pană şi călimară, totul de argint.
În cartierul 2, pe fond albastru, un potir de aur ornamentat în partea inferioară cu trei cercuri şi trei brâie. Cercul din mijloc reprezintă scena răstignirii pe cruce a lui Isus Hristos. Brâul din mijloc are dungi verticale, iar cel superior este asuprit de un şir de zece cruci treflate; piciorul cu talpa hexalobată are la bază, pe fiecare latură, câte un medalion ovigal, totul de aur.
În cartierul 3, pe fond de argint, se află un cal negru conturnat, cambrat.
Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Pergamentul cu pană şi călimară face trimitere la George Bariţiu, personalitate marcantă a culturii româneşti, om politic paşoptist ce s-a născut la Jucu într-o familie de preoţi. Există un bust al acestuia amplasat în parcul bisericii din Jucu de Sus şi un alt bust la Şcoala Gimnazială Jucu, care îi poartă numele.
Potirul familiei Suki face trimitere la familia nobiliară care a jucat un rol important în evoluţia localităţii, de unde vine şi denumirea comunei. Potirul reprezintă un exemplu remarcabil pentru arta orfevrăriei transilvane din secolul al XV-lea.
Calul reprezintă herghelia de la Jucu ce a luat fiinţă în anul 1902, unde se creşteau caii de rasă pentru armata imperială. După 1919 aceasta a devenit herghelie a statului român, fiind în administraţia Domeniilor Regale. Actualmente fosta staţiune de cercetare a fost preluată de către Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
