Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HeliPol“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Finanţarea proiectului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. ART. 3 Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General de Aviaţie şi Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, răspunde de modul de implementare a proiectului de investiţii prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, ministrul transporturilor şi infrastructurii, Constantin-Gabriel Bunduc, secretar de stat Ministrul afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode Ministrul finanţelor, Adrian Câciu Bucureşti, 10 august 2022. Nr. 1.002. ANEXA 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HeliPol“ Siguranţa rutieră a fost văzută ca o problemă a sistemului de transport, o consecinţă nefastă a acestuia, fără a se ţine cont de faptul că accidentele rutiere presupun costuri directe care sunt suportate de sectorul de sănătate, domeniul afacerilor şi de către familiile celor implicaţi. Accidentele rutiere sunt evenimente care au un impact socioeconomic extrem de puternic asupra societăţii în ansamblul ei şi în mod direct asupra membrilor acesteia. Conform statisticilor, dintre toate modurile de transport, transportul rutier este cel mai periculos şi costisitor în termeni de vieţi omeneşti şi costuri aferente. Astfel, siguranţa rutieră reprezintă o problemă de interes individual, naţional, european şi mondial, iar abordarea acesteia trebuie să fie corespunzătoare fiecărui nivel în parte, cu răspunderea împărţită între toţi actorii implicaţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Banca Mondială au estimat o creştere alarmantă a deceselor din trafic. Prin urmare, se propune ca decesul/rănirea gravă prin accidente rutiere să fie considerat/considerată, alături de problemele cardiovasculare, cancer şi atacuri cerebrale, ca o problemă de sănătate publică. Cum riscul de a fi implicat într-un accident rutier poate fi diminuat prin diferite măsuri, rezultă că şi accidentele rutiere pot fi prevenite prin măsuri educative, inginereşti, preventive şi corective, reducând astfel numărul victimelor acestora. În ciuda unor îmbunătăţiri recente, siguranţa rutieră este o problemă gravă în România şi performanţa acesteia este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene (UE). Anual, în România îşi pierd viaţa anual peste 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav, fapt care ne plasează în topul ţărilor cu risc rutier crescut, în anul 2020 România înregistrând 85 de morţi la milionul de locuitori, cu mult peste media UE (42 de morţi în accidente de circulaţie la un milion de locuitori). Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de cca 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (cca 19%) şi neacordarea priorităţii de trecere (cca 17%). Pentru a susţine în mod eficient, pe segmentul aflat în responsabilitatea sa, efortul comun al autorităţilor naţionale şi al organizaţiilor nonguvernamentale pentru atingerea obiectivului stabilit de statele membre ale UE, de reducere a mortalităţii rutiere cu 50% în intervalul 2021-2030, România şi-a stabilit ca obiectiv principal reducerea numărului de persoane decedate în accidente rutiere. Atingerea acestui obiectiv presupune dezvoltarea capacităţii poliţiei rutiere de monitorizare şi gestionare a traficului rutier şi dispunerea măsurilor necesare pentru creşterea siguranţei rutiere. Ca primă necesitate se impune achiziţia unui elicopter cu o autonomie de zbor de cel puţin 120 de minute. Elicopterul propus va contribui în mod direct la întărirea capacităţii Poliţiei Române de monitorizare şi gestionare a traficului rutier prin implementarea unui concept de acţiune integrată între efectivele de poliţie dispuse la sol şi o unitate aeriană de elicoptere. Necesitatea achiziţiei de aparate de zbor derivă de asemenea şi din faptul că, în ultimii ani, solicitările de asistenţă aeriană din partea Poliţiei Române au crescut constant, dar din cauza numărului redus de aparate de zbor, a uzurii fizice a acestora, a perioadelor frecvente pentru mentenanţă, Inspectoratul General de Aviaţie (IGAv) s-a aflat în imposibilitatea de a da curs tuturor solicitărilor Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Nevoia de intervenţie aeriană în misiuni specifice Poliţiei Române creşte de la an la an (atât prin prisma resursei solicitate, cât şi a orelor de zbor executate), astfel încât, fără realizarea acestor achiziţii, IGAv se va afla în imposibilitatea de a da curs solicitărilor primite din partea IGPR. Din analizele existente, o autonomie de zbor de cel puţin 120 de minute este suficientă pentru majoritatea acţiunilor previzionate. O altă nevoie identificată este achiziţia unui elicopter cu o autonomie de zbor de cel puţin 240 de minute. Elicopterul va fi dotat cu sisteme de supraveghere video şi va fi utilizat în scop preventiv şi de monitorizare a traficului rutier cu privire la încălcările normelor de circulaţie pe drumurile publice pentru creşterea siguranţei rutiere, precum şi cu alte sisteme necesare desfăşurării activităţilor specifice, ce concură implicit la siguranţa rutieră, şi a cărui autonomie de zbor este de cel puţin 240 de minute. Totodată, suplimentar autonomiei de zbor substanţial mărite, caracteristicile tehnice ale unui astfel de echipament de zbor permit şi următoarele: - consolidarea capacităţii aeriene de răspuns în ceea ce priveşte monitorizarea şi gestionarea traficului rutier; – capacitate mai mare de transport, atât a echipelor de intervenţie (IGPR, Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, IGAv), cât şi a tehnicii din dotare; – acoperirea unui spectru mai larg în ceea ce priveşte misiunile la care participă; – monitorizarea traseelor rutiere şi transmiterea datelor în timp real; – posibilitatea intervenţiei în cazul unor condiţii meteo medii sau severe; – posibilitatea transportului şi operării în zona fluvială şi maritimă. Având în vedere faptul că utilizarea echipamentelor de tip elicopter mediu-greu în misiunile desfăşurate de către Poliţia Română ar contribui la eficientizarea activităţii mai multor unităţi, spre exemplu structura de acţiuni speciale sau structurile operative, elicopterul mediu-greu propus a fi achiziţionat va fi utilizat cu precădere în cadrul activităţilor desfăşurate de către Direcţia rutieră din cadrul IGPR pentru monitorizarea şi gestionarea traficului rutier, în scopul creşterii gradului de siguranţă, iar când situaţia operativă impune o reacţie rapidă a Poliţiei Române, va fi utilizat şi pentru realizarea altor misiuni urgente, separat de cele din domeniul siguranţei rutiere. Conform estimărilor realizate de către experţii în logistică ai Poliţiei Române, pe baza datelor statistice privind parcul auto, în momentul de faţă, pentru a susţine o activitate corespunzătoare, necesarul de autospeciale ale poliţiei rutiere este de aproximativ 1.800. În acest sens, media necesarului pentru fiecare unitate de poliţie rutieră (judeţ sau echivalent) este de aproximativ 40 de autospeciale per unitate de poliţie. În realitate, parcul auto al poliţiei rutiere are un deficit de aproximativ 500 de autospeciale, ceea ce face ca fiecare unitate de poliţie rutieră să aibă în medie doar 29 de autospeciale funcţionale. Având în vedere deficitul total de autospeciale, dar şi faptul că dotarea poliţiei rutiere cu autospeciale cu capabilităţi 4 x 4 este aproape inexistentă, se consideră că numărul de autospeciale achiziţionate în proiect (200 de autospeciale) reprezintă o cifră minimă pentru a acoperi parţial necesarul poliţiei rutiere, astfel încât activităţile operative să se poată desfăşura în condiţii decente pentru a aduce un aport substanţial siguranţei de trafic. Autospecialele vor fi distribuite regional, în coordonare cu unităţile aeriene propuse în prezentul proiect, urmând a fi utilizate în condiţii de teren greu accesibil, în zone izolate, precum şi în activitatea de cercetare a accidentelor rutiere, pentru a maximiza eficienţa intervenţiei. Implementarea unui concept-pilot unităţi aeriene - unităţi terestre în sistem integrat va fi de natură să asigure o conducere şi coordonare unitară şi eficientă a acţiunilor de prevenire şi intervenţie, rezultatul final al tuturor măsurilor fiind creşterea gradului de siguranţă şi scăderea numărului de decese înregistrate în urma accidentelor rutiere. În prezent, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, există foarte puţine terminale satelitare aflate în dotarea structurilor care participă la misiuni generate de situaţii deosebite. Totodată, traficul de la/către aceste terminale nu este consolidat, fapt care generează costuri ridicate în utilizarea acestora (abonamente/cartele prepay achiziţionate descentralizat pentru nevoi punctuale), precum şi o disponibilitate scăzută a acestui tip de infrastructură. Mai mult, majoritatea terminalelor satelitare sunt de tip handheld (portabile), fără posibilitatea de asigurare a comunicaţiilor de bandă largă, limitându-se la servicii de voce şi mesagerie. Prin urmare, se impune demararea achiziţiei de infrastructură de comunicaţii şi terminale satelitare, iar beneficiile acesteia sunt reprezentate de: - disponibilitate ridicată a serviciilor; – servicii aflate permanent la dispoziţia beneficiarului; – calitatea ridicată a serviciilor datorată tehnologiei moderne utilizate; – acoperirea în timp real, la nivel naţional. Infrastructura va asigura preluarea şi prelucrarea informaţiilor transmise de elicoptere prin intermediul terminalelor satelitare, va asigura transmiterea şi schimbul de informaţii şi date către centrele mobile de comunicaţii pentru asigurarea monitorizării traficului aerian şi terestru. Conceptul este determinat pentru dezvoltările pe verticală (sol-aer, aer-sol) şi creează premisele dezvoltării pe orizontală (la sol către puncte fixe şi puncte mobile - autospeciale de comunicaţii, alte categorii de autospeciale/beneficiari mobili). Alături de infrastructura de comunicaţii şi terminalele satelitare, conceptele moderne specifice domeniului IT&C obligă la mobilitate, respectiv la dezvoltări pe orizontală, în completarea verticalelor necesare. Astfel, achiziţia de autospeciale de comunicaţii va asigura mobilitatea legăturilor de comunicaţii terestre, prin preluarea informaţiilor transmise prin infrastructură, asigurând extinderea gradului de acoperire cu servicii de monitorizare a traficului şi cu staţiile fixe de monitorizare instalate în cadrul centrului de comunicaţii. Numărul autospecialelor de comunicaţii va fi determinat ulterior, în funcţie de preţul estimat ca urmare a consultării de piaţă şi de cel rezultat în urma procedurii de achiziţie. Conform art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii noi, documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiţii incluse la poziţia C „Alte cheltuieli de investiţii“ care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice se aprobă de către Guvern, pentru valori mai mari de 40 milioane de lei. Prin proiect se propune aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HeliPol“. Implementarea proiectului va contribui la realizarea următoarelor obiective: a) reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere; b) necesitatea încadrării în procentul de reducere al numărului persoanelor decedate în accidente de circulaţie, stabilit prin Carta albă în siguranţă rutieră a Comisiei Europene, cu 50% în perioada 2021-2030; c) deplasarea cu celeritate la locul producerii unor accidente rutiere colective cu consecinţe foarte grave; d) monitorizarea şi constatarea automată a unui număr ridicat de contravenţii la regimul circulaţiei rutiere cu ajutorul sistemelor radar performante ce pot fi montate pe aparate de zbor; e) monitorizarea fluxurilor de trafic, perceperea unei imagini clare de ansamblu asupra problemelor din trafic şi dispunerea efectivelor de poliţie cu maximă eficienţă; f) asigurarea, la nevoie, a coloanelor de autovehicule în cazul unor accidente/incidente cu implicarea multor vehicule; g) implementarea conceptului de conducere controlată „SafetyCAR“ prin comasarea a două coloane de vehicule conduse în deplasare, în vederea defluidizării zonelor congestionate; h) creşterea calităţii datelor obţinute în activitatea de cercetare a accidentelor de circulaţie în vederea îmbunătăţirii metodelor de analiză a cauzelor producerii acestora, concomitent cu creşterea gradului de protecţie a echipei care desfăşoară această activitate; i) devierea traficului sau închiderea acestuia în cel mai scurt timp cu ocazia producerii accidentelor rutiere grave sau cu ocazia seismelor majore cu efecte distructive asupra structurii de rezistenţă a infrastructurii rutiere; j) identificarea unor căi practicabile în cazul unor inundaţii cu afectarea căilor rutiere considerate (infrastructură critică) sau prin izolarea unor localităţi, cauzate de căderi abundente de precipitaţii şi/sau fisurarea (ruperea) unor diguri; k) asigurarea zonelor de protecţie şi sprijinul personalului de intervenţie pe căi rutiere în cazul accidentelor cu autovehicule ce transportă mărfuri periculoase din clasa a VII-a nucleare şi/sau urgenţe radiologice; l) degajarea şi devierea traficului în cazul unor explozii ale transporturilor rutiere de mărfuri periculoase în localităţi ce afectează desfăşurarea activităţilor sociale; m) asigurarea şi luarea primelor măsuri asupra traficului auto în cazul incendiilor de amploare asupra localităţilor sau asupra vegetaţiei ce implică localităţi populate; n) asigurarea verificării sectoarelor de drum închise ca urmare a unor calamităţi naturale şi coordonarea efectivelor în dinamică. INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai proiectului de investiţii „HeliPol“
┌──────────────────────────────────────┐
│Titular: Ministerul Afacerilor Interne│
├──────────────────────────────────────┤
│Beneficiar: Inspectoratul General al │
│Poliţiei Române, Inspectoratul General│
│de Aviaţie, Direcţia generală pentru │
│comunicaţii şi tehnologia informaţiei │
├─────────────────────────┬────┬───────┤
│Amplasament: teritoriul │ │ │
│României │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Valoarea totală a │ │ │
│investiţiei (inclusiv │mii │ │
│TVA) (în preţuri valabile│lei │293.403│
│la data de 30.03.2022; 1 │ │ │
│euro = 4,947 lei) │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Eşalonarea investiţiei │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Anul I │mii │45.063 │
│ │lei │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Anul II │mii │248.340│
│ │lei │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Capacităţi: │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Elicopter cu o │ │ │
│autonomie de cel puţin │buc.│1 │
│120 de minute │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Elicopter cu o │ │ │
│autonomie de cel puţin │buc.│1 │
│240 de minute │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Unităţi de mobilitate │ │ │
│terestre echipate │buc.│200 │
│specific │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Hub satelitar şi │buc.│1 │
│terminale VSAT │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│- Autospeciale de │ │ │
│comunicaţii │ │ │
├─────────────────────────┼────┼───────┤
│Durata de execuţie a │luni│16 │
│proiectului de investiţie│ │ │
└─────────────────────────┴────┴───────┘
Finanţarea investiţiei Finanţarea proiectului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
