Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
GHID din 10 iulie 2006 privind criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare al Autoritatii pentru utilizare in alte scopuri a cladirilor, materialelor, instalatiilor, haldelor si terenurilor contaminate de activitati de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu
CAP. I Criterii de eliberare a deşeurilor metalice contaminate provenite de la dezafectarea instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi toriu
ART. 1 Deşeurile metalice contaminate superficial numai cu radionuclizi naturali din seriile uraniului şi toriului pot fi livrate persoanelor legal constituite care produc metal sau colecteazã deşeuri metalice în scopul livrãrii cãtre producãtorii de metal, numai dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii: a) activitatea alfa totalã a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului şi toriului care contamineazã superficial deşeul metalic este mai micã de 0,5 Bq/cmp; b) nivelul contaminãrii superficiale de 0,5 Bq/cmp trebuie sã fie determinat ca o valoare medie a mãsurãrii fiecãrei arii de 100 cmp în care a fost divizatã suprafaţa deşeului metalic; c) deşeurile metalice care se elibereazã nu sunt sau nu conţin componente care sã poatã fi reparate cu uşurinţã şi utilizate ca atare în alte scopuri; d) deşeurile metalice trebuie astfel dezasamblate şi fragmentate prin tãiere în procesul de dezafectare încât sã nu mai fie necesarã o nouã dezmembrare înainte de topire. ART. 2 Activitãţile de dezasamblare, fragmentare prin tãiere şi decontaminare a deşeurilor metalice se vor efectua numai de personal expus profesional la radiaţii ionizante, cu aplicarea integralã a prevederilor Normelor de securitate radiologicã privind radioprotecţia operaţionalã în mineritul şi prelucrarea minereurilor de uraniu şi toriu. ART. 3 Nivelul activitãţii alfa totale a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului şi toriului care contamineazã superficial deşeul metalic trebuie sã se determine conform procedurilor de mãsurare care trebuie sã demonstreze cã activitatea mãsuratã este reprezentativã pentru contaminarea deşeurilor ce urmeazã sã fie eliberate. ART. 4 Procedurile de mãsurare a nivelului activitãţii alfa totale a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului şi toriului care contamineazã superficial deşeul metalic se avizeazã de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectãrii. ART. 5 (1) Deşeurile metalice care prezintã o contaminare superficialã cu o activitate alfa totalã a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului şi toriului mai mare de 0,5 Bq/cmp sunt deşeuri radioactive şi se gestioneazã conform prevederilor Normelor de securitate radiologicã privind gospodãrirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu. (2) Deşeurile metalice radioactive definite la alin. (1) trebuie transferate de pe amplasamentul pe care se dezafecteazã instalaţia de minerit şi preparare la amplasamentele autorizate pentru depozitarea finalã a deşeurilor radioactive solide contaminate numai cu radionuclizi naturali sau pentru depozitare finalã în subteran, în mine de exploatare a minereurilor de uraniu şi toriu, conform prevederilor proiectului tehnic detaliat de dezafectare aprobat de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectãrii.
CAP. II Criterii de eliberare a terenurilor contaminate de activitãţile de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, în scopul utilizãrii acestora ca spaţii pentru desfãşurarea altor activitãţi industriale
ART. 6 Prevederile prezentului capitol se aplicã terenurilor contaminate de activitãţile de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, incluzând terenurile contaminate din incintele minelor, laboratoarelor, staţiilor-pilot, instalaţiilor de preparare, instalaţiilor de fabricare a combustibilului nuclear ce conţine numai uraniu natural, punctelor de încãrcare-descãrcare, şi rutelor de transport al minereurilor şi concentratelor de uraniu şi toriu, care se elibereazã în scopul utilizãrii acestora ca spaţii pentru desfãşurarea altor activitãţi industriale. ART. 7 Prevederile prezentului capitol nu se aplicã: a) iazurilor de decantare, haldelor şi zonelor contaminate ca rezultat al tratamentelor chimice in situ sau în grãmadã ale minereurilor de uraniu şi/sau toriu; b) terenurilor care au fost contaminate şi se elibereazã pentru utilizare în scopuri agricole şi forestiere. ART. 8 Pe terenurile eliberate conform criteriilor prevãzute în prezentul capitol, în scopul utilizãrii acestora ca spaţii pentru desfãşurarea altor activitãţi industriale, pot fi construite locuinţe de serviciu pentru personalul care va desfãşura acele activitãţi industriale, altele decât mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, precum şi alte dotãri edilitare aferente acestor locuinţe de serviciu. ART. 9 (1) Factorul decisiv în determinarea mãrimii expunerii în zonele contaminate este suma activitãţilor seriilor uraniului şi toriului aflate în echilibru. (2) Dacã terenurile sunt contaminate numai de activitãţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu neasociate cu toriu (concentraţia, respectiv activitatea toriului şi a descendenţilor sãi radioactivi având valori care se înscriu în limitele în care acest element se gãseşte în mod obişnuit în soluri şi roci), se va considera cã mã-rimea expunerii este determinatã în mod decisiv numai de seria U-238, respectiv de radionuclidul Ra-226 care în mod obişnuit are cea mai ridicatã activitate în sol. (3) Dacã nu existã echilibru, se determinã activitãţile specifice ale radionuclizilor Ra-226 şi Th-230, precum şi ale radionuclizilor Ra-228 şi Th-232 din seria toriului. În acest caz factorul decisiv în determinarea mãrimii expunerii este suma urmãtorilor termeni: activitatea specificã mai mare dintre cele douã activitãţi determinate pentru seria uraniului plus activitatea mai mare dintre cele douã activitãţi determinate pentru seria toriului. (4) Nivelul activitãţii specifice a solului (A) pentru folosinţã nerestricţionatã, determinatã, dupã caz, conform alin. (1), (2) sau (3), este 0,2 Bq/g în solul uscat. (5) Nivelul activitãţii specifice a solului (A) este o valoare medie care se determinã în ariile contaminate pentru diverse trepte de adâncime cu o suprafaţã orizontalã de 100 mp. (6) În cazul ariilor contaminate cu o suprafaţã totalã mai mare de 100 mp, aceasta se caroiazã în pãtrate sau alte forme geometrice adecvate situaţiei din teren, fiecare cu o suprafaţã de 100 mp, urmând ca pentru fiecare pãtrat sau formã geometricã cu suprafaţa de 100 mp şi pentru fiecare treaptã de adâncime corespunzãtoare acestei suprafeţe sã se determine nivelul activitãţii specifice a solului uscat (A). (7) Procedura de prelevare a probelor şi de efectuare a mãsurãtorilor şi analizelor necesare determinãrii nivelului activitãţii specifice a solului (A) pe treptele de adâncime şi ariile delimitate conform alin. (6) trebuie avizatã de un expert acreditat pentru domeniul materie primã nuclearã şi se aprobã de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectãrii. (8) Datele obţinute prin aplicarea procedurilor de determinare a nivelului activitãţii specifice a solului (A), avizate de Autoritate conform alin. (7), vor fi utilizate pentru fundamentarea concluziilor evaluãrilor detaliate de securitate radiologicã, pe baza cãrora se elaboreazã proiectele tehnice detaliate de dezafectare a instalaţiilor de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, precum şi pentru fundamentarea concluziilor evaluãrilor finale de securitate radiologicã. (9) Criteriile menţionate în prezentul capitol pentru uzul nerestricţionat al terenurilor şi haldelor contaminate cu radionuclizi naturali din seriile uraniului şi toriului în cadrul activitãţilor de minerit şi/sau preparare, precum şi de depozitare nerestricţionatã a molozului rezultat din demolarea construcţiilor contaminate asigurã pentru persoanele din populaţie o dozã efectivã potenţialã de cel mult 1 mSv/an, generatã pe toate cãile de expunere. (10) Valoarea dozei efective de 1 mSv/an, prevãzutã la alin. (9), nu include doza efectivã generatã de fondul natural de radiaţii din zonã. (11) Valoarea dozei efective de 1 mSv/an, prevãzutã la alin. (9), nu include doza efectivã generatã de radonul din locuinţe. (12) Valoarea dozei efective de 1 mSv/an, prevãzutã la alin. (9), trebuie sã includã contribuţia tuturor activitãţilor în domeniul nuclear desfãşurate în zonã de persoane legal constituite, autorizate de Autoritate. ART. 10 În scenariile din evaluãrile de securitate radiologicã în care se prevede utilizarea în scopuri industriale a terenurilor contaminate de activitãţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu trebuie analizate urmãtoarele cãi relevante de expunere pentru perioadele de timp petrecute în exterior: a) expunerea datoratã iradierii externe gama şi beta, generatã de terenurile contaminate; b) expunerea datoratã inhalãrii, în exterior, a descendenţilor de viaţã scurtã ai radonului şi toronului; c) expunerea datoratã inhalãrii prafului contaminat cu emiţãtori alfa cu viaţã lungã; d) expunerea datoratã ingerãrii directe de cãtre copiii care se joacã afarã a pulberilor şi solului contaminate; e) expunerea datoratã contaminãrii apei din pânza freaticã, ce este utilizatã ca apã potabilã. ART. 11 Terenurile care au fost contaminate de activitãţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, prevãzute la art. 40, se elibereazã nerestricţionat în scopul utilizãrii acestora ca spaţii pentru desfãşurarea altor activitãţi industriale, dacã nivelul activitãţii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 0,2 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre urmãtoarele trepte de adâncime: a) 0,0-0,1 m; b) 0,1-0,5 m; c) 0,5 m - limita superioarã a solului necontaminat; d) în primul metru al solului necontaminat. ART. 12 Dacã nivelul activitãţii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevãzute la art. 11, terenul se elibereazã în scopul utilizãrii acestuia ca spaţiu pentru desfãşurarea altor activitãţi industriale, cu urmãtoarele condiţii: a) construcţiile cu locuinţe de serviciu şi alte dotãri edilitare aflate în conexiune cu acestea pot fi realizate numai pe arii în care nivelul activitãţii specifice a solului (A) este mai mic de 0,2 Bq/g pe fiecare treaptã de adâncime; b) sã se acopere solul cu materiale necontaminate pe toate suprafeţele pe care debitul dozei generate de iradierea externã este mai mare de 0,3 æSv/h, astfel ca acesta sã fie redus sub aceastã valoare. Debitul dozei externe de 0,3 æSv/h include componenta iradiere externã din cadrul fondului natural de radiaţii din punctul în care se efectueazã mãsurarea. ART. 13 Dacã se elibereazã de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica sã nu se depãşeascã doza anualã de 0,1 mSv/an, dacã acea pânzã freaticã subteranã este utilizatã în aval (în sensul direcţiei de curgere) ca sursã permanentã de apã potabilã. ART. 14 Toate clãdirile noi care urmeazã a fi construite pe terenurile care au fost contaminate de activitãţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, care se elibereazã în scopul utilizãrii ca spaţii pentru desfãşurarea altor activitãţi industriale, vor fi astfel proiectate încât concentraţia de radon în interior sã nu depãşeascã 200 Bq/mc.
CAP. III Criterii de eliberare a terenurilor contaminate de activitãţile de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, în scopul utilizãrii acestora ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiinţarea de parcuri
ART. 15 Prevederile prezentului capitol se aplicã terenurilor contaminate de activitãţile de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, incluzând terenurile contaminate din incintele minelor de cercetare geologicã sau exploatare, laboratoarelor, staţiilor-pilot, uzinelor de preparare, punctelor de încãrcare-descãrcare a minereurilor şi concentratelor, precum şi rutelor de transport. ART. 16 Prevederile prezentului capitol nu se aplicã iazurilor de decantare, haldelor şi zonelor contaminate ca rezultat al tratamentelor chimice in situ sau în grãmadã ale minereurilor de uraniu şi/sau toriu. ART. 17 În scenariile din evaluãrile de securitate radiologicã în care se prevede utilizarea terenurilor care au fost contaminate de activitãţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în scopuri agricole şi forestiere, precum şi pentru înfiinţarea de parcuri, trebuie analizate, dupã caz, urmãtoarele cãi relevante de expunere: a) expunerea datoratã iradierii externe gama şi beta, generatã de terenurile contaminate; b) expunerea datoratã inhalãrii, în exterior, a descendenţilor de viaţã scurtã ai radonului şi toronului; c) expunerea datoratã inhalãrii, în exterior, a prafului contaminat cu emiţãtori alfa cu viaţã lungã; d) expunerea datoratã ingerãrii directe de cãtre copiii care se joacã afarã a pulberilor şi solului contaminate cu emiţãtori alfa cu viaţã lungã; e) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor agricole; f) expunerea la radiaţii prin consumarea de plante din flora spontanã; g) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor animale; h) expunerea datoratã contaminãrii apei din pânza freaticã, ce este utilizatã ca apã potabilã. ART. 18 (1) Terenurile contaminate de activitãţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, prevãzute la art. 15, se elibereazã nerestricţionat în scopul utilizãrii acestora ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiinţarea de parcuri, dacã nivelul activitãţii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 0,2 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre urmãtoarele trepte de adâncime: a) 0,0-0,1 m; b) 0,1-0,5 m; c) 0,5 m - limita superioarã a solului necontaminat; d) în primul metru al solului necontaminat. (2) Limita superioarã a solului necontaminat se determinã prin probarea pe verticalã a stratului de sol, determinarea activitãţii probelor şi raportarea activitãţilor mãsurate la activitãţile de fond ale solului necontaminat, specifice zonei. ART. 19 Dacã nivelul activitãţii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevãzute la art. 11, terenul se elibereazã nerestricţionat în scopul utilizãrii acestuia ca zonã forestierã sau pentru înfiinţarea de culturi agricole care nu sunt utilizate pentru producerea alimentelor. ART. 20 Dacã nivelul activitãţii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevãzute la art. 11, terenul se elibereazã în scopul înfiinţãrii de parcuri, cu urmãtoarele condiţii: a) solul trebuie acoperit cu materiale necontaminate, astfel ca debitul dozei generate de iradierea externã sã fie mai mic de 0,3 æSv/h; b) dacã se intenţioneazã ca în parc sã se amenajeze terenuri de sport sau arii de recreere, acestea vor fi amplasate numai pe ariile cu un nivel al activitãţii specifice a solului (A) mai mic de 0,2 Bq/g pentru fiecare treaptã de adâncime prevãzutã la art. 18. ART. 21 Dacã nivelul activitãţii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, depãşeşte valoarea de 1 Bq/g (în solul uscat) pentru una dintre treptele de adâncime prevãzute la art. 18, se reanalizeazã mãsurile de remediere, ţinându-se seama de caracteristicile specifice ale amplasamentului. ART. 22 Dacã se elibereazã de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica, conform prevederilor art. 13, sã nu se depãşeascã doza anualã de 0,1 mSv/an, dacã acea pânzã freaticã subteranã este utilizatã în aval (în sensul direcţiei de curgere) ca sursã permanentã de apã potabilã. ART. 23 Toate clãdirile noi care urmeazã sã fie construite pe terenurile contaminate de activitãţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, care se elibereazã în scopul utilizãrii ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiinţarea de parcuri, vor fi astfel proiectate încât concentraţia de radon în interior sã nu depãşeascã nivelul prevãzut la art. 14.
CAP. IV Criterii de eliberare a haldelor de sub regimul de autorizare pentru utilizarea în scopuri forestiere, agricole, înfiinţãri de parcuri sau ca spaţii pentru desfãşurarea altor activitãţi industriale, comerciale sau de transport public (cãi rutiere, parcãri)
ART. 24 Prevederile prezentului capitol se aplicã haldelor rezultate de la cercetarea geologicã şi exploatarea minierã a minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori a altor minereuri asociate cu uraniul şi toriul, precum şi haldelor rezultate de la alte activitãţi conexe cercetãrii geologice şi mineritului, care se elibereazã pentru utilizarea în scopuri forestiere, agricole, înfiinţãri de parcuri sau ca spaţii pentru desfãşurarea altor activitãţi industriale, comerciale sau de transport public (cãi rutiere, parcãri). ART. 25 Prevederile prezentului capitol nu se aplicã iazurilor de decantare şi urmãtoarelor halde: a) halde provenite de la exploatarea unor zãcãminte de uraniu care au un conţinut de cel puţin 5% piritã; b) halde de minereuri sãrace care au fost supuse proceselor de leşiere (tratare în grãmadã); c) depozite de sterile provenite de la prelucrãri chimice şi metalurgice ate minereurilor de uraniu şi/sau toriu. ART. 26 În scenariile din evaluãrile de securitate radiologicã în care se prevede eliberarea de sub regimul de autorizare a haldelor pentru utilizare în scopuri agricole şi forestiere, pentru înfiinţarea de parcuri sau pentru desfãşurarea altor activitãţi industriale, comerciale sau de transport public, trebuie analizate, dupã caz, urmãtoarele cãi relevante de expunere: a) expunerea datoratã iradierii externe gama şi beta pe haldã şi în apropierea acesteia; b) expunerea datoratã inhalãrii, în exterior, a descendenţilor de viaţã scurtã ai radonului şi toronului; c) expunerea datoratã inhalãrii, în exterior, a prafului contaminat cu emiţãtori alfa cu viaţã lungã; d) expunerea datoratã ingerãrii directe de cãtre copiii care se joacã afarã a pulberilor şi solului contaminate cu emiţãtori alfa cu viaţã lungã; e) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor agricole; f) expunerea la radiaţii prin consumarea plantelor din flora spontanã; g) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor animale; h) expunerea datoratã contaminãrii apei din pânza freaticã, ce este utilizatã ca apã potabilã. ART. 27 Haldele prevãzute la art. 24 se elibereazã în scopul utilizãrii acestora ca zone agricole sau forestiere, pentru înfiinţarea de parcuri sau pentru desfãşurarea altor activitãţi industriale, comerciale ori de transport public, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii: a) au fost executate lucrãri inginereşti specifice care asigurã stabilitatea haldei pe termen lung; b) nivelul activitãţii specifice a rocilor, inclusiv a solului, din componenţa haldei, determinat conform art. 9, este mai mic de 0,2 Bq/g (în roca uscatã) pe fiecare dintre urmãtoarele trepte de adâncime: (i) 0,0-0,3 m; (ii) 0,3-3 m; (iii) 3 m - limita inferioarã a haldei. ART. 28 Pot fi eliberate numai pentru utilizare ca zonã forestierã sau pentru înfiinţarea de parcuri ori de culturi agricole care nu sunt utilizate pentru producerea alimentelor haldele care îndeplinesc urmãtoarele condiţii: a) au fost efectuate lucrãrile inginereşti specifice care asigurã stabilitatea haldei pe termen lung; b) nivelul activitãţii specifice a rocilor din componenţa haldei (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în roca uscatã) pe fiecare dintre urmãtoarele trepte de adâncime: (i) 0,0-0,3 m; (ii) 0,3-3 m; (iii) 3,0 m - limita inferioarã a haldei; c) acoperã o suprafaţã mai micã de 1 ha; d) conţin cel mult 10^5 mc de roci reziduale depozitate. ART. 29 Se pot elibera în scopul utilizãrii ca spaţii pentru desfãşurarea altor activitãţi industriale, comerciale sau de transport public (cãi rutiere, parcãri) ori ca parcuri haldele care îndeplinesc urmãtoarele condiţii: a) au fost efectuate lucrãrile inginereşti specifice care asigurã stabilitatea haldei pe termen lung; b) nivelul activitãţii specifice a rocilor din componenţa haldei (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în roca uscatã) pe fiecare dintre urmãtoarele trepte de adâncime: (i) 0,0-0,3 m; (ii) 0,3-3 m; (iii) 3 m - limita inferioarã a haldei; c) acoperã o suprafaţã mai micã de 1 ha; d) conţin cel mult 10^5 mc de roci reziduale depozitate; e) au fost acoperite cu materiale necontaminate toate suprafeţele pe care debitul dozei generate de iradierea externã era mai mare de 0,3 æSv/h, astfel încât debitul dozei sã fie mai mic decât aceastã valoare. ART. 30 Este interzisã amplasarea locuinţelor, inclusiv a locuinţelor de serviciu, pe haldele rezultate din activitãţile de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi eliberate de sub regimul de autorizare al Autoritãţii. ART. 31 Terenurile de sport şi ariile de recreere pot fi amplasate numai în zonele în care nivelul activitãţii specifice a solului (A) este mai mic de 0,2 Bq/g pe fiecare treaptã de adâncime a haldelor eliberate pentru înfiinţarea de parcuri, în condiţiile prevãzute la art. 28. ART. 32 În cazul haldelor care nu îndeplinesc unul sau mai multe dintre criteriile de eliberare pentru utilizare nerestricţionatã, prevãzute la art. 27-29, privind activitatea specificã (A), suprafaţa şi volumul, trebuie realizate urmãtoarele: a) rocile din haldã cu activitatea specificã (A), determinatã conform art. 9, mai mare de 1 Bq/g se vor utiliza ca material de umplere (rambleiere) a lucrãrilor miniere subterane din care a fost extras minereul de uraniu şi/sau toriu, aflate în etapa de dezafectare; b) lucrãri inginereşti specifice prin care se asigurã stabilitatea haldei pe termen lung; c) halda rezultatã dupã relocarea în subteran a sterilului cu activitatea specificã (A) mai mare de 1 Bq/g se va utiliza numai în scopuri forestiere şi se va restricţiona accesul în scopuri de agrement al persoanelor din populaţie. ART. 33 Toate construcţiile care urmeazã sã fie amplasate pe haldele eliberate conform prevederilor art. 27-29 vor fi proiectate astfel încât în interiorul acestora concentraţia de radon sã nu depãşeascã 200 Bq/mc. ART. 34 Este interzisã utilizarea în orice alte scopuri a rocilor din haldele rezultate din activitãţile de minerit al uraniului şi/sau toriului, care au o activitate specificã (A) mai mare de 0,2 Bq/g, inclusiv ca materiale de construcţie pentru clãdiri, indiferent de destinaţia acestora, sau pentru cãi de comunicaţii rutiere şi feroviare, atât în interiorul localitãţilor, cât şi în afara acestora.
CAP. V Criterii de eliberare pentru o viitoare utilizare comercialã sau industrialã a clãdirilor în care au fost desfãşurate activitãţi din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi/sau toriu sau activitãţi conexe acestora. Criterii de depozitare a molozului rezultat de la demolarea construcţiilor şi structurilor de la mineritul şi prepararea uraniului şi toriului
ART. 35 În scenariile din evaluãrile de securitate radiologicã în care se analizeazã posibilitatea eliberãrii de sub regimul de autorizare a construcţiilor în care au fost desfãşurate activitãţi din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori activitãţi conexe acestora, în vederea utilizãrii nerestricţionate a acestora în activitãţi în care nu sunt implicate surse de radiaţii ionizante, trebuie investigate, dupã caz, urmãtoarele cãi relevante de expunere: a) expunerea datoratã iradierii externe generate de radiaţiile gama şi beta emise de materialul din care este alcãtuitã construcţia; b) expunerea datoratã inhalãrii, în interior şi în exterior, a descendenţilor de viaţã scurtã ai radonului şi toronului; c) expunerea datoratã inhalãrii, în interior şi în exterior, a pulberilor nefixate care conţin emiţãtori alfa cu viaţã lungã; d) expunerea datoratã redistribuirii în interiorul construcţiilor a contaminãrii radioactive nefixate. ART. 36 Construcţiile în care au fost desfãşurate activitãţi din domeniul mineritului şi preparãrii minereurilor de uraniu şi/sau toriu ori activitãţi conexe acestora pot fi eliberate în vederea utilizãrii nerestricţionate a acestora în activitãţi în care nu sunt implicate surse de radiaţii ionizante, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele criterii: a) au fost îndepãrtate în totalitate de pe plafoane, pereţi şi podele toate pulberile aderente şi neaderente, fragmentele şi urmele de rocã, minereuri, preconcentrate şi concentrate de uraniu şi/sau toriu; b) debitul iradierii externe nu depãşeşte valoarea de 0,3 æSv/h; c) pe plafoane, pereţi şi podele nu trebuie sã existe suprafeţe pe care activitatea alfa globalã sã fie mai mare de 0,05 Bq/cmp. ART. 37 (1) Construcţiile care nu îndeplinesc criteriile de eliberare necondiţionatã de sub regimul de autorizare, prevãzute la art. 36, trebuie decontaminate. (2) Construcţiile care nu îndeplinesc criteriile de eliberare necondiţionatã prevãzute la art. 36, deşi au fost efectuate lucrãrile de decontaminare, trebuie demolate. ART. 38 În scenariile din evaluãrile de securitate radiologicã în care sunt analizate diverse amplasamente pentru depozitarea molozului şi a altor deşeuri solide provenite de la demolarea construcţiilor contaminate conform art. 37, trebuie investigate, dupã caz, urmãtoarele cãi relevante de expunere: a) expunerea datoratã iradierii externe generate de radiaţiile gama şi beta emise de materialele din care sunt alcãtuite construcţiile ce vor fi demolate; b) expunerea datoratã inhalãrii, în exterior, a descendenţilor de viaţã scurtã ai radonului şi/sau toronului; c) expunerea datoratã inhalãrii, în exterior, a pulberilor de moloz contaminat cu emiţãtori alfa cu viaţã lungã; d) expunerea datoratã ingerãrii directe de cãtre copiii care se joacã afarã a pulberilor de moloz contaminat cu emiţãtori alfa cu viaţã lungã; e) expunerea datoratã consumului de produse din vegetaţia spontanã ce se va instala pe amplasamentele pe care se va depozita molozul contaminat; f) expunerea datoratã consumului de produse agricole, horticole sau animaliere obţinute prin utilizarea în scopuri agricole a amplasamentelor pe care se va depozita molozul contaminat; g) expunerea datoratã posibilei contaminãri a apelor subterane ce sunt utilizate ca surse de apã potabilã; h) expunerea la radiaţii prin consumarea plantelor din flora spontanã; i) expunerea la radiaţii prin consumarea produselor animaliere; j) expunerea datoratã contaminãrii apei din pânza freaticã ce este utilizatã ca sursã de apã potabilã. ART. 39 În funcţie de activitatea specificã a molozului şi a altor deşeuri solide se aplicã urmãtoarele criterii de depozitare: a) dacã activitatea specificã (A) a molozului uscat şi a altor deşeuri solide provenite de la demolãri este mai micã de 0,2 Bq/g, se admite eliberarea nerestricţionatã a acestora de sub regimul de autorizare, în vederea dispunerii în depozitele de deşeuri neradioactive; b) molozul şi deşeurile solide provenite de la demolãri, care au o activitate specificã (A) cuprinsã între 0,2-1 Bq/g, pot fi depozitate, cu acordul Autoritãţii, pe haldele provenite de la mineritul uraniului şi/sau toriului, care nu sunt propuse pentru eliberare necondiţionatã de sub regimul de autorizare şi care îndeplinesc, dupã caz, condiţiile prevãzute la art. 28 sau 32; c) molozul şi deşeurile solide provenite de la demolãri, care au o activitate specificã (A) mai mare de 1 Bq/g, se depoziteazã, cu acordul Autoritãţii, astfel: (i) în depozitele de dispunere finalã a deşeurilor radioactive solide provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, autorizate de Autoritate; (ii) ca material de umplere (rambleiere) a lucrãrilor miniere subterane din care a fost extras minereu de uraniu şi/sau toriu, aflate în etapa de dezafectare; d) deşeurile solide provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, contaminate superficial numai cu radionuclizi naturali, altele decât metalele, rocile din halde şi molozul provenit de la demolarea construcţiilor prevãzute la art. 37 alin. (2), care au o activitate superficialã alfa totalã mai mare de 0,05 Bq/cmp, sunt deşeuri radioactive şi se depoziteazã, cu acordul Autoritãţii, în depozitele de dispunere finalã a deşeurilor radioactive solide provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, autorizate de Autoritate, sau ca material de umplere (rambleiere) a lucrãrilor miniere subterane din care a fost extras minereu de uraniu şi/sau toriu, aflate în etapa de dezafectare; e) procedurile de prelevare a probelor de moloz şi a probelor de deşeuri radioactive solide (altele decât metalele şi rocile din halde) se aprobã de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectãrii.
CAP. VI Criterii pentru dezafectarea iazurilor de steril rezultat de la prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi a altor depozite de deşeuri radioactive solide rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu
ART. 40 Prevederile prezentului capitol se aplicã numai la dezafectarea: a) iazurilor de decantare a sterilului provenit de la prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu; b) depozitelor de deşeuri radioactive solide provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, amplasate la suprafaţã. ART. 41 Iazurile în care a fost depozitat sterilul de la prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu şi depozitele de deşeuri radioactive solide, altele decât haldele de minereuri sãrace şi roci, rezultate de la minerit şi preparare, amplasate la suprafaţã, pot fi dezafectate numai dacã prin aplicarea mãsurilor tehnice prevãzute în proiectul tehnic detaliat de dezafectare sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii: a) infiltrãrile apelor meteorice în incintele dezafectate ale iazurilor de decantare şi depozitelor de deşeuri radioactive solide, precum şi riscul de intruziune a persoanelor din populaţie în aceste incinte au fost minimizate conform principiului ALARA; b) materialele care intrã în componenţa deşeurilor radioactive depuse în iazurile de decantare şi depozitele de deşeuri radioactive solide nu vor fi reciclate; c) amplasamentele iazurilor de decantare şi depozitelor de deşeuri radioactive solide nu vor fi utilizate, dupã dezafectare, în scopuri industriale, comerciale, agricole sau de agrement; d) dupã dezafectare, suprafaţa nou-creatã a amplasamentului a fost înierbatã; e) accesul persoanelor din populaţie pe amplasamentele dezafectate este restricţionat; f) controlul instituţional al amplasamentului dezafectat este asigurat în conformitate cu prevederile art. 110-112 din Normele de securitate radiologicã privind gospodãrirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu.
CAP. VII Criterii de eliberare pentru uz general, nerestricţionat, a echipamentelor şi instalaţiilor refoiosibile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu
ART. 42 Criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare, pentru uz general, nerestricţionat, a echipamentelor şi instalaţiilor refolosibile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu asigurã o dozã efectivã anualã de cel mult 10 æSv pentru persoanele din populaţie care utilizeazã echipamentele şi instalaţiile menţionate. ART. 43 În scenariile din evaluãrile de securitate radiologicã în care se analizeazã posibilitatea eliberãrii de sub regimul de autorizare a echipamentelor şi instalaţiilor refolosibile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu, în vederea utilizãrii nerestricţionate a acestora în activitãţi în care nu sunt implicate surse de radiaţii ionizante, trebuie investigate, dupã caz, urmãtoarele cãi relevante de expunere: a) expunerea datoratã iradierii externe generate de radiaţiile gama şi beta emise de materialul din care este alcãtuit echipamentul sau instalaţia; b) expunerea datoratã inhalãrii de pe suprafeţele echipamentului sau instalaţiei, în interior şi în exterior, a pulberilor neaderente care conţin emiţãtori alfa cu viaţã lungã; c) expunerea datoratã redistribuirii în interiorul construcţiilor a contaminãrii radioactive nefixate de pe suprafeţele echipamentului sau instalaţiei. ART. 44 (1) Echipamentele şi instalaţiile refolosibile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu pot fi eliberate de sub regimul de autorizare, pentru uz general, nerestricţionat, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele criterii: a) echipamentele şi instalaţiile refolosibile vor fi curãţate complet de orice urme de rocã rezidualã, minereu sau concentrate de uraniu, inclusiv totalitatea punctelor greu accesibile cum sunt: spaţiile înguste, trapele, coturile, îmbinãrile etc.; b) contaminarea superficialã fixatã a oricãrei suprafeţe a echipamentului sau instalaţiei sã nu genereze o activitate alfa totalã a elementelor radioactive naturale, mediatã pe 100 cmp, mai mare de 0,05 Bq/cmp; c) procedurile de mãsurare şi de mediere pe 100 cmp a activitãţii alfa totale, datã de contaminarea superficialã fixatã, se aprobã de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectãrii. (2) Echipamentele şi instalaţiile care dupã curãţare şi decontaminare nu îndeplinesc condiţiile de eliberare nerestricţionatã prevãzute la alin. (1) se vor dezmembra şi valorifica, dupã caz, conform prevederilor art. 1-5 sau, dacã nu îndeplinesc cerinţele prevãzute la art. 1-5, se vor depozita final într-un amplasament autorizat de Autoritate pentru dispunerea deşeurilor radioactive solide provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi/sau toriu.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
