Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
I. CADRUL GENERAL
În cadrul economiei naţionale se disting categorii de obiective de importanţã deosebitã, reglementate de legislaţia în vigoare, respectiv:
- obiective de importanţã deosebitã pentru apãrarea ţãrii;
- obiective de importanţã deosebitã pentru activitatea statului;
- obiective de importanţã deosebitã pentru economie.
Altã categorie de obiective de importanţã deosebitã pentru economie este cea a elementelor de infrastructurã criticã, ce urmeazã a fi stabilite la nivelul fiecãrui agent economic, cu luarea mãsurilor de protecţie cerute de lege, în baza criteriilor de selecţie prevãzute mai jos şi a ghidului de identificare a acestora.
Criteriile de selecţie a elementelor de infrastructurã criticã din economie definesc acele entitãţi economice funcţionale care oferã produse/bunuri şi servicii de utilitate publicã, vitale pentru societate, a cãror distrugere, degradare ori aducere în stare de nefuncţionalitate produce efecte negative majore asupra populaţiei, mediului şi securitãţii economice la nivel naţional sau zonal.
II. CRITERII DE SELECŢIE A ELEMENTELOR DE INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ DIN ECONOMIE
A. Elemente care prin nefuncţionalitate produc impact major asupra populaţiei şi economiei:
- elemente materiale: construcţii, echipamente, instalaţii, mijloace de transport;
- elemente organizaţionale: reţele şi sisteme de transport şi telecomunicaţii, sisteme energetice, de aprovizionare, de conducere;
- elemente informaţionale: date, informaţii, circuite, fluxuri, tehnici, proceduri cu caracter industrial.
B. Structuri vitale care, prin imposibilitatea agentului economic de a-şi exercita funcţiunile, provoacã discontinuitãţi:
- sisteme energetice de producere, transport, distribuţie;
- obiective şi instalaţii nucleare;
- sisteme informatice şi de telecomunicaţii;
- sisteme de extracţie, prelucrare, depozitare şi transport al petrolului, gazelor şi altor resurse de energie;
- sisteme majore de aprovizionare cu apã;
- valori şi utilitãţi publice de interes pentru economie, care asigurã susţinerea componentelor securitãţii naţionale.
C. Puncte critice în cadrul agenţilor economici, elemente care pot determina:
- disfuncţii;
- vulnerabilitãţi;
- factori de risc;
- ameninţãri;
- stãri de pericol;
- agresiuni.
D. Cauze de apariţie a unor situaţii de urgenţã asupra elementelor de infrastructurã economicã:
- incidente;
- accidente;
- acţiuni agresive ale unor entitãţi interne sau externe.
III. ELEMENTE DE INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ DIN ECONOMIE
A. Domeniul producţiei de apãrare
1. Depozite uzinale de: armament, muniţie şi tehnicã militarã, substanţe pirotehnice, explozivi, substanţe toxice periculoase sau cu dublã utilizare
2. Depozite-stoc pentru pulberi şi explozivi ale rezervei de mobilizare
3. Poligoane pentru încercarea muniţiilor, armamentului sau tehnicii militare
4. Capacitãţi de producţie pentru apãrare, definite conform legii
5. Secţii/staţii de încãrcãri pulberi şi substanţe pirotehnice pentru elemente de muniţie
6. Ateliere (laboratoare) de cercetare-proiectare pentru produse militare sau cu dublã utilizare
B. Domeniul producţiei industriale
1. Instalaţii pentru electroliza plumbului, cu capacitãţi de peste 30.000 t/an
2. Furnale cu volum peste 1.500 mc
3. Baterii de cocsificare cu capacitãţi de peste 40.000 t/an
4. Instalaţii producãtoare de substanţe chimice periculoase din domeniul chimie-petrochimie şi depozite pentru acestea
5. Convertizoare şi cuptoare electrice pentru elaborarea oţelului, cu o capacitate de peste 50 t/şarjã
C. Domeniul energie
1. Obiective energetice - staţii, linii, posturi -, a cãror indisponibilitate conduce la avarii de sistem
2. Staţii electrice şi posturi de transformare cu puteri instalate mai mari de 100 MVA
3. Staţii şi linii de evacuare a puterii instalate din centralele electrice de peste 800 MVA
4. Staţii şi posturi de transformare care alimenteazã:
- consumatori/echipamente/instalaţii la care întreruperea alimentãrii cu energie electricã peste o duratã criticã determinatã poate conduce la explozii, incendii, distrugeri sau accidente majore cu victime umane;
- servicii de trafic aerian, naval şi feroviar care asigurã siguranţa în circulaţie;
- sedii ale administraţiei publice centrale şi locale;
- unitãţi ale forţelor Sistemului naţional de apãrare.
5. Zone de siguranţã şi de protecţie energeticã
6. Culoare de trecere/funcţionare a magistralelor energetice
7. Obiective energetice care participã la operaţiuni specifice de reluare a activitãţilor întrerupte temporar şi de restaurare dupã evenimente deosebite - situaţii de urgenţã/managementul crizelor, calamitãţi, accidente etc.
8. Obiective energetice supuse unor cerinţe privind disponibilitatea, datorate unor condiţii speciale impuse de reglementãri internaţionale (staţii de interconexiune etc.)
9. Linii şi staţii electrice de alimentare a marilor aglomerãri urbane
10. Obiective energetice de alimentare a unor consumatori economici, care prin nefuncţionare pot produce efecte economice, sociale sau ecologice majore
11. Sedii ale dispeceratelor pentru conducerea Sistemului energetic naţional
12. Instalaţii de producere, stocare şi utilizare a hidrogenului necesar centralelor cu puteri instalate mai mari de 100 MW
13. Rezervoare de stocare a combustibililor lichizi, cu capacitãţi mai mari de 100 t
14. Rezervoare de stocare - depozite de reactivi chimici şi periculoşi: acid clorhidric, hidroxid de sodiu, hidrat de hidrozinã, cianuri etc., cu capacitãţi mai mari de 10 t
15. Staţii de reglare-mãsurare a gazelor naturale, de interes zonal sau naţional
16. Sala maşinilor, sala cazanelor, camera de comandã, dispecerate permanente pentru centrale termoelectrice cu puteri instalate mai mari de 100 MW
17. Staţii hidrotehnice de alimentare/distribuţie pentru centrale termoelectrice, care deservesc reactoare pentru fabricarea de apã grea (capacitãţi instalate mai mari de 50 MW)
18. Instalaţii de ardere - cazane cu capacitãţi mai mari de 400 t abur/orã
19. Rezervoare de presiune ridicatã pentru gaz lichefiat, gazolinã şi etan
20. Traversãri aeriene şi subtraversãri ale conductelor magistrale de transport de ţiţei, gazolinã şi etan
21. Centrale nuclearelectrice, indiferent de putere, cu utilitãţile aferente
22. Unitãţi producãtoare de combustibili nucleari, inclusiv apã grea, cu utilitãţile aferente, indiferent de cantitate
23. Staţii de expediţie pentru substanţe radioactive sau substanţe chimice periculoase
24. Baraje ce creeazã acumulãri cu volume de apã mai mari de 20 milioane mc
25. Conducte, galerii de aducţiune sau de fugã, care prin avariere descarcã debite mai mari de 100 mc/sec.
26. Centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 100 MW
27. Ecluze de navigaţie pe fluvii
28. Instalaţii specifice de producţie, rafinare petrol şi produse petrochimice
29. Staţii centrale (parcuri) de colectare, depozitare şi distribuţie a ţiţeiului, produselor petroliere, gazolinei, etanului, condensatului, amoniacului, metanolului, acrilonitrilului, oxidului de etilenã
30. Conducte pentru transportul ţiţeiului şi produselor petroliere de mare capacitate (mai mare de 100.000 t/lunã)
31. Platforme de foraj şi producţie, conducte marine şi submarine pentru transportul ţiţeiului şi gazelor
32. Rezervoare de depozitare a ţiţeiului, produselor petroliere, cu capacitãţi mai mari de 30.000 mc
33. Instalaţii petroliere de încãrcare-descãrcare cu capacitãţi de derulare cuprinse între 200 şi 1.000 t/orã
34. Staţii de reglare-mãsurare a debitului de gaze mai mare de 1.000.000 mc/zi
35. Depozite de înmagazinare subteranã a gazelor naturale, cu capacitãţi mai mari de 50 milioane mc
36. Depozite de primire, depozitare şi expediere a produselor petroliere pentru import, export şi tranzit
37. Capacitãţi de producţie (obiective) energetice prin care se deruleazã obligaţii ale statului român în relaţii economice cu alte state
38. Obiective prin care se vehiculeazã, în perioada sezonului rece, debite de gaze naturale mai mari de 10 milioane mc/zi din depozite subterane sau din alte surse
39. Obiective locale prin care se livreazã debite de gaze naturale incluse în cuantumul de consum al zonei acoperite de obiectiv, mai mari de 5 milioane mc/zi.
D. Domeniul resurselor minerale
1. Depozite pentru materiale explozive şi substanţe chimice periculoase
2. Staţii de aeraj general al minelor
3. Construcţii miniere speciale destinate accesului în subteran
4. Tunele pentru transport minier.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
