Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DISPOZITII GENERALE din 26 martie 2009  de aparare impotriva incendiilor la obiective de cult    Twitter Facebook
Cautare document

DISPOZITII GENERALE din 26 martie 2009 de aparare impotriva incendiilor la obiective de cult

EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 august 2009
DISPOZIŢII GENERALE din 26 martie 2009
de apãrare împotriva incendiilor la obiective de cult
EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
MINISTERUL CULTURII, CULTELOR ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 august 2009


CAP. I
Scop şi domeniu de aplicare

ART. 1
Dispoziţiile generale de apãrare împotriva incendiilor la obiective de cult, denumite în continuare dispoziţii generale, au ca scop prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a incendiilor, asigurarea condiţiilor pentru limitarea propagãrii şi dezvoltãrii acestora prin mãsuri tehnice şi organizatorice, protecţia utilizatorilor, a forţelor care acţioneazã la intervenţie şi a mediului împotriva efectelor incendiilor.
ART. 2
(1) Dispoziţiile generale se aplicã tuturor obiectivelor din cadrul cultelor religioase recunoscute în România, indiferent de activitatea desfãşuratã, destinaţia sau amplasarea construcţiilor aparţinând acestora sau aflate în folosinţã, ansamblurilor mãnãstireşti, centrelor ecumenice, lãcaşurilor de cult de toate tipurile, indiferent de locul unde funcţioneazã, spaţiilor de cazare pentru personalul propriu sau persoane din exterior, cãminelor de îngrijire şi cazare a persoanelor, muzeelor şi colecţiilor având caracter religios, depozitelor de obiecte de valoare sau de carte rarã, unitãţilor de învãţãmânt de toate nivelurile organizate, atelierelor de producţie de toate tipurile sau în care se desfãşoarã activitãţi de creaţie, posturilor de radio şi televiziune, fondului forestier şi agricol, anexelor gospodãreşti sau spaţiilor de garare a autovehiculelor, precum şi celorlalte tipuri de activitãţi sau construcţii specifice.
(2) Prezentele dispoziţii completeazã cu prevederi specifice <>Normele generale de apãrare împotriva incendiilor, aprobate prin <>Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007 , şi reglementãrile tehnice din domeniul apãrãrii împotriva incendiilor aplicabile exploatãrii construcţiilor şi instalaţiilor în toate spaţiile obiectivelor de cult.
ART. 3
(1) Prezentele dispoziţii generale sunt aplicabile şi obiectivelor de cult care funcţioneazã în cadrul unitãţilor structurilor din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, din sistemul penitenciar, din unitãţi sanitare ori din cadrul altor categorii de obiective.
(2) La obiectivele de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute în România, care îşi desfãşoarã activitatea în strãinãtate, prezentele dispoziţii au caracter de recomandare.

CAP. II
Organizarea şi desfãşurarea activitãţii de apãrare împotriva incendiilor

ART. 4
(1) Şefii cultelor religioase recunoscute conform legii asigurã, prin structurile de organizare centralã din subordine, îndeplinirea urmãtoarelor obligaţii:
a) urmãresc, cu prilejul activitãţilor de control care se desfãşoarã la obiectivele de cult din teritoriu, pãstrarea în siguranţã a bunurilor imobile şi mobile care constituie patrimoniul cultului, inclusiv din punctul de vedere al apãrãrii împotriva incendiilor, precum şi protecţia utilizatorilor, potrivit prezentelor dispoziţii generale;
b) asigurã condiţii pentru difuzarea prezentelor dispoziţii generale cãtre toate obiectivele de cult din teritoriu;
c) asigurã participarea personalului cu atribuţii în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor la instruiri de specialitate sau la programe de pregãtire ce se organizeazã la nivelul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, al altor instituţii de specialitate ori în centre de formare autorizate, potrivit legii;
d) asigurã resursele financiare necesare activitãţilor de apãrare împotriva incendiilor, inclusiv pentru soluţionarea neregulilor constatate la obiectivele de cult, de cãtre personalul propriu desemnat ori de cãtre inspectorii de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţã judeţene şi al municipiului Bucureşti;
e) analizeazã, anual sau ori de câte ori situaţia o impune, eficienţa activitãţilor de apãrare împotriva incendiilor la obiectivele de cult şi incendiile produse, stabilind mãsuri concrete pentru îmbunãtãţirea în perspectivã a acestei activitãţi.
(2) Îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin lege în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, precum şi a celor prevãzute la alin. (1) se asigurã prin personalul de specialitate numit la nivelul structurilor de organizare centralã şi localã ale cultului pe care îl reprezintã.
ART. 5
Persoanele cu atribuţii de conducere de la nivelul structurilor de organizare locale ori regionale ale cultelor religioase recunoscute, conform legii, conducãtorii de eparhii, ceilalţi ierarhi, precum şi asimilaţii au urmãtoarele obligaţii principale:
a) desemneazã personalul cu atribuţii de organizare, îndrumare şi control pentru pãstrarea în siguranţã a bunurilor imobile şi mobile, inclusiv din punctul de vedere al apãrãrii împotriva incendiilor, precum şi protecţia utilizatorilor, prin urmãrirea respectãrii prezentelor dispoziţii generale;
b) desemneazã şi comunicã structurilor de organizare centralã ale cultului persoanele din cadrul obiectivelor de cult ce funcţioneazã în zona de competenţã propuse sã participe la instruirile de specialitate sau la programele de pregãtire ori de formare profesionalã ce se organizeazã la nivelul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, al altor instituţii de specialitate ori în centre de formare autorizate, potrivit legii;
c) asigurã condiţii pentru soluţionarea neregulilor din punctul de vedere al apãrãrii împotriva incendiilor constatate la obiectivele de cult, de cãtre personalul propriu desemnat ori de cãtre inspectorii de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţã judeţene şi al municipiului Bucureşti;
d) furnizeazã, ierarhic, cãtre structurile de organizare centralã ale cultului, datele şi informaţiile necesare în vederea analizãrii anuale a activitãţii de apãrare împotriva incendiilor la obiectivele de cult şi privind incendiile produse în obiectivele de cult din competenţã.
ART. 6
Personalul clerical şi cel asimilat al cultelor recunoscute, care are atribuţii de conducere la nivelul obiectivelor de cult, denumit în continuare persoanã cu atribuţii de conducere, are urmãtoarele obligaţii principale:
a) stabileşte, prin dispoziţii scrise, responsabilitãţile privind apãrarea împotriva incendiilor în entitatea pe care o reprezintã;
b) actualizeazã dispoziţiile prevãzute la lit. a) ori de câte ori este cazul şi le aduce la cunoştinţa întregului personal, utilizatorilor, precum şi altor persoane îndreptãţit interesate, în pãrţile ce îi privesc;
c) asigurã, potrivit prezentelor dispoziţii generale, întocmirea instrucţiunilor de apãrare împotriva incendiilor proprii obiectivului de cult şi stabileşte atribuţiile ce revin întregului personal pe locurile de muncã, care desfãşoarã activitãţi permanent, ocazional sau cu caracter sezonier;
d) desemneazã o persoanã cu responsabilitãţi în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, la nivelul obiectivului de cult;
e) permite desfãşurarea activitãţilor de muzeografie în cadrul obiectivului de cult numai de cãtre personalul care deţine competenţa necesarã, obţinutã în urma absolvirii unui program de formare profesionalã în ocupaţii definite pe baza standardelor ocupaţionale din acest domeniu;
f) stabileşte planurile cuprinzând ordinea şi prioritãţile care trebuie avute în vedere la salvarea bunurilor/exponatelor de valoare din lãcaşurile de cult, muzee, depozite, biblioteci, arhive, ateliere de restaurare-conservare, precum şi altele similare, în situaţia producerii unor incendii; planurile au caracter confidenţial, dupã caz, şi se aduc la cunoştinţã exclusiv persoanelor cu atribuţii privind punerea acestora în practicã în caz de incendiu;
g) permite, în condiţiile legii, executarea controalelor de prevenire la nivelul obiectivelor de cult, de cãtre inspectorii de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţã judeţene şi al municipiului Bucureşti, prezintã documentele necesare şi furnizeazã informaţiile de interes solicitate;
h) aduce la cunoştinţa populaţiei, cu prilejul manifestãrilor religioase ce presupun mare afluenţã de participanţi, regulile şi mãsurile ce trebuie respectate în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, specifice comunitãţii locale.
ART. 7
Persoanele care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul obiectivelor de cult au urmãtoarele obligaţii principale:
a) sã participe la activitãţile de pregãtire teoreticã şi practicã în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, organizate la nivelul obiectivului de cult;
b) sã cunoascã şi sã respecte regulile şi mãsurile de apãrare împotriva incendiilor specifice tuturor activitãţilor pe care le desfãşoarã în obiectivul de cult, care le-au fost aduse la cunoştinţã sub orice formã de cãtre cei în drept;
c) sã aducã la cunoştinţa persoanei cu atribuţii de conducere orice defecţiune tehnicã ori altã situaţie care poate constitui pericol de incendiu;
d) sã acţioneze, în cazul producerii unui incendiu, potrivit procedurilor stabilite la locul de desfãşurare a activitãţii, pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi stingerea operativã a acestuia.
ART. 8
La solicitarea persoanelor menţionate la art. 4, 5 şi 6, autoritãţile administraţiei publice locale sprijinã asigurarea soluţionãrii unor probleme prilejuite de organizarea manifestãrilor religioase care presupun mare afluenţã de persoane, cum ar fi amenajarea locurilor de parcare, mãsurile de pazã, puncte de prim ajutor, distribuirea apei potabile, dirijarea circulaţiei ori alte necesitãţi justificate, pentru desfãşurarea acestora în condiţii de siguranţã.
ART. 9
(1) Dispoziţiile scrise menţionate la art. 6 lit. a), cuprinzând responsabilitãţile şi modul de organizare pentru apãrarea împotriva incendiilor, se întocmesc la:
a) obiectivele de cult în cadrul cãrora îşi desfãşoarã activitatea permanent, 24 de ore pe zi, un numãr de 5 sau mai mult de 5 persoane, în afara persoanei cu atribuţii de conducere;
b) obiectivele de cult înscrise în Lista patrimoniului mondial ori care sunt încadrate în categoria monumentelor istorice din grupa A - monumente istorice de valoare naţionalã şi universalã sau din grupa B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local, indiferent de numãrul de persoane care îşi desfãşoarã activitatea şi programul stabilit.
(2) Prin dispoziţiile scrise se stabilesc urmãtoarele:
a) responsabilitãţile personalului pe linia apãrãrii împotriva incendiilor, ceea ce presupune organizarea controlului intern de prevenire a incendiilor, realizarea practicã a sistemului operativ, permanent, de observare, alarmare, anunţare a incendiului de cãtre personalul propriu şi serviciile profesioniste sau voluntare pentru situaţii de urgenţã, de intervenţie, precum şi de alertare a forţelor ce intervin în cazul producerii unui asemenea eveniment;
b) reglementarea executãrii lucrãrilor cu foc deschis şi a fumatului;
c) stabilirea locurilor/spaţiilor cu pericol de incendiu din cadrul obiectivului;
d) organizarea instruirii personalului, inclusiv având în vedere categoria specificã de vizitatori şi de persoane din afara obiectivului, când acestea stau în obiectiv mai mult de 24 de ore;
e) înştiinţarea vizitatorilor care stau mai puţin de 24 de ore în obiectiv asupra unor reguli specifice privind comportamentul preventiv în caz de incendiu.
(3) La unitãţile de cult care nu se încadreazã în prevederile alin. (1), documentele de apãrare împotriva incendiilor se întocmesc de cãtre persoana cu atribuţii de conducere şi se referã la:
a) stabilirea modului de organizare propriu şi a responsabilitãţilor personalului pe linia apãrãrii împotriva incendiilor privind modalitãţile de observare, alarmare, anunţare a producerii incendiului de cãtre personalul propriu şi serviciile profesioniste sau voluntare pentru situaţii de urgenţã, de intervenţie, precum şi de alertare a forţelor ce intervin în cazul producerii unui asemenea eveniment, stabilirea modului de evacuare a persoanelor adecvat categoriilor de utilizatori, precum personal propriu, persoane din afara unitãţii ori care nu se pot evacua singure, salvarea bunurilor şi a valorilor în ordinea importanţei şi adãpostirea acestora la locuri sigure;
b) instruirea privind executarea lucrãrilor cu foc deschis şi a fumatului;
c) organizarea instruirii personalului, inclusiv pentru categoria specificã de vizitatori şi persoane din afara obiectivului, când acestea stau în obiectiv mai mult de 24 de ore;
d) prezentarea, pentru vizitatorii care stau în obiectiv mai puţin de 24 de ore, a unor reguli specifice obiectivului care sã vizeze comportamentul preventiv.
ART. 10
(1) Instrucţiunile de apãrare împotriva incendiilor proprii obiectivului de cult reprezintã setul de reguli şi mãsuri pe segmentul apãrãrii împotriva incendiilor care definesc concret ansamblul tuturor activitãţilor ce se desfãşoarã în entitate.
(2) Instrucţiunile de apãrare împotriva incendiilor se elaboreazã în situaţia în care la nivelul obiectivului de cult se desfãşoarã şi o altã activitate din categoria celor enumerate la art. 2 alin. (1), în afarã de cea specificã desfãşuratã în lãcaşul de cult.
(3) Instrucţiunile se întocmesc explicit, utilizând un limbaj adecvat persoanelor care trebuie sã le cunoascã şi sã le aplice, şi se referã strict la domeniul/domeniile de activitate, tipul/tipurile de construcţii utilizate ori deţinute sub orice formã, categoriile de utilizatori şi alte condiţii specifice, conţinând referiri inclusiv la amplasarea obiectivelor, sursele de apã naturale, valorile pãstrate în construcţii, precum şi concluziile din evenimente produse anterior în cadrul acestor categorii de clãdiri.
(4) La întocmirea instrucţiunilor se au în vedere urmãtoarele cerinţe minimale:
a) includerea regulilor de prevenire a incendiilor şi enumerarea mijloacelor de apãrare împotriva incendiilor din dotarea sau echiparea construcţiilor;
b) stipularea modalitãţilor practice în vederea evacuãrii utilizatorilor;
c) prevederea modalitãţilor de salvare a obiectelor de valoare, în ordinea valorii şi importanţei lor, şi asigurarea adãpostirii şi pazei acestora, cu menţiunea necesitãţii pãstrãrii confidenţialitãţii datelor;
d) cuprinderea modalitãţilor de intervenţie adecvate pentru stingerea incendiului, în vederea reducerii pierderilor, necesare personalului de intervenţie propriu şi extern din unitatea de cult;
e) colaborarea cu serviciile profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţã, precum şi cu personalul din structurile teritoriale cu atribuţii în domeniul culturii, cultelor şi patrimoniului cultural naţional privind intervenţia în cazul producerii de incendii.
ART. 11
Persoana sau persoanele cu responsabilitãţi în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, desemnatã(e) potrivit art. 4 alin. (2) şi art. 6 lit. d), are(au) urmãtoarele sarcini principale:
a) organizeazã, controleazã şi îndrumã activitatea de apãrare împotriva incendiilor;
b) elaboreazã procedurile menţionate la art. 7 lit. d) conform cãrora personalul trebuie sã acţioneze în cazul producerii unui incendiu la locul de desfãşurare a activitãţii, în vederea salvãrii persoanelor şi bunurilor şi a stingerii operative a acestuia;
c) comunicã operativ persoanei cu atribuţii de conducere orice situaţie de pericol potenţial de incendiu care se manifestã la nivelul obiectivului de cult;
d) urmãreşte/urmãresc permanent stadiul de realizare a mãsurilor de apãrare împotriva incendiilor stabilite în baza controalelor întreprinse de cãtre autoritãţile abilitate, potrivit legii;
e) asigurã întocmirea planurilor de protecţie împotriva incendiilor, respectiv pentru evacuarea persoanelor şi a bunurilor, de depozitare şi de intervenţie şi verificã periodic nivelul de cunoaştere a acestor planuri de cãtre personalul care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul obiectivului de cult;
f) stabileşte/stabilesc necesarul de mijloace tehnice de apãrare împotriva incendiilor şi propune/propun persoanei cu atribuţii de conducere alocarea de resurse financiare atât în vederea procurãrii acestor mijloace, cât şi pentru menţinerea funcţionalitãţii celor existente;
g) asigurã instruirea periodicã a personalului propriu şi sprijinã instruirea, în pãrţile ce le privesc, a persoanelor din categoria specificã a vizitatorilor şi a persoanelor din afara unitãţii privind cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor, regulilor şi mãsurilor de apãrare împotriva incendiilor specifice exploatãrii obiectivelor de cult, inclusiv în ceea ce priveşte manifestãrile ce prilejuiesc mari afluenţe de persoane, precum şi marile sãrbãtori religioase;
h) colaboreazã permanent cu structurile teritoriale cu atribuţii în domeniul culturii, cultelor şi patrimoniului cultural naţional, precum şi cu serviciile pentru situaţii de urgenţã, pentru organizarea cu regularitate de exerciţii de evacuare, salvare şi stingere a incendiilor corelat particularitãţilor obiectivului;
i) urmãreşte/urmãresc, cu prilejul instruirilor, aplicaţiilor, exerciţiilor, precum şi al stingerii incendiilor, modul de intervenţie, respectarea ordinii şi prioritãţilor la salvarea bunurilor/ exponatelor de valoare din lãcaşurile de cult, muzee, depozite, biblioteci, arhive, ateliere de restaurare-conservare, precum şi altele similare, stabilite de persoanele cu atribuţii de conducere.
ART. 12
În cazul producerii unui incendiu, personalul care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul obiectivelor de cult acţioneazã de urgenţã pentru:
a) evacuarea tuturor utilizatorilor clãdirii, precum şi a bunurilor importante adãpostite, în ordinea stabilitã conform art. 10 alin. (4) lit. c);
b) anunţarea incendiului la numãrul de apel unic 112;
c) stingerea incendiului cu mijloacele de primã intervenţie.

CAP. III
Reguli şi mãsuri specifice de prevenire a incendiilor la exploatarea construcţiilor şi spaţiilor aferente obiectivelor de cult

SECŢIUNEA 1
Categorii de construcţii, spaţii şi amenajãri

ART. 13
Într-un obiectiv de cult, ansamblu mãnãstiresc, centru ecumenic ori altul similar pot exista urmãtoarele categorii de construcţii, spaţii şi amenajãri cu pericole ori riscuri potenţiale de incendiu şi pot fi administrate urmãtoarele categorii de terenuri:
a) lãcaşuri de cult;
b) colecţii muzeale având caracter religios şi ateliere de restaurare a obiectelor muzeale;
c) biblioteci, sãli de lecturã, depozite de valori şi carte rarã/veche şi arhive;
d) spaţii de cazare pentru personalul propriu, inclusiv din unitãţile de învãţãmânt care funcţioneazã în cadrul obiectivelor de cult;
e) spaţii de cazare pentru persoane din exterior;
f) spaţii destinate îngrijirii şi cazãrii persoanelor vârstnice;
g) spaţii destinate îngrijirii sãnãtãţii;
h) spaţii destinate preparãrii şi servirii mesei;
i) spaţii în care se desfãşoarã activitãţi de învãţãmânt;
j) ateliere de producţie de diverse tipuri sau în care se desfãşoarã activitãţi de creaţie, de picturã şi tipãrituri;
k) spaţii destinate procesului de panificaţie;
l) spaţii pentru fabricarea lumânãrilor;
m) spaţii comerciale;
n) posturi şi studiouri de radio şi televiziune;
o) centrale termice;
p) spaţii de garare a autovehiculelor;
q) depozite de combustibili lichizi ori solizi;
r) fond forestier, pomicol, viticol, apicol, agricol şi anexe gospodãreşti;
s) adãposturi de animale şi depozite de furaje;
t) clãdiri/spaţii cu destinaţii administrative;
u) depozite şi magazii;
v) amenajãri temporare.

SECŢIUNEA a 2-a
Obiective în care se desfãşoarã activitãţi ce presupun prezenţa publicului

ART. 14
La utilizarea lãcaşurilor de cult se asigurã respectarea urmãtoarelor mãsuri:
a) menţinerea uşilor de pe cãile de acces şi evacuare în poziţie deschis, în mod obligatoriu, pe timpul slujbelor religioase cu public numeros; în condiţiile unui numãr foarte mare de participanţi se recomandã organizarea slujbelor religioase în aer liber;
b) parcarea autoturismelor persoanelor care participã la slujbele religioase cu public numeros, a atelajelor, autocarelor şi microbuzelor se face astfel încât sã nu se blocheze cãile de acces pentru autospecialele de intervenţie ale serviciilor pentru situaţii de urgenţã la un eventual incendiu;
c) asigurarea supravegherii sobelor şi a celorlalte mijloace de încãlzire cu/fãrã acumulare de cãldurã, din construcţii, pe tot timpul funcţionãrii şi întreruperea alimentãrii acestora înainte de începerea slujbelor religioase;
d) amplasarea mijloacelor de încãlzire la distanţe de siguranţã faţã de elementele de construcţie, decorurile sau mobilierul combustibile;
e) asigurarea întreţinerii corespunzãtoare şi verificãrii periodice a instalaţiilor electrice, a sistemelor de încãlzire utilizate, a aparatelor de preparat şi încãlzit hranã şi a coşurilor de fum, precum şi remedierea tuturor defecţiunilor constatate la acestea, de cãtre personal autorizat;
f) amenajarea de locuri speciale pentru depunerea lumânãrilor aprinse, realizate din materiale incombustibile, respectiv având clasã de reacţie la foc minim A2, precum beton, cãrãmidã, metal ori altele similare, în exteriorul lãcaşului de cult şi la distanţe de siguranţã faţã de construcţii, parcãri, vegetaţie, arbori şi materiale combustibile; lumânãrile aprinse se introduc în tãvi metalice umplute cu nisip sau cu apã, iar arderea acestora se supravegheazã permanent;
g) evacuarea pe timpul desfãşurãrii slujbelor religioase cu public numeros din interiorul lãcaşului de cult a covoarelor, mochetelor, scaunelor şi bãncilor nefixate de pardosealã şi care pot îngreuna evacuarea persoanelor în caz de incendiu, cu excepţia celor care constituie obiecte de cult sau care se utilizeazã potrivit tradiţiei ori ritualurilor religioase;
h) amenajarea de arhive în lãcaşurile de cult se face cu asigurarea mãsurilor de protecţie corespunzãtoare în vederea limitãrii propagãrii incendiilor;
i) interzicerea amenajãrii de arhive, precum şi depozitarea materialelor, registrelor, cãrţilor, albumelor, lumânãrilor, icoanelor, coroanelor, jerbelor în poduri, turnuri, balcoane, subsoluri, spaţii comerciale ori pe circulaţiile interioare şi scãrile din lãcaşurile de cult;
j) persoanele care exercitã funcţia de preot sau orice altã funcţie care presupune exercitarea atribuţiilor de preot recomandã participanţilor la activitãţile de cult specifice sau la slujbele religioase mãsuri principale pentru apãrarea vieţii şi bunurilor împotriva incendiilor;
k) la efectuarea de amenajãri temporare ce se utilizeazã la desfãşurarea manifestãrilor religioase cu public numeros se are în vedere neafectarea posibilitãţilor de evacuare a persoanelor şi amplasarea acestora la distanţe de siguranţã de construcţii;
l) la terminarea programului de lucru se asigurã, de cãtre persoana cu responsabilitãţi în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, controlul vizual al spaţiilor, pentru a fi eliminate cauzele potenţiale de incendiu ce pot fi datorate activitãţilor care s-au desfãşurat;
m) la terminarea activitãţilor de cult specifice sau a slujbelor religioase, instalaţia electricã din aceste spaţii se deconecteazã de la sursele de alimentare, cu excepţia iluminatului de siguranţã şi a circuitelor care alimenteazã sistemele şi instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor şi de protecţie contra efracţiei.
ART. 15
În sãlile de expunere a colecţiilor muzeale având caracter religios, în atelierele de restaurare a obiectelor muzeale, precum şi la activitãţile de muzeografie se asigurã respectarea urmãtoarelor mãsuri:
a) instalaţiile electrice pentru iluminatul obiectelor expuse în vitrine, pe panouri ori pe postamente se realizeazã şi se menţin în exploatare conform prevederilor normativelor tehnice de specialitate şi proiectului de execuţie;
b) standurile cu exponate se amplaseazã şi se realizeazã în aşa fel încât cãile de evacuare şi de circulaţie destinate publicului sã fie permanent libere;
c) se evitã gruparea de obiecte foarte valoroase într-o singurã încãpere sau zonã a construcţiei, cu excepţia situaţiilor în care se asigurã supravegherea permanentã cu personal sau protejarea spaţiilor respective cu sisteme automate de detectare, semnalizare ori de stingere a incendiului;
d) circuitul vizitatorilor se marcheazã obligatoriu cu indicatoare corespunzãtoare de tipul sãgeţilor, începând cu uşa de intrare în sãlile de expunere pânã la ieşirea din acestea, iar circulaţia vizitatorilor se face într-un singur sens, sub supravegherea personalului de specialitate instruit în acest scop;
e) se întocmesc şi se afişeazã planurile de evacuare a vizitatorilor;
f) exponatele se evacueazã, în caz de incendiu, potrivit planurilor stabilite la art. 6 lit. f), în ordinea valorii şi importanţei acestora, cu precizarea locurilor de depozitare, a personalului destinat pazei, supravegherii, manipulãrii, transportãrii, precum şi a mijloacelor tehnice necesare; pentru obiectele voluminoase ce nu se pot evacua se prevãd prelate care, în caz de incendiu, se umezesc cu apã înainte de aşezarea lor pe obiectele ce urmeazã a fi protejate de acţiunea focului;
g) se interzice accesul publicului pentru vizitarea sãlilor de expunere pe durata efectuãrii lucrãrilor de reamenajare a acestora;
h) gestionarea, supravegherea, conservarea, restaurarea, punerea în valoare a exponatelor, precum şi activitãţile de muzeografie se realizeazã de cãtre personalul care deţine aceste competenţe, obţinute în urma absolvirii unui program de formare profesionalã în ocupaţiile definite pe baza standardelor ocupaţionale din acest domeniu; pot presta aceste categorii de activitãţi şi persoanele din statele membre ale Uniunii Europene sau din cele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (EFTA) - pãrţi ale înţelegerii privind Zona Economicã Europeanã, care au obţinut recunoaşterea calificãrii pentru exercitarea ocupaţiilor respective;
i) se interzice utilizarea pentru încãlzire a sobelor metalice sau a altor sisteme de încãlzire cu flacãrã, fãrã acumulare de cãldurã, neomologate sau care prezintã suprafeţe incandescente;
j) instalarea stelajelor şi a vitrinelor pe care sunt expuse ţesãturi, tapiserii, costume, cusãturi şi alte materiale textile, precum şi amplasarea exponatelor din materiale combustibile se face la distanţã de cel puţin 1,00 m faţã de elementele instalaţiilor de încãlzire centralã şi sobele cu acumulare de cãldurã;
k) cãrţile, documentele prevãzute cu sigilii de cearã, cele scrise pe diverse pergamente, veşmintele, precum şi alte obiecte similare se expun în vitrine având sisteme de iluminat electric din exterior, vitrinele fiind amplasate la distanţe de siguranţã stabilite conform normelor de conservare faţã de sursele de cãldurã din vecinãtate;
l) se interzice efectuarea lucrãrilor de reproducere a textelor, facsimilelor, sigiliilor în sãlile de expunere ale muzeului, aceste lucrãri fiind permise numai în încãperi separate, amenajate adecvat cerinţelor reglementãrilor tehnice specifice, prevãzute cu instalaţii electrice corespunzãtoare şi dotate cu mobilierul necesar, de tipul meselor îmbrãcate cu tablã şi al dulapurilor metalice pentru pãstrarea substanţelor inflamabile sau toxice;
m) la efectuarea operaţiunilor de curãţare a pardoselilor din materiale combustibile, a duşumelei, parchetului şi a altora similare cu lichide inflamabile şi/sau cearã se întrerupe focul în sobe şi se aerisesc încãperile, pânã la evacuarea totalã a gazelor şi uscarea pardoselii;
n) se interzice curãţarea costumelor, stofelor, pielãriei cu substanţe inflamabile, în interiorul sãlilor de expunere;
o) în interiorul atelierelor de restaurare se pãstreazã numai obiectele care sunt în faza de restaurare efectivã, evitând aglomerarea cu materiale care nu sunt strict necesare; vopselele şi soluţiile inflamabile se pãstreazã în cantitãţi cât mai mici, care sã nu depãşeascã necesarul pentru o zi de lucru;
p) în spaţiul atelierelor de restaurare se menţine permanent o curãţenie desãvârşitã, înlãturându-se cu ritmicitate toate deşeurile şi scamele care pot iniţia incendii, iar fiarele de cãlcat se ţin pe suporturi din materiale având clasã de reacţie la foc minim A2, atât în timpul folosirii, cât şi dupã scoaterea acestora din prizã;
q) curãţarea obiectelor-exponat din materiale textile cu substanţe inflamabile precum neofalinã, benzinã ori altele similare este admisã doar în încãperi în care nu existã surse de foc deschis, asigurându-se aerisirea completã a încãperilor, iar lichidele folosite se introduc numai în cantitãţile necesare pentru o zi de lucru;
r) cârpele îmbibate cu uleiuri, vopsele, lacuri, diluanţi sau cu alte substanţe inflamabile, folosite la curãţarea obiectelor-exponat, a pensulelor ori a altor instrumente de lucru, se strâng în cutii metalice închise care se evacueazã la locuri sigure dupã terminarea zilei de lucru;
s) substanţele inflamabile sau toxice destinate activitãţilor de conservare şi restaurare se pãstreazã/depoziteazã în încãperi separate faţã de atelierele de restaurare, cu respectarea cerinţelor impuse prin fişele tehnice ale produselor respective;
t) la terminarea programului de lucru se asigurã, de cãtre persoana cu responsabilitãţi în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, controlul vizual al spaţiilor, pentru a fi eliminate cauzele potenţiale de incendiu ce pot fi datorate activitãţilor care s-au desfãşurat, cum ar fi deşeuri din hârtie, carton, textile, lemn şi alte materiale combustibile;
u) la terminarea programului de lucru, instalaţia electricã din aceste spaţii se deconecteazã de la sursele de alimentare, cu excepţia iluminatului de siguranţã şi a circuitelor care alimenteazã sistemele şi instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor şi de protecţie contra efracţiei.
ART. 16
La biblioteci, sãli de lecturã, depozite de valori şi carte rarã/veche şi arhive se asigurã respectarea urmãtoarelor mãsuri:
a) cãrţile, cataloagele, manuscrisele, fişele, precum şi documentele aflate pe suport electronic se depoziteazã în rafturi sau, dupã caz, în stive confecţionate din materiale având clasã de reacţie la foc minim A2 sau din lemn ignifugat ori protejat prin metode similare, în încãperi cu parametrii de mediu şi nivel de performanţã adecvate, astfel încât sã fie ferite de foc;
b) între rafturile sau stivele de depozitare se asigurã spaţii libere suficiente pentru accesul şi evacuarea operativã în caz de necesitate;
c) în situaţia deţinerii unor exemplare şi/sau colecţii cu valoare deosebitã, unicate, cãrţi rare, cãrţi de patrimoniu, monede, bancnote, precum şi a altor valori, se asigurã mãsuri speciale de protecţie, potrivit reglementãrilor tehnice, iar în caz de incendiu se are în vedere salvarea lor cu prioritate;
d) pentru protecţia bunurilor de valoare, bibliotecile, depozitele de valori şi carte rarã/veche şi arhivele se echipeazã cu sistemele, instalaţiile şi mijloacele tehnice corespunzãtoare de apãrare împotriva incendiilor, potrivit prezentelor dispoziţii generale şi reglementãrilor tehnice, care se menţin în stare de funcţionare pe toatã durata exploatãrii construcţiilor;
e) sistemul de încãlzire este de tip central, instalaţia electricã îngropatã, iar corpurile de iluminat şi tablourile electrice etanşe;
f) încãperile folosite în scopul pãstrãrii şi depozitãrii valorilor şi cãrţilor rare/vechi se separã faţã de restul construcţiei prin pereţi rezistenţi la foc REI 180 şi planşee rezistente la foc REI 120, iar protecţia golurilor se realizeazã cu uşi rezistente la foc prevãzute cu dispozitive de închidere automatã sau de autoînchidere, tip EI-120-C, care se menţin în stare permanentã de funcţionare;
g) în situaţia în care încãperile folosite în scopul pãstrãrii şi depozitãrii valorilor şi cãrţilor rare/vechi sunt amplasate în construcţii încadrate în categoria monumentelor istorice, prevederile menţionate la lit. f) au caracter de recomandare, urmând a fi luate, de la caz la caz, numai mãsuri alternative de îmbunãtãţire a securitãţii la incendiu posibil de realizat, fãrã afectarea caracterului monumentului;
h) se interzice depozitarea valorilor, a obiectelor muzeale şi a documentelor în clãdiri şi în încãperi situate în apropierea atelierelor de prelucrare a materialelor combustibile, a locurilor unde se lucreazã cu foc deschis sau a depozitelor cu substanţe combustibile lichide;
i) pentru sistemele de încãlzire şi iluminat electric se asigurã respectarea mãsurilor prevãzute la art. 15, acordându-se atenţie deosebitã menţinerii temperaturii în raport cu indicii de conservare specifici obiectelor muzeale;
j) prin amplasarea rafturilor în biblioteci, depozite de valori şi arhive se asigurã culoarele de acces, circulaţie şi intervenţie necesare, care în permanenţã trebuie sã fie libere, interzicându-se cu desãvârşire aglomerarea obiectelor şi a documentelor în rafturi sau aglomerarea de rafturi în depozite;
k) în interiorul depozitelor de valori sunt interzise cu desãvârşire fumatul şi folosirea focului deschis, a lumânãrilor, a lãmpilor cu petrol sau gaz, a candelelor şi a altor dispozitive similare, precum şi pãstrarea lichidelor inflamabile;
l) la depozitele de valori se asigurã cel puţin douã cãi de acces spre exterior, pentru evacuarea în siguranţã a persoanelor şi a materialelor adãpostite, iar în cazul pãstrãrii fondului şi colecţiilor de carte se utilizeazã rafturi confecţionate din materiale având clasã de reacţie la foc minim A2 sau din lemn ignifugat ori protejat prin metode similare, cu spaţii suficiente de acces atât între rafturi, cât şi între rafturi şi pereţi;
m) în subsoluri, poduri, precum şi în încãperi situate mai sus de nivelul parterului nu este admisã amplasarea depozitelor de valori, decât dacã sunt prevãzute astfel de spaţii prin proiect, cu amenajarea corespunzãtoare;
n) se interzice accesul persoanelor neautorizate;
o) în sãlile de lecturã se interzic fumatul, utilizarea mijloacelor de iluminat cu flacãrã şi a focului deschis, iar accesul persoanelor se limiteazã numeric, pentru evitarea suprglomerãrii; elementele de mobilier aferente, precum mese şi scaune, se amplaseazã menţinând funcţionale cãile de circulaţie interioare, pentru a nu fi afectatã evacuarea persoanelor în caz de incendiu;
p) la terminarea programului de lucru se asigurã, de cãtre persoana cu responsabilitãţi în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, controlul vizual al spaţiilor, pentru a fi eliminate cauzele potenţiale de incendiu ce pot fi datorate activitãţilor care s-au desfãşurat, cum ar fi deşeuri din hârtie, carton, textile, lemn şi alte materiale combustibile;
q) la terminarea programului de lucru, instalaţia electricã din aceste spaţii se deconecteazã de la sursele de alimentare, cu excepţia iluminatului de siguranţã şi a circuitelor care alimenteazã sistemele şi instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor şi de protecţie contra efracţiei.
ART. 17
La spaţiile de cazare pentru personalul propriu, inclusiv din unitãţile de învãţãmânt care funcţioneazã în cadrul obiectivelor de cult sau pentru persoane din exterior, amplasate în construcţii tip chilii, în case de oaspeţi, în cãmine sau în altele similare se asigurã respectarea urmãtoarelor mãsuri:
a) se menţine în permanenţã practicabilitatea cãilor de evacuare a persoanelor şi a celor de acces pentru forţele de intervenţie;
b) se interzice blocarea cãilor de evacuare din construcţii sau reducerea gabaritelor acestora prin depozitarea de materiale, elemente de mobilier, obiecte electrocasnice, aranjamente florale, combustibili solizi, recipiente având combustibili lichizi ori altele similare, precum şi prin parcarea în mod necorespunzãtor a mijloacelor de transport şi a autoturismelor în imediata vecinãtate a ieşirilor spre exterior;
c) se interzic amplasarea pe cãile de evacuare a uşilor false, a oglinzilor, a draperiilor şi a altor decoruri ori elemente similare care pot deruta persoanele care se evacueazã în cazul producerii unui incendiu, precum şi amenajarea de boxe pentru depozitarea materialelor, alimentelor, combustibililor ori cu alte destinaţii sub rampele de scãri;
d) în cazul amplasãrii, pe scãrile de pe cãile de evacuare, a unor traverse ori covoare, acestea se fixeazã pe fiecare treaptã cu baghete metalice ori cu alte elemente specifice, astfel încât sã se excludã posibilitatea de împiedicare a persoanelor pe timpul evacuãrii, în cazul producerii unui incendiu;
e) în scopul asigurãrii condiţiilor pentru evacuarea persoanelor din asemenea spaţii, se marcheazã clar şi vizibil şi se ilumineazã, pe întreaga duratã a întunericului, cãile de evacuare, iar uşile amplasate pe acestea se prevãd cu sensul de deschidere spre exterior şi se menţin în permanenţã descuiate;
f) sunt obligatorii asigurarea alarmãrii şi anunţãrii, în caz de incendiu, a persoanelor cazate, cu mijloace adecvate tipului de utilizatori şi dinainte stabilite şi cunoscute de cãtre aceştia, astfel încât sã nu se producã panicã, precum şi menţinerea permanentã a funcţionalitãţii iluminatului de siguranţã;
g) personalul obiectivului este instruit de cãtre persoana cu responsabilitãţi în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor asupra modului distinct, specific, în care se face alarmarea, anunţarea şi orientarea persoanelor spre ieşiri, precum şi privind coordonarea efectivã a evacuãrii persoanelor adãpostite, mai ales pentru turişti, vizitatori, persoane care nu se pot evacua singure, copii şi bãtrâni;
h) se interzic utilizarea, în asemenea spaţii, a mijloacelor de iluminat cu flacãrã de tipul lumânãrilor, lãmpilor cu petrol şi a altora similare, cu excepţia obiectivelor de cult amplasate în zone neelectrificate, precum şi fumatul;
i) aprinderea candelelor şi lumânãrilor este permisã doar pe durata cât persoanele cazate se aflã în camere; pe timpul de odihnã se permite utilizarea acestora doar în condiţiile amplasãrii pe suporturi având clasã de reacţie la foc minim A2 şi aflate la distanţe de siguranţã faţã de elemente care se pot aprinde uşor, precum perdele, draperii, cãrţi, mobilier, îmbrãcãminte, decoruri interioare din materiale combustibile;
j) în podurile clãdirilor în care sunt amenajate spaţii de cazare nu se permite depozitarea materialelor combustibile şi desfãşurarea unor activitãţi care pot pune în pericol viaţa persoanelor cazate, de tipul spãlãtoriilor, atelierelor, magaziilor, afumãtoriilor;
k) se asigurã verificarea şi curãţarea periodicã a sobelor şi a coşurilor de evacuare a fumului, precum şi remedierea operativã a defecţiunilor constatate la verificarea acestora;
l) se interzice utilizarea mijloacelor de încãlzire improvizate; în situaţia utilizãrii în camere a mijloacelor de încãlzit electrice, acestea se amplaseazã pe suporturi având clasã de reacţie la foc minim A2 la distanţe de siguranţã faţã de materialele şi mobilierul din materiale combustibile şi se menţin racordate la reţea doar pe durata cât se asigurã supravegherea, fiind obligatorie scoaterea de sub tensiune înainte de începerea perioadelor de odihnã;
m) personalul propriu şi persoanele cazate în spaţiile destinate primirii oaspeţilor din incinta obiectivelor de cult se instruiesc de cãtre persoana cu responsabilitãţi în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor pentru cunoaşterea şi respectarea regulilor de prevenire a incendiilor la exploatarea mijloacelor de încãlzire şi a instalaţiilor electrice, privind sistemul existent de alarmare în caz de incendiu, evacuarea construcţiei în caz de incendiu, precum şi cu privire la interdicţia fumatului şi a utilizãrii focului deschis;
n) în fiecare camerã se pun la dispoziţia utilizatorilor informaţii clare scrise, inclusiv în limbi de circulaţie internaţionalã, privind posibilitãţile de alarmare, alertare, evacuare în caz de incendiu, precum şi modul în care trebuie sã se acţioneze în caz de incendiu, adecvate tuturor categoriilor de utilizatori;
o) planul de evacuare se întocmeşte şi se afişeazã conform normelor generale de apãrare împotriva incendiilor.
ART. 18
Informaţiile care se pun la dispoziţia persoanelor cazate trebuie sã cuprindã cel puţin urmãtoarele reguli privind comportarea în caz de incendiu produs în spaţiul de cazare:
a) dacã incendiul este în camerã se procedeazã la pãrãsirea imediatã a încãperii, acţionarea butonului de semnalizare, dacã construcţia este echipatã cu astfel de sistem, şi anunţarea personalului de la recepţie sau a celui responsabil cu administrarea acestor spaţii;
b) pentru evacuarea de la nivelurile superioare ale clãdirii se folosesc întotdeauna scãrile de evacuare menţionate în planul de evacuare; nu se folosesc lifturile;
c) dacã incendiul nu este în propria camerã de cazare se procedeazã la pãrãsirea încãperii, dacã acest lucru poate fi fãcut în siguranţã; la pãrãsirea camerei de cazare se urmãreşte luarea cheii de la intrare pentru situaţia în care incendiul blocheazã calea de evacuare şi utilizatorul trebuie sã se întoarcã în camerã;
d) pentru a verifica dacã incendiul se manifestã pe coridor, se procedeazã la verificarea, cu dosul palmei, a temperaturii uşii de corespondenţã cu acesta; în situaţia în care uşa este rece, din poziţia aplecat spre pardosealã cu umãrul sprijinit de uşã se procedeazã la deschiderea acesteia cu atenţie; se are în vedere cã închiderea uşii trebuie sã se facã imediat ce se constatã cã dincolo de aceasta sunt flãcãri, iar parcurgerea distanţei pânã la scara de evacuare, în situaţia în care coridorul este inundat cu fum, se realizeazã din poziţia aplecat sau târâş, având în vedere cã zona dinspre pardosealã este mai puţin afectatã de fum;
e) în situaţia în care uşa este fierbinte, aceasta nu se deschide, ci se etanşeazã cu prosoape sau cearceafuri umede;
f) în cazul în care coridorul sau scãrile sunt impracticabile din cauza fumului, utilizatorii trebuie sã rãmânã în camerã, cu menţinerea închisã a uşii;
g) se procedeazã la anunţarea incendiului la numãrul de apel unic 112.
ART. 19
În cazul spaţiilor de cazare care deservesc grãdiniţele ori creşele, suplimentar faţã de prevederile art. 17 se au în vedere şi urmãtoarele mãsuri:
a) spaţiile de acest tip se amplaseazã exclusiv la parterul clãdirilor, cât mai aproape de calea de evacuare;
b) amplasarea paturilor în dormitoare se face astfel încât sã fie asigurate culoare de trecere pentru salvarea copiilor şi evacuarea în caz de incendiu;
c) se asigurã personal instruit şi suficient, în raport cu numãrul şi vârsta copiilor, pentru supravegherea permanentã a dormitoarelor pe timpul cât copiii se odihnesc, atât pe durata zilei, cât şi pe cea a nopţii, şi salvarea ori evacuarea acestora în eventualitatea producerii unui incendiu;
d) personalului de supraveghere i se repartizeazã nominal, concret şi în detaliu responsabilitatea salvãrii şi evacuãrii copiilor, astfel încât acesta sã cunoascã în ce sector acţioneazã şi care sunt copiii de a cãror salvare rãspunde;
e) se asigurã, prin supravegherea permanentã, educaţia copiilor şi mãsuri tehnice, condiţii pentru eliminarea completã a posibilitãţii copiilor de a intra în contact direct cu elemente ale instalaţiilor electrice, de joc cu focul deschis ori de acces în spaţii cu pericol de incendiu, precum bucãtãriile, centralele termice, podurile, subsolurile, turnurile şi alte asemenea locuri;
f) se asigurã echiparea cu instalaţii de încãlzire centralã, iar atunci când, din motive justificate, acest lucru nu este posibil, se pot utiliza sobe cu acumulare de cãldurã, executate cu uşiţele de alimentare în exterior.
ART. 20
La spaţiile destinate îngrijirii şi cazãrii persoanelor vârstnice şi, respectiv, îngrijirii sãnãtãţii, suplimentar faţã de cerinţele de la art. 17 se au în vedere şi urmãtoarele mãsuri:
a) amplasarea încãperilor şi a spaţiilor destinate îngrijirii şi cazãrii persoanelor, mai ales cele utilizate de persoane care nu se pot deplasa singure, se face de regulã la parterul clãdirilor şi cât mai aproape de calea de evacuare;
b) se asigurã supravegherea periodicã sau, dupã caz, permanentã a persoanelor în funcţie de gradul de mobilitate, vârstã şi starea de sãnãtate, astfel încât sã se elimine posibilitãţile de manifestare a unor cauze potenţiale de incendiu ce pot fi determinate de acestea, precum lãsarea la îndemânã a unor obiecte ori materiale care faciliteazã aprinderea focului de tipul chibrituri şi brichete, a mijloacelor de încãlzire ori a altor aparate electrice;
c) se asigurã mijloace tehnice adecvate şi facil de manevrat, amplasate în imediata vecinãtate a paturilor, precum sonerii, dispozitive optice ori de alt tip, adecvate tuturor categoriilor de persoane cazate, prin care acestea, mai ales cele care nu se pot deplasa singure ori prezintã dizabilitãţi, sã poatã anunţa operativ personalului de supraveghere o situaţie deosebitã constatatã;
d) se asigurã instruirea personalului de supraveghere asupra modalitãţilor practice de asigurare a evacuãrii şi salvãrii persoanelor care nu se pot evacua singure şi dotarea cu mijloace tehnice specifice adecvate, în cantitãţile necesare, precum cãrucioare, tãrgi, pãturi, cârje, cadre pentru sprijin ori altele similare;
e) în funcţie de gradul de mobilitate ori tipul de dizabilitate a persoanelor, este necesar ca modul de distribuire a acestora în saloane ori camere sã fie echilibrat, astfel încât sã poatã permite personalului de supraveghere repartizat pe încãperi salvarea acestora în cel mai scurt timp posibil;
f) pentru spaţiile în care se aflã persoane cu deficienţe de vedere se asigurã marcarea direcţiei şi sensului de evacuare prin pictogramã în relief corespunzãtoare, amplasatã pe perete la o înãlţime de circa 120 cm faţã de pardosealã;
g) în vederea cunoaşterii permanente, de cãtre personalul medical sau de supraveghere, a posibilitãţii de deplasare ori evacuare a persoanelor, se stabileşte marcarea şi montarea de etichete pe uşile camerelor şi în dreptul paturilor.
ART. 21
La spaţiile destinate îngrijirii şi cazãrii persoanelor vârstnice şi, respectiv, îngrijirii sãnãtãţii, etichetele prevãzute la art. 20 lit. g) se marcheazã cu urmãtoarele culori:
a) roşu: persoane care nu se pot evacua singure;
b) galben: persoane care necesitã sprijin la evacuare;
c) verde: persoane care se pot evacua singure.
ART. 22
La spaţiile destinate preparãrii şi servirii mesei de cãtre personal propriu sau persoane din exterior, inclusiv în regim de asistaţi social, se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) verificarea periodicã a mijloacelor de preparat şi încãlzit hranã şi remedierea de îndatã a deficienţelor constatate, în aşa fel încât sã fie excluse scãpãri de gaze ori scurgeri de lichide inflamabile;
b) evitarea pregãtirii pe plitã a diverselor preparate, dacã acestea pot prezenta pericol de incendiu prin prelingerea grãsimilor pe plitã din tãvi sau din vase umplute peste limitã ori manipularea necorespunzãtoare a acestora;
c) mijloacele de preparat şi încãlzit hranã şi grãtarele pentru fript se prevãd cu hote având site de protecţie;
d) hotele şi tubulaturile de ventilare aferente acestora, grãtarele pentru fript, cuptoarele pentru copt şi cotloanele se curãţã şi se degreseazã sãptãmânal şi ori de câte ori este nevoie, interzicându-se cu desãvârşire curãţarea acestora prin ardere;
e) amenajarea sãlilor pentru servirea mesei se face cu menţinerea spaţiilor de siguranţã între elementele de mobilier specifice astfel încât sã fie asigurate circulaţiile interioare, marcarea cãilor de evacuare, iar pentru uşile amplasate pe cãile de evacuare se asigurã sensul de deschidere spre exterior, precum şi menţinerea descuiatã a acestora pe întreaga duratã cât sunt prezente persoane în salã;
f) se interzic amplasarea, pe cãile de evacuare, a unor obiecte care pot îngreuna evacuarea în caz de incendiu, precum aranjamente florale, draperii, cuiere, oglinzi ori alte elemente de mobilier, precum şi existenţa unor praguri şi a unor covoare ori mochete nefixate pe pardosealã;
g) la terminarea programului de lucru se asigurã, de cãtre persoana cu responsabilitãţi în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, controlul vizual al spaţiilor, pentru a fi eliminate cauzele potenţiale de incendiu ce pot fi datorate activitãţilor care s-au desfãşurat;
h) la terminarea programului de lucru în aceste categorii de spaţii se asigurã obligatoriu întreruperea alimentãrii cu energie electricã şi gaze, oprirea maşinilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor, verificarea închiderii tuturor robinetelor de gaz de pe conducte şi recipiente, evacuarea deşeurilor rezultate în urma desfãşurãrii activitãţii şi efectuarea curãţeniei la locul de muncã, stingerea luminilor, încuierea şi predarea cheilor la locurile stabilite de persoanele cu atribuţii de conducere;
i) se afişeazã instrucţiuni specifice privind modul de operare şi manevrare a sistemelor, instalaţiilor şi utilajelor menţionate la lit. h), a echipamentelor de preparare a hranei şi a instalaţiilor şi mijloacelor specifice de stingere a incendiilor, îndeosebi a celor datorate uleiurilor şi grãsimilor.
ART. 23
La exploatarea spaţiilor în care se desfãşoarã activitãţi de învãţãmânt de toate gradele, în institute de învãţãmânt superior, academii, seminare teologice, precum şi în altele similare se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) în sãlile de clasã sau de cursuri nu se admite accesul unui numãr mai mare de persoane decât cel stabilit;
b) se interzic fumatul şi utilizarea focului deschis în astfel de spaţii, precum şi iluminarea cu flacãrã deschisã ori prin intermediul lumânãrilor, chibriturilor, faclelor ori al altor mijloace similare;
c) atunci când în procesul de învãţãmânt sunt necesare şi se utilizeazã obiecte specifice de cult care presupun prezenţa focului deschis sau a substanţelor incandescente, precum lumânãri, cãdelniţe ori alte obiecte similare, se asigurã mãsurile de apãrare împotriva incendiilor de cãtre cadrele didactice şi personalul implicat, prin menţinerea acestor obiecte la distanţe de siguranţã faţã de orice element combustibil precum mobilier, covoare, mochete, draperii, perdele, obiecte de îmbrãcãminte, cãrţi sau alte materiale combustibile;
d) în activitãţile de învãţãmânt se acordã atenţie deosebitã transmiterii cãtre elevi, studenţi ori alţi participanţi la procesul educaţional a tuturor regulilor de apãrare împotriva incendiilor care trebuie respectate la utilizarea acestor categorii de mijloace şi obiecte de cult ce presupun utilizarea focului deschis;
e) în sãlile şi încãperile în care încãlzirea se face cu sobe, alimentarea cu combustibil a acestora se întrerupe înainte de accesul utilizatorilor în interiorul lor;
f) covoarele, mochetele, preşurile utilizate în aceste spaţii, pe holuri, coridoare, culoare şi scãri se fixeazã pe pardosealã, pentru a nu împiedica evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu;
g) la amplasarea mobilierului în aceste categorii de sãli şi încãperi se asigurã culoare de circulaţie corespunzãtor direcţionate, iar în condiţiile în care capacitatea sãlilor depãşeşte 20 de persoane, scaunele şi bãncile se fixeazã de pardosealã;
h) se interzice amplasarea meselor, scaunelor, bãncilor, fişetelor sau a altui mobilier în apropierea uşilor de evacuare sau pe circulaţiile, holurile, culoarele care constituie cãi de evacuare în caz de incendiu;
i) se întocmesc şi se afişeazã, la loc vizibil, planurile de evacuare a persoanelor.
ART. 24
La exploatarea spaţiilor în care funcţioneazã grãdiniţe şi creşe, suplimentar faţã de cerinţele prevãzute la art. 19 şi 23, se au în vedere şi urmãtoarele:
a) se asigurã atât mãsuri de supraveghere permanentã, cât şi condiţii tehnice pentru eliminarea posibilitãţii accesului copiilor în alte spaţii decât cele special destinate procesului de învãţãmânt, precum cele în care se preparã hrana, în depozite, magazii, poduri, subsoluri tehnice, pivniţe ori în alte spaţii şi locuri în care aceştia ar putea provoca incendii;
b) se interzic fumatul şi utilizarea focului deschis de cãtre personalul cu atribuţii de educator şi cel de supraveghere în astfel de încãperi sau în cele alãturate, precum şi iluminarea cu flacãrã deschisã în poduri, arhive, magazii, alte încãperi, spaţii şi locuri cu risc de incendiu din construcţiile în care acestea sunt amplasate;
c) personalul cu atribuţii de educator urmãreşte ca prin procesul didactic sã comunice copiilor regulile elementare privind apãrarea împotriva incendiilor şi modul de evacuare a sãlilor de clasã, a dormitoarelor şi a celorlalte spaţii utilizate, în cazul producerii unui incendiu, şi sã asigure însuşirea acestora de cãtre copii.

SECŢIUNEA a 3-a
Obiective în care se desfãşoarã activitãţi productive sau de creaţie

ART. 25
În atelierele de prelucrare primarã şi superioarã a lemnului se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) instalaţiile electrice de forţã şi iluminat trebuie sã corespundã mediului de lucru în care sunt amplasate, caracterizat de prezenţa particulelor de praf şi, respectiv, a pericolului de explozie, iar verificarea, exploatarea şi întreţinerea acestora se fac numai de personal autorizat, în condiţiile legii;
b) încãlzirea atelierelor de prelucrare a lemnului se asigurã cu instalaţii de încãlzire centralã, iar atunci când, din motive justificate, acest lucru nu este posibil, la atelierele cu suprafeţe de maximum 300 mp se pot utiliza sobe cu acumulare de cãldurã, executate cu uşiţele de alimentare în exterior;
c) se interzice utilizarea sobelor fãrã acumulare de cãldurã, a celor metalice, a radiatoarelor electrice sau a oricãror sisteme de încãlzire care prezintã suprafeţe incandescente;
d) se interzic aşezarea şi uscarea materialelor combustibile pe sobe sau pe corpuri de încãlzire;
e) se admite introducerea materialului lemnos în ateliere numai în cantitãţile strict necesare desfãşurãrii procesului de producţie pentru un schimb de lucru, iar stivuirea acestuia se face ordonat, astfel încât sã nu afecteze utilizarea corespunzãtoare a cãilor de evacuare a persoanelor;
f) se interzice acumularea deşeurilor în ateliere, mai ales în apropierea elementelor componente ale utilajelor precum motoare electrice de acţionare, lagãre calde, conductoare electrice, corpuri de încãlzire ori conducte aferente ale acestora;
g) deşeurile exhaustabile rezultate din procesul de fabricaţie se evacueazã în mod continuu, prin instalaţiile de transport pneumatic de exhaustare, iar praful de lemn rezultat din prelucrare se colecteazã şi depoziteazã separat de celelalte deşeuri;
h) sãptãmânal, la terminarea lucrului se face curãţenie generalã, prin îndepãrtarea prafului depus pe utilaje, motoare, aparate, corpuri de încãlzire şi iluminat, pereţi, tavane, precum şi alte elemente ale construcţiilor sau instalaţiilor, evitându-se antrenarea şi rãspândirea norilor de praf în incintã;
i) se interzic fumatul şi utilizarea focului deschis în atelierele de prelucrare a lemnului, iar pãstrarea materialelor inflamabile sau explozive utilizate în procesul tehnologic se face numai în cantitãţile necesare unui schimb de lucru;
j) se interzice exploatarea utilajelor în cazul neasigurãrii funcţionãrii instalaţiilor de exhaustare la parametrii proiectaţi;
k) se interzice lucrul la maşinile de şlefuit uscat sau la alte utilaje la care se poate produce electricitatea staticã fãrã utilizarea echipamentului individual de protecţie adecvat;
l) pentru evacuarea gazelor din atelierele de prelucrare superioarã a lemnului se asigurã un sistem de evacuare a aerului viciat şi de introducere a aerului proaspãt, independent de ventilarea altor ateliere;
m) cârpele îmbibate cu uleiuri, vopsele, lacuri, diluanţi etc., folosite în procesul de producţie, pensulele ori alte instrumente se strâng în cutii metalice închise, care se evacueazã la locuri sigure dupã terminarea zilei de lucru;
n) colectarea şi evacuarea deşeurilor se fac periodic, conform instrucţiunilor de exploatare;
o) la terminarea programului de lucru, instalaţia electricã din aceste spaţii se deconecteazã de la sursele de alimentare, cu excepţia iluminatului de siguranţã şi a circuitelor care alimenteazã sistemele şi instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor;
p) carcasele utilajelor acţionate electric trebuie prevãzute cu elemente de legare la pãmânt pentru scurgerea electricitãţii statice.
ART. 26
La ateliere de confecţii, textile, ţesãtorii se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) instalaţia de iluminat din ateliere se realizeazã de tip etanş, asigurându-se înlãturarea zilnicã a prafului de pe aceasta;
b) la amplasarea utilajelor specifice în ateliere şi a elementelor de mobilier necesare, precum mese de croit, cãlcat, scaune, trebuie sã fie asigurate culoarele de evacuare în caz de incendiu pentru personal;
c) maşinile de cusut şi cele de ţesut acţionate electric, prizele, ştecherele şi fişele de conectare se menţin în stare perfectã de funcţionare, nefiind permise niciun fel de improvizaţii, protejându-se totodatã cablurile pentru evitarea deteriorãrilor care pot conduce la scurtcircuite şi electrocutãri;
d) la terminarea programului de lucru sau când funcţionarea maşinilor de cusut ori de ţesut este întreruptã pentru o perioadã mai mare de timp, acestea se scot de sub tensiune;
e) toate deşeurile de materiale utilizate, precum pânzã, stofã, lânã, catifea, bumbac, vatã, zegras etc. rezultate din activitatea productivã se strâng în coşuri sau în cutii şi se evacueazã din ateliere la sfârşitul programului de lucru, depozitându-se în locurile special amenajate pentru colectarea lor;
f) operaţiile de curãţare a produselor din materialele textile cu benzinã, neofalinã ori alte substanţe inflamabile se fac în aer liber sau în încãperi separate, ferite de orice sursã de foc, cu ventilaţie normalã, naturalã sau mecanicã, numai la lumina zilei;
g) pe durata efectuãrii operaţiilor de cãlcat, fiarele electrice de cãlcat se aşazã pe suporturi incombustibile, având clasã de reacţie la foc minim A2, iar dupã folosire acestea se deconecteazã de la sursa de curent;
h) se interzice depozitarea materialelor utilizate în apropierea sistemelor de încãlzire;
i) pentru utilajele care în timpul funcţionãrii produc electricitate staticã, se asigurã legarea la instalaţia de împãmântare;
j) în situaţiile în care în timpul lucrului apar slãbiri de mecanisme, frecãri, ruperi şi deformãri ale pieselor componente, se asigurã oprirea de îndatã a funcţionãrii utilajelor, pânã la remedierea deficienţelor;
k) se asigurã curãţarea tubulaturii de evacuare a scamelor de la maşini, acolo unde este prevãzutã asemenea instalaţie, cel puţin o datã pe lunã;
l) se asigurã în mod sistematic curãţarea atât a rãzboaielor mecanice şi manuale, cât şi a încãperilor, iar instalaţia de ventilaţie se menţine în funcţionare pe toatã durata cât rãzboaiele sunt în lucru;
m) se asigurã curãţarea instalaţiilor electrice montate aparent de scamele şi praful rezultate din activitatea productivã, cel puţin o datã pe sãptãmânã.
ART. 27
În atelierele de prelucrãri mecanice, inclusiv cele care presupun utilizarea focului deschis ori a sudãrii, se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) pardoseala atelierelor de sudurã şi de tãiere a metalelor se realizeazã din materiale incombustibile, având clasa de reacţie la foc minim A2(fl);
b) la prelucrarea metalelor la rece prin aşchiere, se asigurã adoptarea mãsurilor astfel încât aşchiile încinse sã nu cadã în locurile unde se pot gãsi materiale combustibile;
c) la controlul periodic al maşinilor şi utilajelor sau la terminarea lucrului nu se folosesc, pentru iluminat, mijloace care utilizeazã flacãra deschisã, pentru aceste operaţiuni utilizându-se lãmpi portative;
d) se asigurã înlãturarea, din imediata vecinãtate a maşinilor şi a utilajelor care produc scântei în timpul lucrului, a oricãror materiale combustibile şi se protejeazã corespunzãtor pardoselile din apropiere, prin placare ori acoperire cu materiale având clasa de reacţie la foc minim A2(fl), de exemplu prin acoperire cu foi de tablã;
e) se interzice blocarea cu materiale sau cu unelte de lucru a cãilor de evacuare, precum şi a circulaţiilor interioare dintre utilaje, iar la locurile de muncã se permite depozitarea materialelor numai în cantitãţile strict necesare pentru o zi de lucru;
f) nu se permite depozitarea de materiale combustibile în încãperile destinate amplasãrii generatorului de acetilenã.
ART. 28
La sudarea cu flacãrã oxiacetilenicã se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) generatoarele de acetilenã transportabile se instaleazã în aer liber, în afara încãperii unde se sudeazã, ferite de razele soarelui, precum şi de orice sursã cu foc deschis;
b) se asigurã distanţe minime de siguranţã de la generator şi recipientul de oxigen pânã la flacãra de sudurã sau la orice sursã de cãldurã cu peste 500°C de 10 m, iar de la generator la butelia de oxigen de 5 m;
c) utilizarea şi supravegherea generatorului de acetilenã se asigurã de personalul calificat în acest scop;
d) se opresc utilajele la care se lucreazã cu flacãrã sau care produc scântei în timpul funcţionãrii, pe durata cât este amplasat generatorul de acetilenã în încãpere;
e) se interzice instalarea generatoarelor de acetilenã transportabile în locuri unde existã surse de cãldurã şi foc deschis;
f) atelierele de sudurã se doteazã cu dispozitive de aprindere, vase cu apã rece curatã pentru rãcirea becului arzãtorului în caz de supraîncãlzire, precum şi cu suporţi cu cârlig pentru agãţarea arzãtorului în timpul întreruperii lucrului;
g) se interzice introducerea ori pãstrarea în atelierele de sudurã şi de tãiere a metalelor a recipientelor sau vaselor care conţin substanţe combustibile;
h) înainte de începerea şi la terminarea lucrului se controleazã arzãtoarele aparatelor de sudurã, pentru a se elimina orice posibilitate de manifestare a unor scãpãri ca urmare a neînchiderii perfecte a robinetelor recipientelor de oxigen;
i) se asigurã închiderea robinetelor recipientelor de oxigen şi ale generatorului de acetilenã la întreruperi ale lucrului care depãşesc 10 minute, iar dacã alimentarea cu oxigen, acetilenã sau alte gaze se face de la conducte, se închid robinetele de la punctele de distribuţie;
j) se interzice lãsarea fãrã supraveghere a generatorului de acetilenã în stare încãrcatã, iar în situaţia întreruperii lucrului pe o perioadã mai mare de 8 ore se asigurã evacuarea carbidului din generator;
k) la aprinderea arzãtorului de sudurã sau de tãiere se deschide mai întâi robinetul pentru oxigen şi apoi cel de acetilenã, dupã care se aprinde amestecul acetilenã - oxigen, iar la stingere se opreşte mai întâi robinetul de gaze şi apoi cel de oxigen;
l) la încãrcarea şi golirea generatoarelor de acetilenã trebuie respectate obligatoriu instrucţiunile de deservire elaborate de producãtor şi datele caracteristice referitoare la cantitatea şi calitatea încãrcãturii de carbid, debitul orar şi presiunea de regim a gazului, indicate pe placa de timbru;
m) se interzice încãrcarea generatoarelor de acetilenã cu praf de carbid cu granulaţie micã;
n) generatorul de acetilenã se reîncarcã numai dupã descompunerea completã a carbidului, dupã îndepãrtarea nãmolului, spãlarea şi uscarea coşului de încãrcare;
o) se interzice evacuarea nãmolului şi a resturilor descompuse de carbid în canalizare; nãmolul de carbid scos din generatorul de acetilenã se evacueazã din încãpere ritmic, în containerele destinate acestui scop şi se depoziteazã într-o groapã amenajatã şi amplasatã în locuri fãrã pericol de incendiu, la distanţe de siguranţã de orice construcţii, instalaţii şi amenajãri şi unde sã fie exclusã posibilitatea de a se face foc deschis de cãtre diverse persoane;
p) încãrcarea cu carbid şi apã trebuie sã se realizeze cât mai repede, pentru a se elimina posibilitatea de a se produce scãpãri de gaze şi pãtrunderea aerului în generator;
q) dupã încãrcarea cu carbid a generatorului de acetilenã, înainte de folosire, prima acetilenã produsã în acesta se evacueazã în atmosferã;
r) pe durata exploatãrii generatoarelor de acetilenã se verificã, periodic, etanşeitatea întregii instalaţii, utilizându-se în acest scop o emulsie de apã cu sãpun;
s) dacã se constatã la aparaturã o creştere prea rapidã a presiunii, neetanşeitãţi, precum şi scãpãri de gaze, generatorul se opreşte, întrerupându-se mai întâi alimentarea cu acetilenã, dupã care se evacueazã nãmolul, respectându-se mãsurile de siguranţã pentru aceste operaţii;
t) înainte de repararea generatorului de acetilenã, acesta se spalã de trei ori cu apã, dupã care se usucã şi se purjeazã cu gaze inerte;
u) la utilizarea generatoarelor de acetilenã pe timp de varã se iau mãsuri de protejare împotriva încãlzirii excesive, iar pe timp de iarnã se iau mãsuri de protejare împotriva îngheţului, avându-se în vedere cã generatoarele de acetilenã îngheţate se pot dezgheţa numai cu apã caldã sau cu aburi, interzicându-se folosirea altor metode precum spargerea gheţii ori folosirea focului;
v) transportul generatoarelor de acetilenã se efectueazã numai în stare demontatã şi neîncãrcatã, doar dupã ce, în prealabil, au fost golite şi curãţate;
w) în cazul când se constatã apariţia unor şocuri produse la întoarcerea flãcãrii, se adoptã imediat mãsuri privind închiderea robinetelor pentru acetilenã şi oxigen, introducerea becului într-un vas cu apã rece curatã, purjarea furtunului pentru acetilenã, desfundarea becului cu sârmã din metal moale sau schimbarea acestuia şi se controleazã dacã nivelul apei din supapa de siguranţã este la înãlţimea robinetului de control.
ART. 29
La utilizarea recipientelor de oxigen se impune respectarea urmãtoarelor mãsuri principale:
a) se admit la utilizare numai recipiente cu oxigen care au capacele sigilate, scoaterea capacului şi montarea reductorului de presiune la butelie fiind permise doar în momentul începerii lucrului;
b) se interzice folosirea sau depozitarea acestora în condiţii în care se pot produce loviri, şocuri mecanice ori supraîncãlziri;
c) recipientele-butelie încãrcate se amplaseazã la distanţã de cel puţin 1 m de corpurile, elementele şi conductele de încãlzire centralã, iar faţã de sobe sau alte surse de foc deschis şi scântei, la cel puţin 10 m distanţã;
d) se interzice introducerea recipientelor-butelie ce conţin oxigen în încãperi în care se lucreazã cu ulei sau grãsimi, acestea fiind deservite numai de cãtre persoane cu echipament curat, fãrã pete de ulei sau de unsoare şi cu mâinile curate;
e) pe durata depozitãrii şi transportului acestora, buteliile se asigurã cu inele de cauciuc, capace de protecţie şi se fixeazã, împotriva cãderii, cu brãţãri speciale;
f) se interzice depozitarea buteliilor sub acţiunea directã a soarelui sau în locuri umede ori cu acţiune corozivã;
g) la lucrãrile de sudurã de scurtã duratã efectuate în aer liber, în exteriorul încãperilor, butelia de oxigen se aşazã în poziţie verticalã;
h) robinetele aferente buteliilor şi reductoarelor de presiune se dezgheaţã cu cârpe curate, fãrã urme de ulei sau grãsimi şi udate cu apã fierbinte sau cu sãculeţi de nisip încãlzit, fiind interzisã utilizarea surselor de foc;
i) se interzice folosirea recipientelor fãrã reductoare de presiune ori utilizarea reductoarelor de presiune de la buteliile de gaze combustibile la cele de oxigen şi invers;
j) în situaţia unor întreruperi mai îndelungate ale lucrului, reductoarele de presiune se pãstreazã sub cheie în locuri uscate, ferite de praf şi izolate de substanţe uleioase sau grase.
ART. 30
La depozitarea carbidului utilizat se asigurã respectarea urmãtoarelor mãsuri principale:
a) depozitarea se realizeazã în spaţii ori încãperi separate faţã de ateliere, special amenajate şi destinate acestui scop, iar butoaiele/recipientele metalice în care se pãstreazã carbidul se menţin închise ermetic, se depoziteazã în poziţie verticalã, cu capacul în sus şi numai în încãperi uscate, bine ventilate şi protejate împotriva pãtrunderii umezelii şi a apei;
b) elementele de tâmplãrie ale încãperilor, precum uşi, ferestre, se realizeazã astfel încât sã fie eliminatã posibilitatea pãtrunderii apei şi apariţia scânteilor;
c) pardoselile încãperilor sau platformelor amenajate pentru depozitarea butoaielor cu carbid se realizeazã cu 20 cm mai ridicate decât cota încãperilor vecine şi cu 50 cm mai ridicate decât cota terenului;
d) se interzice trecerea conductelor de apã, de canalizare sau de încãlzire prin încãperea depozitului de carbid ori prin pereţii sau planşeul acestora;
e) se interzice depozitarea carbidului în subsoluri, demisoluri sau în zone inundabile, precum şi în clãdiri realizate din materiale combustibile;
f) se interzic introducerea sau pãstrarea, în încãperile destinate depozitãrii carbidului, a oricãrui fel de lichid combustibil ori incombustibil, a buteliilor de gaze sub presiune şi a altor materiale, precum şi manipularea bruscã sau prin rostogolire a butoaielor de carbid, pentru transportul butoaielor utilizându-se cãrucioare;
g) pentru deschiderea butoaielor de carbid se utilizeazã numai scule din materiale neferoase şi care sã nu conţinã cupru în aliaj mai mult de 65%, aceastã operaţiune efectuându-se în spaţiul special amenajat pentru dezambalare şi se deschide numai câte un singur butoi;
h) butoaiele deschise care nu se pot proteja corespunzãtor, precum şi cele avariate accidental se golesc imediat în alte ambalaje care se pot închide ermetic;
i) se interzice utilizarea flãcãrilor, a corpurilor incandescente, a mijloacelor ce pot produce scântei, în apropierea depozitului de carbid.
ART. 31
La pregãtirea şarjei şi topirea metalelor în atelierele de turnãtorie se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) materialele pentru alcãtuirea unei şarje, inclusiv combustibilul solid sau feroaliajele cu elemente de aliere, trebuie sã fie uscate separat înainte de încãrcare, întrucât introducerea acestora în stare umedã în cuptor poate produce explozii; din acelaşi motiv, la formarea unei şarje se evitã contactul metalului lichid cu apa, cu materialele umede sau cu metalele reci, oxidate;
b) pentru prevenirea exploziilor se îndepãrteazã, din încãrcãtura metalicã ce urmeazã a se introduce în cuptor, recipientele şi ţevile închise;
c) la pornirea cuptorului ori a cubiloului se asigurã uscarea întregii cãptuşeli refractare, mai ales vatra, cãptuşeala creuzetului şi antecreuzetului, deoarece aburul degajat de la o uscare insuficientã se poate disocia formând un amestec de hidrogen-oxigen explozibil;
d) eventualele intervenţii ori reparaţii la vatra şi pereţii cuptoarelor se efectueazã cu mare grijã, pentru a preveni perforãrile în timpul elaborãrii şarjei;
e) pornirea cubiloului cu cocs şi gaz combustibil se face numai dupã ce a fost bine purjat, în scopul eliminãrii scãpãrilor de gaze care pot provoca explozii; pentru a preveni explozia amestecului de dioxid de carbon şi aer, în zona gurilor de vânt, vizoarele basculante trebuie sã fie menţinute în stare de funcţionare pentru a putea fi deschise în timpul reparaţiilor sau înaintea pornirii cubiloului;
f) se curãţã şi se întreţine periodic dispozitivul parascântei, pentru a reţine particulele incandescente care ar putea provoca incendii în zonele învecinate;
g) la cuptoarele electrice, înainte de stabilirea contactului pentru punerea în funcţiune, se face un control amãnunţit în vederea înlãturãrii scurtcircuitelor, infiltraţiilor de apã, gaze etc.;
h) cuptoarele alimentate cu combustibil gazos se purjeazã, înainte de pornire, prin suflare puternicã cu aer, pentru a se evacua amestecul exploziv format în urma eventualelor scãpãri de gaze;
i) spaţiul din jurul cuptoarelor se menţine uscat şi acoperit cu un strat subţire de nisip, în vecinãtatea acestora interzicându-se depozitarea materialelor combustibile care ar putea fi incendiate de particule incandescente ce sar la golirea metalului lichid sau a zgurii;
j) sculele şi rãngile care intrã în contact cu metalul topit se menţin bine uscate şi încãlzite pentru prevenirea eventualelor împroşcãri datorate vaporilor de apã;
k) în cazul în care cãptuşeala refractarã a unui cuptor s-a deteriorat, metalul topit poate ataca mantaua de oţel a cuptorului, fapt care se constatã prin înroşirea şi umflarea mantalei; pentru a preveni rãbufnirea metalului topit în exterior, se opreşte imediat funcţionarea cuptorului, iar pentru rãcire se poate folosi aerul comprimat sau apa pulverizatã, interzicându-se stropirea cu jet de apã a peretelui cuptorului;
l) în caz de obturare ori blocare a orificiului de evacuare din cuptor cu metal rãcit, înlãturarea se realizeazã prin topirea cu oxigen; buteliile de oxigen trebuie sã se afle în timpul acestei operaţii la o distanţã de minimum 10 m faţã de cuptor; înainte de folosire se verificã reductorul, furtunul şi ţeava; pentru efectuarea operaţiei de destupare a orificiului înfundat cu metal rãcit, se deschide robinetul şi numai dupã ce se simte curent de gaz se introduce ţeava la locul respectiv, pentru a evita întoarcerea flãcãrii care creeazã pericol de explozii; la terminarea operaţiei se închide întâi robinetul de acces al oxigenului, dupã care se retrage ţeava din orificiul de evacuare, iar dupã folosire butelia de oxigen se îndepãrteazã de lângã cuptor în locuri care nu prezintã pericol de incendiu sau explozie.
ART. 32
La turnarea metalelor în atelierele de turnãtorie se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) pregãtirea oalelor pentru turnare se face cu atenţie, acestea trebuie sã fie bine uscate pentru a evita împroşcarea metalului la contactul cu pereţii umezi;
b) se verificã şi se probeazã dispozitivele de prindere şi de manevrare a oalelor de turnare;
c) în faţa oalei, precum şi în celelalte pãrţi unde se toarnã sau se transportã metalul topit, pardoseala se acoperã cu un strat de nisip uscat, iar ca mãsurã suplimentarã de protecţie contra stropilor de metal incandescent, în jurul oalei se monteazã apãrãtori mobile sau paravane din materiale având clasã de reacţie la foc minim A2;
d) este necesar ca umplerea cu metal topit a oalelor deschise sã se facã pânã la maximum 7/8 din înãlţimea lor, pentru a preveni revãrsarea metalului pe timpul transportului, în acelaşi scop oalele prevãzându-se cu siguranţe de blocaj;
e) spaţiul unde se executã turnarea în forme trebuie sã fie bine uscat, iar în zona de turnare se interzice depozitarea modelelor de lemn sau a altor materiale combustibile, deoarece acestea pot fi incendiate de stropii de metal lichid, care sunt împroşcaţi la turnare;
f) la turnarea în cochilie sau sub presiune, se verificã matriţele sau formele metalice înainte de operaţiunea de turnare, în ceea ce priveşte buna funcţionare şi închiderea etanşã, eliberarea canalelor de aerisire de orice resturi şi curãţarea şi încãlzirea suprafeţelor de lucru ale matriţelor care intrã în contact cu metalul lichid, pentru evitarea exploziilor;
g) transportul pieselor turnate calde se face numai cu ajutorul containerelor metalice sau/şi al transportoarelor cu plãci, interzicându-se depozitarea pieselor calde lângã materiale combustibile sau rezervoare conţinând gaze sub presiune;
h) operaţiunea de tãiere a maselotelor şi culeelor cu flacãrã oxiacetilenicã se organizeazã într-un spaţiu în care nu sunt materiale combustibile care pot fi incendiate de metalul topit, împrãştiat la tãierea cu flacãrã;
i) transportul materialelor a cãror temperaturã depãşeşte 90°C se efectueazã numai cu utilaje special destinate, prin spaţii dinainte stabilite, indicate prin linii de marcaj;
j) oprirea cubilourilor în vederea refacerii zidãriei se face cu atenţie, avându-se în vedere ca solul de sub cubilou sã se niveleze şi sã se acopere cu un strat uscat de zgurã sau nisip uzat de turnãtorie, dupã care se procedeazã la deschiderea uşilor de evacuare, iar zgura incandescentã, restul de metal, scoarţele rezultate în timpul turnãrii sã fie colectate şi transportate numai în containere metalice.
ART. 33
În caz de incendiu provocat de deversãrile de oţel topit se acţioneazã astfel:
a) se utilizeazã, de regulã, apa sub formã de jeturi compacte, la debite mari, începând cu extremitãţile spre mijloc, pe mãsura formãrii crustei de metal, evitându-se împroşcarea apei pe suprafaţa metalului incandescent, care poate produce explozii prin disocierea apei;
b) se opreşte funcţionarea cuptoarelor, întrerupându-se alimentarea cu gaz ori curent electric;
c) se dirijeazã scurgerile de metal topit, prin jgheaburi, cãtre oalele de turnare;
d) se creeazã diguri din nisip uscat pentru limitarea extinderii metalului topit;
e) se îndepãrteazã din zonã materialele combustibile, utilajele şi alte mijloace mobile ce pot fi afectate de incendiu;
f) se acţioneazã cu apã de rãcire asupra construcţiilor, conductelor şi utilajelor din zonã, pentru diminuarea efectului de radiaţie termicã.
ART. 34
La pregãtirea formelor pentru turnare în atelierele de turnãtorie se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) permeabilitatea la gaze a amestecurilor de formare pe timpul solidificãrii metalului în formã, în scopul prevenirii formãrii de gaze ce pot provoca rãbufniri sau explozii, cu respectarea tehnologiei operaţiunilor de formare, în ceea ce priveşte executarea canalelor de aerisire;
b) se supravegheazã îndeaproape modelele fuzibile, precum şi toate operaţiunile tehnologice în care ceara modelelor se aflã în contact direct cu surse calde, pentru evitarea oricãrei posibilitãţi de aprindere;
c) se respectã procesul tehnologic stabilit în cazul executãrii miezurilor în cutii calde, cu utilizarea rãşinilor termoreactive sau termoplastice care prezintã pericol de incendiu sau explozie, prin degajare de aerosoli sau gaze inflamabile;
d) se interzice orice abatere de la reţeta stabilitã calitativ sau cantitativ;
e) zonele în care se executã miezuri cu nisipuri peliculizate trebuie sã fie izolate şi prevãzute în mod obligatoriu cu sisteme de ventilare exhaustivã, cu admisie de aer şi exhaustoare locale în stare de funcţionare;
f) transportarea nisipului peliculizat se face în saci ermetici sau în containere închise;
g) la constatarea existenţei unor depuneri de praf provenit din antrenarea particulelor de rãşini utilizate sau de praf de cãrbune, pe grinzi, forme sau alte suprafeţe din atelier, se iau mãsuri urgente de îndepãrtare;
h) construcţiile metalice fixe în care se depoziteazã amestecuri de formare şi miezuit peliculizate se leagã la priza de pãmânt, iar amplasarea acestora se face, pe cât posibil, în zonele mai ferite de cãldurã din turnãtorie, cu temperaturi de maximum 40°C.
ART. 35
La depozitele de modele se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) modelele se pãstreazã ordonat, pe rafturi din materiale având clasa de reacţie la foc minim A2 sau din lemn ignifugat ori protejat prin metode similare, evitându-se aglomerarea acestora şi interzicându-se pãstrarea oricãror altor materiale;
b) pentru asigurarea evacuãrii cu rapiditate a modelelor în caz de incendiu, se întocmesc planuri de evacuare, se menţin degajate cãile de acces şi se menţine funcţionarea normalã a uşilor;
c) în încãperile în care se pãstreazã modelele se interzice executarea lucrãrilor cu foc deschis, iar pe timpul cât se fac lucrãri de reparaţii la instalaţiile electrice sau de încãlzire, modelele se evacueazã din depozit, iar atunci când acest lucru nu este posibil, se stabilesc mãsuri suplimentare pentru perioada cât se desfãşoarã asemenea lucrãri, precum îndepãrtarea modelelor din lemn şi rãşini, supravegherea permanentã, suplimentarea mijloacelor tehnice de apãrare împotriva incendiilor, controlul riguros dupã terminarea lucrãrilor;
d) uşile şi ferestrele depozitului se menţin în poziţia închis atât pe durata programului de lucru, cât şi în afara acestuia;
e) se interzice accesul persoanelor neautorizate în depozitele de modele.
ART. 36
În atelierele de picturã se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) la prepararea amestecurilor de diluanţi şi esenţã de terebentinã, în componenţa cãrora intrã lichide combustibile în procesul de fabricare a produselor, se evitã agitarea lichidelor pe timpul transportului sau folosirea unor ambalaje din materiale plastice;
b) la uscarea lemnului, a cartoanelor şi a pânzelor imprimate cu vopsele este obligatorie menţinerea unei distanţe de cel puţin 1 m faţã de surse de cãldurã;
c) pe mesele de lucru se admite pãstrarea vopselelor şi a soluţiilor inflamabile în cantitãţi de maximum 100 ml, iar în spaţiul atelierelor se pãstreazã numai obiectele care sunt în execuţie, evitându-se astfel aglomerarea materialelor care nu sunt strict necesare;
d) cârpele îmbibate cu uleiuri, vopsele, lacuri ori diluanţi, folosite la curãţarea pensulelor, tablourilor, sculpturilor sau a altor piese, se strâng în cutii metalice închise, care se evacueazã din ateliere dupã terminarea lucrului, iar ulterior se distrug potrivit reglementãrilor specifice de protecţie a mediului;
e) se asigurã aerisirea periodicã a atelierelor de picturã, pentru îndepãrtarea oricãror lichide inflamabile sau urme de vapori care pot afecta cãile respiratorii;
f) substanţele pentru vopsire se transportã numai în vase închise, iar dupã golire acestea se evacueazã imediat din atelier în locuri speciale pentru spãlare;
g) materialul lemnos pentru vopsire se stivuieşte în mod ordonat, pãstrându-se libere spaţiile de circulaţie şi evitându-se blocarea cãilor de acces;
h) se interzic folosirea oricãror surse de foc, precum şi fumatul în incinta atelierelor;
i) încãlzirea atelierelor se asigurã cu instalaţii de încãlzire centralã, iar atunci când acest lucru nu este posibil, se permite utilizarea sobelor obişnuite cu acumulare de cãldurã, dar executate cu uşile de alimentare amplasate în exterior, în aceastã situaţie asigurându-se supravegherea permanentã şi nepermiterea suprlimentãrii cu combustibil, interzicându-se utilizarea în aceste spaţii a sobelor metalice şi a radiatoarelor electrice.
ART. 37
În încãperile în care se desfãşoarã operaţii de preparare a culorilor pentru picturã, pe bazã de pigmenţi de origine mineralã precum oxizi de zinc, crom, fier, plumb, titan ori alţi oxizi şi ulei de in, se respectã urmãtoarele mãsuri:
a) pentru evitarea autoaprinderii, amestecurile de ulei de in cu pigmenţi pe bazã de crom, albastru de Prusia, albastru ultramarin şi negru de fum se realizeazã cu respectarea reţetei şi a tehnologiei stabilite, iar dupã aceea pot fi lãsate un timp mai îndelungat în starea lor de amestec;
b) negrul de fum folosit la prepararea culorilor de ulei şi tempera se pãstreazã în locuri uscate şi nu se depoziteazã împreunã cu lichidele combustibile utilizate, precum benzinã, ulei sau alţi solvenţi inflamabili;
c) oxizii metalici utilizaţi, precum oxidul de plumb, bioxidul de mangan, sau sãrurile metalice folosite la prepararea uleiurilor sicative se adaugã în cantitãţi cât mai mici sau prin frecarea prealabilã a acestora cu ulei.
ART. 38
În atelierele de fãlţuire, pregãtire coli, broşat fundamental, cartonaje şi scoarţe legãtorie, din cadrul tipografiilor, se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) colectarea şi evacuarea, în afara atelierelor, a deşeurilor rezultate în urma procesului tehnologic;
b) interzicerea aşezãrii materialelor din hârtie, carton, precum şi a soluţiilor inflamabile la mai puţin de 1,50 m faţã de orice surse de cãldurã şi cazane de încãlzit clei;
c) evitarea supraîncãrcãrii motoarelor de la maşinile de ascuţit cuţite;
d) urmãrirea respectãrii normelor tehnice de utilizare şi deservire a generatoarelor de înaltã frecvenţã, precum şi a maşinilor de uscat blocuri de carte;
e) interzicerea introducerii în maşinile de uscat cãrţi a unor materiale bune conducãtoare de electricitate, care pot provoca scântei electrice şi scurtcircuite;
f) curãţarea zilnicã de impuritãţi a benzilor transportoare şi a maşinilor de uscat şi îndepãrtarea prafului depus pe electrozii maşinilor de uscat şi pe filtrul de aer al generatoarelor;
g) reşourile şi rezistenţele electrice netermostatate folosite la încãlzirea cleiului şi fiarelor de cãlcat se instaleazã pe suporturi incombustibile, având clasa de reacţie la foc minim A2, şi se amplaseazã la minimum 1,50 m faţã de orice material combustibil, iar acolo unde cleiul de lipit se preparã la flacãrã, aceastã operaţie se executã în afara secţiilor de legãtorie şi cartonaje, în încãperi special amenajate;
h) folosirea solvenţilor, lacurilor şi altor produse inflamabile se face în încãperi separate, lipsite de surse potenţiale de incendiu şi cu asigurarea ventilãrii spaţiilor respective.
ART. 39
În atelierele de tipãrituri se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) echiparea punctelor sau a spaţiilor de lucru amenajate pentru executarea operaţiunilor de prelucrare sau spãlare prin utilizarea lichidelor combustibile de tipul solvenţilor volatili cu instalaţii mecanice locale de exhaustare, iar instalaţiile electrice trebuie sã corespundã mediului de lucru şi riscului de incendiu;
b) funcţionarea instalaţiei de ventilare mecanicã şi exploatarea instalaţiilor electrice în conformitate cu reglementãrile tehnice în spaţiile în care se degajã vapori corozivi;
c) respectarea tehnologiei de tipãrire şi menţinerea în ateliere a unei curãţenii desãvârşite, evitându-se introducerea de materiale combustibile specifice precum hârtie, carton ori altele similare în cantitãţi care depãşesc necesarul pentru o zi de lucru;
d) spãlarea cu solvenţi volatili a elementelor componente ale maşinilor şi utilajelor se face numai în cutii metalice prevãzute cu capac, în locuri ferite de influenţa surselor de cãldurã, a focului şi a instalaţiilor electrice neprotejate corespunzãtor, aceste elemente curãţându-se numai dupã ce maşinile s-au oprit şi rãcit;
e) pãstrarea solvenţilor volatili şi a altor substanţe cu pericol de explozie se face numai în încãperi separate de spaţiile de producţie, realizate conform reglementãrilor specifice;
f) se admite introducerea solvenţilor volatili şi a altor substanţe cu pericol de explozie în ateliere numai în cantitãţile necesare unui schimb de lucru, aceste substanţe pãstrându-se în vase metalice prevãzute cu capac.

SECŢIUNEA a 4-a
Obiective în care se desfãşoarã alte tipuri de activitãţi

ART. 40
În spaţiile destinate procesului de panificaţie se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) se interzice folosirea instalaţiilor de ardere improvizate sau defecte şi fãrã verificarea potrivit instrucţiunilor de exploatare;
b) se interzice lãsarea focului aprins la cuptoare fãrã supraveghere, iar personalul care îşi desfãşoarã activitatea se instruieşte de cãtre persoana cu responsabilitãţi în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor privind mãsurile specifice la aprinderea şi utilizarea instalaţiilor de ardere de la cuptoare;
c) înainte de aprinderea focului se verificã robinetele de combustibil, remediindu-se eventualele defecţiuni; dacã se constatã cã robinetele nu au fost închise complet, acestea se închid şi se face aerisirea focarului sau a cuptorului timp de 10-15 minute;
d) dupã aerisire, se aprinde torţa, care se introduce în faţa arzãtorului, se pune în funcţiune ventilatorul, pentru injectoarele cu ventilator, se deschide robinetul de aer, pentru injectoarele cu ventilator central, dupã care se deschide robinetul de combustibil sau gaze, aplicând principiul "gaz pe flacãrã", iar apoi se regleazã arderea pânã se obţine o flacãra fãrã fum; dacã se stinge flacãra, se închide de urgenţã robinetul de combustibil sau gaze;
e) se interzice depozitarea ambalajelor combustibile în apropierea surselor de cãldurã, distanţa minimã admisã între aceste elemente fiind de 1 m.
ART. 41
În spaţiile pentru fabricarea lumânãrilor se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) se interzice topirea sau înmuierea cerii, a parafinei ori a celorlalte materii prime utilizate în contact direct cu focul deschis; topirea sau înmuierea se executã numai introducând recipientul cu materia primã în baie de apã încãlzitã ori utilizând mijloace de încãlzire bine izolate, astfel încât flacãra liberã sã nu poatã ajunge în contact cu gazele inflamabile degajate ori cu stropi de parafinã;
b) se asigurã ventilarea permanentã, naturalã sau mecanicã, a spaţiilor de producţie;
c) se interzic utilizarea uneltelor şi obiectelor ude în contactul cu ceara, precum şi introducerea la topit a materiei prime în stare udã;
d) se asigurã menţinerea curãţeniei la locurile de muncã şi se îndepãrteazã ritmic toate depunerile de material topit şi solidificat, precum şi cele de substanţe grase de pe elementele instalaţiilor de exhaustare;
e) se interzice pãstrarea de materie primã specificã, în încãperea unde se topeşte parafina sau ceara, în cantitãţi mai mari decât necesarul activitãţii unui schimb de lucru.
ART. 42
În spaţiile comerciale amenajate în obiectivele de cult sau în vecinãtate se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) amenajarea spaţiilor comerciale în lãcaşuri de cult se realizeazã astfel încât sã nu afecteze gabaritul cãilor de evacuare a persoanelor, iar în situaţia în care acestea se amenajeazã prin efectuarea de compartimentãri, nu este admisã utilizarea materialelor ori elementelor de construcţie combustibile;
b) la amenajarea spaţiilor comerciale în lãcaşuri de cult se are în vedere ca prin deschiderea uşii de acces în spaţiul comercial sã nu fie afectate cãile de evacuare a persoanelor din clãdire;
c) se interzic utilizarea în spaţiile comerciale amenajate în lãcaşuri de cult a oricãror aparate electrice ori electrocasnice de tipul radiatoarelor electrice cu ulei, reşourilor, aerotermelor ori a altor radiatoare, a focului deschis, precum şi fumatul;
d) cablurile şi conductoarele instalaţiilor electrice se monteazã pe materiale şi elemente de construcţie combustibile, numai în condiţiile precizate de reglementãrile tehnice specifice;
e) la terminarea activitãţii din incinta spaţiului comercial se asigurã întreruperea iluminatului normal din interiorul acestuia;
f) se interzice depozitarea produselor destinate comercializãrii în lãcaşul de cult, poduri, turnuri, subsoluri, balcoane ori pe circulaţiile interioare;
g) se interzice utilizarea instalaţiilor electrice aferente spaţiilor comerciale cu improvizaţii şi defecţiuni.
ART. 43
La posturile şi studiourile de radio şi televiziune se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) amplasarea decorurilor combustibile în studiouri se face astfel încât sã se asigure o distanţã de cel puţin 1 m faţã de pereţi combustibili, iar în spaţiile dintre decoruri şi perete nu se permite depozitarea de materiale care nu sunt utilizate în activitatea propriu-zisã;
b) se asigurã pãstrarea unor distanţe de siguranţã de minimum 1 m între proiectoare şi materialele combustibile;
c) toate materialele combustibile utilizate la decoruri trebuie sã îndeplineascã caracteristicile de reacţie la foc stabilite potrivit reglementãrilor tehnice, fãrã emisie de fum şi particule arzând, clasele s0, d0, d1;
d) pentru proiectoare şi reflectoare se prevãd, obligatoriu, plase de protecţie;
e) se interzice realizarea unor efecte pirotehnice de tipul focului de artificii, exploziilor, incendiilor, perdelelor de fum, fumului colorat ori ceţii în interiorul studiourilor, fãrã asigurarea mãsurilor de protecţie adecvate;
f) se interzice fumatul în încãperile posturilor şi în interiorul studiourilor de radio şi televiziune;
g) se interzice pãstrarea în încãperile posturilor şi în interiorul studiourilor a altor materiale în afara celor utilizate în activitatea din ziua respectivã;
h) cablurile electrice ale camerelor de luat vederi şi ale celorlalte echipamente utilizate trebuie sã fie protejate împotriva deteriorãrilor mecanice;
i) se interzic orice improvizaţii la instalaţiile electrice ce deservesc posturile şi studiourile de radio şi televiziune;
j) se interzice depozitarea sau pãstrarea în încãperile posturilor şi în interiorul studiourilor de radio şi televiziune a substanţelor inflamabile;
k) la efectuarea unor activitãţi specifice realizãrii emisiunilor de radio sau televiziune, în locaţii din cadrul obiectivelor de cult, se asigurã, suplimentar, şi respectarea mãsurilor de apãrare împotriva incendiilor stabilite pentru acestea.
ART. 44
La exploatarea centralelor termice fãrã automatizare amenajate în obiectivele de cult sau care le deservesc se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) se interzice amplasarea centralelor termice alimentate cu gaz petrolier lichefiat - GPL în subsolul clãdirilor şi nu se admite amplasarea sub sãli aglomerate şi cãi de evacuare din sãlile aglomerate a centralelor termice care folosesc drept combustibil gazul natural sau gazul petrolier lichefiat - GPL;
b) exploatarea centralelor termice, precum şi a instalaţiilor de cazane aferente se efectueazã numai de cãtre personal instruit în domeniu sau, dupã caz, autorizat potrivit legii;
c) punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice cu abur peste 0,7 atmosfere sau apã supraîncãlzitã se fac numai pe baza autorizaţiilor emise de autoritãţile competente, potrivit legii;
d) punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice cu abur de joasã presiune şi apã caldã pânã la 100°C se fac conform instrucţiunilor în vigoare;
e) se interzice depozitarea în centrala termicã a unor utilaje sau materiale care nu au legãturã cu exploatarea efectivã a acesteia;
f) aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte, indicatoarele de nivel pentru combustibil, supapele de siguranţã etc. se menţin în perfectã stare de funcţionare;
g) cazanele alimentate cu combustibil lichid se prevãd, în faţa focarelor, sub injectoare, cu tãvi metalice umplute cu nisip, pentru colectarea eventualelor scurgeri provenite din instalaţii, iar scurgerile accidentale de combustibil se colecteazã şi se înlãturã imediat ce se constatã;
h) rezervoarele pentru consum zilnic se prevãd cu conducte de preaplin, conducte de aerisire, indicatoare de nivel şi se întreţin corespunzãtor, iar la acestea nu se instaleazã indicatoare de nivel din sticlã;
i) se interzice folosirea focului deschis pentru fluidizarea combustibilului din rezervoare, prin încãlzire;
j) înainte de aprinderea combustibilului la injectoare se verificã focarul şi se îndepãrteazã eventualele scurgeri de combustibil;
k) focarele şi canalele de fum se ventileazã timp de 10 minute, folosindu-se instalaţia prevãzutã pentru aceasta, respectiv pentru evacuarea gazelor arse;
l) aprinderea combustibilului pulverizat în focarele cazanelor se efectueazã potrivit instrucţiunilor de exploatare, nefiind admise improvizaţii;
m) se interzice reaprinderea focului de la zidãria incandescentã a focarului sau de la flacãra altui arzãtor;
n) centralele termice care folosesc combustibil gazos se pun în funcţiune numai dupã verificarea arzãtoarelor şi numai dacã acestea corespund presiunii din conductele de gaze, în limitele prevãzute de norme;
o) controlul etanşeitãţii conductelor, instalaţiilor şi echipamentelor cu gaz se face cu emulsie de apã şi sãpun sau prin altã metodã indicatã de specificaţiile tehnice;
p) la apariţia unei neetanşeitãţi sau ruperi a unei conducte din sala cazanelor, se închide robinetul de pe conducta principalã din exteriorul clãdirii şi se deschid ferestrele şi uşile pentru aerisirea intensã a sãlii;
q) aprinderea arzãtoarelor cu gaze în focarele cazanelor de la centralele termice se face respectându-se principiul "gaz pe flacãrã";
r) circuitul de alimentare al fiecãrui arzãtor se prevede cu douã ventile montate în serie, dintre care unul cu acţionare manualã;
s) poziţia ventilelor "închis" sau "deschis" trebuie marcatã vizibil;
t) pentru fiecare cazan se asigurã efectuarea periodicã a reviziei şi lucrãrile de reparaţii potrivit termenelor prevãzute de reglementãrile specifice.
ART. 45
În spaţiile destinate garãrii autovehiculelor în cadrul obiectivelor de cult se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) se marcheazã cu vopsea albã sau galbenã, pe pardoseala spaţiului de garare, delimitarea locurilor pentru autovehicule, avându-se în vedere necesitatea asigurãrii între autovehicule a unor distanţe suficiente pentru intervenţia rapidã în cazul producerii de incendii, precum şi a cãilor de acces pentru evacuarea acestora;
b) se interzic introducerea în garaje a unui numãr mai mare de autovehicule decât cel stabilit conform cerinţelor prevãzute la lit. a), precum şi introducerea de carburanţi, lubrifianţi, uleiuri şi alte materiale combustibile şi inflamabile;
c) se scoate de sub tensiune instalaţia electricã a autovehiculelor, prin deconectarea bateriei de acumulator;
d) se interzice efectuarea alimentãrii cu combustibil a autovehiculelor;
e) se interzice încãrcarea acumulatoarelor, aceastã operaţiune fiind permisã doar în alte spaţii, amenajate corespunzãtor, în care sã fie asigurate condiţii de ventilare corespunzãtoare pentru evacuarea produsului rezultat din încãrcare şi introducere de aer proaspãt;
f) se interzice utilizarea focului deschis sau a altor surse de foc pentru pornirea motoarelor ori în alte scopuri;
g) se interzice executarea de operaţii sau lucrãri de întreţinere ori de reparare la autovehicule, indiferent de natura, durata sau complexitatea acestora;
h) se interzice aruncarea de materiale precum cârpe, lavete, bumbac etc. ori de substanţe combustibile precum benzinã, motorinã, ulei sau unsori, în incintã, pãstrându-se o perfectã stare de curãţenie;
i) se interzice introducerea de autovehicule care prezintã scurgeri de combustibil;
j) cheile de contact ale autovehiculelor din garaje, precum şi documentele acestora se predau personalului desemnat de persoana cu atribuţii de conducere, care le va pãstra într-un loc anume stabilit;
k) pentru asigurarea posibilitãţilor de evacuare operativã a autovehiculelor din garaje, care însã nu sunt în stare de funcţionare, se prevãd ştãngi pentru remorcare.
ART. 46
La depozitele de combustibili lichizi se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) vopsirea rezervoarelor supraterane în culori care reflectã radiaţiile solare şi cele termice;
b) legarea la pãmânt împotriva acumulãrii electricitãţii statice, a autocisternelor, conductelor şi rastelelor metalice pe care se depoziteazã recipientele în care se face transportul sau transvazarea;
c) mãsurarea nivelului lichidelor în rezervoare şi cisterne se face numai cu dispozitive executate din materiale care nu produc scântei prin lovire;
d) interzicerea utilizãrii ambalajelor din material plastic pentru pãstrarea, manipularea sau transportarea produselor petroliere, cu excepţia celor antistatizate, certificate în acest sens;
e) interzicerea utilizãrii la rezervoarele şi ambalajele metalice a sculelor care pot produce scântei şi a recipientelor din sticlã pentru pãstrarea produselor petroliere;
f) interzicerea executãrii oricãror lucrãri la instalaţiile electrice, pe timpul manipulãrii şi depozitãrii lichidelor combustibile în încãperi, rezervoare, rampe ori la altele în care se manipuleazã sau se depoziteazã astfel de substanţe;
g) interzicerea utilizãrii îmbrãcãmintei confecţionate din fire ori fibre sintetice şi a încãlţãmintei care pot produce scântei electrostatice ori prin lovire sau frecare în locurile unde existã emanaţii de vapori şi gaze inflamabile;
h) interzicerea fumatului şi a lucrului cu foc deschis la o distanţã mai micã de 40 m de orice instalaţie sau rezervor al depozitului de lichide combustibile;
i) interzicerea folosirii felinarelor, faclelor şi a altor asemenea mijloace pentru iluminarea depozitelor, rampelor şi staţiilor de încãrcare-descãrcare.
ART. 47
La depozitele de combustibili solizi din lemn se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) organizarea în stive ordonate, cu menţinerea culoarelor de trecere între acestea, cu dimensiuni suficiente astfel încât sã fie eliminatã posibilitatea propagãrii unui eventual incendiu de la o stivã la alta şi asiguratã posibilitatea accesului pentru intervenţia de stingere;
b) interzicerea utilizãrii focului deschis la mai puţin de 15 m de locul de depozitare;
c) amplasarea depozitelor la minimum 15 m de construcţii;
d) interzicerea fumatului pe teritoriul depozitului;
e) pe teritoriul depozitului se efectueazã periodic curãţenie şi se eliminã rumeguşul, alte deşeuri, precum şi vegetaţia.
ART. 48
La depozitele de combustibili solizi din cãrbune se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) depozitarea se realizeazã pe sorturi, în grãmezi, dimensiunile grãmezilor fiind condiţionate de modul de exploatare, mecanizatã sau nemecanizatã, a depozitului, de felul cãrbunilor, de durata maximã admisã de depozitare şi de modul de aşezare a straturilor;
b) platformele pe care se depoziteazã cãrbunii se amenajeazã cu pante corespunzãtor alese, astfel încât sã se asigure scurgerea apelor de suprafaţã în afara depozitului;
c) aşezarea cãrbunilor în grãmezi se realizeazã în straturi cu grosimea de circa 0,5 m, tasate corespunzãtor, asigurându-se împiedicarea pãtrunderii apei din intemperii ori infiltrarea acesteia în grãmezi, prin acoperirea suprafeţei cu un strat de cãrbune fãrâmiţat şi bine bãtãtorit, marginile grãmezilor fiind bine taluzate;
d) la formarea grãmezilor de cãrbuni se evitã amestecarea lor cu plante, aşchii de lemn, turbã ori alte deşeuri;
e) se interzice depozitarea cãrbunilor pe platforme executate din lemn ori din asfalt;
f) fiecare grãmadã de cãrbune se doteazã cu ţevi de aerisire şi se marcheazã cu tãbliţã indicatoare, din care sã rezulte cantitatea de cãrbune depozitat, precum şi data la care s-a fãcut depozitarea.
ART. 49
Pentru exploatarea în condiţii de siguranţã a fondului forestier aflat în proprietatea sau în administrarea obiectivelor de cult se au în vedere urmãtoarele mãsuri:
a) la intrarea în pãdure se amplaseazã panouri cu texte adecvate privind prevenirea şi stingerea incendiilor de pãdure;
b) se asigurã efectuarea de activitãţi de prevenire periodice, planificate la fondul forestier, prin patrulare şi supraveghere, mai cu seamã în perioadele de secetã şi în zilele nelucrãtoare;
c) în lunile februarie-martie şi septembrie-octombrie, care precedã perioadelor critice, precum şi în perioadele de maximã afluenţã turisticã, se asigurã curãţarea uscãturilor din apropierea construcţiilor cabanelor forestiere, a cantoanelor silvice şi a altor construcţii şi se întreţin permanent liniile izolatoare somiere;
d) se stabilesc şi se marcheazã drumurile permise circulaţiei autovehiculelor, iar pe drumurile interzise se amplaseazã indicatoare şi bariere corespunzãtoare;
e) se interzic aprinderea focurilor în perimetrul silvic, în afara locurilor special amenajate la o distanţã de cel puţin 100 m de liziera pãdurii, precum şi fumatul şi instalarea corturilor în pãdure;
f) se interzice arderea resturilor vegetale rezultate din curãţarea pãşunilor şi a terenurilor agricole limitrofe la o distanţã de mai puţin de 100 m de liziera pãdurii;
g) se asigurã condiţii pentru observarea şi anunţarea operativã a incendiilor produse, cât şi pentru asigurarea intervenţiei operative, profesioniste, pentru eliminarea posibilitãţii de propagare a incendiilor şi pentru stingere;
h) se organizeazã, de cãtre persoanele cu responsabilitãţi în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor, acţiuni de instruire pe segmentul prevenirii incendiilor cu toate categoriile de persoane care pot desfãşura diferite categorii de activitãţi în zonele silvice, precum muncitorii din structurile de exploatare forestierã, personalul cabanelor şi cantoanelor, pãdurarii, conducãtorii auto, culegãtorii de fructe de pãdure, stuparii, ciobanii, turiştii şi elevii care se gãsesc în vacanţã, în tabere.
ART. 50
Pentru exploatarea în condiţii de siguranţã a fondului agricol, pomicol şi viticol, a depozitelor de produse agricole, precum şi a sectorului apicol, aflate în proprietatea sau în administrarea obiectivelor de cult, se au în vedere urmãtoarele mãsuri:
a) se interzic fumatul, iluminatul cu flacãrã deschisã şi folosirea, sub orice formã, a focului deschis în lanuri, pe arii, pe mirişte, în locurile de depozitare a paielor, în apropierea autovehiculelor ce transportã paie, în apropierea maşinilor situate în parcurile din câmp, la depozitele de alimentare cu carburanţi, precum şi în apropierea acestora la o distanţã mai micã de 100 m;
b) se interzice efectuarea oricãror lucrãri de igienizare de pe suprafeţele agricole utilizându-se focul deschis, fãrã asigurarea mãsurilor corespunzãtoare;
c) pregãtirea sau încãlzirea hranei se face în locuri special amenajate, în afara lanurilor, depozitelor de paie, a ariilor, a punctelor de alimentare cu carburanţi;
d) se asigurã dotarea cu instalaţii de protecţie împotriva trãsnetului a silozurilor, depozitelor celulare, uscãtoarelor, magaziilor având înãlţimi mai mari decât restul clãdirilor;
e) în perioada de recepţionare a cerealelor, dar mai cu seamã pe timpul depozitãrii, este necesarã supravegherea permanentã a umiditãţii şi temperaturii acestora;
f) se interzice depozitarea cerealelor cu umiditate ridicatã, deoarece acestea prezintã pericol de încãlzire şi autoaprindere;
g) se interzice pãstrarea de materiale cu pericol de incendiu sau explozie în spaţii destinate cerealelor, precum şi a altor produse vegetale;
h) la depozitarea cerealelor şi a celorlalte produse însãcuite se lasã, în mod obligatoriu, în interiorul magaziei spaţii libere în lungul şi în latul acesteia, care sã permitã manevrarea utilajelor şi mijloacelor de intervenţie în caz de incendiu;
i) spaţiile de siguranţã dintre magazii, silozuri şi alte construcţii se pãstreazã în stare de curãţenie şi fãrã a fi blocate cu diferite materiale, pentru a se permite manevrarea utilajelor de intervenţie în caz de incendiu;
j) se asigurã curãţarea şi uscarea corespunzãtoare a cerealelor şi a celorlalte produse, pentru evitarea exploziilor datorate pulberilor vegetale şi altor impuritãţi;
k) se interzic cu desãvârşire fumatul şi folosirea focului deschis în interiorul magaziilor, silozurilor, staţiilor de uscare şi în general în spaţiile cu degajãri de pulberi vegetale;
l) în activitatea apicolã se utilizeazã afumãtoare prevãzute cu parascântei, iar golirea jarului din acestea se face în locuri special amenajate şi protejate împotriva iniţierii şi dezvoltãrii unui eventual incendiu;
m) izolarea zonei de ardere a miriştilor faţã de cãi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier prin executarea de fâşii arate.
ART. 51
Pentru funcţionarea în siguranţã a tuturor categoriilor de utilaje şi mijloace tehnice care sunt folosite la lucrãri agricole, silvice, pomicole, viticole se asigurã urmãtoarele mãsuri:
a) reglarea sistemelor de aprindere, de alimentare, de carburaţie şi de distribuţie, pentru evitarea producerii de explozii false însoţite de eliminarea de scântei sau de gaze în stare arzândã;
b) interzicerea alimentãrii carburatorului prin turnare de benzinã pe la priza de aer sau ca motorul sã funcţioneze fãrã filtru de aer;
c) asigurarea etanşeitãţii rezervoarelor de combustibil şi a întregii instalaţii de alimentare cu combustibil şi a neînregistrãrii de pierderi ori scurgeri de combustibil;
d) nepermiterea efectuãrii de improvizaţii la instalaţia electricã a acestora;
e) dotarea ţevilor de eşapament ale tractoarelor cu dispozitive de captare a scânteilor (parascântei) omologate;
f) curãţarea periodicã de funingine a tobei de eşapament.
ART. 52
La anexele gospodãreşti se au în vedere urmãtoarele mãsuri:
a) se interzice instalarea de cuptoare, maşini de gãtit sau utilizarea bucãtãriilor improvizate lângã casele de locuit, în apropierea grajdurilor şi magaziilor, a locurilor de depozitare a furajelor şi a altor materiale combustibile;
b) se interzice utilizarea focului deschis pentru diverse activitãţi gospodãreşti, precum arderea gunoaielor, prepararea diverselor produse culinare, în apropierea construcţiilor;
c) se interzice scoaterea burlanelor de metal aferente instalaţiilor de încãlzit sau preparat hranã pe fereastrã ori sub streaşinã, fãrã a fi izolate de pãrţile combustibile ale construcţiei;
d) în cazul iluminatului electric se interzice folosirea instalaţiilor improvizate sau cu defecţiuni ce pot produce scurtcircuite ori alte evenimente de naturã electricã;
e) se interzice folosirea de afumãtorii improvizate care prezintã pericol de incendiu în magazii, sub şoproane sau în apropierea acestora;
f) cenuşa rezultatã în urma utilizãrii, pentru încãlzire, a combustibilului solid nu se aruncã la întâmplare pe terenuri agricole, în curţi, lângã furaje, grajduri sau în vecinãtatea altor materiale combustibile, aceasta depozitându-se într-o groapã special amenajatã, dupã ce, în prealabil, a fost stinsã cu apã;
g) se interzice depozitarea în anexele gospodãreşti a oricãrui fel de lichid inflamabil, cu excepţia celui necesar uzului casnic în cantitate de cel mult 25 de litri, acestea se pãstreazã în bidoane metalice închise şi la locuri ferite de posibilitatea incendierii.
ART. 53
În clãdirile în care se desfãşoarã activitatea de fabricare a alcoolului etilic, la cazane şi baterii cu foc direct de fiert ţuicã se au în vedere urmãtoarele mãsuri:
a) în toate încãperile în care se distileazã şi se depoziteazã produse alcoolice se asigurã permanent ventilarea pentru a se elimina acumularea vaporilor de alcool;
b) depozitarea lemnelor sau a altor materiale combustibile în încãperi, în afara celor strict necesare procesului de producţie, este interzisã;
c) în cazul efectuãrii unor remedieri sau reparaţii care necesitã prezenţa flãcãrii deschise se iau mãsuri pentru oprirea instalaţiei, evacuarea produselor distilate, ventilarea încãperilor, închiderea oricãror surse de scurgere a alcoolului, spãlarea cu apã a instalaţiilor care urmeazã a se repara;
d) instalaţiile electrice pentru spaţiile cu posibile acumulãri de vapori de alcool se asigurã de tip etanş, cu respectarea prevederilor normativelor de proiectare specifice;
e) instalaţia de distilare şi cazanele trebuie supravegheate permanent de personal instruit pentru a se asigura o funcţionare corespunzãtoare;
f) se interzice lãsarea fãrã supraveghere a instalaţiei de rãcire;
g) blazele care lucreazã în baterie se prevãd, în mod obligatoriu, cu supape hidraulice pentru a se evita eventualele explozii;
h) depozitarea ori pãstrarea produselor rezultate din distilare se face, pe mãsura fabricaţiei, în recipiente sau vase colectoare care se închid, în încãperi neîncãlzite, destinate special acestui scop, unde nu se mai pãstreazã alte materiale combustibile şi nu se folosesc surse cu foc ori de cãldurã;
i) se asigurã protejarea termicã a porţiunilor din elemente de construcţie combustibile aflate deasupra sau în imediata apropiere a colanelor de distilare;
j) se asigurã refacerea imediatã a izolaţiei termice a conductelor şi coloanelor prin care se vehiculeazã produse fierbinţi, care s-au deteriorat şi prezintã pericol de incendiu;
k) coşurile de fum se tencuiesc şi se izoleazã termic corespunzãtor, evitându-se contactul lor direct cu pãrţile lemnoase din construcţie, se verificã şi se curãţã ori de câte ori este nevoie;
l) focarele trebuie sã fie prevãzute cu grãtare şi uşi, iar lemnele folosite nu vor fi de dimensiuni mai mari decât lungimea vetrei de ardere;
m) cenuşa şi jarul se evacueazã şi se sting într-un loc anume destinat acestui scop;
n) se interzice depozitarea în interiorul spaţiilor de distilare a borhoturilor pentru materii prime ori a deşeurilor rezultate din procesul de fabricare.
ART. 54
În depozitele de furaje amenajate în construcţii se au în vedere urmãtoarele mãsuri:
a) se interzice accesul în interior cu mijloace de iluminat cu flacãrã deschisã;
b) în cazul iluminatului electric, nu se permit folosirea instalaţiilor improvizate sau cu defecţiuni şi nici depozitarea ori stivuirea fânului şi furajelor în apropierea acestora sau a corpurilor de iluminat electric;
c) în fânare se interzic cu desãvârşire fumatul, efectuarea lucrãrilor cu foc deschis şi sudarea;
d) se asigurã menţinerea unei curãţenii permanente în jurul acestora, înlãturându-se paiele şi alte materiale ori deşeuri combustibile;
e) furajele concentrate se pãstreazã în magazii special amenajate, uscate, aerisite şi curate.
ART. 55
La depozitele de furaje amenajate în aer liber se respectã urmãtoarele mãsuri:
a) amplasarea acestora se face, pe cât posibil, lângã surse de apã, iar terenul din jur se curãţã periodic de ierburi, mãrãcinişuri şi furaje cãzute în timpul transportului;
b) depozitele de furaje se amplaseazã pe direcţia opusã vântului dominant şi cât mai departe faţã de construcţii, cãi ferate, drumuri sau şosele, pãduri ori plantaţii şi, pe cât posibil, se împrejmuiesc;
c) se asigurã supravegherea permanentã a depozitului şi limitarea accesului în acesta al persoanelor neautorizate ori al copiilor;
d) drumurile de acces la depozitele de furaje trebuie sã asigure circulaţia autovehiculelor şi mijloacelor de intervenţie în caz de incendiu sau în alte situaţii de urgenţã, indiferent de condiţiile meteorologice sau de anotimp, pe cel puţin douã laturi ale depozitului;
e) iluminatul electric în incinta depozitelor se permite numai cu instalaţie electricã montatã pe stâlpi înalţi de circa 5-6 m, iar conductoarele electrice aeriene nu trebuie sã treacã deasupra şirelor;
f) paiele şi fânul se depoziteazã numai dupã ce, în prealabil, au fost uscate;
g) se asigurã rezerva de apã pentru incendiu, precum şi dotarea cu instalaţii de protecţie împotriva trãsnetului;
h) activitatea în depozitele de furaje se desfãşoarã numai pe timp de zi;
i) pe teritoriul depozitului, precum şi la 100 m în jur sunt interzise fumatul, iluminatul cu flacãrã deschisã şi orice lucru cu foc deschis, în acest scop afişându-se inscripţii vizibile.
ART. 56
În clãdirile în care sunt adãpostite animale se au în vedere urmãtoarele mãsuri:
a) se interzice utilizarea sobelor cu uşiţe de alimentare din interior;
b) se interzice utilizarea sobelor şi coşurilor defecte;
c) se interzice instalarea sobelor şi coşurilor metalice;
d) se interzice uscarea lemnului şi hainelor lângã sobe;
e) se interzice încãlzirea spaţiilor în timpul nopţii fãrã asigurarea supravegherii;
f) se interzice menţinerea fãrã supraveghere a focului aprins în sobe;
g) se interzice utilizarea, pentru aprinderea sobelor, a benzinei, petrolului sau a altor lichide inflamabile ori combustibile;
h) în adãposturi se interzic cu desãvârşire fumatul, efectuarea lucrãrilor cu foc deschis şi sudarea;
i) se interzice accesul în interior cu mijloace de iluminat cu flacãrã deschisã;
j) în cazul iluminatului electric, nu se permite folosirea instalaţiilor improvizate sau cu defecţiuni;
k) se interzice blocarea cu diverse materiale a cãilor de circulaţie interioare, a culoarelor sau a accesului la mijloacele tehnice de stingere din dotare;
l) se asigurã menţinerea unei curãţenii permanente în jurul acestora, înlãturându-se paiele, bãlegarul şi alte materiale ori deşeuri combustibile;
m) se interzice amplasarea de ateliere sau depozite pe cãile de acces şi evacuare;
n) se interzice utilizarea oricãror utilaje pentru tocarea şi mãcinarea furajelor în interiorul adãposturilor de animale;
o) se interzice cazarea, sub orice formã, a lucrãtorilor şi altor persoane în adãposturile de animale;
p) uşile grajdurilor se realizeazã fãrã praguri şi având sensul de deschidere spre exterior şi nu se admite blocarea, în poziţia închis, a uşilor prin fixarea cu diverse obiecte sau materiale;
q) în timpul iernii toate platformele din faţa uşilor de evacuare se menţin în stare practicabilã, curãţate de zãpadã şi de gheaţã, astfel încât sã poatã fi deschise cu uşurinţã.
ART. 57
În sectoarele avicole, pentru porcine şi taurine, unde sunt instalate eleveuze pentru încãlzirea tineretului, se respectã urmãtoarele:
a) instalarea eleveuzelor se face numai conform notiţei tehnice care le însoţeşte şi proiectelor respective;
b) se interzice depãşirea temperaturii de regim, de 30°C;
c) se verificã periodic legãturile electrice, pentru înlãturarea eventualelor defecţiuni care pot provoca flamã, scânteie sau scurtcircuit;
d) se interzice folosirea eleveuzelor fãrã termoregulator individual sau central, cu termoregulatorul blocat ori defect.
ART. 58
La clãdirile şi spaţiile cu destinaţie administrativã se au în vedere urmãtoarele mãsuri:
a) organizarea activitãţilor se face astfel încât sã nu se creeze aglomerãri de persoane care sã îngreuneze ori sã blocheze evacuarea în caz de incendiu;
b) pe durata exploatãrii se adoptã mãsuri pentru reducerea riscului de incendiu, prin limitarea la strictul necesar a cantitãţilor de materiale combustibile şi eliminarea eventualelor surse cu potenţial de aprindere a acestora;
c) se interzice folosirea fierbãtoarelor, reşourilor, radiatoarelor electrice, precum şi a altor asemenea mijloace fãrã respectarea mãsurilor de apãrare împotriva incendiilor şi supravegherea permanentã pe durata funcţionãrii acestora;
d) se interzice amenajarea de boxe sau depozitarea de materiale pe holuri, în casele scãrilor ori sub rampele scãrilor;
e) se interzice amplasarea de copiatoare, dozatoare pentru sucuri/cafea în casele scãrilor sau pe rampele scãrilor;
f) pot fi pãstrate pentru curãţenie, igienizare, deparazitare, dezinsecţie, în bidoane metalice închise şi amplasate în locuri special amenajate, lichide inflamabile în cantitate totalã de maximum 25 de litri;
g) se interzice curãţarea pardoselii cu benzinã, neofalinã sau alte lichide inflamabile;
h) operaţiunile de curãţare se fac cu materiale special destinate, numai la lumina zilei, cu respectarea instrucţiunilor precizate de producãtor;
i) se interzic fumatul şi utilizarea focului deschis în astfel de clãdiri/spaţii, precum şi utilizarea mijloacelor de iluminat cu flacãrã deschisã, precum lumânãri, chibrituri, facle şi altele asemenea, în poduri, arhive, magazii, alte încãperi, spaţii şi locuri cu risc de incendiu din construcţiile în care acestea sunt amplasate;
j) la terminarea programului de lucru se deconecteazã aparatele electrocasnice, se întrerupe iluminatul artificial şi se opreşte alimentarea cu energie electricã a calculatoarelor şi a altor aparate electrice;
k) la construcţiile la care casa scãrilor se continuã spre subsol, se afişeazã, la loc vizibil, semne indicatoare corespunzãtoare, afişarea fãcându-se în sensul ieşirii spre exterior.
ART. 59
La depozite şi magazii se au în vedere urmãtoarele mãsuri:
a) fiecare magazie sau depozit trebuie sã aibã întocmite planuri de depozitare şi de intervenţie, precum şi instrucţiuni şi reguli de comportament pentru utilizatori în caz de incendiu, extrase din acestea afişându-se în locuri vizibile;
b) dispunerea materialelor şi substanţelor periculoase în depozite se face potrivit planului de depozitare;
c) hârtia, cãrţile şi documentele se depoziteazã în stive sau rafturi, asigurându-se spaţii, culoare pentru intervenţie în caz de incendiu;
d) la depozitarea hârtiei şi documentelor în rafturi sau stive se asigurã distanţe suficiente faţã de corpurile de iluminat cu incandescenţã şi faţã de instalaţiile electrice;
e) deşeurile de hârtie, ambalajele rezultate în urma despachetãrilor, sortãrilor şi livrãrilor se îndepãrteazã zilnic din spaţiile de depozitare;
f) depozitarea se face în funcţie de natura, forma, dimensiunile, modul de ambalare, comportarea la foc şi proprietãţile fizico-chimice, fãrã a depãşi însã sarcina termicã prevãzutã de proiectant;
g) produsele care reacţioneazã periculos în combinaţie cu altele se depoziteazã astfel încât sã nu intre în contact cu acestea nici chiar accidental;
h) materialele şi substanţele care prezintã pericol de autoaprindere se pãstreazã în condiţii adecvate naturii lor, în spaţii bine ventilate şi luându-se mãsuri de control şi preîntâmpinare a fenomenului de autoîncãlzire;
i) etichetarea şi marcarea pericolelor pe care le presupun produsele depozitate, precum şi asigurarea cãilor de acces şi evacuare la amplasarea acestora;
j) depozitarea produselor se face cu respectarea distanţelor normate faţã de instalaţiile electrice, de încãlzire, cu surse de foc sau de cãldurã;
k) se interzice depozitarea materialelor combustibile şi explozive ale cãror proprietãţi nu sunt cunoscute;
l) între rafturile sau stivele de depozitare se asigurã spaţii libere pentru accesul şi evacuarea uşoarã în caz de necesitate;
m) rafturile pe care se depoziteazã materiale se executã din materiale incombustibile având clasã de reacţie la foc minim A2 sau din lemn ignifugat ori protejat prin metode similare şi se asigurã împotriva rãsturnãrii sau cãderii acestora, precum şi a materialelor depozitate;
n) corpurile de iluminat incandescente din depozite, arhive, magazii se protejeazã cu globuri de protecţie, iar atunci când prin natura activitãţii existã posibilitatea de a fi lovite, se monteazã şi apãrãtori de protecţie;
o) orice scurgere de lichid combustibil pe pardosealã sau pe rastel, ambalaj ori alte elemente şi materiale se îndepãrteazã imediat, prin acoperire cu nisip sau prin ştergere cu cârpe;
p) cârpele utilizate pentru operaţiunile menţionate la lit. o) se depoziteazã în locuri special amenajate, în afara depozitului, cu adoptarea mãsurilor împotriva producerii incendiilor; scurgerile de produse sau nisipul şi pãmântul îmbibate cu produse rezultate din curãţãri se colecteazã şi se depoziteazã în gropi de pãmânt;
q) materialele provenite din ambalaje se evacueazã zilnic din magazii şi depozite, în locurile stabilite în acest scop;
r) pentru asigurarea cãilor de acces şi de evacuare, spaţiile de depozitare se marcheazã cu bandã de vopsea albã pe pardosealã, corespunzãtor prevederilor planului de depozitare;
s) se interzice accesul în depozite, magazii şi arhive al altor persoane în afara celor anume stabilite de cãtre persoana cu atribuţii de conducere, lucru ce se marcheazã corespunzãtor pe uşa încãperilor respective;
t) la terminarea lucrului, şeful depozitului sau magaziei ia mãsuri pentru deconectarea instalaţiilor electrice existente de la reţeaua de alimentare cu energie electricã.
ART. 60
La efectuarea, în cadrul obiectivelor de cult, a lucrãrilor de restaurare, renovare, conservare, consolidare, precum şi a intervenţiilor la construcţii existente, care presupun organizãri de şantier, se asigurã respectarea urmãtoarelor mãsuri:
a) la lucrãrile de execuţie şi utilizare a schelelor se interzice depozitarea ori pãstrarea materialelor sau a substanţelor combustibile sub schele;
b) pe scãrile de acces la schele se interzice depozitarea materialelor de orice fel;
c) la executarea instalaţiilor electrice fixate pe elementele schelelor se respectã condiţiile de amplasare şi montare faţã de materialele combustibile şi nu se admit niciun fel de improvizaţii la acestea;
d) se interzic fumatul şi utilizarea focului deschis pe platforma schelelor;
e) se interzice utilizarea schelelor din materiale combustibile, atât la exterior, cât şi la interior, la obiectivele înscrise în Lista patrimoniului mondial ori care sunt încadrate în categoria monumentelor istorice din grupa A - monumente istorice de valoare naţionalã şi universalã sau din grupa B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local;
f) se asigurã supravegherea permanentã a perimetrelor în care sunt realizate organizãri de şantier în exteriorul construcţiilor;
g) se asigurã îndepãrtarea, cu regularitate, a vegetaţiei uscate din perimetrul organizãrilor de şantier exterioare;
h) se asigurã limitarea accesului persoanelor în perimetrele organizãrilor de şantier exterioare, prin împrejmuirea acestora cu panouri din materiale având clasa de reacţie la foc minim A2;
i) se asigurã instruirea personalului care executã lucrãri de construcţii, spre a cunoaşte mãsurile specifice de apãrare împotriva incendiilor;
j) se recomandã întreruperea activitãţilor ce presupun prezenţa unui public numeros în construcţiile în care se efectueazã lucrãri de restaurare sau conservare;
k) la efectuarea lucrãrilor de izolaţii se adoptã mãsurile specifice lucrului cu foc deschis.
ART. 61
La construcţiile aparţinând obiectivelor de cult, aflate în stare de conservare, se asigurã respectarea urmãtoarelor mãsuri:
a) se asigurã paza şi supravegherea permanentã a obiectivelor înscrise în Lista patrimoniului mondial ori care sunt încadrate în categoria monumentelor istorice din grupa A - monumente istorice de valoare naţionalã şi universalã sau din grupa B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local, în scopul eliminãrii posibilitãţilor de acces în incintã al persoanelor;
b) se asigurã îndepãrtarea, cu regularitate, a vegetaţiei uscate din perimetrul organizãrilor de şantier exterioare;
c) se asigurã întreruperea funcţionãrii instalaţiei de gaze şi a celei electrice, cu menţinerea funcţionalitãţii instalaţiilor de detectare şi semnalizare a incendiilor, precum şi antiefracţie;
d) se asigurã efectuarea verificãrilor periodice la instalaţiile electrice, de gaze, precum şi la cea de protecţie împotriva trãsnetului;
e) se interzic fumatul, arderea vegetaţiei uscate, precum şi efectuarea lucrãrilor cu foc deschis.

CAP. IV
Reguli şi mãsuri de prevenire a incendiilor la instalaţii utilitare aferente construcţiilor şi spaţiilor aflate în exploatare din obiectivele de cult

ART. 62
Instalaţiile aferente construcţiilor, cum sunt cele de gaze, electrice, de apã, de încãlzire, de ventilare, de climatizare, de canalizare şi altele asemenea, precum şi instalaţiile tehnologice se exploateazã potrivit reglementãrilor tehnice şi prezentelor dispoziţii generale, astfel încât acestea sã nu constituie surse de iniţiere şi/sau de propagare a incendiilor.
ART. 63
Instalaţiile aferente construcţiilor trebuie sã corespundã destinaţiei, tipului şi categoriei de importanţã a construcţiei, precum şi riscului de incendiu, sã aibã nivelul de protecţie corespunzãtor mediului în care sunt amplasate şi sã respecte prevederile din normativele specifice de apãrare împotriva incendiilor.
ART. 64
Instalaţiile tehnologice se exploateazã cu respectarea strictã a instrucţiunilor şi regulilor de utilizare, precum şi a mãsurilor de apãrare împotriva incendiilor, stabilite de proiectanţi şi de producãtori.
ART. 65
Pe timpul exploatãrii instalaţiilor aferente construcţiilor, prevãzute la art. 62, şi a instalaţiilor tehnologice se interzic:
a) neasigurarea supravegherii conform instrucţiunilor de funcţionare;
b) funcţionarea fãrã sistemele, aparatele şi echipamentele necesare conform instrucţiunilor de funcţionare pentru controlul şi menţinerea parametrilor privind siguranţa în funcţionare sau înlocuirea acestora cu altele supradimensionate;
c) întreţinerea necorespunzãtoare a elementelor prevãzute pentru izolare termicã sau electricã ori pentru separare;
d) depãşirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii sau executarea necorespunzãtoare a acestora;
e) executarea lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii sau a unor modificãri de cãtre personal neautorizat;
f) utilizarea cu improvizaţii care sã prezinte risc de incendiu şi/sau explozie;
g) neasigurarea protecţiei la foc corespunzãtoare faţã de materialele şi substanţele combustibile existente în spaţiul în care sunt utilizate;
h) lãsarea în funcţiune peste programul stabilit, în cazurile în care instrucţiunile specifice interzic acest lucru.
ART. 66
Menţinerea în bunã stare a instalaţiilor şi sistemelor de captare şi scurgere la pãmânt a descãrcãrilor electrice atmosferice este obligatorie la construcţii şi instalaţii, utilaje şi echipamente tehnologice, conform reglementãrilor tehnice specifice.
ART. 67
Utilizarea sistemelor de captare şi scurgere la pãmânt a electricitãţii statice, conform instrucţiunilor specifice şi reglementãrilor tehnice, este obligatorie.
ART. 68
La exploatarea instalaţiilor electrice se interzic:
a) înlocuirea siguranţelor, releelor de protecţie şi a întrerupãtoarelor automate cu altele necalibrate;
b) racordarea unor consumatori care depãşesc puterea nominalã a circuitelor;
c) supraîncãrcarea instalaţiei electrice, respectiv a conductoarelor, cablurilor, întrerupãtoarelor, comutatoarelor, prizelor şi transformatoarelor;
d) supunerea legãturilor electrice la eforturi de tracţiune care nu fac parte din liniile de contact ce alimenteazã receptoare mobile şi conductele electrice izolate liber;
e) lãsarea neizolatã a capetelor conductoarelor electrice, în cazul demontãrii parţiale a unei instalaţii;
f) folosirea legãturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice, fãrã ştecãr, direct în prize;
g) utilizarea prizelor fãrã prevederea dispozitivului de protecţie diferenţialã şi de limitare a puterii, amplasate la distanţã mai micã de 1,00 m de materiale combustibile ori în incinta depozitelor şi magaziilor cu materiale combustibile;
h) utilizarea receptorilor de energie electricã de tipul radiatoarelor, reşourilor, fiarelor de cãlcat, ciocanelor de lipit etc. fãrã asigurarea mãsurilor de izolare faţã de materialele şi elementele combustibile din spaţiul sau încãperea respectivã;
i) utilizarea lãmpilor mobile ori portative alimentate prin cordoane improvizate şi/sau uzate;
j) folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de luminã ori a abajururilor improvizate, din carton, hârtie sau din alte materiale combustibile;
k) aşezarea pe motoarele electrice a unor materiale combustibile precum cârpe, hârtii, folii de mase plastice, lemn sau altele similare;
l) utilizarea radiatoarelor, aerotermelor şi a reşourilor electrice improvizate, cu defecte;
m) folosirea în stare defectã, uzatã şi/sau cu improvizaţii a instalaţiei electrice şi/sau a receptorilor electrici;
n) suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare, dacã aceasta nu este prevãzutã din fabricaţie;
o) agãţarea sau introducerea în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor, canalelor sau a tunelelor electrice a obiectelor de orice fel;
p) adãpostirea de obiecte şi/sau materiale combustibile în posturile de transformare şi/sau încãperile tablourilor generale de distribuţie electricã;
q) efectuarea lucrãrilor de întreţinere, revizii şi reparaţii de cãtre personal neautorizat.
ART. 69
La exploatarea instalaţiilor de gaze se respectã urmãtoarele reguli principale:
a) verificarea şi menţinerea în bunã stare de funcţionare a instalaţiei şi a elementelor componente, pentru înlãturarea oricãrei posibilitãţi de scurgere a gazelor;
b) în cazul în care se constatã miros de gaze, înainte de a se aprinde focul, se aeriseşte încãperea respectivã, se depisteazã şi se înlãturã, de cãtre personal autorizat, defectele care au provocat scãpãrile de gaze;
c) aprinderea şi stingerea focului se executã numai de cãtre personal instruit în acest scop, lângã fiecare sobã afişându-se câte o etichetã pe care se menţioneazã, pe lângã ora de aprindere şi stingere, urmãtorul text: "Pentru aprinderea şi stingerea focului rãspunde: (numele şi prenumele persoanei)";
d) înainte de aprinderea arzãtorului de gaze, robinetul trebuie sã fie închis, iar când arzãtorul este în funcţiune, uşa cenuşarului se deschide;
e) atât la aprinderea, cât şi la stingerea focului gazele se menţin închise şi se deschid mai întâi de la robinetul principal (de siguranţã), apoi de la robinetul de manevrã al arzãtorului (aparatului);
f) se interzice folosirea gazelor în sobele sau aparatele defecte şi a cãror etanşeitate nu este asiguratã;
g) depistarea scãpãrilor de gaze se va face numai cu emulsie de apã şi sãpun sau prin alte metode precizate în specificaţiile tehnice.
ART. 70
La exploatarea instalaţiilor de încãlzire localã cu sobe şi a maşinilor şi aparatelor de încãlzit şi de gãtit se respectã urmãtoarele reguli:
a) materialele sau elementele combustibile situate în faţa focarelor şi cenuşarelor se aşazã la distanţã de minimum 1,25 m faţã de acestea, iar cele greu combustibile pot fi la 1,00 m;
b) în încãperile în care sunt amplasate sobele se interzice depozitarea materialului combustibil peste consumul necesar pentru 24 de ore;
c) depozitarea materialelor combustibile se face la o distanţã mai mare de 1,00 m faţã de sobele fãrã acumulare de cãldurã şi de 0,50 m faţã de sobele cu acumulare de cãldurã;
d) maşinile şi aparatele de gãtit cu combustibili solizi sau gaze, precum şi rezervoarele de consum ale sobelor care utilizeazã combustibili lichizi, a cãror protecţie termicã a fost asiguratã de producãtor pe baza încercãrilor efectuate şi acceptatã la omologarea produsului, pot fi amplasate la distanţe mai mici decât cele prevãzute mai sus doar dacã acest lucru este precizat în instrucţiunile de folosire;
e) se interzice depozitarea materialului combustibil, a cãrţilor, hainelor, lumânãrilor etc. deasupra sobelor;
f) în faţa uşiţei de alimentare a sobei, pardoseala combustibilã se protejeazã cu tablã metalicã având dimensiunile de 0,70 x 0,50 m;
g) înainte de utilizare sobele şi coşurile de fum trebuie verificate amãnunţit, reparate, curãţate şi date în exploatare în perfectã stare de funcţionare;
h) nu se admite utilizarea sobelor fãrã uşiţe la focare şi cenuşare, defecte sau izolate necorespunzãtor faţã de elementele combustibile ale clãdirilor;
i) în timpul funcţionãrii sobelor care utilizeazã combustibil solid, uşiţele focarului şi cenuşarului trebuie menţinute închise şi nezãvorâte;
j) este strict interzisã aprinderea focului în sobe prin turnare ori stropire cu benzinã, petrol sau alte lichide combustibile;
k) se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a lor;
l) nu se admite folosirea lemnelor mai lungi decât vatra focarului sobei sau a cãrbunilor cu o putere calorificã mai mare decât cea stabilitã de producãtorul echipamentului de încãlzire;
m) se desemneazã persoane care sã rãspundã de aprinderea şi stingerea focului corespunzãtor fiecãrui spaţiu ori fiecãrei construcţii la care încãlzirea se realizeazã astfel;
n) cenuşa rezultatã se evacueazã periodic într-un loc stabilit şi amenajat în acest scop, fãrã pericol de incendiu şi numai dupã ce se sting complet resturile de jar;
o) se interzice funcţionarea sobelor supraîncãlzite.
ART. 71
La exploatarea sobelor fãrã acumulare de cãldurã, suplimentar faţã de regulile menţionate la art. 70 se respectã şi urmãtoarele mãsuri:
a) distanţa dintre sobe sau burlane şi materialele combustibile învecinate sã fie de cel puţin 1,00 m, iar faţã de cele greu combustibile de 0,70 m;
b) la sobele cu înãlţimea picioarelor de cel puţin 0,25 m, pardoseala de sub acestea se protejeazã printr-un strat izolator de cãrãmidã plinã, având grosimea de 6 cm, cu mortar de argilã sau prin douã straturi de pâslã îmbibatã cu soluţie de argilã ori cu alt material incombustibil având aceeaşi capacitate termoizolatoare, peste care se pune tablã;
c) postamentul termoizolator trebuie sã depãşeascã perimetrul sobei cu 0,25 m, iar în faţa focarului cu 0,50 m;
d) când sobele nu au picioare sau picioarele sunt mai scurte de 0,25 m, pentru a se izola faţã de pardoselile combustibile se protejeazã printr-un postament format din douã rânduri de cãrãmidã, pe lat, cu mortar de argilã, sau alcãtuit din alte materiale incombustibile termoizolatoare echivalente termic.
ART. 72
La exploatarea instalaţiilor de ventilare se respectã urmãtoarele reguli principale:
a) sistemele de ventilare natural-organizatã şi sistemele de ventilare mecanicã ale încãperilor în atmosfera cãrora se degajã gaze, vapori, praf sau pulberi combustibile se întreţin şi se utilizeazã astfel încât în exploatarea normalã sã se evite posibilitatea acumulãrii acestor substanţe în cantitãţi ce pot prezenta pericol de incendiu ori explozie;
b) la prizele de ventilare se menţin plasele de sârmã sau grãtarele de protecţie în bunã stare, astfel încât sã se împiedice pãtrunderea diferitelor corpuri strãine în canalele de ventilare;
c) amplasarea în încãperi a gurilor de absorbţie se face în raport cu greutatea specificã a gazelor sau a vaporilor ce se evacueazã, iar la ventilãrile locale, acestea trebuie sã se afle cât mai aproape de locul de formare a vaporilor, a gazelor sau a pulberilor combustibile;
d) ventilatoarele montate în încãperile şi zonele cu degajãri de substanţe combustibile, precum gaze, vapori sau praf, care pot forma cu aerul amestecuri explozive sau care vehiculeazã astfel de substanţe, se menţin în bunã stare de funcţionare şi se prevãd cu protecţii corespunzãtoare mediului;
e) menţinerea unei exhaustãri continue şi a unei viteze constante de circulaţie a aerului în canale, pentru înlãturarea posibilitãţilor de formare a amestecurilor explozive;
f) interzicerea utilizãrii surselor de cãldurã sau a scânteilor la instalaţiile amplasate în medii în care existã praf, vapori ori gaze combustibile sau inflamabile;
g) întreţinerea, verificarea şi curãţarea periodicã a canalelor, tubulaturii şi a ventilatoarelor de depunerile combustibile;
h) limitarea posibilitãţilor de propagare a incendiilor prin canalele sistemului de ventilare, prin întreţinerea în bune condiţii a clapetelor antifoc prevãzute;
i) se interzice evacuarea, prin aceeaşi instalaţie de ventilare, a substanţelor combustibile şi a celor inflamabile, precum şi a substanţelor care, în amestec, pot provoca aprindere sau explozie.
ART. 73
La exploatarea instalaţiilor de ventilare amplasate în medii care prezintã pericol de incendiu sau explozie se respectã urmãtoarele reguli:
a) tubulatura de aspiraţie trebuie sã asigure posibilitatea curãţãrii ei fãrã dificultate;
b) conductele de ventilare sã fie bine întreţinute, pentru a se preveni scãpãrile de particule şi de vapori inflamabili;
c) grãtarele care se aflã deasupra canalelor de aspiraţie ce sunt dispuse sub podea trebuie executate din materiale ce nu produc scântei la lovire.
ART. 74
La exploatarea instalaţiilor de protecţie împotriva trãsnetului se respectã urmãtoarele reguli:
a) menţinerea şi exploatarea în stare de funcţionare, cu asigurarea integritãţii tuturor elementelor componente, precum şi a continuitãţii între acestea;
b) verificarea şi întreţinerea se efectueazã numai de personal specializat şi conform cerinţelor reglementãrilor tehnice în vigoare;
c) verificarea periodicã conform unui grafic stabilit, cu urmãrirea menţinerii, pe întreaga duratã de exploatare, a integritãţii fizice, a continuitãţii şi bunei funcţionãri a tuturor elementelor componente, inclusiv a prizei de împãmântare.

CAP. V
Reguli şi mãsuri specifice instalaţiilor şi sistemelor de protecţie împotriva incendiilor

ART. 75
Mijloacele tehnice de apãrare împotriva incendiilor care echipeazã sau doteazã construcţiile din obiectivele de cult se amplaseazã şi/sau se depoziteazã, conform documentaţiilor tehnice de execuţie şi reglementãrilor specifice, în locuri ferite de intemperii, agenţi corozivi, efecte negative ale temperaturii etc. sau, dupã caz, se protejeazã corespunzãtor mediilor în care se utilizeazã.
ART. 76
La amplasarea mijloacelor tehnice de apãrare împotriva incendiilor care sunt utilizate de personalul de la locurile de muncã şi/sau de forţele de intervenţie în caz de incendiu se au în vedere urmãtoarele cerinţe:
a) locurile de amplasare sã fie vizibile, uşor accesibile, pe cãi de evacuare, coridoare, holuri, în zonele ieşirilor şi în alte asemenea spaţii şi la distanţe optime faţã de focarele cele mai probabile;
b) înãlţimea de montare şi greutatea acestora sã fie pe mãsura capacitãţii fizice a persoanelor care le utilizeazã;
c) sã fie bine fixate şi sã nu împiedice evacuarea persoanelor în caz de incendiu.
ART. 77
Locurile de amplasare a mijloacelor tehnice de apãrare împotriva incendiilor se indicã prin marcaje sau panouri de semnalizare, conform prevederilor legale.
ART. 78
La amplasarea stingãtoarelor în perimetrul suprafeţei protejate se recomandã respectarea urmãtoarelor valori ale distanţelor şi înãlţimii de montare:
a) maximum 15 m şi 20 m faţã de cele mai importante focare de incendiu din clasele B şi A;
b) minimum 2 m faţã de focarele posibile;
c) maximum 1,4 m înãlţime faţã de pardosealã.
ART. 79
Mijloacele tehnice de apãrare împotriva incendiilor se marcheazã în conformitate cu prevederile reglementãrilor tehnice şi ale standardelor specifice, iar pe întreaga duratã a exploatãrii se asigurã lizibilitatea marcajelor, precum şi protejarea acestora împotriva deteriorãrilor de orice fel.
ART. 80
Mijloacele tehnice de apãrare împotriva incendiilor care echipeazã şi doteazã construcţiile care funcţioneazã în cadrul obiectivelor de cult se menţin permanent în stare de funcţionare, cu asigurarea fiabilitãţii şi eficienţei necesare, conform reglementãrilor tehnice.
ART. 81
Persoanele cu atribuţii de conducere de la obiectivele de cult asigurã executarea periodicã a controlului stãrii de funcţionare a mijloacelor tehnice de apãrare împotriva incendiilor cu care acestea sunt echipate şi dotate, prin persoanele anume desemnate şi instruite în acest scop.
ART. 82
Controlul stãrii de funcţionare a mijloacelor tehnice de apãrare împotriva incendiilor se executã conform prevederilor cuprinse în reglementãrile tehnice, precum şi în instrucţiunile tehnice elaborate de proiectanţi şi/sau de producãtori.
ART. 83
Se asigurã funcţionarea la parametrii proiectaţi a mijloacelor tehnice de apãrare împotriva incendiilor, potrivit documentaţiei tehnice, pe întreaga duratã de exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor din cadrul obiectivelor de cult, precum şi la schimbarea de destinaţie, extinderea, modernizarea, conservarea şi restaurarea acestora.
ART. 84
Încãrcarea stingãtoarelor şi a altor aparate de stins incendii cu substanţe de stingere se face de cãtre persoane juridice şi, dupã caz, fizice, atestate potrivit legii.
ART. 85
Lucrãrile de verificare, întreţinere şi reparare a mijloacelor tehnice de apãrare împotriva incendiilor se executã numai de cãtre persoane juridice şi, dupã caz, fizice, atestate potrivit prevederilor legale, iar periodicitatea lucrãrilor se stabileşte conform reglementãrilor tehnice de exploatare şi precizãrilor producãtorilor.
ART. 86
Pe timpul lucrãrilor de verificare şi întreţinere se procedeazã la controlul complet al funcţionãrii sistemelor, instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor în cauzã, iar dacã se constatã abateri de la condiţiile de funcţionare stabilite iniţial, parametrii caracteristici trebuie reglaţi şi aduşi la valorile care sã asigure buna funcţionare a acestor mijloace.
ART. 87
Pe perioadele de oprire a funcţionãrii sistemelor, instalaţiilor, aparatelor şi dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare şi stingere a incendiilor, pentru executarea lucrãrilor de întreţinere şi reparare ori în caz de opriri accidentale, persoanele cu atribuţii de conducere trebuie sã asigure condiţii pentru adoptarea mãsurilor tehnice şi organizatorice suplimentare pentru evitarea producerii unor eventuale incendii, precum şi de acţiune în caz de necesitate.
ART. 88
(1) Mijloacele tehnice de apãrare împotriva incendiilor care echipeazã şi doteazã construcţiile care funcţioneazã în cadrul obiectivelor de cult, precum şi substanţele de stingere se realizeazã, se amplaseazã, se depoziteazã, se manipuleazã şi se utilizeazã astfel încât sã nu punã în pericol viaţa şi integritatea persoanelor, a utilizatorilor, inclusiv a membrilor forţelor de intervenţie.
(2) La echiparea şi dotarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente obiectivelor de cult se utilizeazã numai mijloace tehnice de apãrare împotriva incendiilor, certificate sau agrementate, potrivit legii.
ART. 89
Sistemele şi instalaţiile automate pentru stingerea incendiilor se prevãd cu dispozitive de avertizare a persoanelor şi a celorlalţi utilizatori, de tip optic şi acustic, pentru semnalizarea intrãrii acestora în funcţiune.
ART. 90
În cazul în care substanţele stingãtoare deversate automat în caz de incendiu pot pune în pericol viaţa utilizatorilor din zonele protejate, sistemele şi instalaţiile de stingere se prevãd cu dispozitive de temporizare care sã întârzie intrarea acestora în funcţiune cu o perioadã prestabilitã.
ART. 91
Perioada dintre declanşarea semnalului de avertizare şi intrarea în funcţiune a sistemului ori instalaţiei de stingere se calculeazã astfel încât sã se asigure evacuarea tuturor utilizatorilor din orice punct al zonei protejate.
ART. 92
Uşile de acces în zone, spaţii sau încãperi în care sunt posibile deversãri ale substanţelor stingãtoare ce pot pune în pericol viaţa utilizatorilor, precum şi cãile de evacuare din aceste locuri se marcheazã cu inscripţii de avertizare asupra pericolului, amplasate în locuri vizibile pentru personalul de la locurile de muncã şi forţele de intervenţie.
ART. 93
Semnalele optice şi acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie sã îndeplineascã, cumulativ, urmãtoarele condiţii:
a) sã fie inactive în starea de aşteptare;
b) sã indice toate cãile de acces în zonele de stingere;
c) sã poatã fi clar identificate şi percepute cu tonalitãţi diferite, la începutul şi la sfârşitul perioadei de temporizare;
d) sã nu poatã fi oprite înainte de expirarea timpului de funcţionare a sistemului ori instalaţiei de stingere;
e) sã fie în concordanţã cu capacitãţile psihomotorii ale utilizatorilor.
ART. 94
Pe timpul exploatãrii construcţiilor care funcţioneazã în cadrul obiectivelor de cult, persoanele cu atribuţii de conducere trebuie sã stabileascã mãsuri tehnico-organizatorice care sã asigure menţinerea condiţiilor şi caracteristicilor specifice care s-au avut în vedere la proiectarea şi realizarea sistemelor, instalaţiilor, aparatelor şi dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare şi stingere a incendiilor.

CAP. VI
Planificarea şi executarea exerciţiilor de evacuare în caz de incendiu

ART. 95
Pentru evacuarea utilizatorilor şi a bunurilor din construcţiile care funcţioneazã în cadrul obiectivelor de cult în condiţii de siguranţã, se adoptã urmãtoarele mãsuri:
a) se instruieşte periodic personalul propriu privind modalitãţile practice, concrete, de asigurare a evacuãrii persoanelor ori, dupã caz, a salvãrii persoanelor care nu se pot evacua singure, care îşi desfãşoarã activitatea permanent în obiectiv;
b) se instruieşte, dupã caz, personalul din afara obiectivului care desfãşoarã diverse activitãţi sezoniere în obiectiv sau care este cazat în spaţiile proprii privind modalitãţile practice, concrete, de asigurare a evacuãrii persoanelor ori, dupã caz, a salvãrii persoanelor care nu se pot evacua singure;
c) se instruieşte periodic personalul propriu privind modalitãţile practice, concrete, de asigurare a salvãrii obiectelor de valoare deţinute în cadrul obiectivului în cazul producerii unui incendiu, cu precizarea ordinii de salvare, prioritatea în salvare fiind determinatã de valoarea acestora, a personalului nominalizat pentru salvare, a pazei obiectelor evacuate, a locurilor de adãpostire şi, dupã caz, a mijloacelor auto alocate.
ART. 96
(1) Cel puţin o datã pe semestru, în cadrul fiecãrui obiectiv de cult la care îşi desfãşoarã activitatea permanent minimum 10 persoane ori care deţine colecţii muzeale având caracter religios, se efectueazã un exerciţiu de evacuare în caz de incendiu a persoanelor şi a bunurilor de valoare, activitate la care participã întreg personalul.
(2) Cel puţin anual unul dintre exerciţiile efectuate potrivit prevederilor alin. (1) este coordonat prin participarea, la faţa locului, a unui inspector de prevenire din cadrul inspectoratului pentru situaţii de urgenţã în a cãrui zonã de competenţã funcţioneazã obiectivul respectiv.
ART. 97
Persoanele cu atribuţii de conducere asigurã mãsuri pentru instruirea personalului şi a persoanelor cazate pentru prevenirea producerii unor situaţii deosebite ca urmare a neefectuãrii unor manevre strict obligatorii la pãrãsirea locului de muncã pe durata participãrii la exerciţiu, precum neoprirea alimentãrii cu energie electricã a unor utilaje care se pot supraîncãlzi, nestingerea lumânãrilor din lãcaşuri de cult înaintea rãmânerii acestuia fãrã supraveghere ori neoprirea alimentãrii cu gaze a mijloacelor de încãlzire, nestingerea candelelor, neoprirea alimentãrii mijloacelor de preparat hranã ori alte operaţiuni necesare.
ART. 98
Pe timpul exerciţiilor de evacuare se urmãreşte inclusiv nivelul de respectare a regulilor privind comportamentul personalului în vederea evitãrii panicii, a busculadelor şi pentru acţionarea coordonatã.

CAP. VII
Echiparea şi dotarea cu instalaţii, sisteme, utilaje şi mijloace tehnice de protecţie împotriva incendiilor

ART. 99
Echiparea şi dotarea construcţiilor care funcţioneazã în cadrul obiectivelor de cult cu instalaţii de protecţie împotriva incendiilor şi alte mijloace tehnice de apãrare împotriva incendiilor, stabilirea categoriilor, tipurilor şi parametrilor specifici, precum şi dimensionarea şi amplasarea acestora se asigurã conform prezentelor dispoziţii generale, precum şi reglementãrilor tehnice.
ART. 100
(1) Scoaterea din funcţiune a mijloacelor tehnice de apãrare împotriva incendiilor fãrã luarea unor mãsuri alternative de apãrare împotriva incendiilor ori neasigurarea parametrilor necesari funcţionãrii acestora în condiţii de eficienţã sunt strict interzise.
(2) Mãsurile alternative de apãrare împotriva incendiilor adoptate se comunicã în scris inspectoratului pentru situaţii de urgenţã în a cãrui zonã de competenţã funcţioneazã obiectivul.
ART. 101
Echiparea cu instalaţii de detectare şi semnalizare a incendiilor, precum şi dotarea cu mijloace tehnice de primã intervenţie se realizeazã conform prevederilor prezentelor dispoziţii generale, avându-se în vedere urmãtoarele criterii:
a) asigurarea echipãrii cu instalaţii de detectare şi semnalizare a incendiului a construcţiilor care adãpostesc colecţii muzeale având caracter religios, a monumentelor înscrise în Lista patrimoniului mondial ori care sunt încadrate în categoria monumentelor istorice din grupa A - monumente istorice de valoare naţionalã şi universalã sau din grupa B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local;
b) asigurarea mijloacelor specifice pentru alarmarea personalului la producerea unui incendiu, pentru toate clãdirile şi incintele obiectivelor de cult aflate în exploatare;
c) asigurarea dotãrii cu stingãtoare portative de incendiu adecvate, în numãr de cel puţin unul la o suprafaţã de 200 mp, dar minimum douã stingãtoare pe nivel;
d) asigurarea dotãrii cu scãri care sã permitã accesul personalului de intervenţie pânã la streaşina acoperişului;
e) dotarea construcţiilor aparţinând obiectivelor de cult cu rezerve suficiente de apã ce se pãstreazã în butoaie şi cu gãleţi necesare, în cazul în care nu este asiguratã reţea de hidranţi exteriori de incendiu, precum şi cu scarã manualã care sã permitã intervenţia la acoperişul construcţiilor.
ART. 102
(1) Pentru stingãtoarele portative, documentele de referinţã sunt Directiva 97/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 mai 1997 de apropiere a legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentele sub presiune şi SR EN 3 (cu pãrţile sale). Referitor la performanţele de stingere, acestea trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) stingãtoarele cu CO(2) trebuie sã aibã performanţa de stingere cel puţin conformã cu focar 55B;
b) stingãtoarele cu pulbere trebuie sã aibã performanţa de stingere cel puţin conformã cu focare 21A, 113B;
c) stingãtoarele cu apã pulverizatã/spumã trebuie sã aibã performanţa de stingere cel puţin conformã cu focare 21A, 113B.
(2) Pentru stingãtoarele mobile cu încãrcãtura nominalã de 50 kg/l sau 50 l, documentul de referinţã este SR EN 1866-1:2008.
--------------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice