Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRETUL Nr. 81 din 2 martie 1979 pentru ratificarea Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor, adoptat la Conferinta diplomatica de la Washington la 19 iunie 1970
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Se ratifica Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Conferinţa diplomaticã de la Washington la 19 iunie 1970, cu urmãtoarea rezerva: "Republica Socialistã România declara, în temeiul art. 64 alin. 5, ca nu se considera legatã de prevederile art. 59 din Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor. Republica Socialistã România considera ca diferendele privind interpretarea sau aplicarea tratatului şi a regulamentului de aplicare vor putea fi supuse Curţii Internaţionale de Justiţie numai cu consimţãmîntul tuturor pãrţilor în litigiu, pentru fiecare caz în parte." ART. 2 La depunerea instrumentului de ratificare a tratatului se va face urmãtoarea declaraţie: "Republica Socialistã România considera ca menţinerea stãrii de dependenta a unor teritorii, la care se referã prevederile art. 62 alin. 3 şi 4 al Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor, nu este în concordanta cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu documentele adoptate de O.N.U. cu privire la acordarea independentei ţãrilor şi popoarelor coloniale, inclusiv cu Declaraţia referitoare la principiile dreptului internaţional privind relaţiile prieteneşti şi cooperarea între state potrivit Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, adoptatã în unanimitate prin Rezoluţia Adunãrii Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 2625 (XXV) din anul 1970, care proclama în mod solemn obligaţia statelor de a favoriza realizarea principiului egalitãţii în drepturi a popoarelor şi a dreptului lor de a dispune de ele însele, în scopul de a pune de îndatã capãt colonialismului." ART. 3 Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci va îndeplini atribuţiile şi procedurile prevãzute de tratat cu privire la primirea şi înregistrarea cererilor internaţionale de invenţii care urmeazã sa fie transmise în alte state pentru brevetare, precum şi la cererile internaţionale de invenţii primite din strãinãtate pentru acordarea protecţiei potrivit legii naţionale. Cererile internaţionale de invenţii vor fi depuse la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci în limba romana. Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România va îndeplini atribuţiile de mandatar, cu privire la cererile internaţionale de brevetare prevãzute în tratat. TRATAT DE COOPERARE ÎN DOMENIUL BREVETELOR*
adoptat la Conferinţa diplomaticã de la Washington la 19 iunie 1970 Statele contractante, în dorinta de a contribui la dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei, în dorinta de a perfectiona protecţia juridicã a inventiilor, în dorinta de a simplifica şi de a face mai economicã obţinerea protecţiei inventiilor, în cazul cînd este dorita în mai multe tari, în dorinta de a usura şi de a grãbi accesul tuturor la informaţiile tehnice cuprinse în documentele care descriu inventiile noi, în dorinta de a stimula şi de a accelera progresul economic al ţãrilor în curs de dezvoltare, adoptînd mãsuri de natura sa creascã eficienta sistemelor lor legale pentru protecţia inventiilor, fie ele naţionale sau regionale, permitindu-le accesul uşor la informaţiile referitoare la obţinerea de soluţii tehnice adaptate la nevoile lor specifice şi facilitindu-le accesul la tehnologia moderna în continua creştere, convinse ca o cooperare internationala va usura mult realizarea acestor teluri, au încheiat prezentul tratat: *) Traducere. DISPOZIŢII INTRODUCTIVE
ART. 1 Constituirea unei uniuni 1) Statele pãrţi la prezentul tratat ( în continuare denumite state contractante) s-au constituit sub forma de uniune pentru cooperare în domeniul depozitului, documentãrii şi examinãrii cererilor de protecţie a inventiilor, precum şi pentru prestarea de servicii tehnice speciale. Aceasta uniune este denumita Uniunea internationala de cooperare în domeniul brevetelor. 2) Nici o dispoziţie a prezentului tratat nu poate fi interpretatã ca restringind drepturile prevãzute de Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale, în favoarea cetãţenilor ţãrilor pãrţi la aceasta convenţie sau a persoanelor domiciliate în aceste tari. ART. 2 Definiţii În sensul prezentului tratat şi al regulamentului * de aplicare şi sub rezerva ca un sens diferit este expres indicat: i) se înţelege, prin cerere, o cerere de protecţie a unei invenţii; orice referire la o cerere se înţelege ca o referire la cereri de brevete de invenţii, de certificate de autor de invenţii, de certificate de utilitate, de modele de utilitate, de brevete sau certificate adiţionale, de certificate de autor de invenţii adiţionale şi de certificate de utilitate adiţionale; ii) orice referire la un brevet se înţelege ca o referire la brevete de invenţii, la certificate de autor de invenţii, la certificate de utilitate, la modele de utilitate, la brevete sau certificate adiţionale, la certificate de autor de invenţii adiţionale şi la certificate de utilitate adiţionale; iii) se înţelege, prin brevet naţional, un brevet eliberat de o administraţie nationala; iv) se înţelege, prin brevet regional, un brevet eliberat de o administraţie nationala sau interguvernamentalã imputernicita legal sa elibereze brevete cu efecte în cel puţin doua state; v) se înţelege, prin cerere regionala, o cerere de brevet regional; vi) orice referire la o cerere nationala se înţelege ca o referire la cereri de brevete naţionale şi de brevete regionale, altele decît cererile depuse conform prezentului tratat; vii) se înţelege, prin cerere internationala, o cerere depusa conform prezentului tratat; viii) orice referire la o cerere se înţelege ca o referire la cereri internaţionale şi naţionale; ix) orice referire la un brevet se înţelege ca o referire la brevete naţionale şi regionale; x) orice referire la legislaţia nationala se înţelege ca o referire la legislaţia nationala a unui stat contractant sau, dacã este vorba de o cerere regionala sau de un brevet regional, la tratatul care prevede depunerea de cereri regionale sau eliberarea de brevete regionale; xi) se înţelege, prin data de prioritate, în legatura cu calcularea termenelor: a) cînd cererea internationala comporta o revendicare de prioritate conform art. 8, data depozitului cererii a carei prioritate este astfel revendicata; b) cînd cererea internationala comporta mai multe revendicari de prioritate conform art. 8, data depozitului cererii celei mai vechi a carei prioritate este astfel revendicata; c) cînd cererea internationala nu comporta nici o revendicare de prioritate conform art. 8, data depozitului internaţional al acestei cereri; xii) se înţelege, prin oficiu naţional, administraţia guvernamentalã a unui stat contractant insarcinata cu eliberarea brevetelor; orice referire la un oficiu naţional se înţelege deopotrivã ca o referire la o administraţie interguvernamentalã insarcinata de mai multe state cu eliberarea de brevete regionale, cu condiţia ca cel puţin unul dintre aceste state sa fie un stat contractant şi ca aceste state sa fi autorizat respectiva administraţie sa-şi asume obligaţiile şi sa exercite împuternicirile pe care prezentul tratat şi regulamentul de aplicare le atribuie oficiilor naţionale; xiii) se înţelege, prin oficiu desemnat, oficiul naţional al statului desemnat de solicitant conform cap. 1 al prezentului tratat, precum şi orice oficiu împuternicit sa lucreze pentru acest stat; xiv) se înţelege, prin oficiu ales, oficiul naţional al statului ales de solicitant conform cap. 2 al prezentului tratat, precum şi orice oficiu împuternicit sa lucreze pentru acest stat; xv) se înţelege, prin oficiu receptor, oficiul naţional sau organizaţia interguvernamentalã unde a fost depusa cererea internationala; xvi) se înţelege, prin uniune, Uniunea internationala de cooperare în domeniul brevetelor; xvii) se înţelege, prin adunare, adunarea uniunii; xviii) se înţelege, prin organizaţie, Organizaţia Mondialã a Proprietãţii Intelectuale; xix) se înţelege, prin birou internaţional, biroul internaţional al organizaţiei şi, atît timp cît vor exista, birourile internaţionale reunite pentru protecţia proprietãţii intelectuale (B.I.R.P.I.); xx) se înţelege, prin director general, directorul general al organizaţiei şi, atît timp cît B.I.R.P.I. vor exista, directorul B.I.R.P.I. *) Regulamentul a fost comunicat instituţiilor interesate. CAP. 1 Cererea internationala şi documentarea internationala ART. 3 Cererea internationala 1) Cererile de protecţie a inventiilor în fiecare stat contractant pot fi depuse ca cereri internaţionale în sensul prezentului tratat. 2) O cerere internationala trebuie sa cuprindã, conform prezentului tratat şi regulamentului de aplicare, o cerere, o descriere, una sau mai multe revendicari, unul sau mai multe desene (atunci cînd sînt cerute) şi un rezumat. 3) Rezumatul serveşte exclusiv scopului informãrii tehnice; acesta nu va fi luat în considerare pentru nici un alt scop, mai ales pentru aprecierea întinderii protecţiei cerute. 4) Cererea internationala: i) trebuie sa fie redactatã într-una din limbile stabilite; ii) trebuie sa cuprindã condiţiile materiale stabilite; iii) trebuie sa satisfacã condiţia de invenţie unitarã; iv) este supusã la plata taxelor stabilite. ART. 4 Cererea 1) Cererea trebuie sa cuprindã: i) solicitarea potrivit cãreia cererea internationala trebuie sa fie examinata conform prezentului tratat; ii) indicarea statului sau a statelor contractante în care protecţia inventiei este cerutã pe baza cererii internaţionale (statele desemnate); dacã solicitantul poate şi doreşte ca pentru fiecare stat desemnat sa obţinã un brevet regional, în loc de un brevet naţional, cererea trebuie sa precizeze acest lucru; dacã solicitantul nu poate, în temeiul unui tratat referitor la un brevet regional, sa limiteze cererea la unele dintre statele pãrţi la acest tratat, desemnarea unuia dintre aceste state şi indicarea dorintei de a obţine un brevet regional trebuie sa fie asimilatã cu o desemnare a tuturor acestor state; dacã, conform legislaţiei naţionale a statului desemnat, desemnarea acestui stat are efectele unei cereri regionale, aceasta desemnare trebuie asimilatã cu indicaţia dorintei de a obţine un brevet regional; iii) numele şi alte date stabilite referitoare la solicitant şi la mandatar (dacã este cazul); iv) titlul inventiei; v) numele inventatorului şi alte date stabilite, în cazul cînd legislaţia cel puţin a unuia dintre statele desemnate cere ca aceste date sa fie indicate din momentul depunerii unei cereri naţionale; în celelalte cazuri, datele pot figura fie în cerere, fie în notele separate adresate fiecãrui oficiu desemnat a cãrui legislaţie nationala cere aceste date, dar permite ca ele sa fie indicate dupã depunerea cererii naţionale. 2) Orice desemnare este supusã plãţii taxelor în termenul stabilit. 3) Dacã solicitantul nu cere alte titluri de protecţie indicate la art. 43, înseamnã ca protecţia cerutã consta în eliberarea unui brevet prin sau pentru statul desemnat. În legatura cu acest alineat, art. 2) ii) nu se aplica. 4) Lipsa, în cerere, a numelui inventatorului şi a altor precizãri privitoare la inventator nu antreneaza nici o consecinta în statele desemnate, a cãror legislaţie nationala cere aceste date, dar permite ca ele sa nu fie indicate decît dupã depunerea cererii naţionale. Lipsa acestor date într-o nota separatã nu antreneaza nici o consecinta în statele desemnate unde aceste date nu sînt cerute de legislaţia nationala. ART. 5 Descrierea Descrierea trebuie sa prezinte inventia de o maniera suficient de clara şi completa, astfel încît un om de specialitate sa o poatã executa. ART. 6 Revendicari Revendicarile trebuie sa defineascã obiectul protecţiei solicitate. Revendicarile trebuie sa fie clare şi concise. Ele trebuie sa fie întemeiate în întregime pe descriere. ART. 7 Desene 1) Sub rezerva alin. 2) ii), desenele trebuie prezentate atunci cînd sînt necesare pentru înţelegerea inventiei. 2) Dacã inventia este de o astfel de natura încît poate fi ilustrata prin desene, chiar dacã nu sînt necesare pentru înţelegerea ei: i) solicitantul poate include asemenea desene în cererea internationala în momentul depunerii sale; ii) orice oficiu desemnat poate sa ceara ca solicitantul sa-i prezinte asemenea desene în termenul stabilit. ART. 8 Revendicarea prioritatii 1) Cererea internationala poate cuprinde o declaraţie conform prevederilor regulamentului de aplicare, revendicind prioritatea uneia sau mai multor cereri anterioare depuse în sau pentru oricare stat parte la Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale. 2) a) Sub rezerva subalineatului b), condiţiile şi efectele unei revendicari de prioritate prezente conform alin. 1) sînt cele pe care le prevede art. 4 al Actului de la Stockholm al Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale. b) Cererea internationala care revendica prioritatea uneia sau mai multor cereri anterioare depuse în sau pentru un stat contractant poate desemna acest stat. Dacã cererea internationala revendica prioritatea uneia sau mai multor cereri naţionale depuse în sau pentru un stat desemnat sau prioritatea unei cereri internaţionale care desemneazã un singur stat, condiţiile şi efectele produse de revendicarea prioritatii în acest stat sînt cele prevãzute în legislaţia nationala a acestui din urma stat. ART. 9 Solicitantul 1) Orice persoana domiciliata într-un stat contractant şi orice cetãţean al unui asemenea stat pot depune o cerere internationala. 2) Adunarea poate sa permitã persoanelor domiciliate în orice stat parte la Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale, care nu este parte la acest tratat, precum şi cetãţenilor acestui stat, sa depunã cereri internaţionale. 3) Notiunile de domiciliu şi de naţionalitate, precum şi aplicarea acestor notiuni, atunci cînd sînt mai mulţi solicitanti sau atunci cînd solicitantii nu sînt aceiaşi pentru statele desemnate, sînt definite în regulamentul de aplicare. ART. 10 Oficiul receptor Cererea internationala trebuie depusa la oficiul receptor stabilit, care o controleazã şi o examineazã conform prezentului tratat şi regulamentului de aplicare. ART. 11 Data depozitului şi efectele cererii internaţionale 1) Oficiul receptor acorda, ca data de depozit internaţional, data primirii cererii internaţionale, în cazul cînd constata, în momentul primirii, ca: i) solicitantul nu este lipsit, din cauza de domiciliu sau de naţionalitate, de dreptul de a depune o cerere internationala la oficiul receptor; ii) cererea internationala este redactatã în limba stabilitã; iii) cererea internationala cuprinde cel puţin urmãtoarele elemente: a) o indicaţie ca a fost depusa cu titlu de cerere internationala; b) desemnarea a cel puţin unui stat contractant; c) numele solicitantului, indicat în modul stabilit; d) o parte care, de la prima vedere, pare sa constituie o descriere; e) o parte care, de la prima vedere, pare sa constituie revendicari. 2) a) Dacã oficiul receptor constata ca cererea internationala nu îndeplineşte, în momentul primirii, condiţiile enumerate în alin. 1), el invita pe solicitant, conform regulamentului de aplicare, sa facã corectura necesarã. b) Dacã solicitantul da urmare acestei invitaţii, în conformitate cu regulamentul de aplicare, oficiul receptor acorda, ca data a depozitului internaţional, data primirii corecturii cerute. 3) Sub rezerva art. 64.4), orice cerere care îndeplineşte condiţiile enumerate la pct. i) la iii) ale alin. 1) şi cãreia i-a fost acordatã data depozitului, are, de la data depunerii internaţionale, efectele unui depozit naţional în fiecare stat desemnat; aceasta data este consideratã ca data a depozitului efectiv în fiecare stat desemnat. 4) Orice cerere internationala care îndeplineşte condiţiile enumerate la pct. i) la iii) ale alin. 1) este consideratã ca avînd valoarea unui depozit naţional reglementar în sensul Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale. ART. 12 Transmiterea cererii internaţionale biroului internaţional şi administraţiei însãrcinate cu documentarea internationala 1) Un exemplar al cererii internaţionale este pãstrat de cãtre oficiul receptor (copie pentru oficiul receptor), un exemplar (exemplarul original) este transmis biroului internaţional şi un alt exemplar (copie pentru documentare) este transmis administraţiei competente însãrcinate cu documentarea internationala, arãtatã în art. 16, în conformitate cu regulamentul de aplicare. 2) Exemplarul original este considerat ca exemplar autentic al cererii internaţionale. 3) Cererea internationala este consideratã ca retrasã dacã biroul internaţional nu primeşte exemplarul original în termenul stabilit. ART. 13 Posibilitatea pentru oficiile desemnate de a primi o copie a cererii internaţionale 1) Orice oficiu desemnat poate sa ceara biroului internaţional o copie a cererii internaţionale, înaintea comunicãrii prevãzute la art. 20; biroul internaţional îi remite aceasta copie cît mai curînd dupã expirarea termenului de un an, cu începere de la data prioritatii. 2) a) Solicitantul poate oricind sa remitã oricãrui oficiu desemnat o copie de pe cererea sa internationala. b) Solicitantul poate oricind sa ceara biroului internaţional sa remitã oricãrui oficiu desemnat o copie a cererii sale internaţionale; biroul internaţional trimite, cît mai curînd posibil, aceasta copie oficiului respectiv. c) Orice oficiu naţional poate sa notifice biroului internaţional ca nu doreşte sa primeascã copiile arãtate în subalineatul b); în acest caz, subalineatul respectiv nu se aplica acestui oficiu. ART. 14 Neregularitãţi în cererea internationala 1) a) Oficiul receptor verifica dacã cererea internationala: i) este semnatã în conformitate cu regulamentul de aplicare; ii) cuprinde indicaţiile stabilite referitoare la solicitant; iii) cuprinde un titlu; iv) cuprinde un rezumat; v) îndeplineşte, în mãsura prevãzutã de regulamentul de aplicare, condiţiile materiale stabilite. b) Dacã oficiul receptor constata ca una dintre aceste prevederi nu a fost îndeplinitã, el invita pe solicitant sa corecteze cererea internationala în termenul stabilit; altfel, aceasta cerere este consideratã ca retrasã şi oficiul receptor declara aceasta. 2) Dacã cererea internationala se referã la desene, cu toate ca acestea nu sînt incluse în cerere, oficiul receptor notifica aceasta solicitantului, care poate sa trimitã aceste desene în termenul stabilit; data depozitului internaţional este, în acest caz, data primirii desenelor respective de cãtre oficiul receptor. În caz contrar, orice referire la aceste desene este consideratã ca inexistenta. 3) a) Dacã oficiul receptor constata ca taxele stabilite la art. 3.4) iv) nu au fost plãtite în termenul stabilit sau ca taxa prevãzutã la art. 4.2) nu a fost plãtitã pentru nici unul dintre statele desemnate, cererea internationala este consideratã ca retrasã şi oficiul receptor declara aceasta. b) Dacã oficiul receptor constata ca taxa stabilitã la art. 4.2) a fost plãtitã în termenul stabilit pentru unul sau mai multe state desemnate (dar nu pentru toate aceste state), desemnarea acelor state, pentru care taxa nu a fost plãtitã în termenul stabilit, este consideratã ca retrasã şi oficiul receptor declara aceasta. 4) Dacã, dupã acordarea datei de depozit internaţional cererii internaţionale, oficiul receptor constata, în termenul stabilit, ca una dintre condiţiile enumerate la pct. i) la iii) ale art. 11.1) nu a fost îndeplinitã la aceasta data, aceasta cerere este consideratã ca retrasã şi oficiul receptor declara aceasta. ART. 15 Documentarea internationala 1) Fiecare cerere internationala face obiectul unei documentari internaţionale. 2) Documentarea internationala are ca obiect sa descopere stadiul tehnicii pertinente. 3) Documentarea internationala se efectueazã pe baza revendicarilor, ţinînd seama de descriere şi de desene (dacã este cazul). 4) Administraţia insarcinata cu documentarea internationala prevãzutã în art. 16 se straduieste sa descopere stadiul tehnicii pertinente în mãsura în care mijloacele îi permit, cu obligaţia de a consulta documentaţia prevãzutã în regulamentul de aplicare. 5) a) Titularul unei cereri naţionale depuse la oficiul naţional al unui stat contractant sau la oficiul care lucreazã pentru un asemenea stat poate, dacã legislaţia nationala a acestui stat permite şi în condiţiile prevãzute de aceasta legislaţie, sa ceara ca cererea sa fie supusã unei documentari internaţionale (documentarea de tip internaţional). b) Oficiul naţional al unui stat contractant sau al oficiului care lucreazã pentru un asemenea stat poate, dacã legislaţia nationala a acestui stat permite, sa supunã orice cerere nationala depusa la aceasta unei documentari de tip internaţional. c) Documentarea de tip internaţional se efectueazã de cãtre administraţia insarcinata cu documentarea internationala arãtatã în art. 16, care va fi competenta sa procedeze la documentarea internationala, dacã cererea nationala este o cerere internationala depusa de oficiul arãtat în subalineatele a) şi b). Dacã cererea nationala este redactatã într-o limba în care administraţia insarcinata cu documentarea internationala apreciazã ca nu are posibilitatea de a examina cererea, documentarea de tip internaţional se efectueazã pe baza unei traduceri pregãtite de cãtre solicitant într-una din limbile stabilite pentru cererile internaţionale, pe care respectiva administraţie s-a angajat s-o accepte pentru cererile internaţionale. Cererea nationala şi traducerea, atunci cînd este cerutã, trebuie sa fie prezentate în forma stabilitã pentru cererile internaţionale. ART. 16 Administraţia insarcinata cu documentarea internationala 1) Documentarea internationala se efectueazã de cãtre o administraţie insarcinata cu documentarea internationala; aceasta poate fi sau un oficiu naţional sau o organizaţie interguvernamentalã, ca de exemplu Institutul internaţional de brevete, ale cãrui atribuţii sînt stabilirea unui raport de documentare asupra stadiului tehnicii referitoare la invenţii, ca obiect al cererilor de brevete. 2) Dacã, în asteptarea instituirii unei singure administraţii însãrcinate cu documentarea internationala, exista mai multe administraţii însãrcinate cu documentarea internationala, fiecare oficiu receptor specifica, în conformitate cu dispoziţiile acordului menţionat la alin. 3) b), aceea sau acele dintre administraţii care vor fi competente sa procedeze la documentarea cererilor internaţionale depuse la acest oficiu. 3) a) Administraţiile însãrcinate cu documentarea internationala sînt numite de cãtre adunare. Orice oficiu naţional şi orice organizaţie interguvernamentalã care satisfac cerinţele arãtate în subalineatul c) pot fi numite în calitate de administraţie insarcinata cu documentarea internationala. b) Numirea depinde de consimţãmîntul oficiului naţional sau de organizaţia interguvernamentalã în cauza şi de încheierea unui acord între acest oficiu sau aceasta organizaţie şi biroul internaţional, care trebuie sa fie aprobat de cãtre adunare. Acest acord specifica drepturile şi obligaţiile pãrţilor şi conţine, în special, angajamentul oficiului sau organizaţiei respective sa aplice şi sa respecte toate regulile privind documentarea internationala. c) Regulamentul de aplicare stabileşte condiţiile minimale, în special cele care privesc personalul şi documentaţia pe care oficiul sau organizaţia trebuie sa le îndeplineascã mai înainte de a fi numita şi pe care trebuie sa continue sa le îndeplineascã atît timp cît are aceasta calitate. d) Numirea se face pe o perioada determinata, care este susceptibilã de prelungire. e) Înainte de a lua decizia, adunarea asculta oficiul sau organizaţia în cauza în privinta numirii unui oficiu naţional sau a unei organizaţii interguvernamentale sau în privinta prelungirii unei asemenea numiri, mai înainte ca o atare numire sa ia sfîrşit, luind avizul Comitetului de cooperare tehnica prevãzut la art. 56, odatã cu acest comitet a fost stabilit. ART. 17 Procedura în cadrul administraţiei insarcinata cu documentarea internationala 1) Procedura în cadrul administraţiei însãrcinate cu documentarea internationala este determinata de prezentul tratat, de regulamentul de aplicare şi de acordul pe care biroul internaţional îl încheie cu aceasta administraţie în conformitate cu prezentul tratat şi cu regulamentul de aplicare. 2) a) Dacã administraţia insarcinata cu documentarea internationala apreciazã: i) ca cererea internationala priveşte un obiect fata de care ea nu este ţinuta sa procedeze la documentare, conform regulamentului de aplicare, decide sa nu procedeze la documentarea acestei cereri; ii) ca descrierea, revendicarile sau desenele nu îndeplinesc condiţiile stabilite, într-o astfel de mãsura ca o documentare sa poate fi efectuatã, ea declara acest lucru şi notifica solicitantului şi biroului internaţional ca nu va fi întocmit un raport de documentare internationala. b) Dacã una dintre situaţiile menţionate în subalineatul a) nu exista decît în raport cu anumite revendicari, raportul de documentare internationala o indica pentru aceste revendicari şi este întocmit pentru celelalte revendicari, în conformitate cu art. 18. 3) a) Dacã administraţia insarcinata cu documentarea internationala apreciazã ca cererea internationala nu satisface condiţia de unitate a inventiei, astfel cum este definitã în regulamentul de aplicare, administraţia invita pe solicitant sa plãteascã taxe adiţionale. Administraţia insarcinata cu documentarea internationala stabileşte raportul de documentare internationala asupra pãrţilor cererii internaţionale care se referã la inventia menţionatã în prima revendicare (invenţie principala) şi, dacã taxele adiţionale cerute au fost achitate în termenul stabilit, şi asupra celorlalte pãrţi ale cererii internaţionale pentru care aceste taxe au fost plãtite. b) Legislaţia nationala a oricãrui stat desemnat poate prevedea ca, atunci cînd oficiul naţional al acestui stat apreciazã ca justificatã invitaţia, menţionatã în subalineatul a), a administraţiei însãrcinate cu documentarea internationala şi cînd solicitantul n-a plãtit toate taxele adiţionale, pãrţile cererii internaţionale care n-au fãcut obiectul unei documentari sa fie considerate ca retrase în ceea ce priveşte efectele în acest stat, în afarã de cazul ca o taxa specialã a fost plãtitã de oficiul naţional al statului respectiv. ART. 18 Raportul de documentare internationala 1) Raportul de documentare internationala este stabilit în termenul prevãzut şi în forma stabilitã. 2) Raportul de documentare internationala, de îndatã ce a fost stabilit, este transmis de administraţia insarcinata cu documentarea internationala solicitantului şi biroului internaţional. 3) Raportul de documentare internationala sau declaraţia prevãzutã la art. 17.2) a) este tradus în conformitate cu regulamentul de aplicare. Traducerile sînt pregãtite de cãtre biroul internaţional sau sub responsabilitatea sa. ART. 19 Modificarea revendicarilor la biroul internaţional 1) Dupã primirea raportului de documentare internationala, solicitantul are dreptul sa modifice o data revendicarile din cererea internationala, depunind modificãrile, în termenul stabilit, la biroul internaţional. Solicitantul poate adauga o scurta declaraţie în conformitate cu regulamentul de aplicare, explicind modificãrile şi precizînd efectele pe care acestea le pot avea asupra descrierii şi asupra desenelor. 2) Modificãrile nu vor depãşi descrierea inventiei cuprinse în cererea internationala, astfel cum ea a fost depusa. 3) Nerespectarea dispoziţiilor din alin. 2) nu are consecinţe în statele desemnate a cãror lagislatie nationala permite ca modificãrile sa depãşeascã descrierea inventiei depuse. ART. 20 Comunicarea cãtre oficiile desemnate 1) a) Cererea internationala, împreunã cu raportul de documentare internationala (inclusiv orice indicaţie arãtatã la art. 17.2) b) sau declaraţia menţionatã la art. 17.2) a), este comunicatã tuturor oficiilor desemnate care n-au renunţat total sau parţial la aceasta comunicare, în conformitate cu regulamentul de aplicare. b) Aceasta comunicare cuprinde traducerea (astfel cum este stabilitã) a raportului sau declaraţiei. 2) Dacã revendicarile au fost modificate conform art. 19.1), comunicarea trebuie fie sa cuprindã textul integral al revendicarilor astfel cum au fost depuse şi astfel cum au fost modificate, fie sa cuprindã textul integral al revendicarilor asa cum au fost depuse şi sa precizeze modificãrile aduse; în afarã de aceasta, cînd este cazul, trebuie sa cuprindã declaraţia prevãzutã la art. 19.1). 3) La cererea oficiului desemnat sau a solicitantului, administraţia insarcinata cu documentarea internationala le transmite, în conformitate cu regulamentul de aplicare, copia documentelor citate în raportul de documentare internationala. ART. 21 Publicarea internationala 1) Biroul internaţional procedeazã la publicarea cererilor internaţionale. 2) a) Sub rezerva excepţiilor prevãzute la subalineatul b) şi la art. 64.3), publicarea internationala a cererii internaţionale are loc în scurt timp dupã expirarea termenului de 18 luni, socotit de la data prioritatii acestei cereri. b) Solicitantul poate cere biroului internaţional sa publice cererea sa internationala oricind înainte de expirarea termenului menţionat la subalineatul a). Biroul internaţional procedeazã în consecinta, în conformitate cu regulamentul de aplicare. 3) Raportul de documentare internationala sau declaraţia prevãzutã la art. 17.2) a) este publicat în conformitate cu regulamentul de aplicare. 4) Limba şi forma publicatiei internaţionale, ca şi alte detalii, sînt stabilite de cãtre regulamentul de aplicare. 5) Dacã cererea internationala este retrasã sau consideratã ca retrasã înainte de a se termina pregãtirea publicãrii, nu se procedeazã la nici o publicare internationala. 6) Dacã biroul internaţional apreciazã ca cererea internationala conţine expresii sau desene contrare bunelor moravuri sau ordinii publice, sau declaraţii care discrediteaza, aceasta în sensul regulamentului de aplicare, el poate sa le omita din publicaţiile sale, indicind locul şi numãrul de cuvinte sau de desene omise. La cerere, biroul internaţional furnizeazã copii speciale ale pasajelor omise. ART. 22 Copii, traduceri şi taxe pentru oficiile desemnate 1) Solicitantul remite fiecãrui oficiu desemnat o copie a cererii internaţionale (în afarã de cazul cînd comunicarea arãtatã în art. 20 a avut deja loc) şi o traducere (astfel cum este stabilitã) a acestei cereri şi îi plãteşte (cînd este cazul) taxa nationala cel mai tirziu la expirarea unui termen de 20 de luni, socotit de la data prioritatii. În cazul cînd numele inventatorului sau alte date prevãzute de legislaţia statului desemnat, referitoare la inventator, nu sînt cerute în momentul depozitului cererii naţionale, dacã ele nu figureazã pe cerere, solicitantul trebuie sa le comunice oficiului naţional al acestui stat sau oficiului care lucreazã pentru acesta, cel mai tirziu la expirarea unui termen de 20 de luni socotit de la data prioritatii. 2) În afarã dispoziţiilor alin. 1), cînd administraţia insarcinata cu documentarea internationala declara, în conformitate cu art. 17.2) a), ca un raport de documentare internationala nu va fi întocmit, termenul pentru îndeplinirea actelor menţionate în alin. 1) al prezentului articol este de 2 luni socotit de la data notificãrii respectivei declaraţii cãtre solicitant. 3) Legislaţia oricãrui stat contractant, pentru îndeplinirea actelor prevãzute la alin. 1) şi 2), poate fixa termene care sa expire dupã termenele care figureazã mai sus. ART. 23 Suspendarea procedurii naţionale 1) Nici un oficiu desemnat nu trateazã, nici nu examineazã cererea internationala înaintea expirãrii termenului aplicabil în conformitate cu art. 22. 2) Cu toate dispoziţiile alin. 1), orice oficiu desemnat poate trata sau examina oricind cererea internationala, la cererea expresã a solicitantului. ART. 24 Pierderea posibila a efectelor în statele desemnate 1) Sub rezerva art. 25, în cazul arãtat la pct. ii) de mai jos, efectele unei cereri internaţionale, prevãzute la art. 11.3), înceteazã în orice stat desemnat şi aceasta încetare are aceleaşi consecinţe ca şi retragerea unei cereri naţionale în acest stat: i) dacã solicitantul retrage cererea sa internationala sau desemnarea acestui stat; ii) dacã cererea internationala este consideratã retrasã potrivit art. 12.3), 14.1) b), 14.3) a) sau 14.4), sau dacã desemnarea acestui stat este consideratã retrasã potrivit art. 14.3) b); iii) dacã, în termenul stabilit solicitantul nu îndeplineşte actele menţionate la art. 22. 2) Cu toate dispoziţiile alin. 1), orice oficiu desemnat poate menţine efectele prevãzute la art. 11.3), chiar dacã nu este cerut ca efectele sa fie menţionate în baza art. 25.2). ART. 25 Revizuirea de cãtre oficiile desemnate 1) a) În cazul în care oficiul receptor refuza sa acorde data de depozit internaţional sau declara ca cererea internationala este consideratã ca retrasã, sau cînd biroul internaţional face o constatare conform art. 12.3), acest birou trimite la cererea solicitantului, tuturor oficiilor desemnate şi indicate de cãtre solicitant, în cel mai scurt termen, copii ale oricãrui document cuprins în dosar. b) În cazul în care oficiul receptor declara ca desemnarea unui stat este consideratã ca retrasã, biroul internaţional, la cerere, adreseazã, în scurt termen, oficiului naţional al acestui stat copii ale oricãrui document cuprins în dosar. c) Cererile bazate pe subalineatele a) sau b) trebuie prezentate în termenul stabilit. 2) a) Sub rezerva dispoziţiilor subalineatului b), orice oficiu desemnat, dacã taxa nationala (cînd este cazul) a fost plãtitã şi dacã traducerea corespunzãtoare (astfel cum este stabilitã) a fost remisã în termenul stabilit, decide dacã refuzul, declaraţia sau constatarea menţionate în alin. 1) erau justificate în sensul prezentului tratat şi al regulamentului de aplicare; dacã constata ca refuzul sau declaraţia sînt rezultatul unei erori sau al unei omisiuni ale oficiului receptor, sau ca constatarea este rezultatul unei erori sau omisiuni a biroului internaţional, el trateazã cererea internationala, în ceea ce priveşte efectele sale în statul oficiului desemnat, ca şi cum o astfel de eroare sau omisiune nu s-ar fi produs. b) În cazul în care exemplarul original este primit de cãtre biroul internaţional dupã expirarea termenului stabilit la art. 12.3) în virtutea unei erori sau a unei omisiuni a solicitantului, subalineatul a) nu se aplica decît în circumstanţele menţionate la art. 48.2). ART. 26 Posibilitatea de corectare la oficiile desemnate Nici un oficiu desemnat nu poate sa respingã o cerere internationala pentru motivul ca acesta nu îndeplineşte condiţiile prezentului tratat şi ale regulamentului de aplicare, mai înainte sa i se dea solicitantului ocazia sa corecteze cererea în mãsura şi conform procedurii prevãzute de cãtre legislaţia nationala pentru situaţii identice sau comparabile ce se prezintã cu ocazia cererilor naţionale. ART. 27 Cerinţele naţionale 1) Nici o legislaţie nationala nu poate sa pretindã ca o cerere internationala sa satisfacã, atît în privinta formei, cît şi a conţinutului, cerinţe diferite de cele prevãzute în prezentul tratat şi în regulamentul de aplicare sau cerinţe suplimentare. 2) Dispoziţiile alin. 1) nu vor afecta aplicarea art. 7.2), nici nu vor impiedica vreo legislaţie nationala sa pretindã odatã ce tratarea cererii internaţionale a început în cadrul oficiului desemnat: i) indicarea numelui unui reprezentant autorizat sa o reprezinte, în cazul în care solicitantul este o persoana juridicã; ii) remiterea documentelor care nu aparţin cererii internaţionale, dar constituie proba alegatiunilor sau declaraţiilor care figureazã în aceasta cerere, inclusiv conformarea cererii internaţionale prin semnatura solicitantului atunci cînd aceasta cerere, astfel cum ea a fost depusa, era semnatã de reprezentantul sau sau de mandatarul sau. 3) În cazul în care, în legatura cu oricare dintre statele desemnate, solicitantul nu are calitatea, în conformitate cu legislaţia nationala a acestui stat, de a efectua depozitul unei cereri naţionale din cauza ca el nu este inventatorul, cererea internationala poate sa fie respinsã de cãtre oficiul desemnat. 4) În cazul în care legislaţia nationala prevede, în ceea ce priveşte forma sau conţinutul cererilor naţionale, cerinţe care din punct de vedere al solicitanţilor sînt mai favorabile decît cele prevãzute de prezentul tratat şi de regulamentul de aplicare pentru cererile internaţionale, oficiul naţional, tribunalele sau oricare alte organe competente ale statului desemnat sau care lucreazã pentru acesta pot aplica cerinţele naţionale în locul celor prevãzute în tratat, cu excepţia cazului cînd solicitantul cere ca cerinţele prevãzute în prezentul tratat şi în regulamentul de aplicare sa fie aplicabile cererii sale internaţionale. 5) Nici o dispoziţie din prezentul tratat sau din regulamentul de aplicare nu vor fi intelese ca putind limita libertatea unui stat contractant de a prescrie condiţiile materiale de brevetabilitate pe care le doreşte. Mai ales, orice dispoziţie a prezentului tratat şi a regulamentului de aplicare privind definirea stadiului tehnicii trebuie sa se înţeleagã exclusiv în legatura cu procedura internationala; în consecinta, orice stat contractant este liber sa aplice, atunci cînd determina brevetabilitatea unei invenţii care face obiectul unei cereri internaţionale, criteriile legislaţiei sale naţionale referitoare la stadiul tehnicii şi al altor condiţii de brevetabilitate care nu constituie cerinţele referitoare la forma şi la conţinutul cererilor. 6) Legislaţia nationala poate sa ceara solicitantului sa-i prezinte dovezi privind orice condiţie de drept material de brevetabilitate pe care le-a stabilit. 7) Orice oficiu receptor, ca şi orice oficiu desemnat care a început sa trateze cererea internationala, poate aplica orice dispoziţie din legislaţia sa nationala referitoare la reprezentarea obligatorie a solicitantului printr-un mandatar împuternicit legal pentru acest oficiu şi la indicarea obligatorie a unei adrese de serviciu în statul desemnat, în scopul primirii notificãrilor. 8) Nici o dispoziţie din prezentul tratat sau din regulamentul de aplicare nu vor fi intelese ca putind limita libertatea oricãrui stat contractant sa aplice mãsurile pe care le considera necesare în domeniul apãrãrii naţionale sau de a limita, pentru protejarea intereselor sale economice, dreptul cetãţenilor sãi sau al persoanelor domiciliate pe teritoriul sau de a depune cereri internaţionale. ART. 28 Modificarea revendicarilor, a descrierii şi a desenelor, la oficiile desemnate 1) Solicitantul trebuie sa aibã posibilitatea sa modifice revendicarile, descrierea şi desenele, în termenul stabilit, la oricare oficiu desemnat. Nici un oficiu desemnat nu poate elibera vreun brevet, nici sa refuze eliberarea lui înaintea expirãrii acestui termen, în afarã acordului expres al solicitantului. 2) Modificãrile nu trebuie sa depãşeascã descrierea inventiei care figureazã în cererea internationala, asa cum a fost depusa, în afarã cazului dacã legislaţia nationala a statului desemnat o permite în mod expres. 3) Modificãrile trebuie sa fie conforme legislaţiei naţionale a statului desemnat în ceea ce nu este stabilit în prezentul tratat sau în regulamentul de aplicare. 4) În cazul în care oficiul desemnat cere o traducere a cererii internaţionale, modificãrile trebuie sa fie stabilite în limba corespunzãtoare traducerii. ART. 29 Efectele publicãrii internaţionale 1) În ceea ce priveşte protecţia oricãrui drept al solicitantului dintr-un stat desemnat, publicarea internationala a unei cereri internaţionale are, sub rezerva dispoziţiilor alin. 2) la 4), aceleaşi efecte ca cele prevãzute de legislaţia nationala a acestui stat privitoare la publicarea nationala obligatorie a cererilor naţionale neexaminate ca atare. 2) Dacã limba de publicare internationala diferã de aceea a publicaţiilor cerute de cãtre legislaţia nationala a statului desemnat, respectiva legislaţie nationala poate sa prevadã ca efectele prevãzute la alin. 1) nu se produc decît de la data la care: i) o traducere în aceasta din urma limba este publicatã conform legislaţiei naţionale; sau ii) o traducere în aceasta din urma limba este pusã la dispoziţia publicului pentru verificare, conform legislaţiei naţionale; sau iii) o traducere în aceasta din urma limba este transmisã de cãtre solicitant cãtre cel ce utilizeazã neautorizat, efectiv sau eventual inventia care face obiectul cererii internaţionale; sau iv) cele doua acte arãtate la pct. i) şi iii) sau cele doua acte arãtate la pct. ii) şi iii) au fost îndeplinite. 3) Legislaţia nationala a oricãrui stat desemnat poate sa prevadã ca, atunci cînd publicarea internationala a fost efectuatã pe baza cererii solicitantului, înaintea expirãrii termenului de 18 luni, socotit de la data prioritatii, efectele prevãzute la alin. 1) nu se produc decît de la expirarea unui termen de 18 luni care se socoteşte de la data prioritatii. 4) Legislaţia nationala a oricãrui stat desemnat poate sa prevadã ca efectele prevãzute la alin. 1) nu se produc decît de la data primirii, de cãtre oficiul naţional sau de cãtre oficiul care lucreazã pentru acest stat, a unui exemplar al publicatiei cererii internaţionale efectuate conform art. 21. Acest oficiu publica data primirii, de îndatã ce-i este posibil, în publicaţia sa oficialã. ART. 30 Caracterul confidenţial al cererii internaţionale 1) a) Sub rezerva subalineatului b), biroul internaţional şi administraţiile însãrcinate cu documentarea internationala nu trebuie sa permitã nici unei persoane sau administraţii sa aibã acces la cererea internationala, înainte de publicarea internationala, în afarã cererii sau autorizaţiei solicitantului. b) Subalineatul a) nu se aplica transmiterilor cãtre administraţia competenta insarcinata cu documentarea internationala, transmiterilor prevãzute la art. 13 sau comunicãrilor prevãzute la art. 20. 2) a) Nici un oficiu naţional nu poate permite terţilor sa aibã acces la cererea internationala, în afarã de cererea sau autorizaţia solicitantului, cu excepţia cînd urmãtoarele cazuri intervin mai întîi: i) data publicãrii internaţionale a cererii internaţionale; ii) data primirii comunicãrii cererii internaţionale în conformitate cu art. 20; iii) data primirii unei copii a cererii internaţionale conform art. 22. b) Subalineatul a) nu va putea impiedica un oficiu naţional sa informeze terţi ca el a fost desemnat sau sa publice acest fapt. O atare informaţie sau publicaţie nu poate, totuşi, sa conţinã decît indicaţiile urmãtoare: identificarea oficiului receptor, numele solicitantului, data depozitului internaţional, numãrul cererii internaţionale şi titlul inventiei. c) Subalineatul a) nu va putea impiedica un oficiu desemnat sa permitã autoritãţilor judiciare sa aibã acces la cererea internationala. 3) Alin. 2) a) se aplica oricãrui oficiu receptor, în afarã de transmiterile prevãzute la art. 12.1). 4) În sensul prezentului articol, prin expresia a avea acces se înţeleg orice mijloace prin care terţii pot lua cunostinta şi cuprinde deci comunicarea individualã şi publicaţia generalã; totuşi, nici un oficiu naţional nu poate publica o cerere internationala sau traducerea sa înainte de publicarea internationala sau înainte de expirarea termenului de 20 de luni, care se socoteşte de la data prioritatii, dacã publicarea internationala n-a avut loc la expirarea acestui termen. CAP. 2 Examinarea preliminarã internationala ART. 31 Cererea de examinare preliminarã internationala 1) La cererea solicitantului, cererea internationala face obiectul unei examinari preliminare internaţionale, în conformitate cu dispoziţiile ce urmeazã şi cu regulamentul de aplicare. 2) a) Oricare solicitant care, în sensul regulamentului de aplicare, domiciliazã într-un stat contractant legat de cap. 2, sau este cetãţeanul unui asemenea stat şi a cãrui cerere internationala a fost depusa la oficiul receptor al acestui stat, sau care lucreazã pentru acest stat, poate prezenta o cerere de examinare preliminarã internationala. b) Adunarea uniunii poate sa permitã persoanelor autorizate sa depunã cereri internaţionale, sa prezinte cereri de examinare preliminarã internationala, chiar dacã ele sînt domiciliate într-un stat necontractant sau nelegat prin cap. 2 sau sînt cetãţeni ai unui asemenea stat. 3) Cererea de examinare preliminarã internationala trebuie sa fie facuta independent de cererea internationala. Ea trebuie sa conţinã indicaţiile stabilite şi trebuie sa fie redactatã în limba şi în forma stabilite. 4) a) Cererea de examinare preliminarã internationala trebuie sa indice statul sau statele contractante în care solicitantul are intenţia sa utilizeze rezultatele examinãrii preliminare internaţionale (state alese). State contractante adiţionale pot fi alese ulterior. Alegerea nu se poate referi decît la statele contractante deja desemnate conform art. 4. b) Solicitantii arãtaţi în alin. 2) a) pot alege orice stat contractant legat prin cap. 2. Solicitantii arãtaţi la alin. 2) b) nu pot alege decît statele contractante legate de cap. 2, care s-au declarat dispuse sa fie alese de cãtre asemenea solicitanti. 5) Cererea de examinare preliminarã internationala necesita plata unor taxe în termenul stabilit. 6) a) Cererea de examinare preliminarã internationala trebuie sa fie prezentatã administraţiei competente însãrcinate cu examinarea preliminarã internationala menţionatã la art. 32. b) Orice alegere ulterioara trebuie prezentatã biroului internaţional. 7) Fiecare oficiu ales primeşte notificarea alegerii sale. ART. 32 Administraţia insarcinata cu examinarea preliminarã internationala 1) Examinarea preliminarã internationala se efectueazã de cãtre administraţia insarcinata cu examinarea preliminarã internationala. 2) Pentru cererile de examinare preliminarã internationala arãtate la art. 31.2) a) şi la art. 31.2) b), oficiul receptor sau, dupã caz, adunarea, precizeazã, conform dispoziţiilor acordului încheiat între administraţia sau administraţiile interesate însãrcinate cu examinarea preliminarã internationala şi biroul internaţional, acea sau acele administraţii care vor fi competente pentru a proceda la examinarea preliminarã internationala. 3) Dispoziţiile art. 16.3) se aplica, mutatis mutandis, şi administraţiilor însãrcinate cu examinarea preliminarã internationala. ART. 33 Examinarea preliminarã internationala 1) Examinarea preliminarã internationala are ca obiect sa formuleze o opinie preliminarã şi fãrã angajament asupra problemei, dacã inventia a carei protecţie este cerutã pare sa fie noua, dacã implica o activitate inventiva (nu este evidenta) şi dacã este susceptibilã de aplicare industriala. 2) În legatura cu examinarea preliminarã internationala, inventia a carei protecţie se cere este consideratã ca noua, dacã nu se regaseste anterior în stadiul tehnicii, astfel cum este definit în regulamentul de aplicare. 3) În legatura cu examinarea preliminarã internationala, inventia a carei protecţie se cere este consideratã ca implicind o activitate inventiva dacã, ţinînd seama de stadiul tehnicii astfel cum este definit în regulamentul de aplicare, ea nu este, la data pertinenta prescrisã, evidenta pentru un om de specialitate. 4) În legatura cu examinarea preliminarã internationala, inventia a carei protecţie se cere este consideratã ca fiind susceptibilã de aplicare industriala, dacã, conform naturii sale, ea poate fi produsã sau utilizata (în sensul tehnologic) în orice gen de industrie. Termenul industrie trebuie înţeles în sensul cel mai larg, astfel cum este definit în Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale. 5) Criteriile care preced nu servesc decît în legatura cu examinarea preliminarã internationala. Orice stat contractant poate aplica criterii suplimentare sau diferite pentru a decide dacã în acest stat inventia este brevetabila sau nu. 6) Examinarea preliminarã internationala trebuie sa ia în considerare toate documentele citate în raportul de documentare internationala. Ea poate lua în considerare orice documente suplimentare considerate ca juste pentru cazul în speta. ART. 34 Procedura în cadrul administraţiei însãrcinate cu examinarea preliminarã internationala 1) Procedura în cadrul administraţiei însãrcinate cu examinarea preliminarã internationala este stabilitã de prezentul tratat, de regulamentul de aplicare şi de acordul încheiat de biroul internaţional cu aceasta administraţie, conform cu prezentul tratat şi cu regulamentul de aplicare. 2) a) Solicitantul are dreptul sa comunice, verbal sau în scris, cu administraţia insarcinata cu examinarea preliminarã internationala. b) Solicitantul are dreptul sa modifice revendicarile, descrierea şi desenele, în modul şi în termenul stabilit, înainte de întocmirea raportului de examinare preliminarã internationala. Modificãrile nu trebuie sa depãşeascã descrierea inventiei care este cuprinsã în cererea internationala, asa cum a fost depusa. c) Solicitantul primeşte de la administraţia insarcinata cu examinarea preliminarã internationala cel puţin un aviz scris, cu excepţia cazului cînd administraţia apreciazã ca toate condiţiile urmãtoare au fost îndeplinite: i) inventia corespunde criteriilor prevãzute la art. 33.1); ii) cererea internationala îndeplineşte condiţiile prezentului tratat şi ale regulamentului de aplicare în mãsura în care ele sînt verificate de cãtre administraţie; iii) nu este cazul sa se prezinte observaţii în sensul art. 35.2), ultima fraza. d) Solicitantul are dreptul sa rãspundã la avizul scris. 3) a) Dacã administraţia insarcinata cu examinarea preliminarã internationala apreciazã ca cererea internationala nu satisface condiţia unitãţii inventiei, asa cum ea este definitã în regulamentul de aplicare, ea poate invita pe solicitant, fie sa limiteze revendicarile de maniera sa satisfacã aceasta condiţie, fie sa plãteascã taxe adiţionale. b) Legislaţia nationala a statului ales poate sa prevadã ca, în cazul în care solicitantul limiteazã revendicarile în sensul subalineatului a), pãrţile cererii internaţionale, care ca urmare a limitãrii nu fac obiectul unei examinari preliminare internaţionale, sînt considerate ca retrase, în ceea ce priveşte efectele pentru acest stat, afarã de cazul ca o taxa suplimentarã a fost plãtitã de cãtre solicitant oficiului naţional al statului respectiv. c) Dacã solicitantul nu da urmare invitatiei menţionate în subalineatul a) în termenul stabilit, administraţia insarcinata cu examinarea preliminarã internationala stabileşte un raport de examinare preliminarã internationala asupra pãrţilor cererii internaţionale care au legatura cu ceea ce pare sa constituie inventia principala şi face precizare asupra acestui fapt în raport. Legislaţia nationala a statului ales poate prevedea ca, atunci cînd oficiul naţional al acestui stat apreciazã ca justificatã invitaţia administraţiei însãrcinate cu examinarea preliminarã internationala, pãrţile cererii internaţionale care nu au legatura cu inventia principala sînt, în ceea ce priveşte efectele în acest stat, considerate ca retrase, în afarã de cazul ca o taxa suplimentarã a fost plãtitã de cãtre solicitant acestui oficiu. 4) a) Dacã administraţia insarcinata cu examinarea preliminarã internationala apreciazã: i) ca cererea internationala are un obiect cu privire la care ea nu este ţinuta, conform regulamentului de aplicare, sa efectueze o examinare preliminarã internationala şi decide în speta sa nu efectueze o asemenea examinare, sau, ii) ca descrierea, revendicarile şi desenele nu sînt clare, sau ca revendicarile nu se bazeazã de o maniera adecvatã pe descriere, astfel ca o opinie valabilã nu poate fi formatã cu privire la noutate, la activitatea inventiva (neevidenta) sau la aplicarea industriala a inventiei a carei protecţie a fost cerutã, administraţia nu abordeaza problemele menţionate în art. 33.1) şi îi face cunoscut solicitantului aceasta opinie motivatã. b) Dacã una dintre situaţiile menţionate în subalineatul a) nu exista decît cu privire la anumite revendicari sau în raport cu anumite revendicari, dispoziţiile subalineatului a) nu se aplica decît în ce priveşte aceste revendicari. ART. 35 Raportul de examinare preliminarã internationala 1) Raportul de examinare preliminarã internationala este stabilit în termenul şi în forma prevãzute. 2) Raportul de examinare preliminarã internationala nu conţine nici o afirmatie în ceea ce priveşte problema dacã inventia a carei protecţie este cerutã este sau pare sa fie brevetabila sau nu, în lumina unei anumite legislaţii naţionale. Raportul afirma, sub rezerva alin. 3), în legatura cu fiecare revendicare, dacã aceasta revendicare pare sa rãspundã criteriilor de noutate, de activitate inventiva (neevidenta) şi de aplicare industriala, astfel cum aceste criterii sînt definite referitor la examinarea preliminarã internationala în articolul 33.1) la 4). Aceasta afirmatie trebuie sa fie însoţitã de enumerarea documentelor care par sa susţinã concluzia afirmata şi de toate explicaţiile care se pot impune în speta. La aceasta afirmatie trebuie sa fie adãugate alte observaţii prevãzute de cãtre regulamentul de aplicare. 3) a) Dacã administraţia insarcinata cu examinarea preliminarã internationala apreciazã, la stabilirea raportului de examinare preliminarã internationala, ca oricare din situaţiile menţionate în art. 34.4) a) exista, raportul face menţiune şi indica motivele. El nu trebuie sa conţinã nici o declaraţie în sensul alin. 2). b) Dacã exista una din situaţiile menţionate în art. 34.4) b), raportul de examinare preliminarã internationala conţine, pentru revendicarile în speta, indicaţia prevãzutã la subalineatul a), iar pentru alte revendicari, afirmatia prevãzutã la alin. 2). ART. 36 Transmiterea, traducerea şi comunicarea raportului de examinare preliminarã internationala 1) Raportul de examinare preliminarã internationala împreunã cu anexele stabilite este transmis solicitantului şi biroului internaţional. 2) a) Raportul de examinare preliminarã internationala şi anexele sale sînt traduse în limbile stabilite. b) Orice traducere a raportului este pregatita de cãtre biroul internaţional sau sub rãspunderea sa; orice traducere a anexelor sale este pregatita de cãtre solicitant. 3) a) Raportul de examinare preliminarã internationala împreunã cu traducerea (astfel cum este stabilitã) şi anexele sale (în limba de origine) este comunicat de cãtre biroul internaţional fiecãrui oficiu ales. b) Traducerea anexelor este transmisã de cãtre solicitant oficiilor alese, în termenul stabilit. 4) Art. 20.3) se aplica mutatis mutandis, copiilor oricãrui document care este citat în raportul de examinare preliminarã internationala şi care n-a fost citat în raportul de documentare internationala. ART. 37 Retragerea cererii de examinare preliminarã internationala sau a alegerilor 1) Solicitantul poate retrage, în total sau în parte, alegerile. 2) Dacã retragerea se referã la toate statele alese, cererea de examinare preliminarã internationala este consideratã ca retrasã. 3) a) Orice retragere trebuie sa fie comunicatã biroului internaţional. b) Biroul internaţional notifica aceasta retragere oficiilor alese interesate şi administraţiei interesate insarcinata cu examinarea preliminarã internationala. 4) a) Sub rezerva subalineatului b), retragerea cererii de examinare preliminarã internationala sau a alegerii unui stat contractant este consideratã ca o retragere a cererii internaţionale privind acest stat, dacã legislaţia nationala a acestui stat nu dispune altfel. b) Retragerea cererii de examinare preliminarã internationala sau a alegerii nu este consideratã ca o retragere a cererii internaţionale dacã este efectuatã înaintea expirãrii termenului aplicabil în conformitate cu art. 22; totuşi, orice stat poate sa prevadã în legislaţia sa nationala ca nu se va proceda astfel decît în cazul în care oficiul sau naţional primeşte, în termen, copia cererii internaţionale, o traducere (astfel cum este stabilitã) a cererii şi taxa nationala. ART. 38 Caracterul confidenţial al examinãrii preliminare internaţionale 1) În afarã de cererea sau autorizarea solicitantului, biroul internaţional şi administraţia insarcinata cu examinarea preliminarã internationala nu pot permite, în nici un moment, unei persoane sau administraţii - cu excepţia oficiilor alese, dupã întocmirea raportului de examinare preliminare internationala - sa aibã acces, în sensul şi în condiţiile art. 30.4), la dosarul care face obiectul examinãrii preliminare internaţionale. 2) Sub rezerva alin. 1) al art. 36.1) şi 3) şi a art. 37.3) b), biroul internaţional şi administraţia insarcinata cu examinarea preliminarã internationala nu pot da, decît la cererea şi cu autorizaţia solicitantului, informaţii referitoare la eliberarea sau refuzul de eliberare a unui raport de examinare preliminarã internationala sau la retragerea sau menţinerea cererii de examinare preliminarã internationala sau la o alegere oarecare. ART. 39 Copii, traduceri şi taxe pentru oficiile alese 1) a) Dacã alegerea unui stat contractant a fost efectuatã înainte de expirarea a 19 luni cu începere de la data prioritatii, art. 22 nu se aplica acestui stat; solicitantul trimite fiecãrui oficiu ales o copie a cererii internaţionale (în afarã de cazul cînd comunicarea arãtatã în art. 20 a avut deja loc) şi o traducere (astfel cum este stabilitã) a acestei cereri şi îi plãteşte (cînd este cazul) taxa nationala cel mai tirziu la expirarea termenului de 25 de luni socotit de la data prioritatii. b) Orice legislaţie nationala poate sa fixeze termene care expira dupã acela care figureazã în subalineatul a) pentru îndeplinirea actelor menţionate în respectivul subalineat. 2) Efectele prevãzute în art. 11.3) înceteazã în statul ales cu aceleaşi consecinţe ca acelea care decurg din retragerea unei cereri naţionale în acest stat, dacã solicitantul nu îndeplineşte actele menţionate în alin. 1) a) în termenul aplicabil conform alin. 1 a) sau b). 3) Orice oficiu ales poate sa menţinã efectele prevãzute în art. 11.3), chiar dacã solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. 1) a) sau b). ART. 40 Suspendarea examinãrii naţionale şi a altor proceduri 1) În cazul în care alegerea unui stat contractant se efectueazã înainte de expirarea a 19 luni socotite de la data prioritatii, art. 23 nu se aplica acestui stat, iar oficiul sau naţional sau oricare oficiu care lucreazã pentru acest stat nu efectueazã examinarea şi nu se angajeazã nici o procedura referitoare la cererea internationala, sub rezerva alin. 2), mai înainte de expirarea termenului aplicabil conform art. 39. 2) Cu toate dispoziţiile alin. 1), la cererea expresã a solicitantului, orice oficiu ales poate, în orice moment, sa procedeze la examinare şi sa angajeze orice procedura referitoare la cererea internationala. ART. 41 Modificarea revendicarilor, a descrierii şi a desenelor la oficiile alese 1) Solicitantul trebuie sa aibã posibilitatea sa modifice revendicarile, descrierea şi desenele, în termenul stabilit, la fiecare oficiu ales. Nici un oficiu nu poate elibera un brevet, nici sa refuze sa-l elibereze mai înainte de expirarea acestui termen, afarã de cazul cînd exista acordul expres al solicitantului. 2) Modificãrile nu trebuie sa depãşeascã descrierea inventiei care figureazã în cererea internationala, astfel cum ea a fost depusa, cu excepţia cazului cînd legislaţia nationala a statului ales o permite în mod expres. 3) Modificãrile trebuie sa fie conforme cu legislaţia nationala a statului ales pentru toate problemele care nu sînt reglementate în prezentul tratat sau în regulamentul de aplicare. 4) În cazul în care oficiul ales cere o traducere a cererii internaţionale, modificãrile trebuie stabilite în limba în care s-a fãcut traducerea. ART. 42 Rezultatele examinãrii naţionale efectuatã de oficiile alese Oficiile alese, primind raportul de examinare preliminarã internationala, nu pot sa ceara solicitantului ca el sa le trimitã copii de pe documentele în legatura cu examinarea referitoare la aceeaşi cerere internationala în toate celelalte oficii alese, sau ca el sa le remitã informaţii referitoare la conţinutul unor asemenea documente. CAP. 3 Dispoziţii comune ART. 43 Documentarea referitoare la anumite titluri de protecţie Conform regulamentului de aplicare, solicitantul poate indica ca cererea sa internationala tinde la eliberarea unui certificat de autor de invenţie, a unui certificat de utilitate sau a unui model de utilitate şi nu a unui brevet, sau eliberarea unui brevet sau certificat adiţional, a unui certificat de autor de invenţie adiţional sau a unui certificat de utilitate adiţional, în orice stat desemnat sau ales a cãrui legislaţie prevede eliberarea de certificate de autor de invenţie, de certificate de utilitate, de modele de utilitate, de brevete sau certificate adiţionale, de certificate de autor de invenţie adiţionale sau de certificate de utilitate adiţionale: efectele decurgind din aceasta indicaţie sînt determinate de alegerea efectuatã de cãtre solicitant. În legatura cu prezentul articol şi cu regulile din regulamentul de aplicare referitoare la acest articol, art. 2 ii) nu se aplica. ART. 44 Documentarea referitoare la doua titluri de protecţie Pentru orice stat desemnat sau ales a cãrui legislaţie permite ca o cerere care tinde la eliberarea unui brevet sau unui alt titlu de protecţie dintre cele menţionate în art. 43 sa poatã, de asemenea, sa vizeze un altul din aceste titluri de protecţie, solicitantul poate sa indice, în conformitate cu regulamentul de aplicare, cele doua titluri de protecţie pe care el cere sa se elibereze; efectele care decurg sînt determinate de indicaţiile solicitantului. În legatura cu prezentul articol, art. 2 ii) nu se aplica. ART. 45 Tratat de brevet regional 1) Orice tratat care prevede eliberarea unui brevet regional (tratat de brevet regional) şi care da dreptul persoanelor autorizate de art. 9 de a inregistra cereri internaţionale, sa depunã cereri pentru eliberarea de brevete regionale, poate stipula ca cererile internaţionale, conţinînd desemnarea sau alegerea unui stat parte în acelaşi timp la un tratat regional şi la prezentul tratat, pot fi depuse în vederea eliberãrii de brevete regionale. 2) Legislaţia nationala a unui asemenea stat desemnat sau ales poate prevede ca orice desemnare sau alegere a statului respectiv în cererea internationala va fi consideratã ca o indicaţie ca solicitantul doreşte sa obţinã un brevet regional, în conformitate cu tratatul de brevet regional. ART. 46 Traducerea incorectã a cererii internaţionale Dacã, din cauza traducerii incorecte a unei cereri internaţionale, întinderea unui brevet eliberat ca urmare a acestei cereri depãşeşte întinderea cererii internaţionale, din limba sa de origine, autoritãţile competente ale statului contractant în cauza pot sa limiteze în consecinta şi în mod retroactiv întinderea brevetului şi sa declare ca el este nul şi neavenit, în mãsura în care întinderea sa depãşeşte cererea internationala din limba de origine. ART. 47 Termene 1) Calculul termenelor prevãzute în prezentul tratat este stabilit în regulamentul de aplicare. 2) a) Toate termenele stabilite în cap. 1 şi 2 ale prezentului tratat pot fi modificate prin decizia statelor contractante, în afarã de revizuirile, potrivit cu art. 60. b) Decizia este luatã de adunare sau prin vot prin corespondenta şi trebuie sa fie unanima. c) Detaliile procedurii sînt stabilite în regulamentul de aplicare. ART. 48 Intirzieri la respectarea unor termene 1) În cazul cînd un termen stabilit în prezentul tratat sau în regulamentul de aplicare nu este respectat din cauza întreruperii serviciilor poştale, a pierderii sau intirzierii inevitabile din partea curierului, acest termen este considerat ca respectat în cazurile precizate în regulamentul de aplicare, însã sub rezerva îndeplinirii condiţiilor de proba şi alte condiţii prescrise în regulament. 2) a) Orice stat contractant, în ceea ce îl priveşte, trebuie sa admitã orice intirziere referitoare la nerespectarea termenelor care sînt admise în legislaţia sa nationala. b) Orice stat contractant, în ceea ce îl priveşte, poate sa admitã orice intirziere în respectarea unui termen, pentru alte motive decît cele care figureazã la subalineatul a). ART. 49 Dreptul de a profesa pe lîngã administraţiile internaţionale Orice avocat, agent de brevete sau alta persoana avînd dreptul sa profeseze pe lîngã oficiile naţionale la care a fost depusa cererea internationala are dreptul ca, în ceea ce priveşte aceasta cerere, sa profeseze pe lîngã biroul internaţional, administraţia competenta insarcinata cu documentarea internationala şi administraţia competenta insarcinata cu examinarea preliminarã internationala. CAP. 4 Servicii tehnice ART. 50 Servicii de informare din brevete 1) Biroul internaţional poate furniza servicii (denumite în prezentul articol servicii de informare), pentru informaţii tehnice şi alte informaţii pertinente de care dispune, pe baza documentelor publicate, în special din brevete şi din cereri publicate. 2) Biroul internaţional poate furniza aceste informaţii fie direct, fie prin intermediul uneia sau mai multor administraţii însãrcinate cu documentarea internationala sau prin alte administraţii specializate, naţionale sau internaţionale cu care el ar putea încheia acorduri. 3) Serviciile de informare funcţioneazã în asa mod încît sa usureze, în special pentru statele contractante care sînt tari în curs de dezvoltare, achiziţionarea de cunoştinţe tehnice şi tehnologice, inclusiv "know-how", publicate ca disponibile. 4) Serviciile de informare pot fi obţinute de cãtre guvernele statelor contractante, de cãtre cetãţenii lor sau de cãtre persoanele domiciliate pe teritoriul lor. Adunarea uniunii poate decide lãrgirea acestor servicii la alţi interesaţi. 5) a) Orice serviciu furnizat guvernelor statelor contractante trebuie sa fie fãcut la preţul de cost; totuşi, pentru guvernele statelor contractante care sînt tari în curs de dezvoltare, serviciul este furnizate la un preţ mai mic, în caz ca diferenţa poate fi acoperitã prin beneficiile realizate asupra prestãrii de servicii la alţi destinatari decît ai guvernelor statelor contractante sau prin mijloacele menţionate în art. 51.4). b) Preţul de cost arãtat în subalineatul a) se înţelege ca fiind cheltuielile care se adauga la cele pe care oficiul naţional sau administraţia insarcinata cu documentarea internationala trebuie sa le angajeze astfel ca sa se achite de obligaţiile lor. 6) Detaliile referitoare la aplicarea prezentului articol sînt reglementate de deciziile adunãrii şi de propunerile grupelor de lucru pe care acesta le va putea institui în acest scop, în limitele stabilite de adunare. 7) Adunarea recomanda şi alte moduri de finanţare pentru completarea celor prevãzute în alin. 5), dacã ea apreciazã ca este necesar. ART. 51 Asistenta tehnica 1) Adunarea stabileşte un comitet de asistenta tehnica (denumit în prezentul articol comitetul). 2) a) Membrii comitetului sînt aleşi dintre statele contractante astfel ca sa se asigure o reprezentare convenabila ţãrilor în curs de dezvoltare. b) Din proprie initiativa sau la cererea comitetului, directorul general invita reprezentanţii organizaţiilor interguvernamentale care se ocupa de asistenta tehnica pentru ţãrile în curs de dezvoltare sa ia parte la lucrãrile comitetului. 3) a) Comitetul are ca misiune organizarea şi supravegherea asistenţei tehnice acordate statelor contractante, care sînt tari în curs de dezvoltare, astfel ca sistemul lor de brevete sa se dezvolte fie la nivel naţional, fie la nivel regional. b) Asistenta tehnica cuprinde în special formarea de specialişti, punerea la dispoziţie de experţi şi furnizarea de echipament în scopuri de demonstratie şi de funcţionare. 4) În vederea finanţãrii de proiecte care intra în cadrul prezentului articol, biroul internaţional se straduieste sa încheie acorduri, pe de o parte cu organizaţii internaţionale de finanţare şi cu organizaţii interguvernamentale, în special cu Organizaţia Naţiunilor Unite, precum şi cu instituţiile specializate ale Naţiunilor Unite competente în materie de asistenta tehnica, precum şi cu guvernele statelor beneficiare de asistenta tehnica. 5) Detaliile referitoare la aplicarea prezentului articol sînt reglementate de deciziile adunãrii şi de propunerile grupelor de lucru, pe care le va putea institui în acest scop şi în limitele stabilite de adunare. ART. 52 Legatura cu alte dispoziţii ale tratatului Nici o dispoziţie a prezentului capitol nu afecteazã dispoziţiile financiare care figureazã în alte capitole ale prezentului tratat. Aceste dispoziţii nu sînt aplicabile prezentului capitol. CAP. 5 Dispoziţiile administrative ART. 53 Adunarea 1) a) Adunarea cuprinde statele contractante, sub rezerva art. 57.8). b) Guvernul fiecãrui stat contractant este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanţi, consilieri şi experţi. 2) a) Adunarea: i) rezolva orice chestiune privind menţinerea şi dezvoltarea uniunii şi aplicarea prezentului tratat; ii) se achitã de obligaţiile ce-i sînt expres atribuite prin alte dispoziţii ale prezentului tratat; iii) da biroului internaţional directive privind pregãtirea de conferinţe de revizuire; iv) examineazã şi aproba rapoartele şi activitãţile directorului general referitoare la uniune şi îi da toate directivele necesare cu privire la chestiunile de competenta uniunii; v) examineazã şi aproba rapoartele şi activitãţile comitetului executiv stabilit în conformitate cu alin. 9) şi îi da directive; vi) hotãrãşte programul, adopta bugetul trienal al uniunii şi aproba încheierea conturilor; vii) adopta regulamentul financiar al uniunii; viii) creeazã comitete şi grupe de lucru, pe care le socoteşte utile realizãrii obiectivelor uniunii; ix) decide care sînt statele necontractante şi care sînt organizaţiile interguvernamentale şi internaţionale neguvernamentale care pot fi admise la reuniunile sale în calitate de observatori, sub rezerva alin. 8); x) întreprinde orice acţiune propice în vederea atingerii obiectivelor uniunii şi se achitã de alte sarcini utile în cadrul prezentului tratat. b) Adunarea statueazã, dupã ce a luat cunostinta de avizul comitetului de coordonare al organizaţiei, asupra chestiunilor care intereseazã, de asemenea, alte uniuni administrate de cãtre organizaţie. 3) Un delegat nu poate reprezenta decît un singur stat şi nu poate vota decît în numele acestuia. 4) Fiecare stat contractant dispune de un vot. 5) a) Jumãtate din numãrul statelor contractante constituie cvorumul. b) Dacã acest cvorum nu a fost atins, adunarea poate lua decizii; totuşi, aceste decizii, cu excepţia celor care se referã la procedura, nu devin executorii decît dacã cvorumul şi majoritatea cerutã au fost atinse prin votul prin corespondenta, prevãzut în regulamentul de aplicare. 6) a) Deciziile adunãrii sînt luate cu majoritatea de doua treimi din voturile exprimate, sub rezerva art. 47.2) b), 58.2) b), 58.3) şi 61.2) b). b) Abţinerea nu este consideratã ca un vot. 7) Dacã este vorba de chestiuni care intereseazã exclusiv statele legate de cap. 2, orice referire la statele contractante care figureazã în alin. 4), 5) şi 6) este consideratã ca aplicindu-se numai statelor legate de cap. 2. 8) Orice organizaţie interguvernamentalã numita atît ca administraţie insarcinata cu documentarea internationala sau ca administraţie insarcinata cu examinarea preliminarã internationala este admisã în calitate de observator la reuniunile adunãrii. 9) Atunci cînd numãrul statelor contractante va depãşi patruzeci, adunarea va stabili un comitet executiv. Orice referire facuta în prezentul tratat sau în regulamentul de aplicare la comitetul executiv este în funcţie de data cînd acest comitet va fi stabilit. 10) Pînã la stabilirea comitetului executiv, adunarea se pronunţa asupra problemelor şi bugetelor anuale pregãtite de cãtre directorul general, în limitele programului şi bugetului trienal. 11) Pînã la stabilirea comitetului executiv, adunarea se reuneste o data pe an în sesiunea ordinarã, la convocarea directorului general şi, în afarã de cazuri excepţionale, în aceeaşi perioada şi în acelaşi loc cu comitetul de coordonare al organizaţiei. b) Dupã stabilirea comitetului executiv adunarea se va reuni o data la 3 ani în sesiune ordinarã, la convocarea directorului general, şi, în afarã de cazuri excepţionale, în aceeaşi perioada şi în acelaşi loc cu adunarea generalã a organizaţiei. c) Adunarea se reuneste în sesiune extraordinarã la convocarea adresatã de directorul general, la cererea comitetului executiv sau la cererea unui sfert din statele semnatare. 12) Adunarea adopta regulamentul sau interior. ART. 54 Comitetul executiv 1) Atunci cînd adunarea va stabili un comitet executiv, el va fi supus urmãtoarelor dispoziţii. 2) a) Sub rezerva art. 57.8), comitetul executiv cuprinde statele alese de cãtre adunare dintre statele membre ale acesteia. b) Guvernul fiecãrui stat membru al comitetului executiv este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanţi, de consilieri şi de experţi. 3) Numãrul statelor membre ale comitetului executiv corespunde un sfert din numãrul statelor membre ale adunãrii. În calculul locurilor, dupã împãrţirea la patru, restul nu este luat în considerare. 4) La alegerea membrilor comitetului executiv, adunarea tine cont de o repartiţie geograficã echitabila. 5) a) Membrii comitetului executiv sînt în funcţie cu începere de la încheierea sesiunii adunãrii în care au fost aleşi şi pînã la termenul urmãtoarei sesiuni ordinare a adunãrii. b) Membrii comitetului executiv pot fi aleşi în limita maxima de doua treimi dintre ei. c) Adunarea reglementeazã modalitatea alegerii şi realegerii eventuale a membrilor comitetului executiv. 6) a) Comitetul executiv: i) pregãteşte proiectul ordinii de zi a adunãrii; ii) supune adunãrii propunerile referitoare la proiectele de program şi de buget trienal al uniunii pregãtite de cãtre directorul general; iii) se pronunţa în limitele programului şi bugetului trienal asupra programelor şi bugetelor anuale pregãtite de directorul general; iv) supune adunãrii rapoartele periodice ale directorului general şi rapoartele anuale de verificare a conturilor, cu comentariile corespunzãtoare; v) ia toate mãsurile utile în vederea executãrii programului uniunii de cãtre directorul general, în conformitate cu deciziile adunãrii şi ţinînd seama de circumstanţele survenite între doua sesiuni ordinare ale adunãrii; vi) se achitã de orice alte obligaţii care îi sînt atribuite în cadrul prezentului tratat. b) Comitetul executiv statueazã asupra chestiunilor care intereseazã în mod egal alte uniuni administrate de organizaţie, dupã ce a luat cunostinta de avizul comitetului de coordonare al organizaţiei. 7) a) Comitetul executiv se reuneste o data pe an în sesiune ordinarã, la convocarea directorului general, pe cît posibil în aceeaşi perioada şi în acelaşi loc cu comitetul de coordonare al organizaţiei. b) Comitetul executiv se reuneste în sesiune extraordinarã, la convocarea adresatã de cãtre directorul general, fie la initiativa acestuia, fie la cererea preşedintelui sau sau a unui sfert din membrii sãi. 8) a) Fiecare stat membru al comitetului executiv dispune de un vot. b) Jumãtate din statele membre ale comitetului executiv constituie cvorumul. c) Deciziile sînt luate prin majoritatea simpla a voturilor exprimate. d) Abţinerea nu este consideratã ca un vot. e) Un delegat nu poate reprezenta decît un stat şi nu poate vota decît în numele acestuia. 9) Statele contractante care nu sînt membre ale comitetului executiv sînt admise la reuniunile sale în calitate de observatori, ca şi orice alte organizaţii interguvernamentale numite atît ca administraţie insarcinata cu documentarea internationala sau ca administraţie insarcinata cu examinarea preliminarã internationala. 10) Comitetul executiv adopta regulamentul sau interior. ART. 55 Biroul internaţional 1) Lucrãrile administrative ce incumba uniunii sînt asigurate de cãtre biroul internaţional. 2) Biroul internaţional asigura secretariatul diverselor organe ale uniunii. 3) Directorul general este cel mai înalt funcţionar al uniunii şi o reprezintã. 4) Biroul internaţional publica o revista şi alte publicaţii indicate de regulamentul de aplicare sau de cãtre adunare. 5) Regulamentul de aplicare precizeazã serviciile pe care oficiile naţionale trebuie sa le acorde în scopul de a ajuta biroul internaţional, administraţiile însãrcinate cu documentarea internationala şi administraţiile însãrcinate cu examinarea preliminarã internationala pentru îndeplinirea lucrãrilor prevãzute în prezentul tratat. 6) Directorul general şi orice membru al personalului indicat de cãtre el iau parte la reuniunile adunãrii, ale comitetului executiv şi ale oricãrui alt comitet sau grupa de lucru stabilitã pentru aplicarea prezentului tratat sau a regulamentului de aplicare, însã fãrã drept de vot. Directorul general sau un membru al personalului indicat de cãtre el este din oficiu secretar al acestor organe. 7) a) Biroul internaţional pregãteşte conferinţele de revizuire conform directivelor adunãrii şi în colaborare cu comitetul executiv. b) Biroul internaţional poate consulta organizaţii interguvernamentale sau internaţionale neguvernamentale asupra pregãtirii conferinţelor de revizuire. c) Directorul general şi persoanele stabilite de el iau parte, fãrã drept de vot, la deliberãri în conferinţele de revizuire. 8) Biroul internaţional executa orice alte lucrãri care îi sînt atribuite. ART. 56 Comitetul de cooperare tehnica 1) Adunarea stabileşte un comitet de cooperare tehnica (denumit în prezentul articol comitetul). 2) a) Adunarea stabileşte compunerea comitetului şi îi numeşte membrii, ţinînd seama de o reprezentare echitabila a ţãrilor în curs de dezvoltare. b) Administraţiile însãrcinate cu documentarea internationala sau cu examinarea preliminarã internationala sînt "ex officio" membri ai comitetului. Cînd o asemenea administraţie este un oficiu naţional al unui stat contractant, acesta nu poate avea alta reprezentare în comitet. c) Dacã numãrul satelor contractante o permite, numãrul total al membrilor comitetului este superior dublului numãrului membrilor "ex officio". d) Directorul general, din propria sa initiativa sau la cererea comitetului, invita reprezentanţii organizaţiilor interesate sa ia parte la discutiile care-i intereseazã. 3) Comitetul are drept scop sa contribuie prin avize şi recomandãri: i) la ameliorarea continua a serviciilor prevãzute prin prezentul tratat; ii) la realizarea, atît timp cît sînt mai multe administraţii însãrcinate cu documentarea internationala şi mai multe administraţii însãrcinate cu examinarea preliminarã internationala, ca documentarea şi metodele lor de lucru sa fie cît mai uniforme posibil şi ca rapoartele lor sa fie uniforme şi de cea mai inalta calitate; iii) la invitaţia adunãrii sau a comitetului executiv sa rezolve problemele tehnice speciale puse de instituirea unei singure administraţii însãrcinate cu documentarea internationala. 4) Orice stat contractant şi orice organizaţie internationala interesatã pot sa sesizeze comitetul, în scris, asupra problemelor de competenta sa. 5) Comitetul poate transmite avizele şi recomandãrile sale directorului general sau, prin intermediul acestuia, adunãrii, comitetului executiv, tuturor administraţiilor însãrcinate cu documentarea internationala sau cu examinarea preliminarã internationala sau numai unora dintre ele şi tuturor oficiilor receptoare sau numai unora dintre ele. 6) a) Directorul general transmite, în toate cazurile, comitetului executiv textele tuturor avizelor şi recomandãrilor comitetului. El poate sa anexeze comentariile sale. b) Comitetul executiv poate exprima opiniile sale în privinta oricãrui aviz sau recomandare sau oricãrei alte activitãţi a comitetului şi poate invita pe acesta din urma sa studieze problemele ţinînd de competenta sa şi sa facã un raport asupra obiectului lor. Comitetul executiv poate sa supunã adunãrii, cu comentarii corespunzãtoare, avizele, recomandãrile şi rapoartele comitetului. 7) Pînã la stabilirea comitetului executiv, referintele acestuia din urma care figureazã la alin. 6) sînt considerate ca referindu-se la adunare. 8) Adunarea hotãrãşte detaliile referitoare la procedura comitetului. ART. 57 Finanţe 1) a) Uniunea are un buget. b) Bugetul uniunii cuprinde veniturile şi cheltuielile proprii ale uniunii, precum şi contribuţia sa la bugetul cheltuielilor comune uniunilor administrate de cãtre organizaţie. c) Sînt considerate cheltuieli comune uniunilor cheltuielile care nu sînt atribuite exclusiv uniunii sau uneia ori mai multor uniuni administrate de cãtre organizaţie. Partea uniunii din aceste cheltuieli comune este proporţionalã interesului pe care aceste cheltuieli îl reprezintã pentru ea. 2) Bugetul uniunii este stabilit ţinînd seama de exigenţele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de cãtre organizaţie. 3) Sub rezerva alin. 5), bugetul uniunii este finanţat de urmãtoarele resurse: i) taxele şi sumele datorate pentru serviciile acordate de biroul internaţional în numele uniunii; ii) preţul vinzarii publicaţiilor biroului internaţional privind uniunea şi drepturile aferente la aceste publicaţii; iii) donaţiile, legatele şi subvenţiile; iv) chiriile, dobinzile şi alte diverse venituri. 4) Totalul taxelor şi sumelor datorate biroului internaţional, precum şi preţul vinzarii publicaţiilor sale, fiind fixate în asa fel ca sa acopere în mod normal toate cheltuielile biroului internaţional prin administrarea prezentului tratat. 5) a) Dacã un exerciţiu bugetar se încheie cu un deficit, statele membre, sub rezerva subalineatelor b) şi c), plãtesc contribuţii pentru acoperirea acestui deficit. b) Adunarea determina contribuţia fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de numãrul de cereri internaţionale care au parvenit de la fiecare dintre ele în cursul anului considerat. c) Dacã deficitul poate fi acoperit provizoriu în total sau în parte prin alte mijloace, adunarea poate decide sa-l reporteze şi sa nu ceara contribuţii statelor contractante. d) Dacã situaţia financiarã a uniunii permite, adunarea poate decide ca orice contribuţii plãtite în conformitate cu subalineatul a) sa fie restituite statelor contractante care le-au plãtit. e) Dacã un stat contractant nu a plãtit contribuţia sa în conformitate cu subalineatul b) într-un termen de 2 ani socotiţi de la data cînd era exigibilã, în virtutea deciziei adunãrii, el nu poate sa-şi exercite dreptul sau de vot în nici unul dintre organele uniunii. Totuşi, oricare organ al uniunii poate autoriza un asemenea stat sa-şi conserve exerciţiul dreptului sau de vot în cadrul organului respectiv atît timp cît acesta din urma apreciazã ca intirzierea rezulta din circumstanţe excepţionale şi inevitabile. 6) În cazul în care bugetul nu a fost adoptat înaintea unui nou exerciţiu, bugetul anului precedent este reconsiderat conform modalitãţilor prevãzute de cãtre regulamentul financiar. 7) a) Uniunea poseda un fond de rulment constituit printr-un varsamint unic efectuat de cãtre fiecare stat contractant. Dacã fondul devine insuficient, adunarea ia mãsurile necesare pentru mãrirea lui. Dacã o parte a acestui fond nu mai este necesarã, aceasta parte este restituitã statelor contractante. b) Totalul varsamintului iniţial al fiecãrui stat contractant la fondul precizat sau participarea sa la mãrirea acestuia este fixatã de cãtre adunare pe baza principiilor asemãnãtoare celor prevãzute în alin. 5. b). c) Modalitãţile de varsamint sînt determinate de cãtre adunare la propunerea directorului general şi dupã avizul comitetului de coordonare al organizaţiei. d) Orice rambursare este proporţionalã cu sumele vãrsate de cãtre fiecare stat contractant, ţinînd cont de datele acestor vãrsãminte. 8) a) Acordul asupra sediului încheiat cu statul pe al cãrui teritoriu organizaţia îşi are sediul prevede ca acest stat acorda avansuri, în caz ca fondurile de rulment sînt insuficiente. Valoarea acestor avansuri şi condiţiile în care ele sînt acordate fac obiectul unor acorduri separate între statul în cauza şi organizaţie, în fiecare caz. Atita vreme cît este ţinut sa acorde avansuri, acest stat dispune "ex officio" de un loc în adunare şi în comitetul executiv. b) Statul arãtat în subalineatul a) şi organizaţia au fiecare dreptul sa denunţe angajamentul de a acorda avansuri prin notificare scrisã. Denunţarea are efect la împlinirea a 3 ani de la sfîrşitul anului în cursul cãruia a fost comunicatã. 9) Verificarea conturilor este asigurata de cãtre unul sau mai multe dintre statele semnatare sau de cãtre controlori exteriori, în conformitate cu modalitãţile prevãzute de regulamentul financiar. Cu consimţãmîntul lor, ei sînt desemnaţi de cãtre adunare. ART. 58 Regulamentul de aplicare 1) Regulamentul de aplicare anexat prezentului tratat conţine reguli referitoare: i) la chestiunile în legatura cu care prezentul tratat trimite expres la regulamentul de aplicare sau prevede în mod expres ca sînt sau vor face obiectul acestor dispoziţii; ii) la orice condiţii, probleme sau proceduri de ordin administrativ; iii) la orice detalii utile în vederea executãrii dispoziţiilor prezentului tratat. 2) a) Adunarea poate modifica regulamentul de aplicare. b) Sub rezerva alin. 3), modificãrile cer majoritatea de trei sferturi ale voturilor exprimate. 3) a) Regulamentul de aplicare precizeazã regulile care nu pot fi modificate decît: i) prin decizie unanima, sau ii) cu condiţia ca un dezacord sa nu fi fost manifestat de nici unul dintre statele contractante al cãrui oficiu naţional funcţioneazã ca administraţie insarcinata cu documentarea internationala sau cu examinarea preliminarã internationala, sau, atunci cînd o astfel de administraţie este o organizaţie interguvernamentalã, de care statul contractant membru al acestei organizaţii imputernicita de cãtre alte state membre reunite în cadrul organismului competent al acestei organizaţii. b) Pentru ca în viitor oricare dintre aceste reguli sa poatã fi sustrasa cerinţelor indicate, trebuie sa fie îndeplinite condiţiile menţionate în subalineatele a) i) sau a) ii), dupã caz. c) Pentru ca în viitor o regula oarecare sa poatã fi inclusã în una dintre categoriile menţionate în subalineatul a), este necesar un consimtamint unanim. 4) Regulamentul de aplicare prevede ca directorul general stabileşte instrucţiuni administrative sub controlul adunãrii. 5) În caz de contradictie între textul tratatului şi al regulamentului de aplicare, textul tratatului este valabil. CAP. 6 Diferende ART. 59 Diferende Sub rezerva art. 64.5), orice diferend între doua sau mai multe state contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentului tratat şi al regulamentului de aplicare care nu va fi reglementat pe cale de negociere va putea fi adus de cãtre unul dintre statele în cauza, înaintea Curţii Internaţionale de Justiţie, pe cale de cerere, potrivit Statutului Curţii, în afarã de cazul ca statele în cauza nu convin asupra unui alt mod de reglementare. Biroul internaţional va fi informat de cãtre statul contractant petitionar asupra diferendului supus Curţii şi va înştiinţa celelalte state contractante despre aceasta. CAP. 7 Revizuire şi modificãri ART. 60 Revizuirea tratatului 1) Prezentul tratat poate fi supus la revizuiri periodice, pe cale de conferinţe speciale ale statelor contractante. 2) Convocarea unei conferinţe de revizuire este decisa de cãtre adunare. 3) Orice organizaţie interguvernamentalã numita atît ca administraţie insarcinata cu documentarea internationala, cît şi ca administraţie insarcinata cu examinarea preliminarã internationala, este admisã în calitate de observator la orice conferinţa de revizuire. 4) Art. 53.5), 9) şi 11), 54, 55.4) la 8), 56 şi 57 pot fi modificate printr-o conferinţa de revizuire sau în conformitate cu dispoziţiile art. 61. ART. 61 Modificarea unor dispoziţii ale tratatului 1) a) Propuneri de modificare a art. 53.5), 9) şi 11), 54, 55.4) la 8), 56 şi 57 pot fi prezentate de orice stat membru al adunãrii, de comitetul executiv sau de directorul general. b) Aceste propuneri sînt comunicate de cãtre directorul general statelor contractante cu cel puţin 6 luni înainte de a fi supuse adunãrii spre examinare. 2) a) Orice modificare a articolelor arãtate în alin. 1) este adoptatã de adunare. b) Pentru adoptare se cer trei sferturi din voturile exprimate. 3) a) Orice modificare a articolelor arãtate în alin. 1) intra în vigoare la o luna dupã primirea de cãtre directorul general a notificãrilor scrise de acceptare, efectuate în conformitate cu regulile lor constituţionale, din partea a trei sferturi a statelor ce erau membre ale adunãrii în momentul cînd modificarea a fost adoptatã. b) Orice modificare a acestor articole astfel acceptate leagã toate statele membre ale adunãrii, din momentul în care modificarea intra în vigoare; bineînţeles ca orice modificare care mãreşte obligaţiile financiare ale statelor contractante nu leagã decît pe acelea care au notificat acceptarea modificãrii. c) Orice modificare acceptatã în conformitate cu subalineatul a) leagã toate statele care devin membre ale adunãrii dupã data la care modificarea a intrat în vigoare conform subalineatului a). CAP. 8 Clauze finale ART. 62 Modalitãţi conform cãrora statele pot deveni pãrţi la tratat 1) Orice stat membru al Uniunii internaţionale pentru protecţia proprietãţii industriale poate deveni parte la prezentul tratat prin: i) semnarea tratatului, urmatã de depunerea unui instrument de ratificare, sau ii) depunerea unui instrument de adeziune. 2) Instrumentele de ratificare sau de adeziune sînt depuse la directorul general. 3) Dispoziţiile art. 24 al Actului de la Stockholm al Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale se aplica prezentului tratat. 4) Alin. 3) nu ar putea în nici un caz sa fie interpretat ca implicind recunoaşterea sau acceptarea tacitã de oricare dintre statele contractante a situaţiei de fapt pentru oricare teritoriu la care prezentul tratat este aplicabil de cãtre un alt stat contractant, în virtutea alin. 3). ART. 63 Intrarea în vigoare a tratatului 1) a) Sub rezerva dispoziţiilor alin. 3), prezentul tratat intra în vigoare la împlinirea a 3 luni dupã ce opt state au depus instrumentele lor de ratificare sau de adeziune, cu condiţia ca cel puţin patru dintre aceste state sa îndeplineascã una dintre urmãtoarele condiţii: i) numãrul cererilor depuse în statul în cauza este peste patruzeci de mii, potrivit statisticilor anuale cele mai recente publicate de cãtre biroul internaţional; ii) cetãţenii statului în cauza sau persoanele domiciliate în acest stat au depus într-o ţara strãinã cel puţin o mie de cereri, potrivit statisticilor anuale cele mai recente publicate de cãtre biroul internaţional; iii) oficiul naţional al statului în cauza a primit de la cetãţenii unor tari strãine sau de la persoane domiciliate în aceste state cel puţin zece mii de cereri, potrivit statisticilor anuale cele mai recente publicate de cãtre biroul internaţional. b) În sensul prezentului paragraf, expresia cereri nu include cererile de modele de utilitate. 2) Sub rezerva alin. 3), orice stat care nu devine parte a prezentului tratat în momentul intrãrii sale în vigoare conform alin. 1) este legat de prezentul tratat la împlinirea a 3 luni de la data la care a depus instrumentul sau de ratificare sau de aderare. 3) Dispoziţiile cap. 2 şi regulile corespunzãtoare ale regulamentului de aplicare anexat la prezentul tratat nu sînt totuşi aplicabile decît de la data cînd trei state care au îndeplinit cel puţin una dintre condiţiile enumerate în alin. 1) au devenit pãrţi ale prezentului tratat, fãrã sa fi declarat, conform art. 64. 1), ca nu înţeleg sa fie legate de dispoziţiile cap. 2. Aceasta data nu poate totuşi sa fie anterioarã datei de intrare în vigoare, conform alin. 1). ART. 64 Rezerve 1) a) Orice stat poate sa declare ca nu este legat de dispoziţiile cap. 2. b) Statele care fac o declaraţie conform subalineatului a) nu sînt legate de dispoziţiile cap. 2 şi de dispoziţiile corespunzãtoare din regulamentul de aplicare. 2) a) Orice stat care nu a fãcut o declaraţie în conformitate cu alin. 1. a) poate declara ca: i) nu este legat de dispoziţiile art. 39. 1), privind remiterea unei copii a cererii internaţionale şi a unei traduceri a acesteia, astfel cum ea este cerutã; ii) obligaţia de suspendare a tratamentului naţional care figureazã în art. 40 nu impiedica publicarea sa de cãtre oficiul sau naţional sau prin intermediul acestuia din urma, a cererii internaţionale sau a unei traduceri a acesteia, fiind totuşi înţeles ca acest stat nu este dispensat de obligaţiile prevãzute în art. 30 şi 38. b) Statele care au procedat la o atare declaraţie nu sînt legate în consecinta. 3) a) Orice stat poate sa declare, în ceea ce-l priveşte, ca publicarea internationala a cererilor sale internaţionale nu este cerutã de el. b) Cînd, dupã expirarea unui termen de 18 luni începînd de la data prioritatii, cererea internationala nu comporta desemnarea statelor care au fãcut declaraţii conform subalineatului a), cererea internationala nu este publicatã, conform art. 21. 2). c) În cazul aplicãrii dispoziţiilor subalineatului b), cererea internationala este totuşi publicatã de cãtre biroul internaţional: i) la cererea solicitantului, conform regulamentului de aplicare; ii) cînd o cerere nationala sau un brevet bazat pe o cerere internationala sînt publicate de cãtre oficiul naţional al oricãrui stat desemnat care a fãcut o declaraţie conform subalineatului a) sau în numele unui asemenea oficiu, la scurt timp dupã acesta publicare, dar cît mai curînd dupã împlinirea a 18 luni de la data prioritatii. 4) a) Orice stat a cãrui legislaţie nationala recunoaşte brevetelor sale un efect asupra stadiului tehnicii, ţinînd seama de o data anterioarã celei de la publicare, dar nu asimileazã, cu privire la stadiul tehnicii, data prioritatii revendicata conform Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale cu data depozitului efectiv în acest stat poate sa declare ca depozitul unei cereri internaţionale în afarã teritoriului sau nu este asimilat, în legatura cu stadiul tehnicii, cu depozitul efectiv pe teritoriul sau. b) Orice stat care face declaraţia menţionatã în subalineatul a) nu va fi legat de art. 11.3) în aceasta mãsura. c) Orice stat care face declaraţia menţionatã în subalineatul a) trebuie sa declare, în acelaşi timp, în scris, condiţiile şi data de la care efectul oricãrei cereri internaţionale se produce pe teritoriul sau. Aceasta declaraţie poate sa fie modificatã oricind prin notificarea adresatã directorului general. 5) Orice stat poate sa declare ca nu se considera legat de art. 59. În ceea ce priveşte diferendele între un stat contractant care a fãcut o asemenea declaraţie şi un alt stat contractant , dispoziţiile art. 59 nu sînt aplicabile. 6) a) Orice declaraţie facuta în conformitate cu prezentul articol trebuie sa fie în scris. Ea poate fi facuta la semnarea prezentului tratat, la depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare sau, cu excepţia cazului arãtat în alin. 5), ulterior, prin notificare adresatã directorului general. În cazul acestei notificãri, declaraţia produce efect la împlinirea a 6 luni de la data primirii ei de cãtre directorul general şi nu afecteazã cererile internaţionale depuse înainte de expirarea acestei perioade de 6 luni. b) Orice declaraţie facuta în conformitate cu prezentul articol poate sa fie retrasã oricind prin notificare adresatã directorului general. O asemenea retragere devine efectivã la împlinirea a 3 luni de la data primirii notificãrii de cãtre directorul general şi, în cazul unei retrageri a declaraţiei conform alin. 3), nu afecteazã cererile internaţionale depuse înaintea expirãrii acestei perioade de 3 luni. 7) Nici o rezerva în afarã de cele autorizate prin alin. 1) la 5) nu este admisã în prezentul tratat. ART. 65 Aplicarea progresiva 1) Dacã acordul încheiat cu o administraţie insarcinata cu documentarea internationala sau cu examinarea preliminarã internationala prevede, cu titlu tranzitor, o limitare a numãrului sau a tipurilor cererilor internaţionale pe care aceasta administraţie se angajeazã sa le trateze, adunarea ia mãsurile necesare pentru aplicarea progresiva a prezentului tratat şi a regulamentului de aplicare la categorii determinate de cereri internaţionale. Aceasta dispoziţie este aplicabilã şi cererilor de examinare de tip internaţional, potrivit art. 15.5). 2) Adunarea fixeazã datele de la care, sub rezerva alin. 1), cererile internaţionale pot fi depuse şi cererile de examinare preliminarã pot fi prezentate. Aceste date nu pot depãşi 6 luni, dupã caz, de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, conform dispoziţiilor art. 63.1), sau de la aplicarea cap. 2, conform art. 63.3). ART. 66 Denunţarea 1) Orice stat contractant poate denunta prezentul tratat prin notificare adresatã directorului general. 2) Denunţarea intra în vigoare la împlinirea a 6 luni de la data primirii notificãrii de cãtre directorul general. Aceasta denunţare nu altereaza efectele cererii internaţionale în statul care a procedat la denunţare, dacã aceasta cerere a fost depusa înaintea expirãrii perioadei de 6 luni şi, dacã statul în cauza a fost ales, alegerea a fost efectuatã. ART. 67 Semnatura şi limbile 1) a) Prezentul tratat este semnat într-un singur exemplar original în limbile franceza şi engleza, cele doua texte fãcînd deopotrivã dovada. b) Texte oficiale sînt stabilite de directorul general, dupã consultarea guvernelor interesate, în limbile germanã, spaniola, japoneza, portughezã şi rusa, şi în alte limbi pe care adunarea la va indica. 2) Prezentul tratat rãmîne deschis spre semnare la Washington, pînã la 31 decembrie 1970. ART. 68 Funcţii depozitare 1) Exemplarul original al prezentului tratat, cînd nu mai este deschis spre semnare, este depus la directorul general. 2) Directorul general certifica şi transmite doua copii ale prezentului tratat şi ale regulamentului de aplicare guvernelor tuturor statelor pãrţi la Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale şi, la cerere, guvernului oricãrui alt stat. 3) Directorul general înregistreazã prezentul tratat la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite. 4) Directorul general certifica şi transmite doua copii ale oricãror modificãri ale prezentului tratat şi ale regulamentului de aplicare guvernelor statelor semnatare şi, la cerere, guvernului oricãrui stat. ART. 69 Notificãri Directorul general notifica guvernelor tuturor statelor pãrţi la Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietãţii industriale: i) semnãturile depuse conform art. 62; ii) depunerea instrumentelor de ratificare şi de aderare conform art. 62; iii) data intrãrii în vigoare a prezentului tratat şi data de la care cap. 2 este aplicabil în conformitate cu art. 63.3); iv) declaraţiile fãcute potrivit art. 64.1) la 5); v) retragerea declaraţiilor efectuate în baza art. 64.6) b); vi) denuntarile primite conform art. 66; vii) declaraţiile fãcute în virtutea art. 31.4). Fãcut la Washington la 19 iunie 1970. -------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
