Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECRETUL Nr. 81 din 15 martie 1985  cu privire la unele masuri referitoare la imbunatatirea activitatii de solutionare a litigiilor dintre unitatile socialiste    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECRETUL Nr. 81 din 15 martie 1985 cu privire la unele masuri referitoare la imbunatatirea activitatii de solutionare a litigiilor dintre unitatile socialiste

EMITENT: Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 13 din 18 martie 1985
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ART. 1
<>Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecãtoreascã se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 2 alineatul 1 se introduce litera b^1), cu urmãtorul cuprins:
"b^1) judecarea litigiilor dintre unitãţile socialiste, dacã prin lege nu se prevede altfel;"
2. La articolul 3 dupã alineatul 1 se introduce un nou alineat, cu urmãtorul cuprins:
"Prin soluţionarea litigiilor dintre unitãţile socialiste instanţele judecãtoreşti contribuie la întãrirea rãspunderii acestora în asigurarea respectãrii disciplinei de plan, contractuale şi financiare, promovarea principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, apãrarea proprietãţii socialiste, a legalitãţii şi ordinii de drept în activitatea economicã a unitãţilor socialiste."
3. La articolul 26 dupã alineatul 4 se introduce un nou alineat, cu urmãtorul cuprins:
"Litigiile dintre unitãţile socialiste de o valoare pînã la 250.000 lei se judeca, în prima instanta, de un singur judecãtor, iar celelalte litigii, în complet de doi judecãtori. Recursurile impotriva hotãrîrilor pronunţate în litigiile cu o valoare pînã la 250.000 lei se judeca de tribunalul judeţean sau, dupã caz, de Tribunalul municipiului Bucureşti, în complet de doi judecãtori."
4. Articolul 26 alineatul ultim va avea urmãtorul cuprins:
"În caz de divergenta, în cauzele în care completul de judecata se formeazã potrivit alin. 2, 5 sau 6, instanta se completeazã cu preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori cu un judecãtor desemnat de preşedinte.
5. Anexa nr. 2 privind numãrul maxim de posturi în aparatul Tribunalului Suprem, astfel cum a fost modificatã prin <>Decretul nr. 396/1976 , se modifica şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentul decret.
ART. 2
Codul de procedura civilã se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 2 punctul 1, privind competenta tribunalelor, dupã litera e) se introduce litera e^1), cu urmãtorul cuprins:
"e^1) litigiile dintre unitãţile socialiste, dacã prin lege nu se prevede altfel;"
2. Dupã articolul 2 se introduce articolul 2^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 2^1 - Tribunalul municipiului Bucureşti judeca în prima instanta, în afarã litigiilor prevãzute la art. 2 pct. 1 lit. e^1), indiferent de sediul pãrţilor:
a) litigiile patrimoniale izvorite din neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a contractelor interne privind realizarea operaţiunilor de export, import şi cooperare economicã internationala, cînd una dintre pãrţi este o unitate de comerţ exterior sau autorizata sa facã operaţiuni de comerţ exterior;
b) litigiile patrimoniale în care figureazã ca parte Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne sau Direcţia Generalã a Rezervelor de Stat ori o unitate din subordinea acestora."
3. La cartea VI "Proceduri diverse", dupã capitolul XIII se introduce un nou capitol, cu urmãtorul cuprins:
CAPITOLUL XIV
Reguli speciale privind soluţionarea litigiilor dintre unitãţile socialiste
Art. 720^1 - Cererea de chemare în judecata se va introduce la instanta numai dupã ce unitatea reclamanta a încercat soluţionarea neintelegerii prin conciliere directa cu cealaltã parte, cu respectarea prevederilor legale.
În scopul soluţionãrii prin conciliere directa a litigiului, unitatea reclamanta este obligatã sa se intilneasca cu cealaltã parte, rezultatul concilierii urmînd a se consemna într-un înscris cu arãtarea pretenţiilor reciproce dintre pãrţi referitoare la obiectul neintelegerii şi a punctului de vedere al fiecãrei pãrţi.
Pentru litigiile de valoare mai mare de un milion lei, concilierea se va efectua obligatoriu la nivelul conducãtorilor unitãţilor.
Art. 720^2 - Cererea de chemare în judecata se introduce numai la tribunalul în a cãrui raza teritorialã îşi are sediul pîrîtul sau unul dintre piriti. Pentru litigiile prevãzute la art. 2^1, cererea se introduce numai la Tribunalul municipiului Bucureşti.
Cererea nu va fi primitã fãrã înscrisul din care sa rezulte ca s-a încercat concilierea.
Art. 720^3 - Cererea de chemare în judecata va cuprinde:
- denumirea pãrţilor, cu precizarea dacã au personalitate juridicã sau împuternicire de reprezentare, dupã caz, sediul acestora, telefonul şi indicarea organelor în subordinea cãrora se afla;
- numele, prenumele şi calitatea persoanelor împuternicite a semna, cu indicarea actului din care rezulta calitatea, cît şi dreptul de a semna;
- obiectul şi valoarea cererii, precum şi calculul prin care s-a ajuns la determinarea valorii;
- indicarea temeiurilor de fapt şi de drept pe care se sprijinã diferitele capete de cerere, cu trimitere pentru fiecare din ele la înscrisurile doveditoare corespunzãtoare;
- indicarea altor probe ce s-ar mai putea invoca, iar dacã urmeazã a se cere explicaţii partii celeilalte, aspectele asupra cãrora vor purta aceste explicaţii;
- numele şi adresa martorilor, în cazul în care partea se foloseşte de aceasta proba;
- indicarea bãncii şi a contului în care urmeazã sa se facã virarea sumelor pretinse.
La cererea de chemare în judecata se vor anexa copii certificate de pe actele pe care partea îşi întemeiazã pretenţiile, dovezile din care sa rezulte ca s-au comunicat unitãţii pirite copii de pe acţiune şi de pe actele de care unitatea reclamanta se serveşte.
Art. 720^4 - Unitatea pirita este obligatã ca în termen de 10 zile de la primirea copiei de pe cererea de chemare în judecata sa depunã o intimpinare, care sa cuprindã:
- denumirea unitãţii, cu precizarea dacã are personalitate juridicã sau împuternicire de reprezentare, dupã caz, sediul, telefonul şi indicarea organului în subordinea cãruia se afla;
- numele, prenumele şi calitatea persoanelor împuternicite a semna, cu indicarea actului din care rezulta atît calitatea, cît şi dreptul de a semna;
- rãspunsul la capetele de cerere, cu trimitere pentru fiecare la înscrisurile corespunzãtoare;
- indicarea celorlalte probe ce s-ar mai invoca, iar dacã urmeazã a se cere explicaţii partii celeilalte, aspectele asupra cãrora vor purta aceste explicaţii;
- numele şi adresa martorilor, în cazul în care partea se foloseşte de aceasta proba;
- indicarea bãncii şi a contului din care ar urma sa se facã virarea sumelor admise.
La intimpinare se va anexa şi dovada comunicãrii cãtre unitatea reclamanta a copiilor de pe aceasta şi de pe actele anexate.
Art. 720^5 - Cererea reconvenţionalã, precum şi cererile de introducere în cauza a unor unitãţi socialiste în orice calitate, se pot face pînã la prima zi de înfãţişare.
Art. 720^6 - Nu se pot pretinde, prin aceeaşi cerere, drepturi ce decurg din raporturi juridice deosebite, fãrã legatura între ele.
Art. 720^7 - Instanta, din oficiu, poate extinde cadrul litigiului prin introducerea în cauza şi a altor unitãţi socialiste, modifica obiectul cererii sau temeiul juridic al acesteia în scopul stabilirii rãspunderii pãrţilor şi prevenirii unor litigii ulterioare.
Art. 720^8 - În cursul soluţionãrii litigiului, instanta poate chema, pentru relaţii, reprezentanţi ai unor organe sau unitãţi socialiste şi poate cere acestora date, acte şi orice alte dovezi necesare soluţionãrii litigiului. Pentru intirzierea nejustificatã a executãrii mãsurilor dispuse, instanta poate sa aplice persoanelor vinovate amenda de la 250 la 1.000 lei.
Art. 720^9 - Chemarea pãrţilor se poate face şi telefonic, telegrafic sau prin alte mijloace potrivite, depunindu-se la dosar dovada corespunzãtoare.
Art. 720^10 - Procurorul poate sa participe la judecarea, în orice faza, a litigiilor dintre unitãţile socialiste.
Art. 720^11 - Şedinţele de judecata nu sînt publice.
Şedinţele de judecata au loc la sediul instanţei. Ele pot avea loc şi la sediul uneia dintre pãrţi.
Art. 720^12 - Hotãrîrile primei instanţe se comunica din oficiu. Ele pot fi atacate cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 720^13 - În cazul în care obiectul litigiului îl constituie plata contravalorii produselor livrate, lucrãrilor executate ori serviciilor prestate, instanta judecãtoreascã va putea dispune, la cererea, temeinic justificatã, a reclamantului, executarea provizorie a hotãrîrii. În acest scop, instanta va comunica, de îndatã, reclamantului copie de pe dispozitivul hotãrîrii, cu menţiunea ca aceasta s-a eliberat în vederea decontãrii prin banca.
Art. 720^14 - Recursul se judeca de secţia civilã a Tribunalului Suprem.
În litigiile cu o valoare pînã la 250.000 lei inclusiv, recursul se judeca de un complet al tribunalului judeţean sau al Tribunalului municipiului Bucureşti, constituit potrivit legii de organizare judecãtoreascã.
Art. 720^15 - Procurorul general al Republicii Socialiste România poate declara recurs extraordinar, în termen de 6 luni de la data rãmînerii definitive a hotãrîrii judecãtoreşti, în litigiile cu o valoare mai mare de 1 milion lei şi numai în urma sesizãrii primite de la conducãtorul organului central cãruia îi este subordonata unitatea socialistã nemultumita. Organul central va putea sesiza pe procurorul general în vederea examinãrii necesitãţii introducerii recursului extraordinar într-un termen de cel mult 3 luni de la data cînd hotãrîrea a rãmas definitiva.
Art. 720^16 - În cazul în care, înainte de executarea hotãrîrii, vreuna dintre pãrţi a fost supusã reorganizãrii, instanta, la cerere, prin încheiere data cu citarea pãrţilor, va rectifica în mod corespunzãtor hotãrîrea."
ART. 3
<>Decretul nr. 648/1969 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, devenit Legea nr. 43/1969, cu modificãrile ulterioare, se modifica dupã cum urmeazã:
1. Articolul 2 litera A litera c) va avea urmãtorul cuprins:
"c) organizeazã studiul practicii judiciare şi lucrãrile de statistica a activitãţii instanţelor judecãtoreşti; informeazã periodic Consiliul de Miniştri, pe baza datelor rezultate din activitatea de judecata a litigiilor dintre unitãţile socialiste, asupra modului în care aceste unitãţi respecta disciplina de plan şi contractualã şi prezintã propuneri corespunzãtoare; sesizeazã Tribunalul Suprem cu problemele de aplicare a legii în privinta cãrora considera ca este necesar sa se emita decizii de îndrumare; ia sau propune mãsurile necesare pentru îmbunãtãţirea calitãţii activitãţii de judecata;"
2. Punctul I "Instanţe judecãtoreşti" din anexa nr. 3 se modifica şi va avea cuprinsul din anexa nr. 2*, care face parte integrantã din prezentul decret.
* Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate.
ART. 4
Pe data prezentului decret Arbitrajul de Stat Central şi arbitrajele de stat interjudetene şi al municipiului Bucureşti se desfiinţeazã, activitatea acestora fiind preluatã de instanţele judecãtoreşti.
ART. 5
Ministerul Justiţiei va lua mãsuri de încadrare a tribunalelor judeţene şi a Tribunalului municipiului Bucureşti cu personalul necesar în posturile preluate, potrivit legii, de la organele Arbitrajului de Stat.
Judecãtorii încadraţi, în baza alineatului precedent, de Ministerul Justiţiei la tribunalele judeţene şi la Tribunalul municipiului Bucureşti vor funcţiona pînã la alegerea lor, potrivit legii.
ART. 6
În scopul intaririi legalitãţii şi ordinii de drept în activitatea unitãţilor socialiste şi asigurãrii tragerii la rãspundere a persoanelor vinovate de încãlcarea dispoziţiilor legale, a disciplinei de plan şi contractuale, instanţele judecãtoreşti sînt obligate:
a) sa semnaleze conducerii unitãţilor socialiste sau organelor competente neregulile constatate în cursul soluţionãrii litigiului, putind face propuneri corespunzãtoare; cei sesizati sînt obligaţi sa comunice mãsurile luate;
b) sa sesizeze, dupã caz, Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activitãţii Economice şi Sociale, Curtea Superioarã de Control Financiar sau Ministerul Finanţelor cu privire la abaterile a cãror soluţionare este de competenta acestora.
În cazul în care faptele prezintã caracter infractional, se vor sesiza organele de urmãrire penalã.
Conducerile unitãţilor socialiste sînt obligate sa analizeze hotãrîrile date în litigiile în care au fost parte şi sa ia mãsuri de recuperare, în condiţiile legii, a tuturor pagubelor cauzate, de sancţionare a celor vinovaţi de încãlcarea ordinii şi disciplinei în unitate şi de prevenire a neajunsurilor ce au generat litigiul.
ART. 7
Litigiile patrimoniale dintre unitãţile socialiste din subordinea aceluiaşi minister, alt organ central sau consiliu popular judeţean ori al municipiului Bucureşti sau centrala se soluţioneazã de cãtre aceste organe.
Litigiile patrimoniale dintre unitãţile socialiste de o valoare de pînã la 5.000 lei inclusiv se soluţioneazã de organul în subordinea cãruia se afla unitatea debitoare.
Deciziile date de organele prevãzute la alin. 1 şi 2 constituie titlu executor.
În cazul în care debitor este un organ central, comitet executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti sau o unitate subordonata Consiliului de Miniştri, competenta de soluţionare a litigiilor prevãzute la alin. 2 aparţine instanţei judecãtoreşti.
Litigiile privitoare la impozite, taxe şi orice alte obligaţii care se stabilesc sau se urmãresc potrivit dispoziţiilor procesuale fiscale nu sînt de competenta instanţelor judecãtoreşti.
ART. 8
Cererile adresate instanţelor judecãtoreşti în litigiile dintre unitãţile socialiste se timbreazã potrivit prevederilor art. 1 lit. b) din Decretul nr. 199/1955 asupra taxelor de timbru.
ART. 9
Cererile de arbitrare, de reexaminare şi de rearbitrare nesolutionate de organele arbitrare pînã la data intrãrii în vigoare a prezentului decret vor fi înaintate instanţelor judecãtoreşti competente pentru a fi judecate, dupã caz, în prima instanta sau în recurs.
Cererile privind pretenţii cu o valoare între 1.001 şi 5.000 lei inclusiv vor fi restituite unitãţilor socialiste care le-au formulat, cu excepţia cererilor la care se referã art. 7 alin. 4 din prezentul decret.
ART. 10
Personalul muncitor care trece la instanţele judecãtoreşti, precum şi cel transferat în alte unitãţi ca urmare a desfiinţãrii Arbitrajului de Stat, se considera transferat în interesul serviciului.
Prevederile Decretului nr. 367/1980 privind unele mãsuri pentru utilizarea raţionalã a personalului din unitãţile socialiste, a cãror valabilitate a fost prelungitã prin Decretul nr. 451/1984, nu se aplica, pe o perioada de 90 de zile de la data prezentului decret, posturilor din unitãţile şi organele la care şi de la care se transfera personalul ca urmare a aplicãrii prezentului decret.
ART. 11
Personalul transferat în interesul serviciului în funcţii cu niveluri de retribuire mai mici, precum şi personalul disponibil, ca urmare a aplicãrii prevederilor prezentului decret, beneficiazã de drepturile prevãzute în art. 21 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice.
ART. 12
Patrimoniul Arbitrajului de Stat, stabilit pe baza bilanţului încheiat la 31 martie 1985, împreunã cu indicatorii de plan trec la Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Suprem.
ART. 13
Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, pe baza propunerilor Ministerului Justiţiei şi Tribunalului Suprem, vor introduce, în bugetul de stat, modificãrile ce decurg din prezentul decret.
ART. 14
Prevederile prezentului decret intra în vigoare începînd cu data de 1 aprilie 1985.
Pe aceeaşi data, actele normative prevãzute în anexa nr. 3, care face parte integrantã din prezentul decret, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.
ANEXA 3
ACTE NORMATIVE CARE SE ABROGA
1. Legea nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, republicatã în Buletinul Oficial nr. 24/1959.
2. <>Art. 48 din Legea contractelor economice nr. 71/1969 , astfel cum a fost modificatã şi completatã prin Legea nr. 3/1979, publicatã în Buletinul Oficial nr. 60/1979.
3. Pct. 9 din cap. I lit. B şi lit. c) din cap. III ale anexei nr. VI la <>Legea retribuirii dupã cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974 , republicatã în Buletinul Oficial nr. 59-60/1980.
4. Decretul nr. 259/1959 privind modificarea Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 22/1959.
5. Decretul nr. 275/1960 pentru modificarea art. II din Decretul nr. 259/1959 privind modificarea Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 13/1960.
6. Alin. 2 al <>art. 4 din Decretul nr. 713/1966 pentru exceptarea organizaţiilor cooperatiste agricole de la aplicarea unor dispoziţii ale Decretului nr. 274/1954 privitor la executarea obligaţiilor izvorite din contractele de cultura şi din contractãrile de animale şi de produse animale, pentru abrogarea lit. d) din <>art. 7 al Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, precum şi pentru modificarea art. 1 din Decretul nr. 387/1952 privitor la urmãrirea unor datorii pe cale notarialã, publicat în Buletinul Oficial nr. 54/1966.
7. <>Decretul nr. 371/1971 pentru modificarea art. II din Decretul nr. 259/1959 privind modificarea Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 127/1971.
8. Decretul nr. 164/1973 privind structura organizatoricã a Arbitrajului de Stat Central, publicat în Buletinul Oficial nr. 42/1973, cu modificãrile ulterioare.
9. Art. 35 din Statutul cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor, aprobat prin <>Decretul nr. 93/1983 , publicat în Buletinul Oficial nr. 18/1983.
10. Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1397/1954 privind aprobarea regulilor procedurii arbitrare pentru Arbitrajul de Stat, republicatã în Colecţia de hotãrîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 39/1959.
11. Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 466/1968 privind unele mãsuri de reorganizare a Arbitrajului de Stat, publicatã în Buletinul Oficial nr. 31/1968.
-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016