Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRETUL nr. 290 din 16 august 1977 privind aprobarea Normelor generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor
Dezvoltarea economico-socialã a tarii şi creşterea bunastarii întregului popor impun intensificarea eforturilor pentru creşterea eficientei activitãţii de apãrare a vieţii şi avutiei naţionale impotriva incendiilor. În îndeplinirea acestui obiectiv un rol important îl ocupa asigurarea protecţiei contra incendiilor prin proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor. În scopul asigurãrii unei concepţii unitare de realizare a securitãţii impotriva incendiilor, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Se aproba "Normele generale de protecţie impotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor", care fac parte integrantã din prezentul decret. ART. 2 La proiectarea şi executarea lucrãrilor noi de construcţii şi instalaţii, precum şi la modificarea sau schimbarea destinaţiei celor existente, proiectantul şi ceilalţi factori ce participa la realizarea acestora rãspund de luarea mãsurilor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor în stricta concordanta cu cerinţele functionale, asigurind cele mai bune condiţii de siguranta cu cheltuieli minime. Proiectantii şi beneficiarii sînt obligaţi, încã din faza de proiectare, sa restrîngã la strictul necesar terenurile ce urmeazã a se ocupa, incadrindu-se în normele de folosire a terenurilor pentru fiecare ramura de activitate. ART. 3 Ministerele şi celelalte organe centrale vor include în prescripţiile tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor - pe care le emit - toate mãsurile specifice de protecţie contra incendiilor. Aceste prescripţii se emit şi se modifica cu acordul Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, al Ministerului de Interne - Comandamentul pompierilor şi al Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii. ART. 4 Organizaţiile de proiectare a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor, împreunã cu cele care elaboreazã proiectele de inginerie tehnologicã, sînt obligate: a) sa stabileascã şi sa cuprindã, în documentaţiile tehnico-economice pe care le întocmesc, mãsurile şi mijloacele de protecţie contra incendiilor specifice utilajelor, tehnologiilor, instalaţiilor şi destinaţiilor proiectate; b) sa prevadã în documentaţii maşinile, instalaţiile, utilajele, aparatura, echipamentul de protecţie şi substantele pentru prevenire şi stingere a incendiilor, cu care urmeazã a fi dotate construcţiile, instalaţiile şi utilajele proiectate, inclusiv elementele şi materialele de rezerva prevãzute de norme, precum şi componenta şi dotarea formatiilor civile de pompieri; c) sa prevadã tratarea cu substanţe ignifuge a tuturor materialelor combustibile utilizate la construcţii, instalaţii, echipamente şi utilaje, corespunzãtor cu importanta obiectivului şi cu pericolul de incendiu; d) sa întocmeascã şi sa predea beneficiarilor scheme şi instrucţiuni de funcţionare, la parametrii proiectati, a dispozitivelor şi instalaţiilor de protecţie contra incendiilor pe care le-au proiectat, precum şi regulile de întreţinere necesare în exploatare. ART. 5 Organizaţiile de execuţie a lucrãrilor de construcţii, instalaţii şi de montaj sînt obligate: a) sa ia toate mãsurile necesare pentru protecţia contra incendiilor la organizarea santierelor şi pe parcursul executãrii lucrãrilor; b) sa realizeze integral şi la timp lucrãrile de prevenire şi stingere a incendiilor prevãzute în documentaţii şi sa aducã la cunostinta beneficiarului soluţiile necorespunzãtoare de protecţie contra incendiilor, pe care le constata; c) sa efectueze probele şi rodajul mecanic, precum şi alte probe care îi revin, în condiţii de deplina securitate impotriva incendiilor. ART. 6 Unitãţile beneficiare de investiţii sînt obligate: a) sa asigure, potrivit sarcinilor ce le revin, dispozitivele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor, în termene corelate cu graficul de eşalonare a investiţiei şi sa obţinã de la furnizorii acestora instrucţiunile de funcţionare, utilizare şi întreţinere; b) sa urmãreascã modul în care se realizeazã mãsurile de prevenire şi stingere a incendiilor prevãzute în documentaţii şi sa aducã la cunostinta proiectantului constatarea unor soluţii necorespunzãtoare de protecţie contra incendiilor, în vederea introducerii modificãrilor necesare; c) sa asigure condiţii de deplina securitate la efectuarea probelor tehnologice, iar la receptionarea lucrãrilor sa verifice dacã sînt respectate mãsurile de protecţie contra incendiilor cuprinse în documentaţiile tehnico-economice şi dacã dispozitivele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor sînt în stare de funcţionare la parametrii proiectati; d) sa asigure alcãtuirea şi dotarea formatiilor civile de pompieri, care vor fi instruite lunar, şi, pînã la darea în funcţiune a obiectivelor, sa ia mãsuri pentru pregãtirea personalului cu privire la respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor. ART. 7 Unitãţile producãtoare vor livra dispozitive şi instalaţii care conditioneaza securitatea impotriva incendiilor, numai omologate şi cu instrucţiuni de funcţionare, utilizare şi întreţinere. Producãtorii elementelor şi materialelor de construcţie vor preciza caracteristicile privind comportarea la foc, pentru fiecare produs nou. Caracteristicile privind comportarea la foc a materialelor şi elementelor de construcţie se determina prin încercãri efectuate în laboratoare autorizate. Producãtorii utilajelor, instalaţiilor şi subansamblurilor tehnologice vor lua sau, dupã caz, vor prescrie mãsurile necesare de prevenire şi stingere a incendiilor, specifice acestora, astfel încît sa se evite producerea unor incendii sau explozii în timpul exploatãrii. ART. 8 Ministerul de Interne - Comandamentul pompierilor, Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii-Construcţii şi Institutul central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii vor indruma şi controla aplicarea şi respectarea prevederilor prezentului decret. ART. 9 Încãlcarea prevederilor din prezentul decret atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, contravenţionalã, civilã sau penalã, dupã caz. ART. 10 Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 90/1961 privind aprobarea Normativului pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor, precum şi a prescripţiilor provizorii pentru construcţiile din sectorul agrozootehnic, precum şi alte dispoziţii contrare, se abroga. Norme generale de protecţie impotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor CAP. 1 Generalitati ART. 1 Principiile şi cerinţele strict necesare asigurãrii protecţiei impotriva incendiilor, cuprinse în prezentele norme generale, sînt obligatorii la proiectarea şi executarea lucrãrilor noi de construcţii şi instalaţii, precum şi la modificarea sau schimbarea destinaţiei celor existente. Pentru modificãrile sau schimbãrile de destinaţie care nu duc la inrautatirea situaţiei existente din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor, dispoziţiile normelor generale nu sînt obligatorii, urmînd a se stabili, de la caz la caz, mãsurile de protecţie necesare în funcţie de importanta, valoarea şi vulnerabilitatea obiectului. ART. 2 Mãsurile tehnice de protecţie contra incendiilor se stabilesc în funcţie de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice şi destinaţie, de gradul de rezistenta la foc al construcţiilor, precum şi de sarcina termica a materialelor şi substanţelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform prescripţiilor tehnice, asigurind cele mai bune condiţii de siguranta cu cheltuieli minime. CAP. 2 Elemente de construcţii Alcãtuirea elementelor ART. 3 Elementele de construcţie vor fi, de regula, astfel alcãtuite şi realizate încît sa nu favorizeze propagarea cu usurinta a incendiilor. ART. 4 În scopul limitãrii propagarii incendiilor, construcţiile se împart în compartimente de incendiu, prin elemente antifoc, iar în interiorul compartimentelor se iau mãsuri de intirziere a propagarii incendiilor. Încãperile cu pericol de explozie se separa de restul construcţiei prin elemente rezistente la explozie. ART. 5 Golurile tehnologice sau de circulaţie funcţionalã practicate în elementele de compartimentare impotriva propagarii incendiilor se protejeaza, dupã caz, prin usi, obloane, cortine, încãperi tampon sau tamburi deschisi, alcãtuite şi dimensionate corespunzãtor categoriei de pericol de incendiu sau destinaţiei. ART. 6 Pentru limitarea vitezei de transmitere a arderii se va întrerupe continuitatea elementelor combustibile, precum şi a golurilor interioare din acestea. Prevederea nu se referã la canale de ventilaţie şi spaţii folosite pentru introducerea şi evacuarea aerului. ART. 7 Canalele şi ghenele pentru montarea conductelor de orice fel, precum şi puturile ascensoarelor şi, în general, ale sistemelor de transport pe verticala, vor fi astfel alcãtuite încît sa nu constituie o cale de propagare a incendiului de la un nivel la altul sau dintr-un compartiment de incendiu în altul. ART. 8 Domeniul de utilizare a elementelor de construcţii şi instalaţii, a materialelor de finisaj, izolaţii etc. din materiale plastice se stabileşte pentru fiecare în parte şi pe sortimente, precizîndu-se condiţiile şi mãsurile de protecţie necesare limitãrii efectelor incendiilor. La utilizarea elementelor şi finisajelor executate din materiale plastice se va avea în vedere eliminarea posibilitãţilor de propagare a incendiilor şi de punere în pericol a vieţii persoanelor sau de distrugere a unor bunuri de valoare ori echipamente importante, datoritã temperaturii, fumului sau gazelor degajate prin ardere. Mãsuri constructive pentru spaţii cu pericol de explozie (categoriile A şi B de pericol de incendiu) ART. 9 Construcţiile ce adapostesc procese tehnologice care prezintã pericol de explozie se realizeazã, de regula, din elemente de construcţie uşoare, iar acoperisul acestor construcţii trebuie sa fie fãrã pod. Planşeele şi elementele lor de sustinere vor fi astfel executate încît sa nu fie deplasate de suflul exploziei. ART. 10 Încãperile nu vor avea tavane false şi zone neventilate care sa faciliteze aglomerarea prafului ori producerea unor concentratii periculoase de gaze sau vapori combustibili. În spaţiile cu degajari de praf combustibil, finisajul va permite curãţirea uşoarã a suprafeţelor. ART. 11 Spaţiile cu pericol de explozie trebuie sa aibã, în pereţii exteriori sau în acoperis, suprafeţe pentru decomprimare în caz de explozie, cu aria totalã de minimum de 0,05 mp la 1 mc din volumul incaperii. În proiect se poate adopta un procent mai mic, pe baza unui calcul justificativ din care sa rezulte ca prin aceasta stabilitatea clãdirii nu este afectatã. Suprafeţele pentru decomprimare se amplaseaza, pe cît posibil, în vecinãtatea surselor de explozie. Se va avea în vedere ca în exterior efectul suflului exploziei sa nu afecteze obiecte invecinate sau cai publice de comunicaţie. ART. 12 Suprafeţele pentru decomprimare pot fi libere sau închise. Elementele de închidere vor fi astfel concepute şi realizate încît la presiunea datoratã exploziei sa cedeze la cel mult 120 kg/mp (118 daN/mp). ART. 13 Timplaria, sistemele de actionare a acesteia şi stratul de uzura al pardoselilor din încãperile cu pericol de explozie trebuie astfel concepute şi realizate încît la lovire sa nu producã scintei capabile sa initieze aprinderea amestecurilor explozive. Galerii, canale şi estacade ART. 14 Montarea în aceeaşi galerie, canal sau estacada a unor conducte ori transportoare pentru lichide sau gaze, al cãror amestec poate produce explozie sau incendiu, nu este admisã. ART. 15 Galeriile, canalele şi estacadele destinate transportãrii substanţelor combustibile sau care prezintã pericol de explozie, cele care trec deasupra construcţiilor, precum şi cele care constituie cai de evacuare a oamenilor, vor fi executate din materiale incombustibile. ART. 16 Galeriile şi canalele închise, prin care se transporta materiale combustibile sau conţin materiale ori elemente combustibile, vor avea asigurate posibilitãţi de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinti. ART. 17 La intrarea în clãdiri şi la trecerea prin sau pe sub pereţii antifoc al galeriilor, canalelor şi estacadelor, se vor lua mãsuri de protecţie a golurilor în funcţie de natura materialelor din care sînt executate, precum şi a celor transportate, de destinaţia încãperilor spre care acced şi rolul de compartimentare al peretelui traversat. CAP. 3 Cai de evacuare în caz de incendiu ART. 18 În clãdiri, încãperi şi alte spaţii vor fi asigurate cai de evacuare prin care, în caz de incendiu, persoanele sa poatã ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor suprafeţe circulabile, în timpul cel mai scurt şi în condiţii de deplina siguranta. Pentru circulatiile functionale care deservesc locuri în care prezenta oamenilor apare intimplator - sînt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb pentru verificarea functionarii unor utilaje, precum şi ale încãperilor pentru fumat sau ale grupurilor sanitare - condiţiile prevãzute pentru cãile de evacuare nu sînt obligatorii. ART. 19 Uşile, coridoarele şi scarile prevãzute pentru funcţionarea normalã a clãdirii trebuie sa asigure şi evacuarea în caz de incendiu. Cai special destinate evacuarii pot fi prevãzute numai în cazuri justificate din considerente tehnico-economice sau de securitate a vieţii oamenilor. ART. 20 Se considera cai de evacuare circulatiile libere care duc prin usi, coridoare, holuri, vestibuluri sau încãperi în exterior la nivelul terenului, direct sau prin case de scãri alcãtuite corespunzãtor, terase, balcoane ori pasaje de evacuare. Uşile incuiate în timpul functionarii normale pot constitui a doua cale de evacuare a unei porţiuni din construcţii sau a întregii clãdiri în condiţiile asigurãrii posibilitatii de ieşire, conform prescripţiilor tehnice. ART. 21 Nu constituie cai de evacuare: ascensoarele, trecerile prin usi antifoc, care se pot bloca în poziţie închisã, precum şi trecerile, galeriile, tunelurile etc. prin care se transporta substanţe periculoase. ART. 22 Traseele cãilor de evacuare trebuie sa fie distincte şi independente, stabilite astfel încît sa se asigure distribuţia judicioasã a acestora fata de spaţiul deservit, posibilitatea ca persoanele care se evacueaza sa recunoascã cu usurinta traseul spre exterior, precum şi o circulaţie lesnicioasa. Evacuarea unor încãperi sau a unei pãrţi din clãdire se poate face şi pe trasee care în unele porţiuni nu sînt distincte, conform prescripţiilor tehnice. ART. 23 În clãdiri, compartimente de incendiu sau porţiuni de clãdiri independente din punctul de vedere al circulaţiei, de regula, persoanele trebuie sa aibã acces la cel puţin doua cai de evacuare care, pe cît posibil, sa ducã în direcţii opuse. A doua cale de evacuare poate fi constituitã din ferestre sau trape exterioare, dacã prin acestea se asigura evacuarea în condiţii corespunzãtoare de securitate a persoanelor. ART. 24 O singura cale de evacuare poate fi asigurata atunci cînd conform proiectului la fiecare nivel se pot afla maximum 20 de persoane, precum şi în cazurile cînd, indiferent de numãrul persoanelor, lungimea traseului de evacuare nu depãşeşte valoarea admisã în funcţie de destinaţie, conform prescripţiilor tehnice, pentru coridoare infundate. Aceasta prevedere nu se aplica la clãdirile înalte şi la sãlile aglomerate. ART. 25 Alcãtuirea şi gabaritele cãilor de evacuare, lungimea maxima a traseelor, precum şi numãrul de fluxuri de evacuare, trebuie sa asigure circulaţia lesnicioasa şi fãrã obstacole. ART. 26 Uşile folosite pe cãile de evacuare trebuie sa fie de tip sigur în funcţionare şi sa aibã, de regula, deschiderea în sensul deplasarii persoanelor spre exterior. Uşile de pe traseul evacuarii publicului din sãlile aglomerate se vor deschide la simpla apasare a sistemelor de închidere. ART. 27 Scarile de evacuare trebuie sa ducã de la ultimul nivel pe care îl deservesc pînã la ieşirea în exterior, la nivelul terenului ori al unor suprafeţe exterioare circulabile, de pe care evacuarea poate fi continuatã pînã la nivelul terenului. ART. 28 Pentru a se impiedica pãtrunderea fumului pe cãile de evacuare şi propagarea incendiilor de la un nivel la altul, de regula, scarile se separa de restul clãdirii prin pereţi, planşee şi usi. ART. 29 Scãri deschise în clãdiri se admit numai în cazurile în care pericolul de aparitie şi propagare a incendiului şi a fumului este redus sau prin mãsurile luate se asigura securitatea persoanelor. Instalaţiile tehnologice în aer liber, indiferent de numãrul de niveluri şi categoriile de pericol de incendiu, vor avea scãri deschise astfel alcãtuite şi amplasate încît sa asigure evacuarea persoanelor în caz de incendiu. ART. 30 Evacuarea poate fi asigurata în toate cazurile prin scãri exterioare deschise, alcãtuite corespunzãtor şi astfel amplasate sau protejate încît circulaţia pe ele sa nu poatã fi blocata de efectele incendiilor. ART. 31 Scarile de evacuare ale nivelurilor supraterane pot fi coborite în subsolul clãdirilor numai în condiţiile realizãrii unei protecţii corespunzãtoare impotriva propagarii fumului şi focului, precum şi asigurãrii iesirii persoanelor la nivelul terenului. ART. 32 În casele de scãri de evacuare nu vor fi amenajate spaţii sau încãperi de lucru ori depozitare şi nu vor fi introduse conducte de gaze naturale sau de lichide combustibile, pentru utilizãri tehnologice. ART. 33 În pereţii interiori ai caselor de scãri se pot practica numai goluri necesare accesului la nivelurile deservite şi pentru iluminarea casei de scãri, a vestibulurilor de etaj şi a coridoarelor, protejate corespunzãtor impotriva efectelor incendiilor. ART. 34 Casele de scãri, de regula, trebuie sa fie iluminate natural, direct din exterior. Casele de scãri fãrã iluminare naturala vor avea asigurate posibilitãţi de evacuare a fumului. ART. 35 Scarile de evacuare pot fi înlocuite în toate cazurile prin planuri înclinate avînd panta de maximum de 1: 10, respectiv 1: 8, în dreptul iesirilor din clãdire, un finisaj care sa împiedice alunecarea persoanelor şi care îndeplinesc condiţiile prevãzute pentru scãri. ART. 36 Curţile interioare cu aria mai mare de 600 mp, închise pe toate laturile de clãdiri, vor fi prevãzute cu accese carosabile. ART. 37 Clãdirile blindate vor avea asigurate posibilitãţi de acces pentru intervenţie, prin deschideri prevãzute în pereţii exteriori, protejate cu panouri uşor demontabile din afarã şi marcate corespunzãtor. CAP. 4 Cai de comunicaţie ART. 38 În incinta întreprinderilor, a grupurilor de clãdiri social-culturale, administrative şi a ansamblurilor de locuinţe, se va asigura circulaţia şi intervenţia maşinilor pentru stingerea incendiilor, pe drumuri necesare funcţional sau pe fisii libere de teren corespunzãtor amenajate. ART. 39 Cãile de circulaţie vor asigura accesul fãrã obstacole şi pe distanţe cît mai scurte la construcţii, depozitele de substanţe combustibile şi sursele de apa. ART. 40 Drumurile de acces care au incrucisari de nivel cu linii c.f., pe care pot stationa vagoane, vor avea asigurata o a doua posibilitate de traversare, astfel încît accesul maşinilor de intervenţie în caz de incendiu sa fie posibil permanent. CAP. 5 Construcţii industriale ART. 41 La întocmirea planurilor generale se va urmãri gruparea funcţiunilor periculoase în zone distincte, astfel situate şi realizate încît sa nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafeţe mari. ART. 42 Construcţiile şi instalaţiile care cuprind procese tehnologice sau activitãţi vitale pentru producţia de baza a obiectivelor vor avea asigurate condiţii sporite de protecţie contra incendiilor şi exploziilor, în vederea evitãrii întreruperii proceselor tehnologice datoritã scoaterii lor din funcţiune. ART. 43 Secţiile de producţie, secţiile auxiliare, anexele administrative şi sociale vor fi comasate în compartimente de incendiu, în funcţie de categoria de incendiu, gradul de rezistenta la foc şi numãrul de niveluri conform anexei nr. 1. Încãperile cu categorii de pericol de incendiu similare vor fi amplasate, pe cît posibil, adiacent, iar în mãsura în care procesul tehnologic permite, se recomanda ca secţiile cu pericol de incendiu mai mare sa fie amplasate la pereţii exteriori, în clãdirile parter, sau la ultimul etaj, în clãdirile cu mai multe niveluri. ART. 44 Secţiile industriale, indiferent de categoria de pericol de incendiu, din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor pot funcţiona în aer liber. ART. 45 Dispunerea în clãdiri a secţiilor industriale şi auxiliare se face astfel încît sa se evite propagarea incendiului de la un nivel la altul şi afectarea stabilitatii construcţiei, luindu-se şi mãsurile de compartimentare necesare. ART. 46 În cazul cînd în instalaţiile tehnologice se utilizeazã lichide combustibile, proiectantul va studia şi stabili, de la caz la caz, mãsurile necesare de limitare a posibilitãţilor de propagare a incendiilor, precum şi cele de stingere. ART. 47 Clãdirile monobloc a cãror latime este mai mare de 72 m şi aria construitã peste 20.000 mp, precum şi clãdirile blindate, vor fi de gradul I-II de rezistenta la foc. ART. 48 Clãdirile monobloc sau blindate (inclusiv încãperile blindate cu aria mai mare de 700 mp) se prevãd în pãrţile superioare ale spaţiilor şi compartimentelor de incendiu din categoriile A, B şi C de pericol cu dispozitive care sa asigure evacuarea fumului în caz de incendiu. Dispozitivele vor avea suprafata libera insumata de cel puţin 0,2% din aria spaţiilor sau compartimentelor respective, urmãrindu-se distribuirea lor cît mai uniforma. În clãdiri etajate, sistemul de evacuare a fumului se asigura separat pentru fiecare nivel. ART. 49 Pentru limitarea propagarii incendiilor, spaţiile închise cu arii mai mari de 10.400 mp, din categoriile A, B şi C de pericol de incendiu, se prevãd cu sisteme alcãtuite din dispozitive pentru evacuarea gazelor fierbinti şi ecrane incombustibile coborite sub tavan. CAP. 6 Depozite Principii generale ART. 50 La proiectarea şi realizarea depozitelor de materiale şi substanţe combustibile se vor avea în vedere: a) înlãturarea posibilitãţilor ca un incendiu produs în depozit sa punã în pericol construcţii sau instalaţii principale ori centre populate situate în vecinãtate, precum şi aprinderea materialelor şi substanţelor depozitate datoritã unui incendiu produs la un obiect invecinat; b) amplasarea depozitelor în zone astfel situate încît, pe cît posibil, direcţia vintului dominant sa nu fie dinspre depozit spre construcţiile vecine; c) asigurarea cãilor de acces şi a circulatiilor functionale interioare printr-o organizare judicioasã a depozitarii astfel încît sa se reducã posibilitãţile de propagare uşoarã a incendiului şi sa se poatã realiza o intervenţie corespunzãtoare; d) stabilirea duratei de depozitare a materialelor şi a substanţelor care prezintã pericol de autoaprindere şi luarea mãsurilor necesare verificãrii creşterii temperaturii acestora; e) evitarea trecerii prin depozite sau încãperi de depozitare a conductelor de transport fluide combustibile, a celor de încãlzire şi a reţelelor electrice, care deservesc alţi consumatori; f) interzicerea pozarii conductelor pentru apa sau produse care conţin apa în depozite pentru materiale sau substanţe care reactioneaza periculos cu apa; g) prevederea instalaţiilor corespunzãtoare de semnalizare şi de stingere a incendiilor, în funcţie de natura produselor depozitate, cantitatea şi importanta acestora; h) pãstrarea în încãperile de fabricaţie a materialelor şi substanţelor combustibile numai în cantitãţi minime necesare fluxului tehnologic. ART. 51 Depozitarea materialelor combustibile solide împreunã cu lichide sau gaze combustibile, de regula, nu este admisã. Depozite închise ART. 52 Clãdirile depozitelor pentru materiale, substanţe sau obiecte pe care ministerele sau organele centrale le considera de mare valoare sau importanta deosebita, vor fi de gradul I de rezistenta la foc. Dacã materialele, obiectele respective sau ambalajele lor sînt combustibile, clãdirea trebuie sa fie compartimentata antifoc, în funcţie de valoarea şi importanta materialelor depozitate, recomandindu-se arii de maximum 750 mp. Atunci cînd nu este posibila compartimentarea depozitelor, consiliile de conducere ale ministerelor şi celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot adopta suprafeţe mai mari dacã se iau mãsuri corespunzãtoare de limitare a propagarii incendiilor şi prevederea unor instalaţii eficiente de semnalizare şi stingere. ART. 53 Pentru depozitele cu stive mai înalte de 4,00 m, se vor lua mãsuri de protecţie contra incendiilor corespunzãtoare pericolului prezentat de propagarea rapida a arderii şi densitatea sporitã a materialelor adapostite, în conformitate cu prescripţiile tehnice de specialitate. ART. 54 În încãperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile nu se vor amenaja spaţii pentru birouri, pentru finisarea, încercarea sau repararea bunurilor depozitate, precum şi pentru distribuţia lichidelor combustibile. Asemenea spaţii se amenajeaza în încãperi separate de cele de depozitare prin pereţi şi planşee incombustibile rezistente la foc. Spaţiile pentru recepţie-expediţie, de regula, vor fi separate în acelaşi mod. ART. 55 Depozitele de baza şi cele principale pentru materiale şi substanţe combustibile vor fi amenajate în clãdiri independente sau separate antifoc fata de restul construcţiilor. ART. 56 Inglobarea încãperilor de depozitare a materialelor combustibile în clãdiri cu alte destinaţii se poate face atunci cînd considerente functionale o impun, luindu-se mãsuri de compartimentare fata de restul construcţiei prin elemente a cãror comportare la foc se stabileşte în funcţie de sarcina termica şi de echiparea cu instalaţii de stingere. ART. 57 Depozitarea substanţelor se poate face în aceeaşi încãpere, dacã amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintã pericol de autoaprindere sau explozie, iar în caz de incendiu se folosesc aceiaşi agenţi de stingere. ART. 58 Depozitele închise pentru materiale sau substanţe combustibile se prevãd cu sisteme corespunzãtor alcãtuite şi dimensionate, prin care sa se asigure evacuarea fumului şi a gazelor produse în timpul incendiilor. ART. 59 Cantitatea de lichide combustibile pastrata într-o clãdire de depozitare şi în compartimentele acesteia, precum şi mãsurile tehnice de protecţie necesare, se stabilesc astfel încît sa se asigure limitarea propagarii incendiilor şi stingerea lor cu operativitate în vederea reducerii pierderilor. ART. 60 Depozitarea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28 grade C, în cantitãţi mai mari de 2 mc, se va face numai în clãdiri supraterane. Depozite deschise ART. 61 Dispunerea şi comasarea diferitelor depozite de materiale şi substanţe solide, lichide sau gazoase, se stabilesc de consiliile de conducere ale ministerelor şi celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, astfel încît sa se evite întreruperi indelungate ale proceselor tehnologice ca urmare a distrugerii stocurilor de materii prime şi semifabricate şi sa se limiteze pierderile în caz de incendiu. ART. 62 În cazul depozitarii pe aceeaşi platforma a materialelor combustibile din sorturi diferite, se va asigura dispunerea organizatã a acestora astfel încît sa nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafeţe mari. ART. 63 Depozitele deschise de lichide combustibile, de regula, se amplaseaza în zone situate mai jos fata de obiectele invecinate. Atunci cînd amplasarea se face într-o zona situata la o cota mai ridicatã, se iau mãsuri corespunzãtoare care sa împiedice pãtrunderea lichidului combustibil şi transmiterea incendiului spre obiectele invecinate. În cazul amplasarii în vecinãtatea unor ape, se vor lua mãsuri pentru a se evita inundarea depozitelor şi scurgerea lichidelor combustibile spre acestea. ART. 64 Rezervoarele sau grupurile de rezervoare supraterane sau semiingropate se prevãd cu cuva de retenţie, marginita de dig de pãmînt sau perete incombustibil continuu, care sa reziste la solicitarile mecanice şi termice produse în timpul avariilor şi incendiilor. Cuvele de retenţie se amenajeaza şi se dimensioneaza în asa fel încît sa nu deverseze lichidele în afarã lor. ART. 65 Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje se poate face pe platforme deschise executate din materiale incombustibile, situate deasupra nivelului terenului înconjurãtor şi prevãzute cu rigole de scurgere. CAP. 7 Construcţii civile Plan general şi compartimentare ART. 66 Clãdirile de locuit, publice, administrative şi civile anexe industriei pot fi comasate în limitele ariilor compartimentelor de incendiu precizate în anexa nr. 2, în funcţie de gradul de rezistenta la foc şi numãrul de niveluri. Clãdirile pentru persoane ce nu se pot evacua singure, cele pentru obiecte sau aparataj de importanta deosebita, precum şi clãdirile înalte, nu se recomanda a fi comasate cu construcţii care au alta destinaţie. ART. 67 Depozitarea mãrfurilor cu pericol de explozie în clãdiri de locuit sau administrative, precum şi a atelierelor în care se utilizeazã astfel de materiale, nu este admisã. ART. 68 În cazul comasarii mai multor funcţiuni într-o clãdire civilã, acestea se vor separa corespunzãtor, de regula, prin pereţi şi planşee incombustibile, rezistente la foc. ART. 69 Între numãrul de niveluri al clãdirilor, destinaţia, gradul de rezistenta la foc şi capacitatea lor, trebuie respectata urmãtoarea corelatie: a) în clãdirile de gradul I-II de rezistenta la foc, indiferent de capacitatea lor, numãrul de niveluri nu se limiteazã; b) în clãdirile de gradul III-V de rezistenta la foc, numãrul de niveluri se limiteazã în funcţie de destinaţia lor şi de numãrul de persoane adapostit, conform anexei nr. 3. ART. 70 Mansardarea clãdirilor civile se admite la clãdiri de gradul I-II de rezistenta la foc, dacã elementele din structura portanta a acoperişului şi ale încãperilor amenajate în volumul podului sînt incombustibile. În clãdiri de locuit, mansardele sînt admise şi dacã elementele menţionate sînt combustibile, dacã sînt respectate prevederile anexei nr. 3 ART. 71 Realizarea de curţi închise la clãdiri etajate nu se recomanda deoarece favorizeazã formarea curentilor turbionari şi propagarea incendiului. În cazurile în care se prevãd totuşi asemenea curţi, în care maşinile de intervenţie ale pompierilor nu au acces, este necesarã asigurarea posibilitãţilor de salvare a persoanelor din clãdire prin ferestre sau alte goluri ale fatadelor care sînt accesibile pentru intervenţie. Clãdiri înalte ART. 72 Clãdirile înalte vor fi de gradul I de rezistenta la foc. Atunci cînd în limita compartimentului de incendiu sînt şi porţiuni cu înãlţimea mai mica de 28 m, se admite ca aceste porţiuni sa fie de gradul II de rezistenta la foc, dacã în caz de incendiu nu afecteazã stabilitatea clãdirii înalte. Acoperisurile sau terasele pãrţilor mai joase, din cadrul compartimentului de incendiu, nu trebuie sa aibã goluri (protejate sau neprotejate), situate la distanta mai mica de 10 m fata de partea vitrata a clãdirii înalte. Utilizarea pereţilor despartitori combustibili în clãdiri înalte nu se admite. ART. 73 În clãdiri înalte sarcina termica rezultatã din materiale şi elemente de construcţie, cu excepţia pardoselilor lipite şi a timplariei ferestrelor, nu va fi mai mare de 275 MJ/mp (66 Mcal/mp). Sarcina termica totalã rezultatã din materiale şi elemente de construcţie, finisaje, mobilier şi alte materiale adapostite, nu va depãşi 840 MJ/mp (cca 200 Mcal/mp). Pentru încãperile în care sarcina termica poate fi de 1.680 MJ/mp (400 Mcal/mp), se va asigura separarea prin elemente antifoc, iar în clãdirile cu înãlţimea de peste 45 m, ele vor fi prevãzute cu sisteme automate de semnalizare a incendiilor şi cu instalaţii automate de stingere. ART. 74 Pentru limitarea propagarii incendiilor, între portiunile de clãdire inalta cu destinaţii diferite, precum şi între cãile de evacuare şi încãperile adiacente, se prevãd pereţi şi planşee rezistente la foc. Elementele de construcţie portante ale clãdirii înalte, care strabat încãperi cu destinaţii diferite, vor fi alcãtuite şi protejate astfel încît stabilitatea clãdirii înalte sa nu fie afectatã în caz de incendiu. ART. 75 Fatadele clãdirilor înalte vor fi astfel realizate încît sa se împiedice transmiterea incendiilor de la un nivel la altul. ART. 76 Circulatiile comune orizontale şi casele de scãri care nu au goluri directe în exterior, prin care sa se poatã evacua fumul în caz de incendiu, se echipeaza cu sisteme de evacuare mecanicã a acestuia. ART. 77 Materialele şi finisajele utilizate în clãdirile înalte nu trebuie sa permitã propagarea rapida a incendiilor. Finisajul pe cãile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, de regula, trebuie sa fie incombustibil, cu excepţia situaţiilor prevãzute în prescripţiile tehnice. ART. 78 În clãdirile înalte, cel puţin unul din ascensoarele prevãzute, uşor accesibil, se va amenaja corespunzãtor asigurãrii operaţiunilor de stingere. În clãdirile cu înãlţimea mai mare de 45 m se amenajeaza doua asemenea ascensoare. ART. 79 În subsolul sau demisolul clãdirilor înalte nu se recomanda amenajarea spaţiilor de parcare sau de garare a autovehiculelor. Clãdiri cu sali aglomerate ART. 80 La sãlile aglomerate, mãsurile de protecţie contra incendiilor se stabilesc în funcţie de capacitate, destinaţie, respectiv categoria sãlii şi gradul de rezistenta la foc asigurat. Pentru sãlile cu mai multe funcţiuni, mãsurile se iau în funcţie de categoria cea mai favorabilã. ART. 81 Corelatia între categoria salilor, numãrul de locuri şi gradul de rezistenta la foc al clãdirilor cu sali aglomerate se stabilesc conform anexei nr. 4. ART. 82 Amenajarea salilor aglomerate în clãdiri de gradul IV-V de rezistenta la foc se admite numai pentru: a) circuri mobile la care se asigura evacuarea rapida a spectatorilor direct în exterior; b) cluburi şi cãmine culturale din mediul rural, amenajate în clãdiri parter, avînd maximum 300 de locuri; c) expoziţii provizorii de importanta localã care nu adapostesc materiale de valoare, amenajate în clãdiri parter; d) cinematografe cu funcţionare sezoniera, amenajate în clãdiri parter şi avînd maximum 300 de locuri. ART. 83 Numãrul maxim de niveluri admis pentru porţiunea în care are acces publicul din clãdirile cu sali aglomerate este indicat în anexa nr. 5. ART. 84 Conducerile ministerelor sau ale organelor centrale tutelare ale investiţiei, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pot adopta capacitãţi şi numãr de niveluri mai mari, stabilind mãsuri corespunzãtoare de prevenire şi stingere a incendiilor. ART. 85 Elementele decorative interioare, finisajele, tratamentele termice şi acustice ale salilor aglomerate vor fi astfel realizate încît sa nu propage incendiul cu usurinta. ART. 86 Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe cãile de evacuare, este interzisã. ART. 87 Portiunile de clãdiri aferente salilor aglomerate din clãdiri cu alte destinaţii (inclusiv cãile lor de evacuare) trebuie sa fie separate de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile, rezistente la foc. ART. 88 Clãdirile cu sali aglomerate vor fi uşor accesibile din drumuri publice, asigurindu-se desfãşurarea corespunzãtoare a operaţiunilor de stingere şi salvarea persoanelor în caz de incendiu. Platformele exterioare pentru parcarea maşinilor, situate în vecinãtatea clãdirilor cu sali aglomerate, trebuie sa fie amplasate în afarã gabaritului liber necesar pentru evacuarea publicului din clãdire şi a cãilor de acces a vehiculelor pompierilor la fatadele clãdirii respective sau la sursele de apa. ART. 89 Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu, la partea superioarã a salilor în care are acces publicul se vor prevedea dispozitive amplasate judicios, a cãror suprafata totalã va fi, de regula, de cel puţin 1/100 din suprafata sãlii. Casele de scãri se prevãd la nivelul lor cel mai înalt, în mod similar, cu dispozitive de evacuare a fumului. ART. 90 În teatrele dramatice şi muzicale, care au mai mult de 600 locuri şi scena amenajatã, se separa scena şi anexele sale (buzunare, depozite, ateliere etc) de sala aglomerata, prin pereţi antifoc şi cortine de siguranta. Fata de alte spaţii accesibile publicului, separarea se face prin planşee şi ziduri rezistente la foc. ART. 91 Scena şi buzunarele scenei trebuie sa fie separate de anexe ale acesteia prin pereţi şi planşee incombustibile. Deasupra scenei nu se admite sa se amenajeze încãperi cu alte destinaţii, iar sub scena nu se vor amplasa ateliere cu pericol de incendiu. ART. 92 Încãperea destinatã formatiei civile de pompieri, aferentã scenelor amenajate ale salilor cu peste 600 locuri, va avea o buna vizibilitate în scena şi accese uşoare şi sigure în caz de incendiu la încãperile unde sînt necesare manevre sau intervenţii în asemenea situaţii, precum şi din exterior. ART. 93 Pentru intervenţia în caz de incendiu la pãrţile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc, precum şi la subsol, se va asigura accesul prin case de scãri închise sau prin scãri exterioare. ART. 94 Cortina de siguranta, etansa contra fumului şi rezistenta la foc, trebuie sa poate fi coborita, în cel mult 40 de secunde, prin comanda de la distanta şi manual. ART. 95 Scenele cu suprafata mai mare de 150 mp şi buzunarele cu înãlţimea mai mare de 10 m vor avea asigurata evacuarea fumului şi a gazelor produse în caz de incendiu prin dispozitive cu suprafata libera totalã de minimum 5% din aria pardoselii. ART. 96 Proiectia de filme şi diapozitive trebuie sa se facã din cabine special amenajate, atunci cînd se utilizeazã mai mult de un aparat de proiectie a filmelor neinflamabile, precum şi indiferent de numãrul aparatelor la proiectia filmelor pe baza de nitroceluloza. ART. 97 Planşee şi pereţii cabinei de proiectie şi ai anexelor sale vor fi incombustibili şi rezistenti la foc. Secţii de calculatoare electronice ART. 98 Clãdirile sau compartimentale de incendiu în care se amplaseaza secţii de calcul electronic, cu calculatoare mari şi mijlocii, trebuie sa fie de gradul I-II de rezistenta la foc. Tavanele suspendate şi pardoselile înalte utilizate vor fi astfel alcãtuite şi realizate încît sa nu propage uşor incendiul. ART. 99 Portiunile de clãdire care adapostesc echipamentul de calcul şi funcţiuni a cãror activitate conditioneaza continuitatea de lucru a calculatorului (încãperi pentru imprimarea programelor, depozite de înregistrãri, centrale de instalaţii etc.) se separa de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile, rezistente la foc. ART. 100 Spaţiile situate dedesubtul sau deasupra încãperilor care adapostesc echipament de calcul nu vor avea o sarcina termica mai mare de 420 MJ/mp (100 Mcal/mp). ART. 101 Sala calculatorului se separa de celelalte încãperi ale sectiei de calcul prin pereţi incombustibili, a cãror rezistenta la foc se stabileşte în funcţie de destinaţia încãperilor. ART. 102 Gruparea în aceeaşi sala a mai multor calculatoare independente din punct de vedere funcţional nu se recomanda. ART. 103 Depozitarea programelor şi a înregistrãrilor de date se va face în încãperi separate de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile, rezistente la foc. CAP. 8 Instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor ART. 104 Instalaţiile tehnologice şi construcţiile se prevãd, dupã caz, cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor. Instalaţiile de semnalizare şi stingere a incendiilor, maşinile, utilajele, aparatura, echipamentele de protecţie şi substantele pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se stabilesc conform prezentelor norme generale şi normelor de dotare ale ministerelor şi celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în funcţie de posibilitatea apariţiei şi propagarii incendiilor, de pericolul pe care îl prezintã pentru viata oamenilor sau a bunurilor materiale, importanta şi valoarea acestora, precum şi de posibilitãţile reale de alarmare şi intervenţie a forţelor umane. ART. 105 Instalaţiile de semnalizare şi de stingere a incendiilor, de regula, se prevãd cu actionare manualã, dacã intervenţia în caz de incendiu se asigura în timp util. Actionarea automatã a instalaţiilor de semnalizare, precum şi a celor fixe de stingere a incendiilor, se asigura la clãdiri şi spaţii unde nu exista o permanenta supraveghere, cînd incendiul nu poate fi uşor observat sau atunci cînd datoritã pericolului de incendiu ori al cerinţelor de securitate a oamenilor şi bunurilor este necesarã o intervenţie imediata. Instalaţiile cu actionare automatã se prevãd şi cu posibilitãţi de actionare manualã. ART. 106 Instalaţiile de semnalizare şi stingere a incendiilor se proiecteazã şi se realizeazã conform celor indicate în prescripţiile tehnice, astfel încît sa prezinte siguranta în exploatare, sa asigure posibilitatea verificãrii periodice a stãrii de funcţionare, iar eventualele revizii şi reparaţii sa se poatã face cu usurinta. ART. 107 La încãperile echipate cu instalaţii sprinkler, instalaţii de semnalizare a incendiilor se prevãd numai cînd aceste încãperi sînt situate în clãdiri deosebit de importante, asigurindu-se semnalizarea înainte de intrarea în funcţiune a instalaţiilor automate de stingere. ART. 108 În funcţie de importanta instalaţiilor şi a spaţiilor cu pericol deosebit, precum şi de consecinţele unor eventuale incendii sau explozii, de la caz la caz, se va analiza şi stabili necesitatea prevederii unei semnalizari înainte de atingere a parametrilor periculosi, astfel încît sa se poatã lua mãsuri de inlaturare a pericolului. ART. 109 Obiectivele cu pericol de incendiu se prevãd cu mijloace de anuntare a incendiului la unitãţile militare de pompieri. În cazul obiectivelor mari şi vulnerabile la incendiu, se va asigura legatura directa cu aceste unitãţi. ART. 110 Se pot utiliza, ca agenţi de stingere, apa sub forma de jeturi compacte, dispersate în picaturi sau pulverizata, spuma grea, medie sau uşoarã, gaze inerte, abur, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenate şi altele, în funcţie de natura şi cantitatea substanţelor combustibile protejate. ART. 111 În vederea obţinerii de economii la investiţii, atunci cînd exista mai multe întreprinderi sau construcţii invecinate, alimentarea cu apa de incendiu se va realiza, de regula, prin instalaţii comune. ART. 112 Numãrul de calcul al incendiilor care pot avea loc simultan se determina dupã cum urmeazã: a) Pe teritoriul zonelor sau platformelor industriale: - dacã suprafata teritoriului este sub 150 ha, un incendiu; - dacã suprafata teritoriului este mai mare, proiectantul va stabili, în funcţie de pericolul prezentat de procesele tehnologice sau posibilitatea de transmitere a incendiului între obiecte, cazurile speciale în care este necesarã luarea în consideraţie a doua incendii simultane. b) Pentru zone sau platforme industriale, alimentate prin aceleaşi instalaţii cu centrele populate: - dacã suprafata zonei sau platformei este pînã la 150 ha şi centrul populat are pînã la 10.000 locuitori, un incendiu; - dacã numãrul locuitorilor din centrul populat este de cel mult 25.000, indiferent de suprafata zonei sau platformei industriale, proiectantul va stabili cazurile speciale în care este necesarã luarea în consideraţie a doua incendii simultane; - dacã numãrul locuitorilor depãşeşte 25.000 persoane, numãrul de calcul al incendiilor simultane se determina separat pentru zone sau platforme industriale şi separat pentru centrul populat, insumindu-se. ART. 113 Instalaţiile de stingere se proiecteazã, de regula, astfel încît sa asigure în permanenta debitul şi presiunea minima necesarã pînã la terminarea perioadei teoretice de funcţionare a acestora. Punerea sub presiune a instalaţiei prin actionarea de la distanta, imediat dupã izbucnirea incendiului, se prevede numai în cazuri particulare dacã nu exista pericol de deteriorare a instalaţiei de actionare. ART. 114 Reţelele exterioare şi, dupã caz, cele interioare vor fi prevãzute cu racorduri pentru alimentarea acestora şi de la pompele mobile de incendiu. ART. 115 Atunci cînd obţinerea direct de la sursa a cantitãţilor de apa necesare în timpul incendiilor nu este posibila din punct de vedere tehnic sau nu este justificatã din punct de vedere economic, se prevede rezerva de apa pentru incendiu. Atunci cînd alimentarea rezervorului de la sursa poate avea loc fãrã întrerupere, chiar în timpul incendiului, rezerva se poate reduce cu volumul asigurat de acest debit minimal. ART. 116 Rezerva de apa pentru incendiu poate fi pastrata împreunã cu cantitãţile de apa necesare consumului de apa potabilã, menajera sau industriala. Instalaţiile de sprinklere şi drencere pentru stingerea incendiilor trebuie sa aibã rezerva intangibila care sa asigure funcţionarea lor. ART. 117 La obiectivele importante şi vulnerabile instalaţiile se vor proiecta astfel încît sa se asigure parametrii funcţionali şi în cazul unei avarii la elementele componente. ART. 118 Instalaţiile de stingere a incendiilor vor avea asigurata alimentarea cu energie de la surse corespunzãtoare, care pot fi hidraulice, pneumatice, electrice, motoare cu ardere interna, abur etc. ART. 119 Instalaţiile de stingere vor fi astfel proiectate şi realizate încît sa poatã funcţiona pe durata de intervenţie în caz de incendiu, specifica lor. ART. 120 Instalaţiile de apa pentru stingerea incendiilor se proiecteazã şi se executa astfel încît sa fie ferite de inghet. ART. 121 Rezervoarele, bazinele sau alte surse de apa rece, situate la distanţe mai mici de 1000 m fata de construcţii, vor avea asigurate posibilitãţi de alimentare a pompelor de incendiu mobile, direct din acestea. ART. 122 Punctele de stationare şi alimentare a pompelor mobile de incendiu la bazine, rezervoare sau alte surse de apa se vor stabili astfel încît radiatia termica sau alte efecte ale incendiului la obiecte invecinate sa nu împiedice desfãşurarea acţiunii de intervenţie. Riurile, lacurile, iazurile sau fintinile cu debit suficient şi cu adîncime corespunzãtoare pot fi amenajate pentru a servi la alimentarea cu apa în caz de incendiu. ART. 123 La instalaţiile de spuma se folosesc numai substanţe omologate pentru stingerea lichidelor combustibile respective, iar pentru produsele combustibile care distrug peliculele lichide ale spumelor obişnuite, substantele spumante trebuie sa fie de tip special antialcool sau universale. CAP. 9 Instalaţii utilitare ART. 124 Instalaţiile tehnologice, precum şi instalaţiile hidrotehnice, electrice, de încãlzire, de ventilare şi altele asemenea, aferente construcţiilor, se proiecteazã şi se executa astfel încît sa evite producerea incendiilor şi propagarea lor, în conformitate cu prevederile prezentelor norme generale şi ale prescripţiilor tehnice de specialitate. ART. 125 Sistemele de încãlzire se stabilesc în funcţie de pericolul de incendiu, destinaţia încãperilor, gradul de rezistenta la foc şi mãrimea construcţiilor, fiind interzise cele cu foc deschis în spaţii care prezintã pericol de incendiu sau explozie. ART. 126 Instalaţiile electrice vor fi corespunzãtoare categoriei de pericol de incendiu a procesului tehnologic, destinaţiei spaţiului şi mediului respectiv. ART. 127 Încãperile şi spaţiile în care se degaja substanţe combustibile vor avea asigurata evacuarea gazelor, vaporilor, prafului şi pulberilor, pe mãsura degajarii lor, astfel încît sa se evite posibilitatea acumularii lor în cantitãţi periculoase. ART. 128 La realizarea sistemelor de ventilare se va urmãri reducerea posibilitãţilor de formare a amestecurilor explozive şi de propagare a incendiului prin canalele de ventilare, precum şi utilizarea unor materiale şi elemente corespunzãtoare. ART. 129 Sistemele de ventilare a secţiilor şi încãperilor din categoriile A, B şi C de pericol de incendiu vor fi separate de cele ale categoriilor D şi E de pericol. Evacuarea prin acelaşi sistem a substanţelor care, în amestec mecanic sau combinatie chimica, pot provoca o aprindere sau explozie, nu este permisã. ART. 130 Sistemele de ventilare a încãperilor în care se depoziteaza sau se prelucreaza substanţe inflamabile, a salilor aglomerate şi a încãperilor cu aparatura de mare valoare sau importanta deosebita, vor fi independente de celelalte sisteme de ventilare ale clãdirii. ART. 131 În interiorul canalelor de ventilare nu se admit montarea conductelor de lichide sau gaze combustibile, iar în canalele prin care se vehiculeaza praf, vapori ori gaze combustibile, nu se vor monta nici conducte de încãlzire sau circuite electrice. De asemenea, în canalele de ventilare ale salilor aglomerate şi ale clãdirilor înalte nu se admite montarea circuitelor electrice şi a conductelor izolate cu materiale combustibile. ART. 132 Traversarea pereţilor antifoc de cãtre canalele de ventilare nu se recomanda. În cazurile în care aceste traversari nu sînt absolut necesare, se vor lua mãsuri pentru evitarea propagarii incendiilor în compartimentele invecinate. ANEXA 1 Arii construite şi numãr de niveluri maxime admise pentru compartimente de incendiu ale construcţiilor industriale -------------------------------------------------------------------------------
Aria maxima construitã la sol, admisã
pentru un compartiment de incendiu
(în mp)
Categoria de Gradul de Numãr de ----------------------------------------
pericol de rezisten- niveluri Clãdiri Clãdiri cu Clãdiri cu
incendiu ta la foc admis parter doua nive- trei sau mai
NOTE: 1. Încãperile din categoriile A şi B de pericol de incendiu nu se vor amplasa în subsolul clãdirilor. 2. Dacã procesul tehnologic impune, la clãdirile din gradele I şi II se poate mari numãrul de niveluri, cu condiţia luãrii unor mãsuri de protecţie corespunzãtoare care sa limiteze posibilitãţile de propagare a incendiilor de la un nivel la altul. 3. Ariile se pot majorã cu 100% pentru compartimentele dotate cu instalaţii automate de stingere sau cu 50% pentru cele prevãzute cu sisteme corespunzãtoare pentru evacuarea organizatã a fumului şi gazelor fierbinti produse în timpul incendiilor, respectiv cu 25% pentru cele dotate cu instalaţii automate de semnalizare a incendiilor. Majorãrile menţionate nu se cumuleazã. 4. Aria parterului din compartimente cu doua sau mai multe niveluri se poate mari la limitele prevãzute pentru construcţii parter, dacã planseul de deasupra parterului are o limita de rezistenta la foc de cel puţin 2 h 30 minute şi nu are goluri. 5. Consiliile de conducere ale ministerelor şi celorlalte organe centrale titulare ale investiţiilor, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pot stabili arii construite mai mari, în cazuri bine justificate şi luind mãsuri care sa limiteze dezvoltarea incendiilor. ANEXA 2 Arii construite maxime admise pentru compartimente de incendiu ale clãdirilor civile -------------------------------------------------------------------------------
NOTE: 1. Pentru clãdirile dotate cu instalaţii automate de stingere, ariile se pot majorã cu 100%. Atunci cînd se prevãd instalaţii automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majorã cu 25% . Majorãrile menţionate nu se cumuleazã. 2. Consiliile de conducere ale ministerelor şi celorlalte organe centrale titulare ale investiţiei, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pot stabili arii construite mai mari, în cazuri bine justificate şi luind mãsuri care sa limiteze dezvoltarea incendiile. ANEXA 3 Numãr de niveluri maxim admis şi capacitatea clãdirilor civile de gradul III-V de rezistenta la foc -------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 4 Corelatia între categoria salilor, numãrul de locuri şi gradul de rezistenta la foc al clãdirilor cu sali aglomerate -------------------------------------------------------------------------------
Catego-
ria sa-
Amplasarea salilor III Numãrul de locuri admis în funcţie de gradul
ANEXA 5 Numãrul maxim de niveluri admis în clãdiri cu sali aglomerate (porţiunea în care publicul are acces) -------------------------------------------------------------------------------
Categoria Numãrul maxim de niveluri admis în clãdiri avînd gradul de rezis-
NOTE: 1. Pentru clãdirile de gradul I de rezistenta la foc cu sali aglomerate din categoria S1, inglobate în construcţii civile cu alte destinaţii, numãrul de niveluri se limiteazã la 5. 2. Amplasarea salilor aglomerate sub nivelul terenului se admite numai dacã porţiunea respectiva cuprinde cel mult 600 locuri iar pardoseala sãlii este cu cel mult 3 m sub nivelul terenului şi se iau mãsuri corespunzãtoare de evacuare a fumului în caz de incendiu. ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
