Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRETUL Nr. 232 din 23 decembrie 1974 *** Republicat privind prevenirea si stingerea incendiilor
REPUBLICAT în temeiul art. III din Decretul nr. 249 din 10 iulie 1978 , dîndu-se articolelor o noua numerotare Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societãţii şi ridicarea bunastarii întregului popor, potrivit programului elaborat de partid pentru faurirea societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism, impune intensificarea eforturilor pentru creşterea eficientei activitãţii de apãrare a avutiei naţionale impotriva incendiilor. Apãrarea impotriva incendiilor, a vieţii, proprietãţii socialiste şi a bunurilor oamenilor constituie o problema de interes naţional la care trebuie sa participe organele de stat, celelalte organizaţii socialiste, precum şi toţi cetãţenii patriei. În scopul creãrii cadrului juridic corespunzãtor pentru desfãşurarea activitãţii de prevenire şi stingere a incendiilor, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 În Republica Socialistã România apãrarea avutiei naţionale impotriva incendiilor este o îndatorire patriotica a tuturor cetãţenilor, care au obligaţia sa participe cu mijloacele de care dispun la activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor. ART. 2 Organizaţiile socialiste şi celelalte persoane juridice sînt obligate sa ia toate mãsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la bunurile pe care le deţin cu orice titlu. ART. 3 Rãspunderea pentru luarea mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor o au maistrii, conducãtorii celorlalte organe centrale, preşedinţii comitetelor executive şi ai birourilor executive ale consiliilor populare, directorii generali şi directorii centralelor şi celorlalte unitãţi asimilate acestora, conducãtorii întreprinderilor, organizaţiilor economice, instituţiilor de stat şi celorlalte persoane juridice. ART. 4 Unitãţile militare de pompieri ale Ministerului de Interne, comisiile tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, formatiile civile de pompieri ale organizaţiilor socialiste şi localitãţilor, desfãşoarã activitate de prevenire şi stingere a incendiilor, în condiţiile stabilite de prezentul decret. ART. 5 Ministerul de Interne, prin Comandamentul pompierilor, indruma şi controleazã activitatea de prevenire a incendiilor şi participa la stingerea acestora. ART. 6 La acţiunile de stingere a incendiilor din marile obiective participa, în sprijinul unitãţilor militare de pompieri şi al formatiilor civile de pompieri, pe baza planurilor unice de intervenţie aprobate de consiliile locale de apãrare, garzi patriotice, militia, formaţii civile de apãrare localã antiaeriana, precum şi detasamente de pregãtire a tineretului pentru apãrarea patriei. ART. 7 Persoanele fizice rãspund de respectarea mãsurilor de prevenire a incendiilor şi au obligaţia atunci cînd iau cunostinta de existenta unor împrejurãri de natura sa provoace incendii sau în caz de incendii, sa anunţe, de îndatã, pompierii şi sa intervinã la stingerea incendiilor. CAP. 2 Obligaţiile organizaţiilor socialiste şi ale celorlalte persoane juridice ART. 8 Ministerele şi celelalte organe centrale au, în activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, urmãtoarele obligaţii principale: a) organizeazã, indruma şi controleazã activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, în cadrul competentei ce le revin potrivit dispoziţiilor legale; b) emit norme de prevenire şi stingere a incendiilor obligatorii în ramura sau în domeniul lor de activitate, cu acordul Ministerului de Interne, prin Comandamentul pompierilor; c) emit norme de dotare a unitãţilor subordonate şi asigura dotarea acestora cu maşini, instalaţii, utilaje, aparatura, echipament de protecţie şi substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, cu acordul Ministerului de Interne, prin Comandamentul pompierilor; d) propun în planurile economice şi financiare, anuale şi de perspectiva, fondurile necesare dotãrii cu maşini, instalaţii, utilaje, aparatura, echipament de protecţie şi substanţe chimice, precum şi pentru realizarea mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; e) analizeazã în organele de conducere colectivã, anual şi ori de cîte ori este cazul, activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor. Îndrumarea şi controlul activitãţii de prevenire şi stingere a incendiilor de cãtre ministere şi celelalte organe centrale, precum şi de centrale şi unitãţile asimilate acestora, se exercita prin cadre tehnice special încadrate pentru îndeplinirea acestor atribuţii. ART. 9 Dispoziţiile prevãzute la art. 8 alin. 1 se aplica în mod corespunzãtor de cãtre centrale şi unitãţile asimilate acestora şi de comitetele executive sau birourile executive ale consiliilor populare; normele prevãzute la lit. b) şi c) se stabilesc de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, ţinînd seama de particularitãţile unitãţilor administrativ-teritoriale. ART. 10 Comitetul de Stat al Planificarii, împreunã cu ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive sau birourile executive ale consiliilor populare, care au în subordine unitãţi producãtoare de maşini, instalaţii, utilaje, aparatura, echipament de protecţie şi substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, necesare unitãţilor militare de pompieri, formatiilor civile de pompieri şi organizaţiilor socialiste, vor propune nominalizarea acestor produse în proiectul planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã. Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive sau birourile executive ale consiliilor populare, care au în subordine unitãţi producãtoare, vor propune cuprinderea în planurile naţionale anuale proiectarea, asimilarea şi fabricarea maşinilor, instalaţiilor, utilajelor, aparaturii, echipamentului de protecţie şi substanţelor chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor şi se vor preocupa de perfecţionarea continua a acestora. ART. 11 Ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine unitãţi de cercetare-proiectare vor lua mãsuri ca în planurile anuale şi de perspectiva ale acestora sa se prevadã teme de cercetare-proiectare privind noi metode şi mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor. ART. 12 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului împreunã cu Ministerul de Interne stabilesc temele referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor ce se includ în programele pentru învãţãmînt, manualele şi cursurile pentru învãţãmîntul de toate gradele. ART. 13 Ministerele şi celelalte organe centrale vor asigura materialele şi mijloacele necesare desfãşurãrii activitãţii instructiv-educative pentru prevenirea incendiilor în domeniul sau ramura lor de activitate. Organizaţiile socialiste şi celelalte persoane juridice sînt obligate sa desfãşoare în rindul personalului din subordine activitate susţinutã instructiv-educativã pentru prevenirea incendiilor. ART. 14 Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va organiza, în funcţie de importanta şi vulnerabilitatea la incendii a obiectivelor proprii din centrale feroviare, fluviale şi maritime, formaţii civile de pompieri mobile, dotate cu maşini, trenuri şi nave, special amenajate pentru stingerea incendiilor, şi alte utilaje specifice. ART. 15 La proiectarea şi executarea construcţiilor, instalaţiilor, maşinilor, utilajelor, tehnologiilor, a materialului rulant de transport feroviar, auto, naval şi aerian, se vor prevedea mãsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, stabilite în norme şi normative, standarde sau alte prescripţii tehnice. ART. 16 Conducãtorii organizaţiilor de proiectare, şefii de proiecte şi proiectantii rãspund de prevederea, în documentaţiile tehnico-economice pentru investiţii, a mãsurilor necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, în conformitate cu normativele în vigoare. ART. 17 Consiliile şi comisiile tehnico-economice vor verifica - la avizarea documentaţiilor tehnico-economice - şi modul în care au fost respectate prevederile normelor, normativelor, standardelor şi prescripţiilor tehnice referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor. ART. 18 Conducãtorii organizaţiilor de execuţie a lucrãrilor de construcţii şi personalul acestora rãspund de luarea şi îndeplinirea mãsurilor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la organizarea santierelor, la execuţia lucrãrilor şi pe timpul probelor mecanice, al rodajului şi al probelor de punere în funcţiune. ART. 19 Beneficiarii de investiţii şi comisiile de recepţie au obligaţia sa verifice modul în care au fost respectate, la execuţia lucrãrilor, prevederile din documentaţiile tehnice referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor şi dacã instalaţiile de semnalizare şi stingere a incendiilor sînt în stare de funcţionare. ART. 20 Organizaţiile socialiste vor livra bunurile pe care le produc şi care sînt vulnerabile la incendii, însoţite de prescripţii privind utilizarea lor şi mãsurile ce trebuie respectate la depozitare, transport, manipulare, exploatare şi întreţinere. ART. 21 Conducãtorii organizaţiilor socialiste şi ai celorlalte persoane juridice stabilesc, pe baza dispoziţiilor legale, mãsurile de prevenire şi stingere a incendiilor şi sarcinile ce revin personalului pe locurile de munca la maşini, utilaje, aparate, instalaţii, procese tehnologice şi asigura instruirea şi controlul întregului personal. Persoanele încadrate în munca sînt obligate sa îndeplineascã mãsurile şi sarcinile de prevenire şi stingere a incendiilor ce le-au fost stabilite. ART. 22 Comitetele şi împuterniciţii asociaţiilor de locatari au urmãtoarele obligaţii: a) sa desfãşoare, în rindul locatarilor, activitate pentru cunoaşterea şi respectarea mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; b) sa asigure pãstrarea în bune condiţii a instalaţiilor, utilajelor şi materialelor de prevenire şi stingere a incendiilor cu care sînt dotate clãdirile; c) sa remedieze de îndatã orice deficiente cu privire la dotarea clãdirii, precum şi cele ale construcţiei şi instalaţiilor, de natura a produce incendii, a cãror remediere intra, potrivit legii, în obligaţiile asociaţiei locatarilor; d) sa menţinã libere şi în buna stare cãile de acces şi de evacuare ale clãdirii; e) sa nu permitã depozitarea de materiale combustibile în podurile şi casele de scãri ale clãdirilor. CAP. 3 Obligaţiile Ministerului de Interne ART. 23 Ministerul de Interne îşi exercita atribuţiile de prevenire şi stingere a incendiilor prin Comandamentul pompierilor şi are urmãtoarele obligaţii: a) organizeazã unitãţi şi subunitati militare de pompieri, cu misiunea de a preveni şi stinge incendiile; b) asigura îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate al activitãţii de prevenire şi stingere a incendiilor, pe întreg teritoriul tarii; c) controleazã respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor de cãtre organizaţiile socialiste şi stabileşte mãsuri obligatorii pentru prevenirea şi înlãturarea cauzelor de incendiu; d) organizeazã intervenţia la incendii a unitãţilor militare de pompieri şi a formatiilor civile de pompieri şi stabileşte modul de cooperare cu garzile patriotice, militia, formatiile civile de apãrare localã antiaeriana şi detasamentele de pregãtire a tineretului pentru apãrarea patriei; e) emite, împreunã cu organele stabilite prin lege, norme generale cu privire la proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor şi-şi da acordul asupra normelor specifice emise de ministere şi celelalte organe centrale în acest domeniu; f) îşi da acordul asupra normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi normelor de dotare cu maşini, instalaţii, utilaje, aparatura şi substanţe chimice, care se stabilesc de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti; g) colaboreazã cu organele şi organizaţiile de stat care activeazã în domeniul presei, radioteleviziunii şi cinematografiei, pentru popularizarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor; h) realizeazã, din fondurile constituite conform prevederilor legale şi puse la dispoziţie de comitetele executive sau birourile executive ale consiliilor populare, materiale instructiv-educative pentru prevenirea şi stingerea incendiilor; i) îşi da acordul la înfiinţarea comisiilor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor în cazurile prevãzute în prezentul decret; j) îşi da acordul la constituirea formatiilor civile de pompieri care se organizeazã la întreprinderi, alte organizaţii economice, instituţii de stat; îşi da acordul la numirea sefilor formatiilor civile de pompieri; k) exercita îndrumarea şi controlul de specialitate al formatiilor civile de pompieri; organizeazã cu aceste formaţii exercitii şi aplicaţii practice specifice atribuţiilor ce le revin, cu acordul birourilor executive ale consiliilor populare ori, dupã caz, al conducerilor unitãţilor socialiste; l) acorda asistenta tehnica de specialitate organizaţiilor socialiste la întocmirea planului de apãrare impotriva incendiilor; m) stabileşte, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale, obiectivele la care posturile de şefi ai formatiilor civile de pompieri se încadreazã cu tehnicieni; n) desfãşoarã activitate de cercetare şi experimenteaza, în laboratoarele şi poligoanele proprii sau în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale, noi metode şi mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor; o) îşi da acordul la omologarea maşinilor, instalaţiilor, utilajelor, aparaturii, echipamentului de protecţie şi substanţelor chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi la orice modificãri constructive ulterioare omologãrii; p) editeazã lucrãri şi publicaţii de specialitate, potrivit normelor legale în vigoare; r) îndeplineşte orice alte obligaţii prevãzute de lege. ART. 24 Ministerul de Interne, prin Comandamentul pompierilor, acţioneazã pentru prevenirea efectelor distructive provocate de calamitati naturale sau catastrofe şi organizeazã participarea unitãţilor militare de pompieri şi a formatiilor civile de pompieri la înlãturarea urmãrilor acestora. În acest scop, Comandamentului pompierilor, unitãţilor militare de pompieri şi formatiilor civile de pompieri le revin, dupã caz, urmãtoarele atribuţii: a) salveaza persoanele aflate în pericol; b) participa la evacuarea persoanelor şi a bunurilor materiale din locurile calamitate; c) participa la executarea de deblocari, demolãri şi de inlaturare a darimaturilor; d) participa la realizarea mãsurilor de apãrare impotriva inundatiilor, la evacuarea apei din subsoluri, canale tehnologice şi din alte puncte de importanta deosebita ale întreprinderilor şi instituţiilor; e) sprijinã acţiunea de alimentare cu apa a populaţiei şi a instalaţiilor tehnologice din întreprinderile afectate; f) acorda asistenta tehnica de specialitate conducãtorilor unitãţilor socialiste pentru prevenirea izbucnirii incendiilor pe timpul repunerii în funcţiune a instalaţiilor tehnologice avariate; g) iau mãsuri pentru cunoaşterea, de cãtre personalul operativ, a planurilor obiectivelor şi clãdirilor unitãţilor socialiste, precum şi ale imobilelor de locuit, în vederea îndeplinirii misiunilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi de intervenţie în caz de calamitati naturale sau catastrofe; h) urmãresc şi iau mãsuri ca, prin modul de folosire a construcţiilor şi prin modificãrile ce li se aduc, sa nu se afecteze rezistenta la foc a acestora şi sa nu se creeze pericol de incendiu; i) controleazã modul de respectare a normelor de prevenire a incendiilor la amplasarea depozitelor de orice fel, a dulapurilor metalice grele, a altor asemenea obiecte, a bibliotecilor şi arhivelor, precum şi a instalaţiilor, urmãrind ca aceasta sa se facã, de regula, la subsolul şi parterul clãdirilor; j) iau mãsuri de instruire complexa a unitãţilor de pompieri şi de dotare corespunzãtoare a acestora, care sa asigure intervenţia lor operativã la salvarea persoanelor şi înlãturarea celorlalte urmãri determinate de calamitati naturale sau catastrofe. ART. 25 În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor, Ministerul de Interne colaboreazã cu ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi poarta alãturi de acestea rãspunderea pentru luarea mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. În activitatea sa Ministerul de Interne se sprijinã pe concursul larg al colectivelor de oameni ai muncii, al tuturor cetãţenilor. CAP. 4 Comisiile tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor ART. 26 Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti stabilesc, potrivit dispoziţiilor prezentului decret, dupã caz, modul de organizare şi funcţionare a comisiilor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor. Constituirea comisiilor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor se face de cãtre comitetele executive sau de birourile executive ale consiliilor populare, de centrale şi unitãţile asimilate acestora şi de întreprinderi; la celelalte organizaţii economice şi la instituţiile de stat se constituie comisii numai cu acordul unitãţilor militare de pompieri. Desemnarea membrilor comisiilor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor se face de cãtre comitetele executive sau de birourile executive ale consiliilor populare sau, dupã caz, de conducerea organizaţiilor socialiste. Activitatea desfasurata de membrii comisiilor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor face parte din sarcinile de serviciu. ART. 27 Comisiile tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor se constituie din cadre cu funcţii de conducere, specialişti şi tehnicieni capabili sa îndeplineascã sarcinile ce le revin. La comitetele executive sau la birourile executive ale consiliilor populare, din comisii fac parte cadre din aparatul propriu şi din unitãţile subordonate, iar la celelalte organizaţii socialiste, personal încadrat în munca la organizaţiile respective. ART. 28 Comisiile tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor au urmãtoarele obligaţii principale: a) întocmesc planul de apãrare impotriva incendiilor al organizaţiei socialiste în cadrul cãreia funcţioneazã şi îl prezintã spre aprobare comitetului executiv sau biroului executiv al consiliului popular sau, dupã caz, conducerii organizaţiei socialiste; b) acorda sprijin sefilor de compartimente şi celorlalte cadre, pentru instruirea personalului şi organizarea activitãţilor de prevenire şi stingere a incendiilor pe locurile de munca; c) controleazã aplicarea normelor, normativelor şi mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; fac propuneri, dupã caz, comitetului executiv sau biroului executiv al consiliului popular ori conducerii organizaţiei socialiste, pentru înlãturarea cauzelor care prezintã pericol de incendiu; d) verifica modul de întreţinere şi funcţionare a instalaţiilor de semnalizare şi stingere a incendiilor; e) asigura lunar pregãtirea tehnica şi instruirea formatiilor civile de pompieri; f) în caz de calamitati naturale sau catastrofe, iau mãsuri pentru prevenirea oricãrui pericol de incendiu la repunerea în funcţiune a instalaţiilor de producţie şi a celor auxiliare, precum şi pentru înlãturarea defectiunilor survenite la instalaţiile de alarmare, prevenire şi stingere a incendiilor. CAP. 5 Formatiile civile de pompieri Secţiunea I Organizarea, atribuţiile şi baza materialã ART. 29 Întreprinderile, celelalte organizaţii economice şi instituţiile, precum şi birourile executive ale consiliilor populare ale oraşelor şi comunelor în care nu sînt organizate unitãţi militare de pompieri, vor constitui formaţii civile de pompieri, cu obligaţia de a desfasura activitate de prevenire şi stingere a incendiilor şi de a participa la înlãturarea urmãrilor provocate de calamitati naturale sau catastrofe. ART. 30 Din formatiile civile de pompieri fac parte, de regula, persoane care nu sînt încadrate special pe funcţii prevãzute pentru personalul de pompieri, a cãror activitate este consideratã sarcina obsteasca. Din formatiile civile de pompieri ale organizaţiilor socialiste care au obiective cu procese tehnologice ce prezintã pericol deosebit de incendiu ori care sînt dotate cu maşini, instalaţii şi utilaje de prevenire şi stingere ce necesita a fi minuite de personal calificat, precum şi din formatiile localitãţilor dotate cu maşini pentru stingerea incendiilor vor face parte şi persoane anume încadrate pe funcţii operative prevãzute pentru personalul de pompieri. Încadrarea pe funcţii prevãzute pentru personalul de pompieri se va face în cadrul prevederilor normelor de structura aprobate pentru fiecare organizaţie socialistã. Pompierii civili vor fi selecţionaţi din rindul cetãţenilor care dovedesc devotament şi hotãrîre în apãrarea vieţii, avutului obştesc şi proprietãţii personale, cunosc instalaţiile şi procesele tehnologice din unitãţile unde sînt încadraţi şi sînt apţi pentru a îndeplini atribuţiile formatiilor. Selecţionarea acestora se va face, de preferinta, din rindul persoanelor care au satisfãcut serviciul militar în unitãţile de pompieri. ART. 31 Formatiile civile de pompieri sînt subordonate conducerilor organizaţiilor socialiste sau, dupã caz, birourilor executive ale consiliilor populare care le-au constituit. Din punct de vedere al îndeplinirii atribuţiilor, formatiile civile de pompieri sînt subordonate şi unitãţilor militare de pompieri. ART. 32 Formatiile civile de pompieri ale organizaţiilor socialiste se constituie prin dispoziţia scrisã a conducãtorilor acestor organizaţii, cu acordul unitãţilor militare de pompieri. Formatiile civile de pompieri ale oraşelor, comunelor şi satelor se constituie prin decizia birourilor executive ale consiliilor populare orãşeneşti ori comunale. În funcţie de mãrimea lor, formatiile organizaţiilor socialiste pot fi de gradul I, II sau III. Organizarea şi încadrarea cu personal a formatiilor civile de pompieri, precum şi încadrarea pe grade a celor din unitãţile socialiste, sînt prevãzute în anexa nr. 1. ART. 33 La obiectivele importante ori cu procese tehnologice care prezintã pericol deosebit de incendiu, stabilite de ministere şi celelalte organe centrale, împreunã cu Ministerul de Interne, pe funcţia de şef de formatie civilã de pompieri vor fi încadraţi tehnicieni sau tehnicieni principali cu retributia de tehnician, respectiv tehnician principal, corespunzãtoare grupei de ramuri din care face parte unitatea socialistã respectiva, dar nu mai mare decît cea stabilitã pentru grupa III de ramuri. ART. 34 Formatiile civile de pompieri au urmãtoarele atribuţii: a) desfãşoarã activitate pentru cunoaşterea şi respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor; b) efectueazã controale asupra modului în care se aplica normele de prevenire şi stingere a incendiilor, fac propuneri pentru înlãturarea neregulilor constatate şi urmãresc rezolvarea operativã a acestora; c) intervin cu operativitate pentru stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor şi a bunurilor materiale ce se afla în pericol în caz de incendii sau de calamitati naturale ori catastrofe; d) participa la acţiunile pentru apãrarea impotriva inundatiilor, evacueaza apa din subsoluri, canale tehnologice şi din alte puncte deosebite ale întreprinderilor şi instituţiilor; e) participa la efectuarea de deblocari şi înlãturarea darimaturilor provocate de calamitati naturale sau de catastrofe; f) executa mãsurile stabilite de conducerile unitãţilor socialiste pentru prevenirea pericolului incendiilor pe timpul repunerii în funcţiune a instalaţiilor tehnologice avariate de calamitati naturale sau catastrofe. ART. 35 Sarcinile personalului formatiilor civile de pompieri, corespunzãtor atribuţiilor prevãzute la art. 34, se stabilesc prin planurile de apãrare impotriva incendiilor ale organizaţiilor socialiste sau, dupã caz, ale birourilor executive ale consiliilor populare. Pentru îndeplinirea atribuţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor, formatiile civile de pompieri coopereazã, pe baza planurilor de apãrare impotriva incendiilor ale organizaţiilor socialiste sau localitãţilor, cu garzile patriotice, formatiile de apãrare civilã, precum şi cu detasamentele de pregãtire a tineretului pentru apãrarea patriei. Pe timpul stingerii incendiilor sau participãrii la înlãturarea urmãrilor calamitãţilor naturale şi catastrofelor, formatiile civile de pompieri acţioneazã împreunã cu celelalte forte din unitãţile socialiste sau din localitãţi, sub conducerea unica a comandantilor garzilor patriotice, pînã la sosirea unitãţilor militare de pompieri, dupã care trec în subordinea acestora. ART. 36 Formatiile civile de pompieri îşi îndeplinesc atribuţiile în organizaţiile socialiste şi în localitãţile în care sînt constituite. În situaţiile stabilite de unitãţile militare de pompieri de comun acord cu conducerile organizaţiilor socialiste sau, dupã caz, cu birourile executive ale consiliilor populare, formatiile civile de pompieri vor interveni pentru stingerea incendiilor şi înlãturarea urmãrilor provocate de calamitati naturale sau catastrofe şi în alte obiective, oraşe, comune şi sate decît cele în care sînt constituite. ART. 37 Dotarea formatiilor civile de pompieri cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor se asigura diferenţiat în raport de pericolul de incendiu şi de specificul organizaţiilor socialiste şi localitãţilor, pe baza normelor emise de ministere, celelalte organe centrale şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 38 Organizaţiile socialiste, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor prevedea în planurile economice şi financiare anuale şi de perspectiva sau, dupã caz, în bugetele anuale, fondurile necesare pentru dotarea formatiilor civile de pompieri cu maşini, utilaje, echipament de protecţie, substanţe chimice, amenajarea şi întreţinerea surselor de apa, a rampelor de alimentare şi cãilor de acces, mijloacelor de alarmare şi cãilor de acces, mijloacelor de alarmare, poligoanelor pentru pregãtirea pompierilor civili, adãpostirea mijloacelor tehnice de stingere, precum şi pentru procurarea materialelor necesare instruirii şi îndeplinirii atribuţiilor acestor formaţii. Cheltuielile necesare formatiilor civile de pompieri din localitãţile unde nu sînt organizate unitãţi militare de pompieri se efectueazã în limita sumelor ce se vãrsa la bugetele locale din primele realizate din asigurãrile prin efectul legii a bunurilor unitãţilor agricole cooperatiste şi ale persoanelor fizice, destinate - potrivit dispoziţiile legale în vigoare - acţiunilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Secţiunea a II-a Instruirea ART. 39 Organizarea activitãţii de instruire a formatiilor civile de pompieri se face de cãtre conducerile organizaţiilor socialiste sau, dupã caz, de birourile executive ale consiliilor populare orãşeneşti şi comunale, pe baza planurilor tematice elaborate de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, împreunã cu Ministerul de Interne - Comandamentul pompierilor. Instruirea formatiilor civile de pompieri se asigura lunar de cãtre şefii acestora şi de comisiile tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor prin aplicaţii, exercitii şi lecţii practice, desfãşurate la locurile de munca, în secţii şi la instalaţii de producţie, precum şi în poligoane special amenajate. ART. 40 Instruirea sefilor formatiilor civile de pompieri se face de cãtre ministere, celelalte organe centrale şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu sprijinul Ministerului de Interne - Comandamentul pompierilor, dupã cum urmeazã: a) anual, pe judeţe, timp de 4-10 zile, cu şefii formatiilor din unitãţile socialiste şi din localitãţi; b) la intervale de 3-5 ani, pe ramuri de producţie, timp de 15-30 de zile, cu şefii formatiilor organizaţiilor socialiste, urmate de testare şi atestare pe post; c) prin consfatuiri şi schimburi de experienta, în vederea generalizarii celor mai eficiente metode de prevenire şi stingere a incendiilor. ART. 41 La încadrarea în formaţii a soferilor şi a mecanicilor de motopompe, aceştia vor fi instruiti de cãtre organizaţiile socialiste, respectiv birourile executive ale consiliilor populare, cu sprijinul de specialitate al unitãţilor militare de pompieri, prin cursuri cu durata de 10 zile, şi vor fi atestaţi pe post; asemenea cursuri vor fi organizate şi în cazul innoirii dotãrii formatiilor cu maşini şi utilaje, cu caracteristici şi performanţe superioare. ART. 42 Pentru îmbunãtãţirea continua a pregãtirii formatiilor civile de pompieri şi perfecţionarea activitãţii de prevenire şi stingere a incendiilor se organizeazã anual, la nivel republican şi judeţean, precum şi pe ramuri de producţie, intreceri patriotice între formaţii. Formatiile fruntase pe ţara şi judeţe se stabilesc de Ministerul de Interne - Comandamentul pompierilor, iar cele fruntase pe ramura, de cãtre ministere şi celelalte organe centrale, pe baza rezultatelor obţinute. Formatiile fruntase şi pompierilor civili care s-au evidenţiat în acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi în îndeplinirea altor atribuţii ce le revin, li se poate acorda de cãtre Ministerul de Interne - Comandamentul pompierilor, steagul de formatie fruntasa pe ţara, insigna "Fruntas în paza contra incendiilor", cupe, plachete şi diplome. Secţiunea a III-a Drepturi şi recompense ART. 43 Formatiile civile de pompieri au dreptul la echipament de protecţie pentru intervenţie, care va fi asigurat de cãtre organizaţiile socialiste sau birourile executive ale consiliilor populare pe lîngã care sînt constituite. Normele de acordare a echipamentului de protecţie pentru intervenţie sînt cele prevãzute în anexa nr. 2. ART. 44 Pe timpul participãrii la instruire, pompierii civili încadraţi în munca beneficiazã de drepturile legale referitoare la delegare, cazare şi transport, care se asigura de cãtre organizaţiile socialiste la care aceştia îşi desfãşoarã activitatea. Pompierilor civili care participa la instruirea în alte localitãţi, alţii decît cei prevãzuţi în alineatul precedent, li se asigura gratuit transportul, cazarea şi masa, în limita alocaţiei echivalente cu cea stabilitã potrivit prevederilor legale pentru elevii şcolilor profesionale, precum şi o indemnizaţie zilnica de 30 lei, de cãtre birourile executive ale consiliilor populare. ART. 45 Pompierii civili care nu sînt încadraţi în munca şi se accidenteaza în timpul executãrii instrucţiei ori îndeplinirii atribuţiilor formatiei au dreptul la asistenta medicalã, medicamente şi spitalizare, acordate gratuit, precum şi la pensie, în condiţiile prevãzute de lege pentru cei ce se accidenteaza pe timpul îndeplinirii sarcinilor obşteşti. ART. 46 Pompierii civili, precum şi alte persoane fizice care au participat la stingerea incendiilor şi cãrora în timpul intervenţiei li s-a degradat sau distrus îmbrãcãmintea ori incaltamintea au dreptul la despãgubiri. Despãgubirile se acorda de cãtre organizaţia socialistã la care s-a acţionat pentru stingerea incendiului sau de biroul executiv al consiliului popular, dacã s-a acţionat pentru stingerea incendiilor la unitãţile din subordinea sa ori la imobile proprietate personalã. Cheltuielile pentru acordarea despãgubirilor vor fi suportate, dupã caz, din rezultatele financiare ale unitãţilor economice, planurile de cheltuieli ale unitãţilor bugetare sau din bugetele locale ale consiliilor populare. ART. 47 Pe timpul executãrii serviciului, la convocãrile de pregãtire, festivitati şi concursuri profesionale, pompierii civili pot purta uniforma şi însemne distinctive. ART. 48 Descrierea uniformei, descrierea şi modul de acordare a însemnelor distinctive ale pompierilor civili, a drapelului formatiei civile de pompieri, a steagului de formatie fruntasa pe ţara ori pe judeţ, precum şi a insignei "Fruntas în paza contra incendiilor" sînt prevãzute în anexa nr. 3. ART. 49 Pompierii civili ai formatiilor constituite în localitãţi sînt scutiţi de contribuţia în munca şi de obligaţia de a efectua paza obsteasca. ART. 50 Formatiilor civile de pompieri şi pompierilor civili care se disting în îndeplinirea atribuţiilor li se pot acorda recompensele prevãzute în anexa nr. 4. Fondul de premii pentru formatiile civile de pompieri ale oraşelor, comunelor şi satelor, precum şi pentru pompierii cu activitate obsteasca din aceste formaţii, se constituie în limita unui procent de 3 la suta din sumele prevãzute în bugetele locale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. CAP. 6 Sancţiuni ART. 51 Încãlcarea dispoziţiilor prezentului decret atrage rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã, materialã civilã sau penalã, dupã caz. ART. 52 Neluarea mãsurilor prevãzute de lege pentru înlãturarea unui pericol iminent de incendiu, de cãtre cei cãrora le revin astfel de sarcini, dacã prin aceasta s-ar fi putut produce o paguba importanta avutului obştesc, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, în cazul în care fapta nu întruneşte elementele unei infracţiuni mai grave. ART. 53 Contravenţiile la normele privind prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi persoanele competente sa le constate şi sa aplice sancţiuni contravenţionale, se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. CAP. 7 Dispoziţii finale ART. 54 Organizarea controlului prevenirii şi stingerii incendiilor în unitãţile, organele, formaţiunile, instituţiile şi întreprinderile Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, dotarea acestora cu maşini, instalaţii, utilaje, aparatura, accesorii, agenţi stingatori, precum şi pentru desfãşurarea instruirii şi propagandei impotriva incendiilor, se fac corespunzãtor dispoziţiilor prezentului decret pe baza normelor stabilite de aceste organe centrale. ART. 55 Controlul aplicãrii normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în subteran, la întreprinderile miniere de orice fel, se executa de Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei, prin organe tehnice anume încadrate. ART. 56 Organizaţiile socialiste şi celelalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice, sînt obligate sa punã la dispoziţia unitãţilor militare de pompieri, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, documentele şi datele ce li se solicita. ART. 57 În termen de 90 de zile de la data publicãrii prezentului decret se vor emite normele prevãzute la art. 8 lit b) şi c). ART. 58 Anexele 1-4 fac parte integrantã din prezentul decret. ART. 59 Prezentul decret intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe data intrãrii în vigoare a prezentului decret, Decretul nr. 455/1949 pentru organizarea pompierilor militari, <>Decretul nr. 102/1963 privind organizarea formatiilor civile de paza contra incendiilor şi stabilirea unor mãsuri privitoare la prevenirea şi combaterea incendiilor, Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 169/1963 pentru aplicarea <>Decretului nr. 102/1963 şi Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 983/1957 privind normele de dotare şi reglementarea producţiei şi repartiţiei de utilaje, materiale tehnice şi produse pentru combaterea incendiilor, se abroga. ANEXA 1 ORGANIZAREA ŞI ÎNCADRAREA FORMATIILOR CIVILE DE POMPIERI ŞI CRITERIILE DE ÎNCADRARE PE GRADE A FORMATIILOR CIVILE DE POMPIERI DIN ORGANIZAŢIILE SOCIALISTE I. Organizarea şi încadrarea formatiilor civile de pompieri Punctul I din anexa nr. 1 se gãseşte în B. Of. nr. 71 din 2 august 1978. II. Criteriile de încadrare pe grade a formatiilor civile de pompieri din organizaţiile socialiste 1. Încadrarea pe grade a formatiilor civile de pompieri din organizaţiile socialiste se face în funcţie de dotarea acestora cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor şi de numãrul pompierilor civili stabiliţi prin dispoziţia de organizare a lor, astfel: a) În gradul I vor fi încadrate formatiile civile de pompieri ale organizaţiilor socialiste care: - au în dotare doua sau mai multe maşini de stingere a incendiilor ori o masina de stingere a incendiilor şi doua motopompe; - sînt încadrate cu un numãr de 40 sau mai mulţi pompieri civili, din care cel puţin 17 pe funcţii operative prevãzute pentru personalul de pompieri. b) În gradul II vor fi încadrate formatiile civile de pompieri ale organizaţiilor socialiste care: - au în dotare o masina de stingere a incendiilor ori doua sau mai multe motopompe; - sînt încadrate cu un numãr de 25-39 pompieri civili, din care cel puţin 8, pe funcţii operative prevãzute pentru personalul de pompieri. c) În gradul III vor fi încadrate formatiile civile de pompieri ale organizaţiilor socialiste care: - au în dotare o motopompa sau numai instalaţii de apa pe conducte cu hidranti ori mijloace iniţiale de intervenţie; - sînt încadrate cu un numãr de 12-24 pompieri civili, din care cel puţin 3, pe funcţii operative prevãzute pentru personalul de pompieri. 2. Încadrarea pe grade a formatiilor civile de pompieri se stabileşte prin dispoziţia scrisã a conducãtorilor organizaţiilor socialiste, cu acordul unitãţilor militare de pompieri. 3. La stabilirea gradului unei formaţii se va avea în vedere ca aceasta sa îndeplineascã cumulativ criteriile stabilite mai sus pentru gradul respectiv. În cazul în care unele formaţii îndeplinesc numai unul dintre criteriile pentru încadrarea într-un anumit grad, dar sînt constituite în organizaţii socialiste importante sau cu pericol deosebit de incendiu, pot fi încadrate în acel grad, cu acordul Comandamentului pompierilor. ANEXA 3 DESCRIEREA UNIFORMEI, DESCRIEREA ŞI MODUL DE ACORDARE A ÎNSEMNELOR DISTINCTIVE ALE POMPIERILOR CIVILI, A DRAPELULUI FORMATIEI CIVILE DE POMPIERI, A STEAGULUI DE FORMATIE FRUNTASA PE ŢARA ORI PE JUDEŢ ŞI A INSIGNEI "FRUNTAS ÎN PAZA CONTRA INCENDIILOR" I. Descrierea uniformei pompierilor civili 1. Uniforma pompierilor civili este de culoare maro şi se compune din manta, veston, pantalon (fusta), sapca, camasa alba, cravata neagra şi pantofi negri. 2. Mantaua este prevãzutã cu revere, avînd pe fiecare parte a pieptilor cîte trei nasturi din metal de culoare galbena. Spatele se croieste din doua pãrţi cu cusatura verticala la mijloc, avînd în talie o gaica, iar în partea de jos, în continuarea cusaturii, o taietura (slit). În pãrţile laterale ale fetelor mantalei sînt prevãzute doua buzunare cu punga interioarã şi cu clape. 3. Vestonul are croiala uşor cambrata în talie, este prevãzut cu revere şi se încheie la un singur rind de trei nasturi din metal de culoare galbena. Spatele se croieste din doua pãrţi, cu cusatura verticala la mijloc, avînd în partea de jos, în continuarea cusaturii, o taietura (slit). În partea stinga de sus a pieptului are un buzunar cu punga interioarã şi cu clapa, iar în pãrţile laterale, jos, doua buzunare cu punga interioarã, prevãzute cu clape. 4. Pantalonul se confectioneaza fãrã manseta şi este prevãzut cu doua buzunare laterale, pe cusatura, şi un buzunar la spate în partea dreapta. 5. Fusta este croita din patru clini, iar în fata, pe cusatura clinului, are o cuta în lungime de circa 35 cm masurata de la marginea de jos. În talie, fusta este susţinutã pe o rejansa şi este prevãzutã în partea stinga cu un fermoar. 6. Sapca se executa din acelaşi material ca şi vestonul. Banda sepcii are lãţimea de 4 cm şi este acoperitã cu o banderola din stofa de culoare visinie închis. Calota sepcii are forma ovala, diametrul sau fiind cu 6 cm mai mare decît al benzii. Cozorocul are forma semiovala şi lãţimea la mijloc de 5 cm. Deasupra cozorocului, pe toatã lungimea lui, se aplica o curelusa de culoare neagra, prevãzutã cu doua inele şi cu parmac. În fata şi la centru, pe banda, se aplica insigna de pompier civil, cu diametrul de 3,5 cm, brodata în culoare galbena. II. Descrierea şi modul de acordare a însemnelor distinctive 1. Însemnele distinctive ale pompierilor civili sînt: - ecusonul de pompier civil şi petlitele; - insigna de pompier civil; - insigna de vechime în formatia civilã de pompieri; - insigna de veteran în formatia civilã de pompieri. 2. Ecusonul pompierilor civili este de culoare visinie închis, confectionat din stofa, cu înãlţimea de 8 cm şi lãţimea de 6 cm. În partea de jos a ecusonului este prevãzut semnul de arma al pompierilor, avînd în mijloc înscris "F.C.P." Ecusonul se coase pe mineca dreapta a vestonului şi mantalei. Pe gulerul vestonului şi mantalei pompierii civili vor purta petlite de culoare visine închis, cu lungimea de 6 cm şi lãţimea de 2 cm. 3. Însemnele de funcţii ale pompierilor civili sînt: - şeful de formatie poarta doua trese confectionate din mãtase galbena, avînd lãţimea de 0,5 cm, aşezate sub forma de unghi în interiorul ecusonului. La petlite poarta, de asemenea, doua trese. Atît ecusonul cît şi petlitele au marginile brodate cu mãtase galbena; - şeful de grupa poarta o singura tresa în interiorul ecusonului, cît şi la petlite - confectionate ca şi cele ale şefului de formatie; - ceilalţi pompieri civili vor purta ecusonul şi petlitele cu marginile de culoare neagra, iar ca însemne, trese din mãtase galbena în lungime de 2,5 cm şi cu lãţimea de 0,5 cm, dispuse orizontal astfel: - trei trese, cei cu vechime de peste 15 ani; - doua trese, cei cu vechime de peste 10 ani; - o tresa, cei cu vechime de peste 5 ani; - pompierii civili cu o vechime de pînã la 5 ani vor purta ecusonul şi petlitele fãrã trese. 4. Insigna de pompier civil este din metal galben şi reprezintã o rola de furtun inconjurata în dreapta cu o jumãtate de roata dintata, iar în stinga, cu spic de grîu, formind un cerc cu diametrul de 2,5 cm, peste care sînt suprapuse, incrucisat, doua ţevi de refulare a apei, iar în partea de sus, o stea în cinci colturi. 5. Insigna de vechime în formatia civilã de pompieri are forma unui oval cu diametrul mare de 3 cm, iar cel mic de 2 cm. La partea de sus a insignei, pe fond visiniu, este reprezentat, în negru, un scut. Pe scurt se afla o torta peste care se incruciseaza doua ţevi de refulare a apei, toate în alb. În pãrţile laterale ale insignei sînt prevãzute doua ramuri de laur unite între ele printr-o eşarfa în roşu. Pe eşarfa este trecutã vechimea de 10, 15 sau 20 ani. În partea de sus a insignei este o stea roşie în cinci colturi. Insigna de vechime se acorda de cãtre birourile executive ale consiliilor populare sau, dupã caz, de cãtre conducerile unitãţilor socialiste. 6. Insigna de veteran în formatia civilã de pompieri are forma unui poligon cu cinci laturi, cu înãlţimea de 3 cm şi lãţimea de 2 cm. Fondul insignei este de culoare visinie. Pe margini sînt prevãzute doua ramuri de laur, iar în partea de jos, tricolorul romanesc. În interior, deasupra tricolorului, este înscris "Pompier veteran". Deasupra sînt prevãzute doua toporase de pompier, incrucisate, iar în partea de sus, o torta. Insigna de veteran se acorda de cãtre birourile executive ale consiliilor populare pompierilor civili care au activat în formaţii timp îndelungat. III. Descrierea drapelului formatiei civile de pompieri, a steagurilor de formatie pe ţara ori pe judeţe. Modul de acordare a acestora 1. Drapelul formatiei civile de pompieri este reprezentat printr-o fisie de mãtase de culoare visinie, dreptunghiulara, lungã de 100 cm şi lata de 70 cm, prinsã de o hampa lungã de 200 cm. Pe margini drapelul are franjuri din fire de mãtase galbena, iar în colturile exterioare, cîte un canaf din acelaşi fir. Pe fata de la hampa spre dreapta, la mijloc, este brodata în fir galben insigna de pompier civil, avînd diametrul de 30 cm. Pe cealaltã fata este scris cu fir galben, pe patru rinduri cu litere de 4 cm, textul "FORMATIA CIVILĂ DE POMPIERI", urmat de categoria localitãţii (oraş sau comuna, dupã caz) unde este organizatã formatia. Dedesubt şi la mijloc, cu litere de 6 cm, denumirea localitãţii unde este organizatã formatia, iar sub aceasta denumire şi la mijloc, cu cifre de 5 cm, anul infiintarii formatiei. Pe hampa, care se termina cu virf în forma de ogiva, se prind doua panglici reprezentind tricolorul romanesc, fiecare avînd lungimea de 100 cm şi lãţimea de 8 cm. Drapelul se acorda formatiilor civile de pompieri din localitãţi care în ultimii 10 ani au obţinut rezultate bune în activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor. Drapelul se pãstreazã la sediul formatiei. La defilari cu prilejul sarbatorilor naţionale de Ziua pompierilor din Republica Socialistã România şi cu ocazia aniversarii formatiei, aceasta participa cu drapelul. 2. Steagul de formatie civilã de pompieri fruntasa pe ţara are forma unui dreptunghi cu lungimea de 100 cm şi lãţimea de 70 cm. Se confectioneaza din mãtase de culoare visinie şi se prinde de o hampa cu lungimea de 200 cm. Pe margini, steagul are franjuri din fir de mãtase galbena, iar în colturile exterioare, cîte un canaf din acelaşi fir. Pe fata de la hampa spre dreapta, la mijloc, este brodat semnul de arma al pompierilor, avînd dimensiunile de 25x20 cm, iar deasupra acestuia, pe doua rinduri, textul "MINISTERUL DE INTERNE - COMANDAMENTUL POMPIERILOR". Pe cealaltã fata este scris textul "FORMATIA CIVILĂ DE POMPIERI FRUNTASA ÎN INTRECEREA REPUBLICANĂ", iar la mijloc este brodata insigna "Fruntas în paza contra incendiilor", avînd dimensiunile de 25x20 cm. Pe hampa se prind doua panglici, reprezentind tricolorul romanesc, fiecare cu lungimea de 100 cm şi lãţimea de 8 cm. Steagul de formatie fruntasa pe ţara se acorda de cãtre Comandamentul pompierilor, cu prilejul zilei de "13 Septembrie", formatiei care a obţinut locul I pe ţara în intrecerea patriotica organizatã între formatiile din localitãţi. Steagul este transmisibil. Formatia care se clasifica pe locul I pe ţara de trei ori consecutiv obţine definitiv steagul de formatie fruntasa. 3. Steagul de formatie fruntasa pe judeţ are forma unui triunghi, cu baza de 40 cm şi înãlţimea de 60 cm. Se confectioneaza din mãtase de culoare visinie. Pe o fata a steagului este înscris textul "FORMATIE FRUNTASA ÎN INTRECEREA PATRIOTICA", iar la mijloc este brodata insigna "Fruntas în paza contra incendiilor". Pe cealaltã fata este înscrisã denumirea judeţului din care face parte formatia respectiva. Steagul de formatie fruntasa pe judeţ se acorda anual, de unitatea militarã de pompieri judeteana sau a municipiului Bucureşti, formatiilor din unitãţile socialiste şi din localitãţi care au obţinut cele mai bune rezultate în intrecerea patriotica. Steagul este transmisibil. Dacã o formatie se clasifica de trei ori consecutiv pe locul I, steagul rãmîne definitiv în posesia acesteia. IV. Descrierea şi modul de acordare a insignei "Fruntas în paza contra incendiilor" Insigna "Fruntas în paza contra incendiilor" este de forma ovala, cu dimensiunile de 4X2 cm. În jumãtatea de sus a insignei, pe fond albastru, sînt reprezentate, în alb, un peisaj industrial şi clãdiri civile, iar în prim-plan, o masina de stingere a incendiilor, în culoare roşie. În jumãtatea de jos, pe fond verde, sînt prevãzute, în culoare portocalie, doua ţevi de refulare a apei, incrucisate. La partea superioarã sînt prevãzute doua toporase de pompieri, în culoare portocalie şi o flacara în culoare roşie. Pe marginea insignei într-un chenar de culoare alba este înscris textul "Fruntas în paza contra incendiilor". În pãrţile laterale ale chenarului sînt prevãzute doua eşarfe reprezentind tricolorul romanesc. Insigna "Fruntas în paza contra incendiilor" se acorda de cãtre Comandamentul pompierilor militarilor în termen din trupele de pompieri, pompierilor civili, membrilor comisiilor tehnice şi formatiilor civile de pompieri care s-au evidenţiat în mod deosebit în activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor ori în îndeplinirea altor atribuţii ce le revin. Insigna se poarta pe partea dreapta a pieptului vestonului. Propunerile de acordare a insignei se fac de cãtre unitãţile militare de pompieri. ANEXA 4 RECOMPENSE
ce se pot acorda formatiilor şi pompierilor civili 1. Formatiile civile de pompieri ale localitãţilor care în ultimii 10 ani au obţinut rezultate bune în activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor li se poate acorda, de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, drapelul de formatie. 2. Pentru rezultatele deosebite obţinute în îndeplinirea atribuţiilor, formatiilor civile de pompieri li se pot acorda urmãtoarele recompense: a) steagul de formatie fruntasa pe ţara; b) citarea pe ţara prin ordinul comandantului pompierilor; c) insigna "Fruntas în paza contra incendiilor"; d) evidentierea pe ramuri de producţie prin ordinul ministrului sau conducatorului organului central; e) steagul de formatie fruntasa pe judeţ sau pe ramura de producţie; f) citarea pe judeţ prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judeţean; g) diplome, plachete, cupe şi fanioane. 3. Formatiilor civile de pompieri ale localitãţilor care au obţinut rezultate foarte bune în activitate li se pot acorda premii în obiecte, în valoare de pînã la 3.000 lei anual. 4. Formatiilor civile de pompieri ale localitãţilor clasificate pe primele trei locuri în intrecerea patriotica pe ţara li se pot acorda premii speciale în bani, dupã cum urmeazã: a) premiul I - lei 7.000; b) premiul II - lei 5.000; c) premiul III - lei 3.000. Sumele acordate ca premii se repartizeazã, de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular, pompierilor civili care au adus cea mai mare contribuţie la rezultatele obţinute. 5. Pompierilor civili care se evidenţiazã în îndeplinirea atribuţiilor ce revin formatiilor li se pot acorda urmãtoarele recompense: a) citarea pe ţara prin ordinul comandantului pompierilor; b) insigna "Fruntas în paza contra incendiilor"; c) evidentierea pe ramuri de producţie prin ordinul ministrului sau conducatorului organului central; d) citarea pe judeţ prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judeţean; e) multumiri verbale sau scrise. 6. Pompierilor civili care desfãşoarã activitate obsteasca în formatiile din localitãţi li se pot acorda premii în bani sau obiecte, pînã la o valoare de 500 lei anual. 7. Pompierii civili, încadraţi pe funcţii operative prevãzute pentru personalul de pompieri, se premiaza dupã normele generale de premiere stabilite pentru persoanele încadrate în munca, luindu-se în consideraţie activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor desfasurata de aceştia. ----------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
