Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECRET nr. 482 din 26 decembrie 1983  pentru ratificarea unor tratate internationale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECRET nr. 482 din 26 decembrie 1983 pentru ratificarea unor tratate internationale

EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 106 din 27 decembrie 1983
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:

ART. 1
Se ratifica Acordul de cooperare economicã, industriala şi tehnica dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Regatului Lesotho, semnat la Bucureşti la 27 mai 1983.
ART. 2
Se ratifica Acordul de cooperare economicã şi tehnica dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Botswana, semnat la Bucureşti la 9 septembrie 1983.
ART. 3
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Chineze privind promovarea şi protejarea reciprocã a investiţiilor şi protocolul la acord, semnate la Bucureşti la 10 februarie 1983.
ART. 4
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei privind promovarea şi garantarea reciprocã a investiţiilor, semnat la Kuala Lumpur la 26 noiembrie 1982.
ART. 5
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi protocolul la acest acord, semnate la Kuala Lumpur la 26 noiembrie 1982.
ART. 6
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Peru în domeniul asigurãrilor sociale, semnat la Bucureşti la 20 noiembrie 1982.
ART. 7
Se ratifica Convenţia dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind efectuarea cãlãtorilor reciproce ale cetãţenilor, semnatã la Bucureşti la 9 septembrie 1983.
ART. 8
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt privind statutul cetãţenilor trimişi sa lucreze la realizarea sarcinilor ce decurg din cooperarea tehnica şi economicã, semnat la Cairo la 22 octombrie 1983.
ART. 9
Se ratifica Acordul dintre Republica Socialistã România şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia privind colaborarea în domeniile cercetãrii proceselor generatoare de grindina şi al protecţiei culturilor agricole impotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat romano-iugoslave, semnat la Belgrad la 15 decembrie 1982.
ART. 10
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea în domeniile cercetãrii proceselor generatoare de grindina şi protecţiei culturilor agricole impotriva grindinei în zona frontierei de stat romano-bulgare, semnat la Sofia la 3 iunie 1983.
ART. 11
Se ratifica Protocolul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind reglementarea trecerii frontierei de stat romano-sovietice în legatura cu activitãţile referitoare la protecţia culturilor agricole impotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat, semnat la Chisinau la 5 noiembrie 1982.
ART. 12
Se ratifica Protocolul adiţional la Convenţia dintre Republica Socialistã România şi Regatul Belgiei privind extrãdarea şi asistenta judiciarã în materie penalã, semnatã la Bucureşti la 14 octombrie 1976.
ART. 13
Se ratifica schimbul de Note verbale*) din 22 şi 28 aprilie 1983 referitoare la modificarea articolului XVIII şi prelungirea valabilitãţii pînã la 30 ianuarie 1984 a Acordului dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statelor Unite ale Americii privind transporturile aeriene civile, semnat la Washington la 4 decembrie 1973.

-------------
*) Notele verbale au fost comunicate instituţiilor interesate.

ACORD
de cooperare economicã, industriala şi tehnica între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Regatului Lesotho

Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Regatului Lesotho, denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante,
animate de dorinta de a dezvolta şi promova cooperarea economicã, industriala şi tehnica între cele doua tari, pe baza principiilor deplinei egalitati în drepturi, independentei şi suveranitãţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc,
convinse de importanta intensificãrii şi diversificãrii cooperãrii dintre ţãrile în curs de dezvoltare, pentru reducerea şi lichidarea decalajelor economice ce despart aceste tari de ţãrile dezvoltate economic - cerinta esenţialã a instaurãrii unei noi ordini economice internaţionale,
recunoscind utilitatea acordurilor pe termen lung, capabile sa creeze bazele unei cooperãri economice, industriale şi tehnice, au convenit cele ce urmeazã:

ART. 1
Pãrţile contractante sînt de acord sa stabileascã relaţii de cooperare economicã şi tehnica pe termen lung, utilizînd forme de cooperare reciproc avantajoase, inclusiv societãţi mixte, în domeniile agriculturii, industriei, geologiei, minelor şi petrolului, energiei, construcţiilor civile şi industriale şi în alte domenii de interes reciproc.
ART. 2
Cele doua pãrţi convin sa-şi acorde reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate în relaţiile lor de cooperare economicã, industriala şi tehnica.
ART. 3
În scopul realizãrii prevederilor acestui acord, partea romana, prin organizaţiile sale de specialitate, va asigura organizaţiilor de specialitate ale Regatului Lesotho:
- livrarea de instalaţii industriale, echipamente şi materiale de fabricaţie româneascã;
- executarea şi livrarea de proiecte şi documentaţii tehnice;
- executarea de studii şi cercetãri;
- acordarea de asistenta tehnica la montajul şi punerea în funcţiune a maşinilor şi instalaţiilor livrate de România, precum şi la instalaţiile importate din terţe tari;
- instruirea personalului necesar pentru exploatarea obiectivelor realizate în cooperare, precum şi pentru alte obiective.
ART. 4
Guvernul Regatului Lesotho, prin organizaţiile de specialitate, va asigura condiţii corespunzãtoare de munca şi de viata persoanelor trimise de organizaţiile de specialitate ale Republicii Socialiste România în cadrul asistenţei tehnice.
Condiţiile concrete, inclusiv transferul veniturilor acestui personal, rezultind din munca sa, vor fi reglementate prin contracte separate, încheiate pentru fiecare proiect în parte, de instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile de specialitate din cele doua tari.
ART. 5
Condiţiile de livrare şi de plata pentru livrãrile reciproce, executarea de lucrãri şi prestaţii de servicii, efectuate în cadrul prezentului acord, vor fi stabilite în contractele care se vor încheia între organizaţiile desemnate de cele doua pãrţi contractante.
Pentru obiectivele ce urmeazã a fi realizate prin cooperare în Lesotho, Regatul Lesotho va asigura importul şi plata acelor utilaje, subansamble şi materiale care nu se produc în Republica Socialistã România.
ART. 6
Pãrţile contractante convin ca plata livrãrilor reciproce efectuate în cadrul prezentului acord de cãtre organizaţiile din Republica Socialistã România şi cele din Regatul Lesotho sa se facã în valuta liber convertibilã. De la caz la caz, plata se poate face în produse rezultate din producţia obiectivelor realizate şi/sau alte mãrfuri necesare economiilor lor naţionale, în proporţii ce se vor conveni prin contractele specifice ce se vor încheia în acest scop.
Preţurile pentru mãrfurile livrate, lucrãri, servicii, precum şi pentru produsele obţinute în cadrul obiectivelor realizate în comun şi care se livreaza ca plata pentru aceste obiective, în cadrul prezentului acord, vor fi stabilite pe baza preţurilor competitive pe piata caracteristica internationala, prin negocieri directe între organizaţiile desemnate de cele doua pãrţi contractante.
ART. 7
Fiecare parte contractantã se angajeazã sa garanteze plata în devize libere a livrãrilor de mãrfuri şi prestaţiilor de servicii efectuate întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor celeilalte pãrţi contractante.
Guvernul Regatului Lesotho desemneazã şi autoriza Banca Centrala din Lesotho pentru a elibera garanţii bancare în favoarea organizaţiilor şi instituţiilor româneşti care efectueazã livrãri şi/sau prestaţii de servicii în Regatul Lesotho, iar guvernul Republicii Socialiste România desemneazã şi autoriza Banca Romana de Comerţ Exterior pentru a emite garanţii bancare în favoarea întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor din Regatul Lesotho, care efectueazã livrãri şi/sau prestaţii de servicii în România.
ART. 8
Cooperarea tehnica între cele doua tari va consta din:
- efectuarea în comun de studii privind proiectele care au fost identificate de ambele pãrţi;
- orice alta activitate din domeniul cooperãrii tehnice care va fi convenitã între cele doua pãrţi contractante.
Trimiterea de specialişti în baza prevederilor acestui acord se va face pe baza de contracte separate care vor fi încheiate între organizaţiile desemnate de cele doua pãrţi contractante.
Partea care beneficiazã de cooperarea tehnica va lua toate mãsurile necesare pentru a asigura condiţii adecvate de munca şi de viata specialiştilor trimişi de cealaltã parte.
ART. 9
Pãrţile contractante, în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare în cele doua tari, îşi vor elibera reciproc licentele şi autorizaţiile necesare pentru livrãri, executãri de lucrãri şi servicii ce urmeazã a se realiza în cadrul prezentului acord.
ART. 10
Pãrţile contractante convin sa initieze negocieri privind încheierea unui acord pentru protejarea şi garantarea reciprocã a investiţiilor de capital, precum şi a unei convenţii privind evitarea dublei impuneri asupra veniturilor.
ART. 11
În legatura cu investiţiile de capital, pãrţile garanteazã ca investitorii fiecãrei pãrţi contractante pot transfera capitalul şi profitul, în conformitate cu legile şi reglementãrile care guverneazã investiţiile în fiecare ţara în concordanta cu prevederile acordului de protejare şi garantare reciprocã a investiţiilor de capital, care se va încheia în conformitate cu art. 10 din prezentul acord, precum şi ale altor înţelegeri bilaterale privind promovarea şi garantarea investiţiilor de capital.
ART. 12
Documentaţiile tehnice şi orice informaţii transmise de cãtre organizaţiile uneia dintre pãrţile contractante organizaţiilor celeilalte pãrţi contractante, în legatura cu livrãrile, punerea în funcţiune şi exploatarea obiectivelor convenite cu organizaţia beneficiara, nu vor fi transmise unei pãrţi terţe decît cu acordul prealabil scris al organizaţiilor furnizoare, obţinut pe cai diplomatice.
ART. 13
Pãrţile contractante convin sa constituie un comitet mixt care sa acţioneze pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord şi pentru dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele doua tari.
Comitetul mixt se va întruni la cererea oricãrei pãrţi contractante la o data şi într-un loc ce vor fi convenite în comun.
ART. 14
Eventualele diferende ce ar putea rezulta din interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi soluţionate pe cale amiabila, prin negocieri directe între pãrţile contractante.
Diferendele ce vor rezulta din interpretarea sau executarea contractelor ce se vor încheia între organizaţiile desemnate de cele doua pãrţi contractante şi care nu vor putea sa fie soluţionate pe cale amiabila vor fi soluţionate în concordanta cu prevederile contractelor individuale.
ART. 15
Prezentul acord va intra în vigoare la data ultimei notificãri prin care una dintre cele doua pãrţi contractante comunica celeilalte pãrţi îndeplinirea formalitãţilor cerute de legile şi procedurile din ţara sa.
ART. 16
Prezentul acord poate fi amendat sau modificat pe baza înţelegerii dintre cele doua pãrţi contractante. Amendamentele şi modificãrile respective vor intra în vigoare în concordanta cu prevederile art. 15 din prezentul acord.
ART. 17
Prezentul acord va fi valabil pentru o perioada de 10 ani, dupã care va putea fi reînnoit automat pentru noi perioade de cîte un an, dacã nici una dintre pãrţi nu notifica intenţia de a-l denunta. O asemenea notificare nu poate fi facuta cu mai puţin de 6 luni înainte de expirarea valabilitãţii acordului.
Prevederile prezentului acord se vor aplica în continuare, şi dupã încetarea valabilitãţii sale, la toate contractele încheiate în perioada sa de valabilitate între organizaţiile economice desemnate de cele doua tari, dar nerealizate, pînã la executarea integrala a acestora.
Încheiat la Bucureşti la 27 mai 1983, în doua exemplare originale în limbile romana şi engleza, ambele texte fiind egal autentice.


ACORD
de cooperare economicã şi tehnica între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Botswana

Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Botswana (denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante), dorind sa dezvolte şi sa întãreascã cooperarea economicã şi tehnica dintre cele doua tari pe baza principiilor respectãrii suveranitãţii, egalitãţii depline, independentei naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, au cãzut de acord asupra urmãtoarelor:

ART. 1
Pãrţile contractante sînt de acord sa stabileascã o cooperare pe termen lung pentru dezvoltarea în Republica Socialistã Botswana a mineritului, prelucrãrii metalului, energiei electrice, industriei chimice şi agriculturii.
ART. 2
Pãrţile contractante îşi acorda reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate în relaţiile lor de cooperare economicã şi tehnica, conform prevederilor Acordului general pentru tarife şi comerţ (G.A.T.T.).
Prevederile paragrafului de mai sus nu se aplica:
a) avantajelor pe care fiecare dintre cele doua pãrţi contractante le acorda sau le vor acorda ţãrilor limitrofe; sau
b) avantajelor şi privilegiilor pe care Republica Socialistã România sau Republica Botswana le acorda sau le vor acorda ţãrilor fãcînd parte, împreunã cu una dintre ele, dintr-o uniune vamalã sau zona de liber schimb.
ART. 3
Pentru realizarea prevederilor art. 1, Republica Socialistã România va livra, la cererea Republicii Botswana, maşini, scule, instalaţii industriale, echipament tehnic, materiale şi uzine complete de fabricaţie româneascã, va efectua studii şi cercetãri, va livra proiecte şi documentaţii, va acorda Republicii Botswana asistenta tehnica pentru montarea, asamblarea, construirea şi punerea în stare de funcţionare a maşinilor şi echipamentelor livrate; va asigura pregãtirea tehnica a cetãţenilor din Republica Botswana care vor activa sau lucra la proiectele respective, realizate prin cooperare de cãtre cele doua pãrţi contractante.
ART. 4
Lista indicativa a proiectelor economice care vor putea face obiectul cooperãrii economice şi tehnice dintre pãrţile contractante se ataşeazã la acest acord, ca anexa "A"*).
Lista poate fi modificatã cu acordul celor doua pãrţi contractante.

------------
*) Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate.

ART. 5
Mãrfurile care vor fi livrate, termenele de livrare, preţurile, condiţiile de plata şi alte specificaţii necesare pentru fiecare proiect vor fi stabilite prin negocieri directe între firmele şi organizaţiile pãrţilor contractante.
Preţurile produselor sau serviciilor respective vor fi calculate pe baza preţurilor mondiale competitive, existente la data semnãrii contractului sau înţelegerii respective.
ART. 6
Pãrţile contractante sînt de acord ca, în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare în ţãrile lor, sa acorde licentele şi permisele necesare pentru realizarea obiectivelor prevãzute în prezentul acord.
ART. 7
Informaţiile şi documentaţia tehnica transmise întreprinderilor şi organizaţiilor romane de cãtre întreprinderile şi organizaţiile botswaneze, referitoare la proiectele care se vor realiza, vor fi utilizate exclusiv de cãtre partea romana şi sub nici o forma nu vor fi transmise unei terţe pãrţi sau tari fãrã acordul prealabil al partii botswaneze.
În mod similar, informaţiile şi documentaţia tehnica transmise de cãtre întreprinderile şi organizaţiile româneşti întreprinderilor şi organizaţiilor botswaneze referitoare la proiectele care se vor realiza exclusiv de cãtre partea botswaneza şi sub nici o forma nu vor fi transmise unei terţe pãrţi sau tari fãrã acordul prealabil al partii romane.
ART. 8
Pãrţile contractante sînt de acord sa constituie o comisie mixtã care va supraveghea realizarea prevederilor din prezentul acord şi va examina posibilitatea dezvoltãrii în continuare a cooperãrii economice şi tehnice între cele doua pãrţi contractante.
Comisia mixtã se va întruni în Republica Socialistã România sau în Republica Botswana, conform necesitãţilor, la date ce vor fi stabilite de comun acord de cãtre cele doua pãrţi contractante.
ART. 9
Prezentul acord se încheie pe o perioada de 5 ani şi va fi reînnoit prin tacitã reconducţiune, pentru noi perioade de un an, dacã nici una dintre pãrţi nu îl va denunta în scris, cu un preaviz de cel puţin 3 luni înainte de expirarea valabilitãţii sale.
ART. 10
Prezentul acord va intra provizoriu în vigoare la data semnãrii lui de cãtre cele doua pãrţi contractante şi definitiv la data notificãrii reciproce asupra îndeplinirii formalitãţilor prevãzute de legile celor doua pãrţi contractante.
Încheiat la Bucureşti la 9 noiembrie 1983, în doua exemplare originale în limba romana şi în limba engleza, ambele texte fiind egal autentice.


ACORD
între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Chineze privind promovarea şi protejarea reciprocã a investiţiilor

Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Chineze (denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante),
în dorinta de a dezvolta relaţiile de cooperare economicã între cele doua state,
în vederea creãrii de condiţii favorabile pentru investiţiile investitorilor unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante,
au convenit cele ce urmeazã:

ART. 1
(1) Fiecare parte contractantã va promova pe teritoriul sau investiţiile investitorilor celeilalte pãrţi contractante.
(2) Investiţiile admise conform prevederilor legale ale partii contractante pe teritoriul cãreia se efectueazã investiţiile se bucura de protecţia prevãzutã în prezentul acord.
ART. 2
În înţelesul acestui acord:
(1) Investiţie înseamnã participarea directa sau indirecta sau alte forme de aport admise de fiecare parte contractantã, în conformitate cu prevederile sale legale, inclusiv activele aduse de investitor ca participare la investiţie, precum şi sporul de valoare al acestora şi, în special, dar nu exclusiv:
a) acţiuni ale societãţilor sau alte forme de participare la societãţi;
b) drepturi de proprietate mobila şi imobilã, precum şi alte drepturi reale;
c) beneficii reinvestite, drepturi de creanta sau drepturi privind activitãţi avînd o valoare economicã;
d) drepturi de proprietate industriala, procedee tehnologice, know-how, drepturi de autor, precum şi alte drepturi asemãnãtoare;
e) concesiuni conferite pe baza de lege, în special concesiunile privind prospectarea, extractia şi exploatarea resurselor naturale, inclusiv în zonele maritime ţinînd de jurisdicţia uneia dintre pãrţile contractante.
(2) Beneficiu înseamnã cistiguri, dividende şi alte forme de venit realizate de la o investiţie.
(3) Investitor înseamnã organizaţiile economice ale fiecãreia dintre pãrţile contractante avînd personalitate juridicã şi care au dreptul sa efectueze activitãţi de cooperare economicã cu tari strãine, conform legilor fiecãrei pãrţi contractante.
(4) Pentru aplicarea prezentului acord:
a) participatii directe înseamnã participatiile unui investitor al unei pãrţi contractante într-o societate sau organizaţie economicã situata pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante;
b) participatii indirecte înseamnã participatiile unei societãţi sau organizaţii economice avîndu-şi sediul social pe teritoriul unei pãrţi contractante, într-o alta societate sau organizaţie economicã situata tot pe acest teritoriu, cînd aceasta prima societate sau organizaţie economicã este constituitã cu participaţia unui investitor al celeilalte pãrţi contractante.
ART. 3
(1) Nici una dintre pãrţile contractante nu va supune, pe teritoriul sau, investiţiile investitorilor celeilalte pãrţi contractante la un tratament mai puţin favorabil decît cel pe care îl acorda investiţiilor investitorilor oricãrui stat terţ.
(2) Prevederile paragrafului (1) al acestui articol nu se vor aplica:
a) avantajelor acordate unui investitor al unui stat terţ de cãtre una dintre pãrţile contractante pe baza participãrii sale la o uniune vamalã, zona de liber schimb sau organizaţie economicã regionala;
b) avantajelor acordate unui investitor al unui stat terţ de cãtre una dintre pãrţile contractante, în conformitate cu un acord de evitare a dublei impuneri sau cu alte acorduri internaţionale cu privire la impozitare;
c) avantajelor acordate unui stat vecin de cãtre pãrţile contractante pentru facilitarea comerţului de frontiera.
ART. 4
(1) Investiţiile efectuate de cãtre investitorii unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante nu vor fi expropriate sau supuse oricãror alte mãsuri avînd un efect similar, decît pentru interes public, conform unei proceduri legale şi contra unei compensaţii. Compensaţia va fi efectiv realizabila, liber transferabila şi efectuatã fãrã intirziere nejustificatã.
(2) La cererea partii interesate, cuantumul compensatiei va putea fi reevaluat de un tribunal sau alt organ competent din ţara în care a fost efectuatã investiţia.
(3) Dacã un diferend cu privire la cuantumul compensatiei între un investitor al unei pãrţi contractante şi cealaltã parte contractantã pe teritoriul cãreia s-a realizat investiţia continua sa existe dupã ce cuantumul a fost reevaluat de cãtre tribunal sau un alt organ competent din ţara în care a fost efectuatã investiţia, diferendul va fi rezolvat de cãtre cele doua pãrţi contractante în conformitate cu prevederile art. 9 al prezentului acord, dacã investitorul respectiv a cerut aceasta guvernului sau.
(4) În cazul în care investiţiile investitorilor unei pãrţi contractante, realizate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, au suferit pierderi datoritã rãzboiului, unei stãri de urgenta nationala sau altor cauze de acest gen, cea din urma parte contractantã va acorda acestor investitori un tratament nu mai puţin favorabil decît cel pe care îl acorda investitorilor oricãrui stat terţ, în ceea ce priveşte luarea mãsurilor pentru repararea pierderilor.
ART. 5
(1) Fiecare parte contractantã va asigura investitorilor celeilalte pãrţi contractante, în conformitate cu propriile prevederi legale, transferul urmãtoarelor sume legate de investiţie:
a) aportul investit, produsul lichidãrii ori al înstrãinãrii totale sau parţiale a investiţiei;
b) beneficiile sau alte venituri curente realizate din investiţie;
c) rambursarea creditelor pe care ambele pãrţi contractante le-au recunoscut ca investiţie şi plata dobinzilor aferente;
d) cistigurile cetãţenilor unei pãrţi contractante care au permisiunea sa lucreze în cadrul unui obiectiv de investiţie realizat pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
(2) Transferurile menţionate în paragraful (1) al acestui articol vor fi efectuate dupã îndeplinirea obligaţiilor legale ale investitorilor.
ART. 6
Dacã o parte contractantã efectueazã o plata cãtre un investitor pe baza unei garanţii acordate în legatura cu o investiţie de pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, cealaltã parte contractantã va recunoaşte subrogarea primei pãrţi contractante în drepturile şi obligaţiile investitorului, însã drepturile obţinute şi obligaţiile asumate de partea contractantã în urma subrogarii nu vor depãşi pe acelea ale investitorului garantat.
ART. 7
Transferurile potrivit art. 4, 5 şi 6 vor fi efectuate fãrã intirziere nejustificatã, în valuta convertibilã în care a fost efectuatã investiţia sau în orice alta valuta convertibilã convenitã reciproc, la cursul oficial de schimb, în vigoare la data transferului, pe teritoriul partii contractante unde se afla investiţia.
ART. 8
Prezentul acord se va aplica investiţiilor efectuate dupã 1 iulie 1979 de cãtre investitorii uneia dintre pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în conformitate cu prevederile legale ale acestei din urma pãrţi contractante.
ART. 9
(1) Diferendele dintre pãrţile contractante referitoare la interpretarea şi aplicarea prezentului acord se soluţioneazã, pe cît posibil, prin tratative între cele doua pãrţi. Dacã un astfel de diferend nu poate fi reglementat într-un termen de 6 luni de la începerea tratativelor, atunci, la cererea uneia dintre pãrţile contractante, diferendul va fi supus unui tribunal arbitral.
(2) Tribunalul arbitral se constituie astfel: fiecare parte contractantã desemneazã un arbitru; cei doi arbitri propun, de comun acord, celor doua pãrţi contractante, un preşedinte care trebuie sa fie cetãţean al unui stat terţ, desemnat de cele doua pãrţi contractante. Arbitrii sînt numiţi într-un termen de 3 luni, iar preşedintele, într-un termen de 5 luni de la data cînd una dintre pãrţile contractante a fãcut cunoscut celeilalte ca doreşte sa supunã diferendul unui tribunal arbitral. Dacã arbitrii nu sînt numiţi în termenul convenit, partea contractantã care nu şi-a numit arbitrul este de acord ca acesta sa fie numit de secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Dacã cele doua pãrţi contractante nu pot sa se punã de acord asupra numirii preşedintelui, ele sînt de asemenea de acord ca acesta sa fie numit de secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
(3) Tribunalul arbitral adopta hotãrîrile sale pe baza dispoziţiilor prezentului acord şi al altor acorduri similare încheiate de pãrţile contractante. Tribunalul arbitral adopta hotãrîrile sale cu majoritate de voturi şi hotãrîrea sa este definitiva şi obligatorie.
(4) Fiecare parte contractantã suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a desemnat şi acelea efectuate de cãtre reprezentanţii sãi la dezbaterile tribunalului. Cheltuielile privind preşedintele şi celelalte cheltuieli vor fi suportate în pãrţi egale de pãrţile contractante.
(5) Tribunalul arbitral îşi stabileşte propria procedura.
ART. 10
(1) Acordul intra în vigoare dupã 30 de zile de la notificarea reciprocã de cãtre pãrţile contractante a îndeplinirii procedurilor interne legale necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului acord. Acordul va rãmîne în vigoare pentru o perioada de 10 ani. Dacã nici una dintre pãrţile contractante nu va notifica celeilalte pãrţi contractante denunţarea prezentului acord, cu un an înainte de expirarea perioadei sale de valabilitate, prezentul acord va continua sa ramina în vigoare.
Dupã expirarea perioadei de 10 ani, oricare dintre pãrţile contractante poate notifica oricind celeilalte pãrţi contractante denunţarea acordului, dar acesta va rãmîne în vigoare un an dupã notificarea denunţãrii.
(2) Pentru investiţiile efectuate pînã la data expirãrii valabilitãţii acordului, dispoziţiile acestuia din urma rãmîn aplicabile timp de 10 ani începînd de la data expirãrii sale.
Semnat la Bucureşti, la 10 februarie 1983, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana, chineza şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferenţe de interpretare, textul în limba engleza va fi considerat ca text de referinta.


PROTOCOL
la Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Chineze privind promovarea şi protejarea reciprocã a investiţiilor

Pãrţile contractante au convenit urmãtoarele, care constituie parte integrantã a acordului:
(1) Referitor la art. 4 paragraful (1):
Cuantumul compensatiei prevãzute la art. 4 paragraful (1) din acest acord trebuie sa fie egal cu valoarea realã a investiţiilor la data exproprierii.
(2) Referitor la art. 7:
Transferurile "fãrã intirziere nejustificatã", prevãzute la art. 7 din acest acord, înseamnã ca acestea trebuie sa se efectueze în termenul care este necesar, în mod normal, pentru întocmirea formalitãţilor de transfer.
Semnat la Bucureşti, la 10 februarie 1983, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana, chineza şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferenţe de interpretare, textul în limba engleza va fi considerat ca text de referinta.


ACORD
între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei privind promovarea şi garantarea reciprocã a investiţiilor

Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei, denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante,
în dorinta de a incuraja şi întãri cooperarea economicã dintre cele doua state,
în dorinta de a crea condiţii favorabile pentru investiţiile care vor fi efectuate de cãtre investitori din Republica Socialistã România pe teritoriul Malayeziei şi de cãtre investitori din Malayezia pe teritoriul Republicii Socialiste România,
recunoscind ca garantarea investiţiilor, conform prezentului acord, stimuleaza initiativa în acest domeniu,
au convenit cele ce urmeazã:

ART. 1
În înţelesul acestui acord:
(1) Investiţie înseamnã orice participare sau aportul de orice natura la o întreprindere sau activitate economicã, inclusiv bunurile şi mijloacele financiare ale participanţilor la investiţie, şi, în special, dar nu exclusiv:
a) drepturi de proprietate mobila şi imobilã, precum şi orice alte drepturi reale ca ipoteci, privilegii, cauţiuni, uzufruct şi drepturi similare, astfel cum sînt definite în conformitate cu legea partii contractante pe teritoriul cãreia este situat bunul respectiv;
b) acţiuni sau orice alte forme de interese de participare la societãţi;
c) beneficii reinvestite, drepturi de creanta sau alte drepturi referitoare la prestãri avînd o valoare economicã;
d) drepturi de proprietate industriala, drepturi de autor, redevenţe, procedee tehnologice, know-how, mãrci de comerţ, goodwill şi alte drepturi incorporale similare;
e) concesiuni de afaceri, conform legii, inclusiv concesiuni legate de prospectarea, extractia sau obţinerea de resurse naturale.
(2) Termenul investiţie se va referi la toate investiţiile efectuate de investitori ai unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, care sînt aprobate în scris de cãtre autoritãţile competente în conformitate cu legislaţia nationala şi practica administrativã a celei din urma pãrţi contractante. Orice modificare a formei în care sînt investite activele nu va afecta clasificarea lor ca investiţii, cu condiţia ca aceasta modificare sa nu fie contrarã aprobãrii date cu privire la activele investite iniţial.
(3) Venituri înseamnã sumele produse de o investiţie şi va include, în special, dar nu exclusiv, beneficiile, cistigurile din capital, dividendele sau redevenţele.
(4) Investitori înseamnã:
a) în ce priveşte Republica Socialistã România, unitãţi economice romane avînd personalitate juridicã;
b) în ce priveşte Malayezia, orice societate cu rãspundere limitatã înregistratã pe teritoriul Malayeziei sau orice asociaţie de persoane legal constituitã în conformitate cu legislaţia sa şi care au aprobarea guvernului malayezian sa investeasca în Republica Socialistã România.
(5) Nationali înseamnã:
a) cu privire la Republica Socialistã România, o persoana care este cetãţean roman potrivit legii romane;
b) cu privire la Malayezia, o persoana care este cetãţean malayezian în conformitate cu Constituţia sa.
ART. 2
(1) Fiecare parte contractantã va incuraja pe teritoriul sau investiţiile investitorilor celeilalte pãrţi contractante.
(2) Fiecare parte contractantã este de acord sa admitã investiţiile investitorilor celeilalte pãrţi contractante în conformitate cu legislaţia şi practica sa administrativã şi o asemenea investiţie se va bucura de protecţia şi garanţiile prevãzute în acest acord.
ART. 3
(1) Investiţiile sau investitorii uneia dîntre pãrţile contractante nu vor fi supuşi pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante unui tratament mai puţin favorabil decît cel acordat investiţiilor sau investitorilor oricãrui stat terţ.
(2) Prin excepţie de la prevederile paragrafului (1) al acestui articol, partea contractantã care a încheiat cu unu sau mai multe state un acord privind formarea unei uniuni economice sau vamale, unei zone de liber schimb sau unei organizaţii economice regionale va fi libera sa acorde un tratament mai favorabil investiţiilor investitorilor statului sau statelor care sînt de asemenea pãrţi la numitul acord sau investitorilor unora dintre aceste state.
ART. 4
(1) Investiţiile efectuate de investitori ai unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante nu vor fi expropriate sau supuse altor mãsuri avînd un efect similar, decît pentru scop public şi contra unei despãgubiri prompte, adecvate şi efective. Aceasta despãgubire va trebui sa corespundã valorii reale a investiţiei la data exproprierii, sa fie efectiv realizabila, liber transferabila şi plãtitã fãrã intirziere nejustificatã. Cuantumul despãgubirii va fi supus revizuirii printr-o procedura legalã adecvatã pe teritoriul partii contractante în care investiţia a fost expropriata.
(2) Dacã un diferend între un investitor şi partea contractantã pe teritoriul cãreia s-a realizat investiţia, cu privire la cuantumul despãgubirii, continua sa existe dupã epuizarea tuturor cãilor administrative şi judiciare locale din ţara în care a fost efectuatã investiţia, oricare dintre aceştia este îndreptãţit sa supunã diferendul, pentru conciliere sau arbitraj, Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii, potrivit procedurii prevãzute în Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisã pentru semnare la Washington la 18 martie 1965.
(3) Investitorilor unei pãrţi contractante ale cãror investiţii au suferit pierderi ca urmare a unui rãzboi sau altui conflict armat sau unei stãri de urgenta nationala pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante li se vor acorda de cãtre aceasta din urma parte contractantã, în ceea ce priveşte restituirile, despãgubirile, compensãrile sau alta reglementare, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat investitorilor oricãrui stat terţ.
ART. 5
(1) Fiecare parte contractantã va permite, fãrã intirziere nejustificatã, conform legilor şi reglementãrilor sale, în legatura cu investiţiile investitorilor celeilalte pãrţi contractante, transferul:
a) beneficiilor nete, dividendelor, redevenţelor, plãţilor pentru asistenta tehnica şi onorariile primite pentru serviciile tehnice prestate, precum şi al oricãror alte venituri curente produse de orice investiţii ale investitorilor celeilalte pãrţi contractante;
b) produsului vinzarii sau lichidãrii totale sau parţiale a investiţiei;
c) plãţilor pentru dobinzile cuvenite şi rambursarea creditelor pentru investiţii;
d) cistigurilor naţionalilor unei pãrţi contractante care au permisiunea sa lucreze în cadrul unei investiţii efectuate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
(2) Fiecare parte contractantã va elibera, dupã îndeplinirea obligaţiilor legale ce revin investitorilor, autorizaţiile necesare pentru a asigura, fãrã intirziere, executarea transferurilor menţionate la paragraful (1) al prezentului articol.
ART. 6
(1) Fiecare parte contractantã recunoaşte subrogarea celeilalte pãrţi contractante care a efectuat plati propriilor sãi investitori, care au investit pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în baza garanţiei prezentului acord, în toate drepturile şi obligaţiile pe care numitii investitori le deţin în baza acestuia.
(2) Partea contractantã plãtitoare, în baza paragrafului (1) de mai sus, nu va obţine drepturi sau asuma obligaţii, altele sau mai mari decît cele ale investitorului asigurat.
(3) Partea contractantã subrogatã va putea susţine drepturile şi pretenţiile şi exercita acţiunile în aceeaşi mãsura şi în aceleaşi limite ca şi predecesorul sau în titlu.
ART. 7
(1) Transferurile de valuta potrivit art. 4, 5 şi 6 vor fi efectuate fãrã intirziere nejustificatã, la cursul de schimb în vigoare pentru operaţiuni curente la data transferului.
(2) Valuta care va fi utilizata pentru transferuri potrivit paragrafului (1) de mai sus va fi: dolarul S.U.A., lira sterlina, marca vest-germanã, francul francez, yenul japonez sau orice alte valute pentru care exista cumpãrãtori dispusi sa facã schimbul în una dintre valutele prevãzute mai sus.
ART. 8
(1) Diferendele dintre pãrţile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord trebuie sa fie rezolvate, dacã este posibil, de cele doua pãrţi contractante.
(2) Dacã un diferend nu poate fi astfel soluţionat într-o perioada de 6 luni de la data cererii pentru asemenea negocieri, el va fi supus, la cererea oricãrei pãrţi contractante, unui tribunal arbitral.
(3) Acest tribunal arbitral va fi constituit pentru fiecare caz în parte, fiecare parte contractantã numind un membru, iar cei doi membri vor conveni ulterior asupra unui naţional al unei tari terţe care va fi numit în calitate de preşedinte de cele doua pãrţi contractante. Aceşti membri vor fi numiţi în decurs de 2 luni, iar preşedintele, în decurs de 4 luni dupã ce oricare parte contractantã a fãcut cunoscut celeilalte pãrţi contractante ca doreşte ca diferendul sa fie supus unui tribunal arbitral.
(4) Dacã tribunalul arbitral nu este constituit în cadrul perioadei prevãzute în paragraful (3) de mai sus şi nu s-a convenit o prelungire a perioadei de cãtre ambele pãrţi contractante şi în absenta oricãrui alt angajament pentru soluţionarea diferendului, oricare dintre pãrţile contractante poate invita pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie sa facã numirile necesare. Dacã preşedintele este naţional al unei pãrţi contractante sau dacã el este împiedicat din alte motive sa-şi exercite funcţia, vicepreşedintele urmeazã sa facã numirile necesare. Dacã vicepreşedintele este naţional al unei pãrţi contractante sau dacã el este, de asemenea, împiedicat sa-şi exercite funcţia, membrul Curţii Internaţionale de Justiţie care urmeazã în grad şi nu este naţional al unei pãrţi contractante urmeazã sa facã numirile necesare.
(5) Tribunalul arbitral îşi va întemeia hotãrîrea sa pe prevederile prezentului acord, precum şi pe principiile şi normele generale ale dreptului internaţional. Înainte ca tribunalul arbitral sa dea hotãrîrea sa, el poate, în orice stadiu al procedurilor, sa propunã pãrţilor o reglementare amiabila.
(6) Tribunalul arbitral va lua hotãrîrile sale cu majoritate de voturi. O astfel de hotãrîre va fi obligatorie. Fiecare parte contractantã va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a desemnat şi ale reprezentãrii sale în procedurile arbitrale; cheltuielile privind preşedintele şi restul cheltuielilor vor fi suportate în pãrţi egale de ambele pãrţi contractante.
(7) În toate celelalte privinte, tribunalul îşi va determina propria procedura.
ART. 9
(1) Prezentul acord va fi supus ratificãrii, conform procedurii constituţionale a fiecãrui stat, şi va intra în vigoare în a treizecea zi dupã data schimbului instrumentelor de ratificare.
(2) Acest acord va rãmîne în vigoare pentru o perioada de 10 ani şi va continua sa fie în vigoare dupã aceasta afarã de cazul în care, dupã expirarea perioadei iniţiale de 10 ani, oricare parte contractantã notifica în scris celeilalte pãrţi contractante despre intenţia sa de a inceta acest acord. Notificarea de încetare va produce efecte dupã un an de la primirea ei de cealaltã parte contractantã.
(3) În privinta investiţiilor efectuate înaintea datei cînd notificarea de încetare a acestui acord produce efecte, prevederile acestui acord vor rãmîne în vigoare pentru o perioada de încã 10 ani de la acea data.
Întocmit la Kuala Lumpur la 26 noiembrie 1982, în doua originale, fiecare în limbile romane, bahasa malayezia şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferenţe de interpretare, textul în limba engleza va fi considerat ca text de referinta.


ACORD
între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei, dorind sa încheie un Acord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi avînd în vedere promovarea şi întãrirea relaţiilor economice între cele doua tari, au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Persoane vizate
Prezentul acord se aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Impozitele care cad sub incidenta prezentului acord sînt:
a) În cazul României:
- impozitul pe venitul obţinut de persoanele fizice şi juridice;
- impozitul pe beneficiile societãţilor mixte constituite cu participarea unor organizaţii economice romane şi a unor parteneri strãini;
- impozitul pe venitul obţinut din activitãţi agricole;
(menţionate mai jos ca impozit roman).
b) În cazul Malayeziei:
- impozitul pe beneficiul suplimentar;
- impozitele pe venitul suplimentar, care sînt: impozitul pe beneficiile din cositor, impozitul pe dezvoltare şi impozitul pe beneficiile din lemn; şi
- impozitul pe venitul din petrol;
(menţionate mai jos ca impozit malayezian).
2. Acordul se va aplica, de asemenea, oricãror impozite de natura identicã sau analoagã care se vor stabili pe lîngã cele existente sau în locul acestora dupã semnarea prezentului acord.
Autoritãţile competente ale statelor contractante îşi vor comunica reciproc orice modificãri importante aduse legislaţiei fiscale respective.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentului acord, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) termenul România înseamnã teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv marea teritorialã, platoul continental şi orice alte suprafeţe situate în afarã marii teritoriale a României asupra cãrora România îşi exercita drepturi suverane în conformitate cu dreptul internaţional şi cu propria sa legislaţie cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, din apele marii, fundul marii şi subsolul acestor ape;
b) termenul Malayezia înseamnã Federaţia Malayeziei şi include orice suprafata adiacenta apelor teritoriale ale Malayeziei care, în conformitate cu dreptul internaţional, a fost sau poate fi desemnatã, conform legislaţiei Malayeziei privind platoul continental, ca o suprafata în interiorul cãreia Malayezia poate exercita drepturile cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale organice sau minerale ale fundului marii, subsolului marin şi a apelor adiacente;
c) termenul un stat contractant şi celãlalt stat contractant indica România sau Malayezia, dupã cum cere contextul;
d) termenul naţional înseamnã:
i) orice persoana fizica care poseda cetãţenia unui stat contractant;
ii) orice persoana juridicã, o intovarasire, asociaţie şi alte entitãţi care îşi dobîndesc statutele conform legilor în vigoare într-un stat contractant;
e) termenul persoana include o persoana fizica, o societate sau orice alta grupare de persoane care este tratata ca o persoana în scopul impunerii;
f) termenul societate indica orice persoana juridicã, inclusiv o societate mixtã constituitã în conformitate cu prevederile legislaţiei romane sau orice alta entitate care este tratata ca o persoana juridicã în vederea impozitãrii;
g) termenul impozit indica impozitul malayezian sau roman, dupã cum cere contextul;
h) termenul întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant sau o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
i) termenul trafic internaţional înseamnã orice transport fãcut de o nava sau aeronava exploatatã de cãtre o întreprindere a unui stat contractant, cu excepţia cazului cînd nava sau aeronava opereazã numai între puncte din acelaşi stat contractant;
j) termenul autoritate competenta înseamnã:
i) cu privire la România, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat legal;
ii) cu privire la Malayezia, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat legal;
k) termenul subdiviziune politica se aplica la Malayezia şi termenul unitate administrativ-teritorialã se aplica la România.
2. Pentru aplicarea prezentului acord de cãtre un stat contractant, orice expresie care nu este definitã are sensul ce i se atribuie de cãtre legislaţia statului menţionat referitoare la impozitele care fac obiectul prezentului acord, în mãsura în care contextul nu cere o alta interpretare.
ART. 4
Domiciliu fiscal
1. În sensul prezentului acord:
a) expresia rezident al unui stat contractant indica:
- cu privire la România, o persoana care este rezidenţã a României, în scopul aplicãrii impozitului roman; sau
- cu privire la Malayezia, o persoana care este rezidenţã a Malayeziei, în scopul aplicãrii impozitului malayezian;
b) expresia rezident al unui stat contractant şi rezident al celuilalt stat contractant înseamnã un rezident al României sau un rezident al Malayeziei, dupã cum cere contextul.
2. Cînd, conform dispoziţiilor paragrafului 1, o persoana fizica este consideratã rezidenţã în ambele state contractante atunci statutul sau va fi determinat dupã cum urmeazã:
a) persoana va fi consideratã rezidenţã a statului în care dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa. Dacã dispune de o locuinta permanenta în fiecare dintre statele contractante, ea va fi consideratã ca rezidenţã a statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) dacã statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã aceasta persoana nu are o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, atunci va fi consideratã ca rezidenţã a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în fiecare dintre statele contractante sau dacã nu locuieşte în mod obişnuit în nici unul dintre ele, ea va fi consideratã ca rezidenţã a statului contractant al cãrui naţional este;
d) dacã aceasta persoana este un naţional al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante transeaza problema de comun acord.
3. Cînd, dupã dispoziţiile paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este socotitã ca rezidenţã a fiecãruia dintre statele contractante, ea este consideratã ca rezidenţã a statului în care este situat sediul conducerii sale efective.
ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent indica o instalatie fixa de afaceri în care întreprinderea exercita în total sau în parte activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent cuprinde îndeosebi:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, un put de gaz sau petrolier, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale;
g) o instalatie sau o structura folositã pentru exploatarea resurselor naturale;
h) un şantier de construcţie a cãrui durata este mai mare de 12 luni sau montaj a cãrui durata este mai mare de 6 luni;
i) o ferma sau o plantaţie.
3. Nu se considera sediu permanent:
a) folosirea de instalaţii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrãrii produselor sau mãrfurilor aparţinînd întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii numai în scopul de a fi stocate, expuse sau livrate;
c) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii numai în scopul de a fi prelucrate de cãtre o alta întreprindere;
d) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a cumpara produse sau mãrfuri ori de a stringe informaţii pentru întreprindere;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informaţii pentru cercetãri ştiinţifice sau pentru activitãţi analoage care au caracter preparator sau auxiliar pentru întreprindere.
4. O întreprindere a unui stat contractant va fi consideratã ca are un sediu permanent în celãlalt stat contractant şi ca desfãşoarã activitãţi printr-un sediu permanent dacã exercita activitãţi de supraveghere în celãlalt stat pe o perioada mai mare de 6 luni în legatura cu un şantier de construcţii, instalaţii sau montaj care este în antrepriza celuilalt stat.
5. O persoana (alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica paragraful 6), activind într-un stat contractant în numele unei întreprinderi din celãlalt stat contractant, se considera sediu permanent în primul stat menţionat dacã:
a) dispune de puteri pe care le exercita în mod obişnuit în primul stat menţionat, care îi permit sa încheie contracte în numele întreprinderii, în afarã de cazul cînd activitatea sa este limitatã la cumpãrarea de mãrfuri pentru întreprindere;
b) menţine în primul stat menţionat un stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd unei întreprinderi din care în mod obişnuit executa comenzi în numele întreprinderii.
6. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celãlalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta îşi exercita activitatea în acest celãlalt stat contractant prin intermediul unui broker, al unui comisionar general sau al oricãrui alt intermediar cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite.
7. Faptul ca o societate, rezidenţã a unui stat contractant, controleazã sau este controlatã de cãtre o societate rezidenţã a celuilalt stat contractant sau îşi exercita activitatea în acel celãlalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuşi suficient pentru a face din oricare dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Venituri imobiliare
1. Venitul din bunurile imobile este impozabil în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.
2. Termenul bunuri imobile se defineste în conformitate cu legislaţia statului contractant în care bunurile sînt situate. Termenul va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile, inventarul viu şi mort al exploatarilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica dreptul comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, puţurilor de gaze sau petrol, carierelor şi oricãror alte locuri de extracţie a resurselor naturale ori a lemnului sau altor produse forestiere. Navele, ambarcatiunile şi aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.
3. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a bunurilor imobile.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere.
ART. 7
Beneficiile întreprinderii
1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat, în afarã de cazul în care întreprinderea exercita activitatea sa în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat în acel stat. Dacã întreprinderea exercita activitatea sa în acest mod, printr-un sediu permanent, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat, dar numai în mãsura în care acestea sînt atribuibile acelui sediu permanent.
2. Cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat contractant, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã angajata în aceleaşi activitãţi sau activitãţi similare în aceleaşi condiţii sau în condiţii similare şi avînd raporturi de independenta totalã fata de întreprinderea cãreia îi aparţine sediul permanent.
3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent sînt admise ca deduceri toate cheltuielile, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, care vor fi deductibile dacã sediul permanent este o întreprindere independenta, în mãsura în care ele sînt alocate în mod rezonabil sediului permanent, indiferent ca s-au efectuat în statul în care se afla sediul permanent sau în alta parte.
4. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai prin faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
5. În vederea aplicãrii paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu permanent trebuie determinate în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul cînd exista motive suficiente şi valabile de a proceda altfel.
6. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, dispoziţiile acelor articole nu sînt afectate de dispoziţiile prezentului articol.
ART. 8
Întreprinderi de transport aerian şi naval
1. Veniturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, veniturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi.
ART. 9
Întreprinderi asociate
Atunci cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cînd
b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi, fie într-un caz, fie în celãlalt, între cele doua întreprinderi s-au stabilit ori s-au impus condiţii în relaţiile lor comerciale sau financiare, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii care ar fi revenit uneia dintre întreprinderi dacã n-ar fi fost acele condiţii, dar datoritã acestor condiţii nu i-au mai revenit, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi şi impozitate în mod corespunzãtor.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de cãtre o societate care este rezidenţã a unui stat contractant cãtre o persoana rezidenţã a celuilalt stat contractant se impun în acest celãlalt stat.
2. Dividendele plãtite de cãtre o societate care este rezidenţã a României cãtre un rezident al Malayeziei se impun în conformitate cu legislaţia României, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 10 la suta din suma bruta a dividendelor.
3. Sub rezerva prevederilor prezentului articol, dividendele plãtite de cãtre o societate care este rezidenţã în Malayezia unui rezident al României care este beneficiarul efectiv al acestora sînt scutite de orice impozit în Malayezia care este stabilit pe dividende în plus fata de impozitul stabilit pe venitul societãţii.
4. Paragraful precedent nu afecteazã prevederile legii malayeziene conform cãreia impozitul privind un dividend plãtit de o societate, care este rezidenţã în Malayezia, din care impozitul malayezian a fost sau ar fi putut fi considerat ca este dedus, sa poatã fi regularizat în conformitate cu cota de impozit prevãzutã pentru anul malayezian de impunere imediat urmãtor aceluia în care dividendul a fost plãtit.
5. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant obţine beneficii sau venituri din celãlalt stat contractant, la acestea nu se pot percepe, în celãlalt stat contractant, nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate persoanelor nerezidente ale acelui celãlalt stat, sau orice impozit de natura impozitului pe beneficiile nedistribuite ale societãţii, indiferent ca acele dividende sau beneficii, nedistribuite, reprezintã, în total sau în parte, beneficii sau venituri astfel obţinute.
6. Prevederile paragrafelor 2, 3, 4 şi 7 nu se aplica cînd beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã un sediu permanent de care este legatã în mod efectiv deţinerea pachetului de acţiuni generator de dividende. În acest caz se aplica art. 7.
7. Dacã, dupã data semnãrii prezentului acord, sistemul impozitãrii societãţilor în Malayezia va fi modificat prin introducerea de impozite pe veniturile sau beneficiile societãţii pentru care nu se acorda în totalitate sau numai în parte credit de impozit actionarilor şi impozitul pe dividende a fost plãtit de societate, impozitul malayezian pe dividendele plãtite de societatea care este rezidenţã în Malayezia unui rezident al României care este beneficiarul efectiv al acestuia nu va depãşi 10 la suta din suma bruta a dividendelor.
8. Termenul dividende, asa cum este folosit în acest articol, indica veniturile provenind din acţiuni, acţiuni sau titluri de folosinta care nu sînt creanţe, participari la beneficii sau venit, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale asimilate veniturilor din acţiuni de cãtre legislaţia fiscalã a statului contractant în care este rezidenţã societatea distribuitoare a dividendelor.
În acest context beneficiile repartizate de societãţile mixte înregistrate în România sînt asimilate dividendelor.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acel celãlalt stat.
2. Totuşi, aceste dobinzi pot fi impuse în statul contractant de unde provin în conformitate cu legislaţia acelui stat, dar, dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzii, impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 15 la suta din suma bruta a dobinzilor.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobinda plãtitã unui rezident al României, care este un beneficiar îndreptãţit, va fi scutitã de impozitul malayezian, dacã împrumutul sau datoriile pentru care se plãteşte dobinda este un împrumut aprobat sau un împrumut pe termen lung.
4. Prevederile paragrafelor 2 şi 3 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al dobinzii, fiind rezident al unui stat contractant, exercita în celãlalt stat contractant din care provine dobinda o activitate comercialã sau de afaceri printr-un sediu permanent situat în acel stat şi creanta cu privire la care dobinda a fost plãtitã este efectiv legatã de acest sediu permanent. În acest caz se aplica prevederile art. 7.
5. Dobinda va fi consideratã ca provine dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este statul însuşi, o unitate administrativ-teritorialã, o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o persoana juridicã sau un rezident al acelui stat.
Cînd, cu toate acestea, persoana plãtitoare a dobinzii, fie ca este sau nu rezidenţã într-un stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legatura cu care datoriile pentru care dobinzile sînt plãtite au fost contractate, atunci se va considera ca acea dobinda provine din statul contractant în care este situat sediul permanent.
6. Dacã, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau relaţiilor pe care şi unul şi celãlalt le întreţin cu terţe persoane, suma dobinzilor plãtite, ţinînd seama de creanta pentru care ele sînt vãrsate, excede pe aceea asupra cãreia ar fi convenit debitorul şi creditorul în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.
7. Termenul dobinzi folosit în prezentul articol indica venituri din efecte publice, din titluri de obligaţiuni, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii şi din creanţe de orice natura, precum şi orice alte venituri asimilate veniturilor din sume împrumutate de legislaţia fiscalã a statului contractant din care provin veniturile.
ART. 12
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant vor fi impuse în acest celãlalt stat.
2. Totuşi, aceste redevenţe pot fi impuse şi în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislaţia acelui stat, însã dacã primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul stabilit nu poate depãşi 12 la suta din suma bruta a redevenţelor.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, redevenţele industriale aprobate obţinute din Malayezia de un rezident al României, care este beneficiarul efectiv al acestora, vor fi scutite de impozit în Malayezia.
4. Termenul redevenţe, asa cum este folosit în prezentul articol, indica plãţile de orice fel fãcute pentru:
a) folosirea sau dreptul de folosire a oricãrui brevet de invenţie, marca de fabrica, desen sau model, plan, formula secreta de fabricaţie, orice drept de autor pentru opere ştiinţifice, ori pentru folosirea sau dreptul de folosire a unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific, ori pentru informaţii privind experienta în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific;
b) folosirea sau dreptul de a folosi filme de cinematograf sau benzi magnetice destinate emisiunilor de radio şi televiziune, precum şi orice drept de autor pentru opere literare sau artistice.
5. Termenul redevenţe industriale aprobate înseamnã redevenţele definite la subparagraful 4 a) care sînt aprobate şi certificate de autoritãţile malayeziene competente a fi plãtite în scopul promovãrii dezvoltãrii industriale în Malayezia şi care sînt plãtibile de o întreprindere care este în întregime sau aproape în întregime angajata în activitãţi cuprinse în urmãtoarele sectoare:
a) fabricaţie, proces de asamblare;
b) construcţii, inginerie pentru construcţii sau construcţii navale; sau
c) electricitate, construcţii hidraulice, gaz sau transport apa.
6. Prevederile paragrafelor 2 şi 3 nu se aplica cînd beneficiarul redevenţelor, rezident al unui stat contractant, are, în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, un sediu permanent de care se leagã în mod efectiv dreptul sau bunul generator de redevenţe. În acest caz se aplica dispoziţiile art. 7.
7. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant dacã debitorul este acel stat, o unitate administrativ-teritorialã, o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o persoana juridicã, ori un rezident al acelui stat.
Cu toate acestea, dacã debitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-unul din statele contractante un sediu permanent de care este legatã efectiv obligaţia de plata a redevenţelor şi care suporta sarcina acestor redevenţe, atunci aceste redevenţe sînt considerate ca provin din statul în care este situat sediul permanent.
8. Dacã, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv sau relaţiilor pe care ambii le întreţin cu terţe persoane, cuantumul redevenţelor plãtite, ţinînd cont de prestarea pentru care ele sînt vãrsate, excede pe acelea asupra cãrora s-ar fi convenit de debitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor asemenea relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd cont şi de celelalte prevederi ale prezentului acord.
9. Redevenţele obţinute de un rezident al României, pentru închirierea de filme supusã taxelor pentru închirierea de filme în Malayezia, nu vor fi impuse în Malayezia.
ART. 13
Cistiguri din capital
1. Cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, sînt impozabile în statul contractant în care sînt situate aceste bunuri.
2. Cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor mobile care fac parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant o are în celãlalt stat contractant sau a bunurilor mobile ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau unei asemenea baze fixe se impun în celãlalt stat contractant.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, cistigurile provenind din înstrãinarea navelor şi aeronavelor exploatate în trafic internaţional şi a bunurilor mobile ţinînd de exploatarea unor astfel de nave şi aeronave sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Cistigurile provenind din înstrãinarea oricãror bunuri, altele decît cele menţionate la paragrafele 1, 2 şi 3, sînt impozabile numai în statul contractant al cãrui rezident este cel care înstrãineazã.
ART. 14
Servicii profesionale independente
1. Venitul obţinut de un rezident al unui stat contractant din servicii profesionale sau alte activitãţi independente cu caracter similar se impun numai în acel stat. Totuşi, în urmãtoarele circumstanţe, un astfel de venit se impune în celãlalt stat contractant:
a) dacã beneficiarul este prezent în celãlalt stat o perioada sau perioade care nu depãşesc 183 zile în cursul anului calendaristic vizat; sau
b) dacã remuneraţia pentru serviciile prestate în celãlalt stat este fie provenitã de la rezidenţi ai acelui stat, fie realizatã printr-un sediu permanent pe care o persoana nerezidenta îl are în acel stat şi care, în fiecare caz, depãşeşte 4.000 $ S.U.A. în anul calendaristic vizat, chiar dacã şederea lui în acel stat este pentru o perioada sau perioade care nu depãşesc 183 zile într-un an calendaristic.
2. Termenul servicii profesionale include mai ales activitãţi cu caracter de ordin ştiinţific, literar, artistic, educaţional ori de învãţãmînt, precum şi exercitarea în mod independent a activitãţii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 15
Activitãţi profesionale dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 17, 18, 19, 20 şi 21, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute din activitãţi salariate de un rezident al unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul cînd activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant, remuneraţia astfel obţinutã este impozabilã în acel celãlalt stat.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţia obţinutã de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant va fi impozabilã numai în primul stat menţionat, dacã:
a) beneficiarul este prezent în celãlalt stat o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în cursul anului calendaristic vizat; şi
b) remuneraţia este plãtitã unei persoane sau în numele unei persoane care este nerezidenta a acelui celãlalt stat; şi
c) remuneraţia nu provine de la un sediu permanent pe care persoana angajata îl are în celãlalt stat.
3. Prin derogare de la prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţia primitã pentru activitatea salariata exercitatã la bordul unei nave sau aeronave aparţinînd unei întreprinderi a unui stat contractant, prevãzutã la paragraful 1 al art. 8, va fi impozabilã numai în acel stat.
ART. 16
Tantieme
Prin derogare de la prevederile art. 14 şi 15, tantiemele şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le obţine în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau de supraveghere al unei societãţi rezidenţã în celãlalt stat sînt impozabile în acel celãlalt stat.
ART. 17
Artişti şi sportivi
1. Prin derogare de la prevederile art. 14 şi 15, veniturile pe care profesioniştii de spectacole (cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune şi interpreţii muzicali) sau sportivii le obţin din activitatea lor personalã desfasurata în aceasta calitate se impun în statul contractant în care îşi desfãşoarã activitatea.
2. Dacã activitãţile la care se referã paragraful 1 sînt desfãşurate într-un stat contractant printr-o întreprindere a celuilalt stat contractant, beneficiile provenite din desfãşurarea acestor activitãţi prin intermediul unei astfel de întreprinderi vor fi impuse în primul stat menţionat.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, remuneraţiile sînt beneficiile provenite din activitãţi desfãşurate într-un stat contractant de profesioniştii de spectacole sau sportivi vor fi scutite de impozit în acel stat, dacã vizita în acel stat este efectuatã în baza unui program convenit între guvernele celor doua state contractante ori a unitãţilor administrativ-teritoriale, a subdiviziunilor politice, a autoritãţilor locale sau a persoanelor juridice ale acestora.
ART. 18
Pensii şi anuitati
1. Orice pensie (alta decît o pensie la care se referã paragraful 2 al art. 20) ori anuitate obţinutã de o persoana fizica care este rezidenţã a unui stat contractant, din celãlalt stat contractant, se impune numai în primul stat menţionat.
2. Termenul anuitate înseamnã o suma determinata platibila la scadente stabilite, în timpul vieţii sau în cursul unei perioade de timp specificate sau care poate fi determinata, cu obligaţia de a face plãţile în schimbul unei compensãri depline şi corespunzãtoare în bani sau în echivalent banesc.
ART. 19
Studenţi
O persoana fizica care este rezidenţã a unui stat contractant şi care este prezenta în mod temporar în celãlalt stat contractant numai:
a) ca student la o universitate, colegiu sau şcoala din celãlalt stat;
b) ca practicant în domeniul comercial sau tehnic;
sau
c) ca beneficiar a unei burse, indemnizaţii sau recompense acordate cu scopul principal de a studia sau a face cercetãri, nu va fi impus în celãlalt stat pentru veniturile din strãinãtate obţinute în scopul întreţinerii sale, pregãtirii sau instruirii sale sau ca bursa acordatã pentru studii. Persoana fizica va fi, de asemenea, scutitã pentru o perioada de 2 ani pentru remuneraţiile obţinute pentru activitatea salariata, cu condiţia ca asemenea activitate sa fie exercitatã în legatura cu studiile sau instruirea sa ori în scopul întreţinerii sale.
ART. 20
Funcţii publice
1. a) Remuneraţia, alta decît o pensie plãtitã de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã, o subdiviziune politica, o autoritate localã sau de o persoana juridicã, unei persoane fizice, pentru serviciile prestate respectivului stat sau unitãţi administrativ-teritoriale, subdiviziunii politice, autoritãţii locale sau persoanelor juridice, este impozabilã numai în acel stat.
b) Totuşi, aceasta remuneraţie este impozabilã numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sînt prestate în acest stat şi beneficiarul remuneraţiei este un rezident al acestui din urma stat care:
i) este un naţional al acestui stat; sau
ii) nu a devenit rezident al acestui stat numai în scopul de a-şi desfasura activitãţile sale.
2. Orice pensie plãtitã de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorialã, o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o persoana juridicã a sa, din fondurile pe care acestea le-au constituit sau în afarã de acestea unei persoane fizice pentru serviciile prestate respectivului stat, unitãţi administrativ-teritoriale, subdiviziuni politice, autoritãţi locale sau persoane juridice este impozabilã numai în acel stat.
3. Prevederile art. 14, 15, 16 şi 18 se aplica numai remuneraţiei sau pensiilor plãtite pentru servicii prestate în cadrul unei activitãţi industriale sau comerciale de un stat contractant, de o unitate administrativ-teritorialã, o subdiviziune politica, autoritate localã sau persoana juridicã a sa.
ART. 21
Profesori
1. O persoana fizica care, la invitaţia unei universitãţi, colegiu, şcoala sau oricãrei alte instituţii de învãţãmînt superior de natura similarã, recunoscuta ca atare într-un stat contractant, este prezenta în acel stat o perioada de pînã la 2 ani numai în scopul de a preda sau de a face cercetãri ştiinţifice sau şi una şi alta la o astfel de instituţie şi care este sau a fost, imediat înainte de a face vizita, rezidenţã a celuilalt stat contractant, va fi scutitã de impozit în primul stat menţionat pentru orice remuneraţie primitã pentru predare sau cercetare, cu privire la care este subiect de impunere în celãlalt stat.
2. Prezentul articol nu se aplica veniturilor din cercetãri, dacã aceste cercetãri sînt întreprinse în special pentru una sau mai multe persoane particulare.
ART. 22
Venituri care nu au fost menţionate în mod expres
Veniturile unui rezident al unui stat contractant care nu au fost menţionate în mod expres în articolele anterioare ale acordului, cu excepţia veniturilor provenind din celãlalt stat contractant, vor fi, de asemenea, impuse în acel celãlalt stat contractant.
ART. 23
Metode de eliminare a dublei impuneri
1. Legislaţia în vigoare în fiecare stat contractant cu privire la impozitarea veniturilor se va aplica în continuare, cu excepţia cazului cînd prezentul acord prevede dispoziţii contrare. Cînd venitul este supus impozitului în ambele state contractante, înlesnirile prevãzute în vederea eliminãrii dublei impuneri se vor acorda conform paragrafelor urmãtoare.
2. În cazul României, impozitele plãtite în Malayezia de un rezident al României asupra venitului, în conformitate cu legile Malayeziei şi în concordanta cu prevederile acestui acord, vor fi deduse din impozitele plãtibile în România, dar suma nu va depãşi acea parte de impozit al României, pe care un astfel de venit îl suporta asupra întregului venit supus impozitului roman. Beneficiile vãrsate la bugetul statului de întreprinderile de stat romane vor fi socotite, în sensul prezentului acord, ca un impozit roman.
3. În vederea aplicãrii paragrafului 2, termenul impozite plãtite în Malayezia se considera ca include:
a) cu privire la dividendele primite de o societate rezidenţã a Malayeziei, orice suma care ar fi trebuit sa fie plãtitã ca impozit malayezian, dar care a fost scutitã de impozit conform legilor Malayeziei cu privire la încurajarea şi promovarea dezvoltãrii economice în Malayezia, în vigoare la data semnãrii prezentului acord, sau oricãror alte prevederi subsecvente introduse în Malayezia în modificarea sau completarea acelor legi, în mãsura în care sînt acceptate de autoritãţile statelor contractante ca avînd caracter substanţial similar;
b) dobinda care intra în sfera de aplicare a paragrafului 3 al art. 11 şi care nu a fost scutitã de impozitul malayezian pe dobinda în conformitate cu prevederile acelui paragraf; şi
c) redevenţele industriale aprobate, la care se aplica paragraful 3 al art. 12 şi care nu au fost scutite de impozitul malayezian pe redevenţe, în conformitate cu acel paragraf.
4. În vederea aplicãrii paragrafului 2, cînd redevenţele obţinute de un rezident al României ca drepturi de chirie pentru filme care sînt în Malayezia supuse taxei pentru închirierea de filme, aceste taxe se considera ca fiind impozit malayezian.
5. În cazul Malayeziei, sub condiţiile prevãzute de legislaţia malayeziana cu privire la acordarea drept credit fata de impozitul malayezian plãtibil în orice alta ţara decît Malayezia, impozitul roman plãtibil conform legislaţiei României şi în conformitate cu acest acord fie direct sau prin deducere (excluzind, în cazul dividendelor, impozitul plãtibil cu privire la beneficiile din care se plãtesc dividendele) de un rezident al Malayeziei cu privire la venitul din surse situate în România, care au fost supuse impozitului în ambele state, atît în România cît şi în Malayezia, se acorda ca un credit, fata de impozitul malayezian plãtibil privitor la un astfel de venit, dar într-o suma care sa nu depãşeascã acea parte a impozitului malayezian pe care un astfel de venit îl suporta asupra întregului venit supus impozitului malayezian.
ART. 24
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant la nici o impozitare ori alta obligaţie în legatura cu aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea sau obligaţia la care sînt sau pot fi supuşi nationalii celuilalt stat contractant aflaţi în aceeaşi situaţie.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi mai puţin favorabilã în celãlalt stat decît a întreprinderilor celuilalt stat care exercita activitãţi de acelaşi fel.
3. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este, în totalitate sau în parte, deţinut sau controlat, direct sau indirect, de cãtre unu sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat menţionat la nici o impozitare sau obligaţie în legatura cu impunerea care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţiile în legatura cu aceasta la care sînt sau pot fi impuse întreprinderile de acelaşi fel ale primului stat menţionat.
4. Dispoziţiile prezentului articol nu pot fi interpretate ca obligind fiecare dintre statele contractante de a acorda persoanelor fizice nerezidente în acel stat contractant o scãdere, reducere sau alta înlesnire la plata impozitului care sînt acordate persoanelor fizice rezidente.
5. Mai mult, dispoziţiile prezentului articol nu pot fi interpretate ca obligind un stat contractant de a acorda naţionalilor celuilalt stat contractant, nerezidenti în primul stat contractant, o scãdere, reducere sau alta înlesnire de impozit existenta în lege la data semnãrii prezentului acord numai pentru nationalii primului stat menţionat sau altor persoane specificate aici, care sînt nerezidente în acel stat.
6. Termenul impozitare indica în prezentul articol impozitele de orice natura sau denumire.
ART. 25
Procedura amiabila
1. Cînd un rezident al unuia dintre statele contractante apreciazã ca mãsurile luate de unu sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impunere care nu este în conformitate cu prezentul acord, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legile de impozitare ale acelor state, sa prezinte cazul sau autoritãţilor competente din statul contractant al cãrui rezident este.
2. Autoritatea competenta se straduieste, dacã reclamaţiile îi par întemeiate şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa dea o soluţie satisfãcãtoare, sa rezolve problema pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri neconforme cu acordul.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui, pe calea înţelegerii amiabile, sa rezolve dificultãţile sau sa înlãture dubiile apãrute cu privire la interpretarea sau aplicarea acordului.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în vederea aplicãrii prezentului acord, în sensul paragrafelor precedente.
ART. 26
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului acord şi pentru prevenirea ori depistarea evaziunii sau sustragerii de la impozitarea prevãzutã în prezentul acord. Orice informaţie astfel schimbatã va fi tratata ca un secret şi nu va putea fi comunicatã decît persoanelor sau autoritãţilor însãrcinate cu stabilirea impunerilor, inclusiv stabilirea pe cale judecãtoreascã sau încasarea impozitelor vizate în prezentul acord.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu vor fi interpretate în nici un caz ca impunind unuia dintre statele contractante obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare legislaţiei proprii sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu ar putea fi obţinute în baza prevederilor legislaţiei proprii sau practicii administrative obişnuite a unuia sau a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informaţii prin care s-ar divulga orice secret comercial, industrial sau profesional ori un procedeu comercial sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice.
ART. 27
Privilegii diplomatice şi consulare
Prevederile prezentului acord nu aduc nici o atingere privilegiilor fiscale de care beneficiazã functionarii diplomatici sau consulari, conform reglementãrilor sau prevederilor acordurilor speciale.
ART. 28
Intrarea în vigoare
1. Prezentul acord va fi supus ratificãrii şi instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Bucureşti, cît mai curînd posibil.
2. Acordul va intra în vigoare dupã schimbul instrumentelor de ratificare şi se va aplica cu privire la veniturile din ţara de sursa la sau dupã 1 ianuarie al anului urmãtor în care schimbul instrumentelor de ratificare a avut loc.
ART. 29
Denunţarea
Prezentul acord va rãmîne în vigoare pe o durata nedeterminatã, dar fiecare dintre statele contractante poate denunta acordul, printr-o nota de denunţare, la sau pînã la 30 iunie al fiecãrui an calendaristic, dupã o perioada de 5 ani de la intrarea în vigoare a acordului. În acest caz, acordul va inceta sa se aplice cu privire la veniturile din statul de sursa la sau dupã 1 ianuarie al anului urmãtor celui în care s-a dat nota de denunţare.
Drept care împuterniciţii, în buna şi cuvenitã forma, ai celor doua guverne au semnat acordul, fãcut în dublu exemplar la Kuala Lumpur, azi 26 noiembrie 1982, fiecare în limbile romana, malayeziana şi engleza, cele trei texte avînd aceeaşi valoare.
În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleza va prevala.


PROTOCOL

La data semnãrii Acordului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei s-a convenit ca urmãtoarele prevederi fac parte integrantã din acord:

1. În legatura cu art. 10 "Dividende":
Cînd, în vederea aplicãrii art. VII al Acordului dintre guvernul Malayeziei şi guvernul Republicii Singapore pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Singapore la 26 decembrie 1968:
a) un dividend plãtit de o societate:
i) care a fost rezidenţã în ambele state Malayezia şi Singapore şi adunarea generalã a societãţii la care dividendul a fost declarat a avut loc în Malayezia;
sau
ii) care a fost rezidenţã în Singapore şi la data plãţii acelui dividend societatea s-a declarat ea însãşi a fi rezidenţã în Malayezia, dividendul va fi considerat ca fiind plãtit de societatea rezidenţã în Malayezia;
b) un dividend plãtit de o societate:
i) care a fost rezidenţã în Malayezia, cît şi în Singapore, şi adunarea generalã a societãţii la care dividendul a fost declarat a avut loc în Singapore; sau
ii) care a fost rezidenţã în Malayezia şi în timpul plãţii acelui dividend societatea s-a declarat ea însãşi ca fiind rezidenţã a Singaporelui, dividendul va fi considerat ca fiind plãtit de cãtre o societate nerezidenta în Malayezia.
2. În legatura cu art. 22 "Venituri care nu au fost menţionate în mod expres":
Comisionul provenind dintr-un stat contractant şi plãtit unui rezident al celuilalt stat contractant va fi impus în acel celãlalt stat.
Totuşi, comisionul va putea fi impus în statul contractant de unde provine.
Drept care subsemnaţii, împuterniciţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat acest protocol.
Fãcut în dublu exemplar la Kuala Lumpur, azi 26 noiembrie 1982, fiecare în limbile romana, malayeziana şi engleza, cele trei texte avînd aceeaşi valoare.
În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleza va prevala.


ACORD
între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Peru în domeniul asigurãrilor sociale

Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Peru,
calauzite de dorinta de a reglementa şi dezvolta colaborarea în domeniul asigurãrilor sociale, au hotãrît sa încheie prezentul acord şi, în acest scop, au numit autoritãţi reprezentative urmãtoarele persoane:
guvernul Republicii Socialiste România, pe Ion Constantinescu, adjunct al ministrului industriei de maşini-unelte, electrotehnica şi electronica;
guvernul Republicii Peru, pe Jose Pablo Moran Val, subsecretar de stat pentru probleme economice şi integrare din Ministerul Relaţiilor Externe al Republicii Peru,
care, dupã schimbul deplinelor puteri, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au convenit asupra dispoziţiilor urmãtoare:

ART. 1
În sensul prezentului acord:
1. Prin norme legale se înţeleg:
Pentru Republica Socialistã România, toate prevederile din actele normative referitoare la asigurãrile sociale şi asistenta socialã.
Pentru Republica Peru, toate prevederile legale, adicã legi, decrete, rezoluţii ministeriale şi dispoziţii cu caracter administrativ care reglementeazã administrarea regimurilor de securitate socialã de care se ocupa Institutul Peruan de Asigurãri Sociale.
Termenul norme legale nu se aplica:
a) acordurilor încheiate de statele contractante cu alte state, nici normelor legale emise pentru aplicarea acestor acorduri;
b) reglementãrilor unor organizaţii interguvernamentale al cãror membru este una dintre pãrţile contractante.
2. Prin organ competent se înţelege:
Pentru Republica Socialistã România, Ministerul Muncii.
Pentru Republica Peru, Institutul Peruan de Asigurãri Sociale.
3. Prin organ de legatura se înţelege:
Pentru Republica Socialistã România:
a) Direcţia generalã de asigurãri sociale, pensii şi asistenta socialã din Ministerul Muncii;
b) Oficiul Central de Plata a Pensiilor.
Pentru Republica Peru:
a) Direcţia generalã de asigurãri sociale, bunastare şi securitate socialã din Ministerul Muncii;
b) Institutul Peruan de Asigurãri Sociale.
4. Prin instituţia de asigurãri sociale competenta se înţelege instituţia de care aparţine asiguratul sau fata de care el sau membrii sãi de familie îşi valorifica dreptul la prestaţii.
5. Prin instituţiile care acorda asistenta medicalã se înţeleg:
a) Pentru Republica Socialistã România, unitãţile sanitare, institutele centrale de cercetare ştiinţificã medicalã subordonate Ministerului Sãnãtãţii, consiliilor populare judeţene şi Consiliului popular al municipiului Bucureşti.
b) Pentru Republica Peru, Institutul Peruan de Asigurãri Sociale, cu centrele sale proprii de tratament; Ministerul Sãnãtãţii, prin spitalele pentru care exista înţelegeri; clinicile particulare cu care Institutul Peruan de Asigurãri Sociale are încheiate contracte.
ART. 2
Obligaţiile de asigurãri sociale pentru beneficiarii fiecãrei pãrţi contractante sînt acelea care rezulta din dispoziţiile legale în vigoare în ţara respectiva, care nu sînt contrare prevederilor prezentului acord.
ART. 3
1. Dispoziţiile în vigoare în ţara de origine a lucrãtorilor trimişi în strãinãtate continua sa se aplice la:
a) personalul trimis temporar de cãtre cei care l-au angajat sa execute lucrãri pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, pe toatã durata lucrãrilor, din prima zi a sosirii pe teritoriul acelei pãrţi pînã în ziua plecãrii;
b) personalul care, în temeiul acordurilor de cooperare ori în cadrul colaborãrii tehnico-economice sau în vederea unei pregatiri ori perfectionari profesionale, încheie contracte de munca pe durata determinata cu întreprinderi, societãţi ori instituţii avînd sediul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, fãrã a inceta raporturile de munca cu unitatea din statul trimiţãtor.
2. Organele competente ale pãrţilor contractante vor putea conveni şi asupra altor categorii de personal cãruia sa i se aplice prevederile prezentului articol.
ART. 4
1. Persoanele asigurate care, potrivit normelor legale ale partii contractante respective, au dreptul la asistenta medicalã în caz de boala, maternitate sau accident, beneficiazã de acest drept şi în perioada în care se afla temporar pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
2. În cazurile prevãzute la pct. 1, dreptul la prestaţii în natura exista însã numai în mãsura în care starea sãnãtãţii asiguratului face necesarã acordarea neintirziata a prestaţiei.
3. Prevederile pct. 2 de mai sus nu se aplica dacã asiguratul se afla temporar, cu aprobarea instituţiei de asigurãri competente, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, pentru a urma un tratament medical.
4. Asistenta medicalã se acorda pe seama instituţiei de asigurãri sociale competente de cãtre instituţia sanitarã din localitatea unde asiguratul domiciliazã temporar, în conformitate cu normele în vigoare pentru aceasta instituţie sanitarã, în aceleaşi condiţii în care se acorda asiguraţilor proprii. Durata pentru care se acorda prestaţiile se stabileşte potrivit normelor legale valabile pentru instituţiile de asigurãri sociale competenta.
5. Protezele şi alte servicii asemãnãtoare avînd o valoare bãneascã importanta se acorda, în afarã cazurilor de urgenta absolutã, numai cu aprobarea instituţiei de asigurãri sociale competente. Se considera urgenta absolutã situaţia în care acordarea prestaţiei nu poate fi amînatã fãrã a periclita, în mod serios, viata sau sãnãtatea asiguratului.
6. Prestaţiile în bani, la care au dreptul asiguraţii, se acorda de cãtre instituţia de asigurãri sociale competenta, conform normelor legale în vigoare pentru aceasta instituţie.
7. Prevederile acestui articol se aplica, în mod corespunzãtor, şi membrilor de familie ai persoanelor asigurate, conform cu dispoziţiile legale în vigoare în ţara contractantã.
ART. 5
1. Cheltuielile pentru acordarea asistenţei medicale, prevãzute la art. IV din acord, sînt suportate de instituţia de asigurãri sociale care le-a prestat şi i se ramburseazã instituţiei de asigurãri sociale care a acordat-o, prin organele de legatura.
2. Rambursarea cheltuielilor la care se referã paragraful anterior se efectueazã, fie pe baza tarifelor pentru asiguraţi care se practica în ţara în care s-a acordat asistenta medicalã, fie pe baza nivelurilor de cheltuieli convenite.
ART. 6
1. Instituţiile care acorda asistenta medicalã elibereazã certificate medicale asiguraţilor prevãzuţi la art. IV, pct. 1, în vederea obţinerii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporarã de munca la care au dreptul potrivit normelor legale ale partii contractante pe teritoriul cãreia au domiciliul permanent. În cazul în care este necesar, la cererea sa, vor supune pe asigurat unei expertize medicale speciale, în aceleaşi condiţii ca şi pe proprii sãi asiguraţi.
2. Cheltuielile administrative, inclusiv cheltuielile pentru expertiza medicalã, nu se deconteazã între pãrţile contractante.
ART. 7
1. Organele competente ale pãrţilor contractante convin:
a) asupra mãsurilor necesare pentru aplicarea prezentului acord;
b) sa rezolve eventualele litigii privind interpretarea şi aplicarea prezentului acord; litigiile care nu au putut fi astfel rezolvate urmeazã sa se soluţioneze pe cale diplomaticã;
c) sa întreţinã relaţii directe şi sa se informeze reciproc cu privire la normele legale în vigoare şi la modificãrile lor, precum şi asupra mãsurilor luate pentru aplicarea prezentului acord.
2. Organele de legatura convin:
a) asupra respectãrii dispoziţiilor menţionate şi în cadrul competentei lor sa ia mãsuri administrative pentru aplicarea prezentului acord, inclusiv asupra procedurii de acordare a acestor prestaţii şi de rambursare a cheltuielilor;
b) sa întreţinã relaţii directe şi sa-şi transmitã documentele necesare aplicãrii prezentului acord. Organele şi instituţiile, care acorda asistenta medicalã, sa se sprijine reciproc şi în mod gratuit, ori de cîte ori este necesar, prin organele de legatura, pentru aplicarea prezentului acord şi pentru soluţionarea problemelor în domeniul asigurãrilor sociale.
ART. 8
1. Scutirile şi/sau reducerile de taxe de timbru, impozite, taxe de înregistrare sau altele asemãnãtoare pentru actele care se întocmesc în aplicarea prezentului acord, acordate în conformitate cu normele legale ale unei pãrţi contractante, vor fi acordate în mod corespunzãtor şi de cãtre cealaltã parte contractantã.
2. Cererile şi/sau actele în legatura cu aplicarea prezentului acord vor fi întocmite în limba oficialã a fiecãreia dintre pãrţile contractante şi sînt scutite de vize de legalizare din partea reprezentantelor diplomatice sau consulare.
ART. 9
1. Cotizaţiile pentru pensii cãtre institutele de asigurãri sociale din Republica Peru care au fost plãtite de cãtre unitãţile (întreprinderile) româneşti mai înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord, pentru personalul roman care a lucrat în Republica Peru, se restituie la cererea organului de legatura din Republica Socialistã România, în termen de 3 luni de la data depunerii documentaţiei necesare.
2. Prevederile pct. 1 nu se aplica dacã personalul a beneficiat de pensie de la institutele de asigurãri din Republica Peru.
3. Prin restituirea cotizaţiilor se sting toate drepturile fata de instituţiile de asigurare pentru pensii din Republica Peru rezultate din aceste cotizatii.
ART. 10
Acordul se încheie pe o perioada nelimitatã. Fiecare parte contractantã îl poate denunta cu cel puţin 3 luni înainte de sfîrşitul anului calendaristic.
ART. 11
1. Prezentul acord va fi supus ratificãrii. Instrumentele de ratificare vor fi schimbate în cel mai scurt timp posibil.
2. Acordul intra în vigoare în prima zi a lunii care urmeazã aceleia în care au fost schimbate instrumentele de ratificare.
Încheiat la Bucureşti la 20 noiembrie 1982, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba spaniola, ambele texte avînd aceeaşi valoare.

CONVENŢIE
între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind efectuarea cãlãtorilor reciproce ale cetãţenilor

Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în dorinta de a întãri şi dezvolta în continuare relaţiile de prietenie dintre cele doua state, în conformitate cu prevederile Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenta mutuala dintre Republica Socialistã România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, din 7 iulie 1970, au hotãrît sa încheie prezenta convenţie.

Dispoziţii generale
ART. 1
Cetãţenii fiecãrei pãrţi contractante, posesori de documente de cãlãtorie valabile, pot intra, ieşi, tranzita şi sa se afle temporar pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în condiţiile prevãzute de prezenta convenţie.
ART. 2
Sînt considerate documente de cãlãtorie valabile, în sensul prezentei convenţii, urmãtoarele:
1. Pentru cetãţenii Republicii Socialiste România:
- pasaport diplomatic;
- pasaport de serviciu;
- pasaport simplu individual sau colectiv, eliberat de Ministerul Afacerilor Externe;
- pasaport simplu individual sau colectiv, eliberat de organele Ministerului de Interne, în care se aplica viza de ieşire-intrare cu menţiunea "D";
- pasaport simplu individual sau colectiv, eliberat de organele Ministerului de Interne;
- pasaport pentru cetãţenii romani domiciliaţi permanent în strãinãtate;
- legitimatie de serviciu, însoţitã de lista nominalã pentru membrii echipajelor de tren;
- legitimatie de serviciu (licenta de zbor) a membrilor echipajelor avioanelor din aviaţia civilã;
- carnet de marinar, cu delegaţie de serviciu;
- legitimatie pentru membrii de familie ai marinarilor.
2. Pentru cetãţenii Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste:
- pasaport diplomatic;
- pasaport de serviciu;
- pasaport simplu, pentru calatorii în strãinãtate;
- carnet de marinar, cu specificarea scopului cãlãtoriei şi punctului de destinaţie;
- certificat de reintoarcere în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
ART. 3
1. Cetãţenii unei pãrţi contractante care se afla pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante sînt obligaţi sa respecte legile şi reglementãrile acelei pãrţi, inclusiv pe cele privind înregistrarea, şederea şi deplasarea, stabilite pentru strãini.
2. Autoritãţile competente ale partii contractante de pe teritoriul cãreia se efectueazã cãlãtoria îşi informeazã cetãţenii sãi care cãlãtoresc pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, despre principalele reglementãri de înregistrare, şedere şi deplasare, precum şi despre cele vamale şi valutare ale partii pe teritoriul cãreia se efectueazã cãlãtoria. În acest scop, autoritãţile competente ale pãrţilor contractante vor face schimb corespunzãtor de informaţii.

Cãlãtorii în interes de serviciu
ART. 4
Cetãţenii unei pãrţi contractante care domiciliazã permanent pe teritoriul statului ai cãrui cetãţeni sînt şi cãlãtoresc în interes de serviciu pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, precum şi membrii lor de familie, care au aceeaşi cetãţenie, pot sa între, sa iasa şi sa se afle temporar pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante pe durata misiunii, pe baza documentelor de cãlãtorie valabile în care sa existe menţiunile naţionale aplicate de partea trimitatoare potrivit legii, care sa ateste caracterul de serviciu al cãlãtoriei, fãrã viza partii contractante pe teritoriul cãreia are loc cãlãtoria.

Cãlãtorii în cadrul schimburilor
ART. 5
Cetãţenii unei pãrţi contractante care domiciliazã permanent pe teritoriul statului ai cãrui cetãţeni sînt pot cãlãtori pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, individual sau în grup, în cadrul schimbului dintre organizaţiile obşteşti şi instituţiile de stat, fãrã viza, pe baza documentelor de cãlãtorie valabile, în care sa existe menţiunile naţionale aplicate de partea trimitatoare potrivit legii, care sa ateste ca deplasarea are caracter oficial în condiţiile stabilite în înţelegerile şi programele de colaborare şi schimb de vizite, încheiate între organizaţiile corespunzãtoare ale pãrţilor contractante.

Cãlãtorii turistice
ART. 6
1. Cetãţenii unei pãrţi contractante care domiciliazã permanent pe teritoriul statului ai cãrui cetãţeni sînt pot cãlãtori în scop turistic, individual sau în grup, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, fãrã viza, pe baza documentelor de cãlãtorie valabile şi documentelor turistice, în conformitate cu înţelegerile încheiate între organizaţiile turistice ale pãrţilor contractante.
2. Condiţiile cãlãtorilor turistice şi forma documentelor turistice se stabilesc de organizaţiile de turism ale pãrţilor contractante. Termenul de valabilitate a documentelor turistice nu va depãşi termenul de valabilitate a actelor de cãlãtorie.
ART. 7
Cetãţenii unei pãrţi contractante, sositi pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante în componenta unor grupuri turistice şi care, din motive temeinice, se separa de grup, pot continua cãlãtoria sau sa pãrãseascã teritoriul acestei pãrţi contractante în conformitate cu legislaţia acesteia din urma.

Cãlãtorii în interes particular
ART. 8
1. Cetãţenii pãrţilor contractante pot efectua cãlãtorii în scop particular la rude sau prieteni care domiciliazã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, fãrã viza, pe baza documentelor de cãlãtorie valabile, dacã au invitaţie de chemare eliberata de autoritãţile competente ale partii contractante pe teritoriul cãreia se efectueazã cãlãtoria.
2. În cazuri excepţionale, invitaţia de chemare poate fi înlocuitã cu o telegrama de invitare confirmatã de autoritãţile competente ale partii contractante pe teritoriul cãreia se efectueazã cãlãtoria.
3. Invitaţia de chemare şi telegrama de invitare se întocmesc în limba oficialã a partii contractante care le emite.
Invitaţia are o valabilitate de 1 an de la data eliberãrii, iar telegrama de invitare, de 15 zile de la data primirii.
ART. 9
1. Cetãţenii uneia dintre pãrţile contractante, aflaţi temporar, peste 3 luni, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante în interes de serviciu, la studii (doctoranzi, studenţi, specialişti, practicanti etc.) sau tratament, pot sa invite, în vizita, rude şi prieteni în condiţiile prevãzute de art. 8 al prezentei convenţii.
2. Membrii echipajelor navelor maritime şi fluviale, cetãţeni ai unei pãrţi contractante, care se afla temporar în interes de serviciu pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante pentru preluarea sau repararea navelor, pot invita în vizita rude apropiate sau membri de familie (mama, tata, soţ, sotie, copii), indiferent de durata şederii pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în condiţiile prevãzute la art. 8 al prezentei convenţii.
ART. 10
1. Cetãţenii unei pãrţi contractante care efectueazã cãlãtorii în interes particular pot rãmîne pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante pînã la 90 de zile de la data trecerii frontierei de stat.
2. Autoritãţile competente ale uneia dintre pãrţile contractante pot prelungi dreptul de şedere cetãţenilor celeilalte pãrţi contractante numai cu aprobarea scrisã a misiunii diplomatice sau oficiului consular ale celeilalte pãrţi contractante.

Cãlãtorii la odihna şi tratament
ART. 11
1. Cetãţenii unei pãrţi contractante care cãlãtoresc pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, la sanatorii şi case de odihna, efectueazã cãlãtoria fãrã viza, pe baza documentelor de cãlãtorie valabile prevãzute cu menţiunile naţionale aplicate de partea trimitatoare potrivit legii şi a existenţei foii de cãlãtorie emise de organizaţiile obşteşti sau de stat ale partii primitoare.
2. Cetãţenii unei pãrţi contractante cãlãtoresc pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante la tratament stationar sau consultaţii medicale pe baza unei confirmãri scrise a Ministerului Sãnãtãţii al partii contractante pe teritoriul cãreia se efectueazã cãlãtoria, fãrã viza şi pe baza documentelor de cãlãtorie valabile, în care sa existe menţiunile corespunzãtoare, aplicate de partea trimitatoare potrivit legii.

Intrarea în vederea stabilirii definitive
ART. 12
Cetãţenii unei pãrţi contractante intra, în vederea stabilirii definitive pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, pe baza vizelor de intrare acordate de autoritãţile competente ale statului primitor.

Cãlãtorii în tranzit
ART. 13
Cetãţenii unei pãrţi contractante care domiciliazã permanent pe teritoriul statului ai cãrui cetãţeni sînt pot tranzita teritoriul celeilalte pãrţi contractante, fãrã viza, pe baza documentelor de cãlãtorie valabile, în termenele stabilite de legislaţia partii contractante pe teritoriul cãreia se efectueazã tranzitul.

Cãlãtorii în state terţe
ART. 14
Cãlãtoriile în terţe state ale cetãţenilor unei pãrţi contractante care domiciliazã permanent pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante sînt reglementate de legislaţia partii contractante pe teritoriul cãreia aceştia domiciliazã permanent.
ART. 15
Cetãţenii unei pãrţi contractante care domiciliazã permanent în alte state socialiste pot efectua cãlãtorii şi tranzita teritoriul celeilalte pãrţi contractante în condiţiile prevãzute pentru cetãţenii statului pe teritoriul cãruia aceştia domiciliazã permanent.

Cãlãtoriile copiilor
ART. 16
Copiii minori pot cãlãtori, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, pe baza documentelor personale de cãlãtorie valabile, precum şi pe baza documentelor de cãlãtorie valabile ale pãrinţilor sau persoanelor care îi însoţesc, dacã aceştia sînt înscrişi în documentele respective.
Aplicarea fotografiei copiilor în documentele de cãlãtorie ale pãrinţilor sau persoanelor care îi însoţesc se va face în conformitate cu reglementãrile interne ale fiecãrei pãrţi contractante.
ART. 17
Copiii minori (cetãţeni ai Republicii Socialiste România, în virsta de pînã la 18 ani, sau cetãţeni ai Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în virsta de pînã la 16 ani) care cãlãtoresc, potrivit prevederilor art. 8-10 ale prezentei convenţii, împreunã cu pãrinţii, cu unul dintre pãrinţi sau cu o alta persoana avînd aceeaşi cetãţenie, în pasaportul cãreia sînt înscrişi, nu au nevoie de invitaţie de chemare.
În toate celelalte cazuri, cãlãtoriile copiilor minori se efectueazã pe baza documentelor personale de cãlãtorie, cu condiţia ca aceştia sa fie înscrişi în invitaţiile de chemare ale persoanelor care-i însoţesc sau sa posede invitaţie personalã de chemare.

Alte dispoziţii
ART. 18
Cetãţenii unei pãrţi contractante care domiciliazã permanent pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante pot efectua cãlãtorii de serviciu (individual, precum şi în calitate de membri de familie) în cadrul schimburilor, turistice, la odihna, tratament, în interes particular şi sa tranziteze teritoriul statului ai cãrui cetãţeni sînt pe baza documentelor de cãlãtorie valabile prevãzute cu vizele corespunzãtoare ale partii contractante pe teritoriul cãreia domiciliazã permanent, în condiţiile prevãzute de prezenta convenţie.
ART. 19
Cetãţenii uneia dintre pãrţile contractante care au domiciliul permanent pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante pot invita în vizita rude şi prieteni în condiţiile prevãzute de art. 8 şi 10 ale prezentei convenţii.
ART. 20
Cãlãtoriile cetãţenilor unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în scopuri care nu se încadreazã în prevederile prezentei convenţii, se efectueazã pe baza de viza.
ART. 21
Cãlãtoriile cetãţenilor pãrţilor contractante efectuate potrivit prevederilor prezentei convenţii se pot realiza, cu orice mijloc de transport, prin punctele de frontiera deschise traficului internaţional de cãlãtori.
ART. 22
Fiecare parte contractantã are dreptul sa refuze intrarea sau sa scurteze termenul de şedere pe teritoriul sau cetãţenilor celeilalte pãrţi contractante. Despre cazurile de reducere a termenului de şedere pentru cetãţeanul unei pãrţi contractante, aflat temporar pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, va fi informatã, în timp util, misiunea diplomaticã sau oficiul consular ale statului al cãrui cetãţean este persoana respectiva.
ART. 23
Cetãţeanul unei pãrţi contractante, în cazul pierderii sau deteriorarii documentului sau de cãlãtorie pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, este obligat sa informeze despre aceasta autoritãţile competente locale. Acestea vor elibera o adeverinta care confirma declaraţia cetãţeanului cu privire la pierderea sau deteriorarea documentului de cãlãtorie.
În schimbul documentului de cãlãtorie pierdut sau deteriorat, misiunea diplomaticã sau oficiul consular al statului al cãrui cetãţean este îi va elibera un nou document de cãlãtorie valabil.
Ieşirea pe baza noului document de cãlãtorie este reglementatã de legislaţia partii contractante pe teritoriul cãreia a fost pierdut sau deteriorat documentul respectiv.
ART. 24
Pãrţile contractante îşi vor notifica, pe cale diplomaticã, în timp util, introducerea unor noi documente de cãlãtorie, adeverinte de invitare şi modelul imprimatelor, stampilelor, mentiunilor naţionale, precum şi modificarea celor existente, şi îşi vor transmite reciproc modelele acestora.
ART. 25
Pentru efectuarea de cãtre autoritãţile competente ale pãrţilor contractante a înregistrãrii documentelor de cãlãtorie valabile, eliberãrii vizelor de intrare-ieşire, prelungirii termenului de şedere, introducerii de modificãri şi corecturi în viza aplicatã pe documentul de cãlãtorie, precum şi a eliberãrii adeverintei prin care se confirma declaraţiile privind pierderea sau deteriorarea documentelor de cãlãtorie, nu se percep taxe.
ART. 26
Pãrţile contractante se vor consulta, dacã va fi necesar, pe cale diplomaticã şi vor face schimb de informaţii cu privire la problemele legate de aplicarea prevederilor prezentei convenţii.
ART. 27
Pãrţile contractante pot introduce, de comun acord, completãri şi modificãri prevederilor prezentei convenţii, care vor intra în vigoare dupã obţinerea aprobãrii conform legislaţiei fiecãrei pãrţi contractante.
ART. 28
1. Fiecare dintre pãrţile contractante va putea, în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale (epidemiologice, epizootii, calamitati naturale etc.), sa suspende provizoriu aplicarea anumitor dispoziţii ale prezentei convenţii.
2. Partea contractantã care a luat o asemenea mãsura va informa, în prealabil, cu cel puţin 24 de ore, pe cale diplomaticã, cealaltã parte contractantã despre luarea şi, respectiv, ridicarea ei.

Dispoziţii finale
ART. 29
1. Prezenta convenţie va fi supusã aprobãrii în conformitate cu legislaţia fiecãreia dintre pãrţile contractante şi va intra în vigoare dupã 30 de zile de la data schimbului de note prin care se confirma aprobarea acesteia.
2. Prezenta convenţie se încheie pe termen nelimitat şi va rãmîne în vigoare pînã în momentul în care una dintre pãrţile contractante va comunica, pe cale diplomaticã, în scris, dorinta sa de a inceta aplicarea convenţiei.
În acest caz, valabilitatea convenţiei înceteazã dupã 90 de zile de la data primirii notificãrii.
ART. 30
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii îşi înceteazã valabilitatea: Convenţia dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind desfiinţarea vizelor pentru cãlãtoriile în interes de serviciu, turistic şi particular, precum şi în tranzit, încheiatã la Bucureşti la 30 iunie 1969, precum şi Protocolul adiţional al acesteia; Protocolul adiţional nr. 2 din 26 mai 1973 la Convenţia dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind desfiinţarea vizelor pentru cãlãtoriile în interes de serviciu, turistic şi particular, precum şi în tranzit; Acordul, prin schimb de note, privind desfiinţarea vizelor pentru posesorii de carnete de marinar, care cãlãtoresc în interes de serviciu, din 24 aprilie 1970; Acordul, prin schimb de note, privind acordarea pe baza de reciprocitate a vizelor pentru rudele membrilor reprezentantelor diplomatice, consulare şi comerciale, care merg în vizita la aceştia, din 4 octombrie 1971.
Semnatã la Bucureşti la 9 septembrie 1983, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi rusa, ambele texte avînd valoare egala.


ACORD
între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt privind statutul cetãţenilor trimişi sa lucreze la realizarea sarcinilor ce decurg din cooperarea tehnica şi economicã

Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt,
în vederea dezvoltãrii în continuare a relaţiilor în domeniul economic, tehnic şi ştiinţific şi a cooperãrii reciproc avantajoase,
actionind în concordanta cu prevederile acordurilor în vigoare între cele doua guverne şi cu legislaţia şi reglementãrile din fiecare ţara,
în dorinta de a facilita cooperarea directa şi realizarea contractelor dintre instituţiile şi organizaţiile lor,
au hotãrît sa reglementeze, pe baza de reciprocitate, statutul cetãţenilor trimişi sa lucreze în cealaltã ţara, denumiţi mai jos personal angajat.
În acest scop, cele doua pãrţi contractante au convenit asupra urmãtoarelor:

ART. 1
Pãrţile contractante vor recunoaşte calitatea de personal angajat cetãţenilor care lucreazã pe teritoriul celeilalte tari pentru realizarea contractelor economice şi comerciale încheiate între instituţiile şi organizaţiile lor, inclusiv societãţile mixte.
Pãrţile contractante nu vor pretinde certificate de calificare profesionalã şi de buna purtare personalului angajat menţionat la paragraful 1; comunicãrile scrise ale întreprinderilor trimitatoare, destinate acestui scop, vor conţine informaţii corespunzãtoare.
Cele doua pãrţi contractante se vor scuti reciproc de taxe pentru obţinerea permiselor de munca în ţara primitoare.
Instituţiile şi organizaţiile primitoare care urmeazã sa foloseascã personalul angajat vor lua mãsurile necesare pentru eliberarea gratuita a permiselor de munca. Totodatã, vor asigura acestuia şi familiilor permisul de şedere, dacã este necesar, în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare din fiecare ţara.
ART. 2
Personalul angajat prevãzut la art. I paragraful 1 din prezentul acord, pe timpul desfãşurãrii activitãţii la obiectivele contractate de cãtre instituţiile şi organizaţiile celor doua pãrţi, beneficiazã de asistenta medicalã necesarã, acordatã de partea primitoare, în aceeaşi mãsura şi în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenii proprii, care au calitatea de personal angajat, dacã nu s-a stabilit altfel prin înţelegeri sau contracte.
ART. 3
Pãrţile contractante vor elibera, de îndatã, pe baza de reciprocitate, vize de intrare-ieşire, solicitate oficial, valabile pe 6 luni, cu mai multe cãlãtorii, personalului angajat care lucreazã la realizarea obiectivelor contractate, cu minimum de formalitãţi fãrã taxe.
Aceste vize vor fi prelungite, de asemenea, gratuit, în aceleaşi condiţii, corespunzãtor perioadei prevãzute în permisul de şedere.
ART. 4
În vederea obţinerii legitimatiei de identitate pentru personalul angajat, instituţiile şi organizaţiile primitoare vor notifica autoritãţilor lor competente, în termen de 5 zile de la sosire, numele, prenumele şi datele personale ale celor care au venit pentru executarea obiectivelor contractate.
ART. 5
În timpul şederii pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante personalul angajat este obligat sa respecte legile acesteia.
Personalul angajat prevãzut la art. I paragraful 1 din prezentul acord va fi scutit de orice prestaţii civile sau servicii publice, precum şi de obligaţii militare, pe timpul şederii pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
ART. 6
Partea primitoare va admite, prin canale oficiale şi în conformitate cu legislaţia şi reglementãrile sale în vigoare, intrarea pe teritoriul sau a ziarelor şi revistelor destinate personalului angajat al celeilalte pãrţi.
ART. 7
Personalul angajat este scutit de impozite pe venituri şi de alte obligaţii fiscale impuse sau legate de orice retributie sau indemnizaţie care îi este trimisa din strãinãtate. El este îndreptãţit sa transfere în ţara sa 50% din retributia plãtitã de partea primitoare, cu respectarea reglementãrilor în vigoare la momentul respectiv.
ART. 8
Experţii din personalul angajat, recunoscuţi în aceasta calitate de cãtre cele doua pãrţi contractante, vor beneficia de urmãtoarele facilitãţi:
1. sa cumpere de la magazinele Free Shop, cu scutiri de taxe vamale, bunuri de consum în cantitãţile şi limitele prevãzute de reglementãrile în vigoare din fiecare ţara;
2. sa fie scutiţi, în decurs de 6 luni de la sosirea lor iniţialã, de taxe vamale, impozite interne şi alte obligaţii de natura similarã cu privire la importul pentru:
a) efectele personale şi bunurile de uz casnic;
b) un autovehicul, cînd expertul este prevãzut sa ramina cel puţin un an pe teritoriul partii primitoare. Autovehiculul şi bunurile de uz casnic vor fi supuse taxelor vamale şi impozitelor potrivit reglementãrilor în vigoare din fiecare ţara, dacã ulterior sînt vîndute sau transferate altor persoane sau organizaţii din ţara primitoare care nu au dreptul la astfel de scutiri.
ART. 9
Fiecare parte contractantã va recunoaşte, pe baza de reciprocitate şi în conformitate cu dreptul şi practica internationala, dreptul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale celeilalte pãrţi de a acorda asistenta şi protecţie propriilor cetãţeni şi de a facilita comunicarea cu aceştia, cu respectarea legislaţiei şi reglementãrilor în vigoare în ţara primitoare.
ART. 10
Cele doua pãrţi contractante se vor consulta între ele cu privire la orice problema care ar putea sa apara în legatura cu prezentul acord, prin intermediul Comisiei mixte guvernamentale romano-egiptene pentru cooperare tehnico-economicã.
ART. 11
Prezentul acord va intra în vigoare dupã 30 de zile de la data schimbului instrumentelor de ratificare.
Prezentul acord se încheie pe o perioada de 5 ani şi va fi prelungit automat pe noi perioade de cîte 5 ani.
Fiecare dintre cele doua pãrţi contractante poate sa denunţe prezentul acord printr-o notificare scrisã, adresatã celeilalte pãrţi contractante, care va produce efecte dupã 6 luni de la data comunicãrii.
Fãcut la 22 octombrie 1983 la Cairo, în doua exemplare originale, fiecare în limba roman, limba arabã şi limba engleza, toate textele avînd valoare egala.
În caz de divergenta de interpretare, textul în limba engleza va prevala.


ACORD
între Republica Socialistã România şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia privind colaborarea în domeniile cercetãrii proceselor generatoare de grindina şi al protecţiei culturilor agricole impotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat romano-iugoslave

Republica Socialistã România şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia (denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante),
avînd în vedere dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor prieteneşti şi de buna vecinãtate existente între cele doua tari, care au la baza principiile respectãrii suveranitãţii şi independentei naţionale, neamestecului în treburile interne, egalitãţii în drepturi şi avantajului reciproc,
considerind ca exista posibilitãţi reale pentru dezvoltarea colaborãrii în domeniul combaterii grindinei, care creeazã condiţii favorabile pentru evitarea pagubelor la culturile agricole,
au convenit asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
Prezentul acord reglementeazã colaborarea în domeniile cercetãrii proceselor generatoare de grindina şi protecţiei culturilor agricole impotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat romano-iugoslave.
ART. 2
Colaborarea în domeniul cercetãrii proceselor generatoare de grindina cuprinde urmãtoarele:
a) schimbul de specialişti care urmeazã sa participe la lucrãrile de cercetare comune şi la cunoaşterea reciprocã a realizarilor tehnico-ştiinţifice din acest domeniu, în conformitate cu tematicile de lucru convenite;
b) schimbul de informaţii tehnico-ştiinţifice în domeniul combaterii grindinei;
c) publicarea în comun sau separat a rezultatelor cercetãrilor efectuate în comun, pe baza înţelegerilor reciproce;
d) acordarea reciprocã de asistenta pentru pregãtirea personalului de specialitate pentru perfecţionarea specialiştilor din acest domeniu.
ART. 3
Colaborarea în domeniul protecţiei culturilor agricole impotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat romano-iugoslave cuprinde urmãtoarele:
a) organizarea apãrãrii în comun a culturilor agricole impotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat romano-iugoslave;
b) crearea punctelor de comanda în poligoanele de combatere a grindinei şi amplasarea punctelor de lansare a rachetelor antigrindina într-o zona cu o latime de 30 km de fiecare parte a frontierei de stat romano-iugoslave, dupã o schema ce se va conveni de cãtre pãrţile contractante, care sa corespundã tehnologiilor de insamintare a norilor purtãtori de grindina şi care sa cuprindã eficient zona protejata.
Lãţimea acestei zone poate fi modificatã, ulterior, prin înţelegere între pãrţile contractante;
c) crearea unei zone de-a lungul frontierei de stat romano-iugoslave în care nu se trage, avînd o latime de 2 km (cîte 1 km de o parte şi de alta a liniei de frontiera în sectorul de uscat şi de la malul apei în sectoarele de apa). În procesul colaborãrii, lãţimea acestei zone poate fi modificatã, ulterior, prin înţelegere între pãrţile contractante;
d) asigurarea lansãrii rachetelor antigrindina de-a lungul frontierei de stat romano-iugoslave, exclusiv în interiorul propriului teritoriu.
Pãrţile contractante se obliga sa ia toate mãsurile necesare pentru ca în timpul combaterii grindinei sa se evite orice lezare a spaţiului aerian şi a teritoriului celeilalte pãrţi contractante. Aceste mãsuri de protecţie se efectueazã cu mijloace care se folosesc în domeniul combaterii grindinei;
e) asigurarea legãturilor directe prin radio sau radiotelefon între punctele de comanda ale poligoanelor pentru combaterea grindinei ale pãrţilor contractante;
f) insamintarea norilor purtãtori de grindina în zona frontierei de stat romano-iugoslave. În aceasta zona se pot folosi numai acele mijloace (rachete şi reactivi) pentru care şi-au dat consimţãmîntul organele competente din ambele tari.
ART. 4
În scopul asigurãrii combaterii în comun a caderilor de grindina în zona frontierei de stat romano-iugoslave, pãrţile contractante au convenit ca este necesar:
a) sa se creeze pe teritoriul propriu, în conformitate cu art. 3 lit. b), puncte de comanda în poligoanele de combatere a grindinei şi sa se amplaseze punctele de lansare a rachetelor antigrindina;
b) sa se asigure, pe teritoriul propriu, organizarea şi funcţionarea legãturilor operative prin radio şi radiotelefon pînã la frontiera de stat;
c) sa asigure, potrivit legislaţiei naţionale a fiecãrei pãrţi contractante, la cererea celeilalte pãrţi contractante, aparate şi mijloace de apãrare impotriva grindinei (rachete şi lansatoare), precum şi sa colaboreze în dezvoltarea şi fabricarea acestora prin organizaţiile competente, respectiv întreprinderile pãrţilor contractante.
ART. 5
Pãrţile contractante convin ca realizarea prezentului acord sa o încredinţeze Institutului de meteorologie şi hidrologie al Republicii Socialiste România, Institutului de hidrometeorologie al Republicii Socialiste Serbia şi Institutului hidrometeorologic provincial din Provincia Socialistã Autonomã Voivodina.
În scopul aplicãrii operative a prevederilor acordului, organizaţiile prevãzute la alineatul precedent înfiinţeazã o comisie mixtã.
Organizarea şi modul de funcţionare a Comisiei mixte se reglementeazã prin regulamentul pe care-l va adopta aceasta comisie.
ART. 6
Trecerea frontierei de stat de cãtre cetãţenii romani şi iugoslavi care participa la lucrãrile ce fac obiectul prezentului acord se efectueazã pe baza permiselor prevãzute în Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind unificarea permiselor de trecere a frontierei de stat romano-iugoslave, semnat la Belgrad la 8 aprilie 1965.
ART. 7
Datele observaţiilor şi rezultatele cercetãrilor ştiinţifice obţinute ca urmare a activitãţilor desfãşurate în comun, potrivit tematicii de cercetare convenite, inclusiv cele cu caracter de inovaţie şi invenţie, pot fi folosite pe teritoriul fiecãreia dintre pãrţile contractante, în conformitate cu legislaţia interna.
Datele observaţiilor şi rezultatele cercetãrilor ştiinţifice prevãzute la alin. 1 al acestui articol nu se pot publica sau da unei a treia pãrţi spre folosire fãrã acordul ambelor pãrţi contractante.
ART. 8
Eventualele litigii şi alte diferende rezultind din aplicarea sau interpretarea prezentului acord se vor soluţiona pe cale diplomaticã.
ART. 9
Prezentul acord va fi supus ratificãrii, în conformitate cu reglementãrile constituţionale ale fiecãrei pãrţi contractante, şi va intra în vigoare la data schimbãrii, pe cale diplomaticã a instrumentelor de ratificare.
Acordul se încheie pe o perioada de 5 ani şi se va prelungi automat pe noi perioade de cîte 5 ani, dacã nici una dintre pãrţile contractante nu va comunica în scris, cu 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate a acordului, intenţia sa de a-l denunta.
Încheiat la Belgrad la data de 15 decembrie 1982, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba sirbo-croatã, ambele texte avînd aceeaşi valoare autenticã.


ACORD
între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea în domeniile cercetãrii proceselor generatoare de grindina şi protecţiei culturilor agricole impotriva grindinei în zona frontierei de stat romano-bulgare

Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria,
convinse ca dezvoltarea colaborãrii în domeniul combaterii grindinei creeazã condiţii favorabile pentru diminuarea pagubelor la culturile agricole,
considerind ca printr-o astfel de colaborare, pentru care exista posibilitãţi reale, se faciliteazã dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor prieteneşti existente între cele doua tari vecine şi prietene pe baza respectãrii principiilor egalitãţii suverane şi independentei naţionale, neamestecului în treburile interne, egalitãţii în drepturi şi avantajului reciproc,
au convenit asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
Scopul reglementãrii prezentului acord este colaborarea dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria (denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante) în domeniile cercetãrii proceselor generatoare de grindina şi protecţiei culturilor agricole impotriva grindinei în zona frontierei de stat romano-bulgare.
ART. 2
Colaborarea dintre cele doua pãrţi contractante în domeniul cercetãrii proceselor generatoare de grindina cuprinde:
a) programul comun de cercetare ştiinţificã;
b) schimbul reciproc de specialişti pentru participarea la activitãţile de cercetare în comun;
c) schimbul de informaţii tehnico-ştiinţifice în domeniul combaterii grindinei;
d) publicarea în comun sau separat a rezultatelor cercetãrilor efectuate în comun, pe baza înţelegerilor reciproce;
e) acordarea, pe baza de reciprocitate, de asistenta pentru pregãtirea şi ridicarea calificãrii profesionale a specialiştilor din acest domeniu.
ART. 3
Colaborarea dintre cele doua pãrţi contractante în domeniul protecţiei culturilor agricole impotriva grindinei în zona frontierei de stat romano-bulgare cuprinde:
a) crearea de puncte de comanda în poligoanele pentru combaterea grindinei şi amplasarea punctelor de lansare a rachetelor antigrindina pe o adîncime de 25-30 km de fiecare parte a frontierei de stat romano-bulgare, dupã o schema convenitã de pãrţile contractante, care sa corespundã tehnologiilor de prelucrare a norilor care conţin grindina;
b) organizarea coordonata a protecţiei culturilor agricole impotriva grindinei;
c) crearea, de-a lungul frontierei de stat romano-bulgare, a unei zone în care nu se trage, avînd o latime de aproximativ 2 km (cîte un km de o parte şi de alta a liniei de frontiera, în sectorul de uscat şi de la malurile fluviului Dunarea).
În procesul colaborãrii, lãţimea acestei zone poate fi modificatã, ulterior, prin înţelegere pãrţilor contractante;
d) asigurarea de cãtre fiecare parte contractantã a lansãrii rachetelor antigrindina de-a lungul frontierei de stat romano-bulgare, exclusiv în teritoriul propriu, precum şi mãsurile necesare pentru evitarea încãlcãrii spaţiului aerian al celeilalte pãrţi contractante;
e) asigurarea legãturilor prin radio sau radiotelefon între punctele de comanda ale poligoanelor de combatere a grindinei.
ART. 4
Pentru asigurarea combaterii coordonate a grindinei în zona frontierei de stat romano-bulgare, fiecare parte contractantã:
a) creeazã pe teritoriul statului propriu, în conformitate cu art. 3 lit. a) din prezentul acord, poligoane şi asigura funcţionarea acestora;
b) asigura informaţii operative necesare pentru combaterea coordonata a grindinei, între poligoanele vecine.
ART. 5
În scopul organizãrii şi soluţionãrii operative a activitãţilor de combatere în comun a grindinei în zona frontierei de stat romano-bulgare, pãrţile contractante înfiinţeazã, ca organ al celor doua guverne, Comisia mixtã romano-bulgara pentru colaborarea în domeniile cercetãrii proceselor generatoare de grindina şi protecţiei culturilor agricole în zona frontierei de stat romano-bulgare (denumita în continuare comisia mixtã).
Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiei mixte se reglementeazã prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia, convenit de cele doua pãrţi contractante, şi care va fi aprobat de cãtre organele competente ale pãrţilor contractante.
ART. 6
Repararea daunelor cauzate de cãderea rachetelor antigrindina (sau pãrţi ale acestora), apartinind uneia dintre pãrţile contractante pe teritoriul statului celeilalte pãrţi contractante, se suporta de cãtre partea contractantã din vina cãreia s-a produs paguba.
Eventualele litigii de acest fel, precum şi alte diferende rezultind din interpretarea şi aplicarea prezentului acord, se vor soluţiona de cãtre comisia mixtã.
Dacã în cadrul comisiei mixte nu se va ajunge la soluţionarea litigiilor şi a diferendelor prevãzute la alineatul precedent, acestea vor fi supuse celor doua guverne, spre rezolvare, pe cale diplomaticã.
ART. 7
Datele observaţiilor şi rezultatele cercetãrilor ştiinţifice obţinute ca urmare a activitãţilor desfãşurate în comun, potrivit tematicii de cercetare convenitã, inclusiv cele cu caracter de invenţie, pot fi folosite pe teritoriul statului fiecãreia dintre pãrţile contractante, în conformitate cu legislaţia interna.
ART. 8
Prezentul acord este supus aprobãrii, în conformitate prevederile legislaţiei naţionale a fiecãrei pãrţi contractante, şi va intra în vigoare la data ultimei notificãri privind îndeplinirea procedurilor legale.
Acordul se încheie pe o perioada de 5 ani şi se va prelungi automat, pe noi perioade de cîte 5 ani, dacã nici una dintre pãrţile contractante nu va comunica în scris, cu 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, intenţia sa de a-l denunta.
Semnat la Sofia la 3 iunie 1983, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba bulgara, ambele texte avînd aceeaşi valoare autenticã.


PROTOCOL
între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind reglementarea trecerii frontierei de stat romano-sovietice în legatura cu activitãţile referitoare la protecţia culturilor agricole impotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat

Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (denumite în cele ce urmeazã pãrţi),
în dorinta de a reglementa condiţiile în care se va efectua trecerea frontierei de stat romano-sovietice în legatura cu activitãţile referitoare la protecţia culturilor agricole impotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat,
în conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind colaborarea în domeniile cercetãrii proceselor generatoare de grindina şi protecţiei culturilor agricole impotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat romano-sovietice, semnat la Bucureşti la 7 decembrie 1979 (denumit în continuare acord), au convenit urmãtoarele:

ART. 1
Prezentul protocol reglementeazã:
1. regulile de trecere a frontierei de stat romano-sovietice (denumita în continuare frontiera de stat), de cãtre specialiştii romani şi specialiştii sovietici care participa la îndeplinirea activitãţilor referitoare la protecţia culturilor agricole impotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat;
2. regimul vamal pentru persoanele prevãzute la pct. 1 din prezentul articol şi al utilajelor, mijloacelor de transport, aparaturii şi materialelor aparţinînd uneia dintre pãrţi, necesare la activitãţile referitoare la protecţia culturilor agricole impotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat la intrarea şi înapoierea pe teritoriul statului celeilalte pãrţi.
ART. 2
1. Trecerea frontierei de stat de cãtre persoanele prevãzute la art. I se va efectua pe baza de pasaport emis pentru treceri nelimitate, în conformitate cu prevederile Convenţiei dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind desfiinţarea vizelor pentru cãlãtoriile în interes de serviciu, turistic şi particular, precum şi în tranzit, semnatã la Bucureşti la 30 iunie 1969, şi protocoalelor adiţionale la aceasta.
2. Trecerea frontierei de stat se va efectua prin punctele de frontiera deschise traficului internaţional.
3. Data şi locul trecerii frontierei de stat de cãtre specialiştii romani şi specialiştii sovietici se stabilesc, în timp util, de cãtre împuterniciţii celor doua pãrţi.
4. Trecerea frontierei de stat de cãtre persoanele prevãzute la art. I al prezentului protocol, pe teritoriul statului celeilalte pãrţi, se face în prezenta imputernicitilor sau a reprezentanţilor acestora.
5. În cazul caderilor de rachete sau a unor pãrţi din acestea, în zona în care nu se trage, prevãzutã la art. III lit. d) din acord, trecerea frontierei de stat de cãtre specialiştii romani şi specialiştii sovietici se va efectua pe baza legitimatiei eliberate pentru o singura trecere a frontierei de stat în ambele pãrţi, în conformitate cu art. 51 pct. 4 din Tratatul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind regimul frontierei de stat romano-sovietice, colaborarea şi asistenta mutuala în problemele de frontiera, semnat la Bucureşti la 27 februarie 1961. Aceasta trecere se va face sub controlul organelor de graniceri ale fiecãrei pãrţi.
ART. 3
1. Persoanele prevãzute la art. I din prezentul protocol au dreptul sa ramina sau sa se deplaseze pe teritoriul statului celeilalte pãrţi în locurile prevãzute pentru executarea activitãţilor în conformitate cu prevederile acordului sau potrivit sarcinilor stabilite de comisia mixtã, în prezenta unui reprezentant al celeilalte pãrţi.
2. Cheltuielile legate de şederea persoanelor prevãzute la art. I al prezentului protocol pe teritoriul statului celeilalte pãrţi se suporta pe baza schimbului nevalutar.
ART. 4
1. La trecerea frontierei de stat sînt scutite de taxe vamale şi alte taxe:
- utilajele, materialele aduse temporar şi mijloacele de transport destinate activitãţilor de combatere a grindinei;
- alimentele, produsele de tutun şi medicamentele destinate exclusiv uzului şi consumului propriu, în cantitãţile şi sortimentele prevãzute de reglementãrile vamale în vigoare ale fiecãrui stat.
2. Specialiştii romani şi specialiştii sovietici prevãzuţi la art. I din protocol, la trecerea frontierei de stat, pot introduce, cu condiţia scoaterii obligatorii la inapoiere, documentaţia tehnica şi publicaţiile necesare executãrii lucrãrilor, precum şi documentele personale, în conformitate cu legislaţia fiecãrui stat.
ART. 5
Asigurarea îndeplinirii prevederilor prezentului protocol şi controlul respectãrii prevederilor acestuia revin organelor competente ale pãrţilor.
ART. 6
1. Prezentul protocol va fi supus aprobãrii organelor competente ale fiecãrei pãrţi şi va intra în vigoare la data ultimei notificãri privind aprobarea acestuia.
2. Prevederile prezentului protocol se aplica pe toatã durata valabilitãţii acordului.
Semnat la Chisinau la 5 noiembrie 1982, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba rusa, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.


PROTOCOL ADIŢIONAL
la Convenţia dintre Republica Socialistã România şi Regatul Belgiei privind extrãdarea şi asistenta judiciarã în materie penalã, semnatã la Bucureşti la 14 octombrie 1976

Preşedintele Republicii Socialiste România şi Majestatea Sa regele Belgiei,
dorind sa faciliteze aplicarea Convenţiei dintre Republica Socialistã România şi Regatul Belgiei privind extrãdarea şi asistenta judiciarã în materie penalã, semnatã la Bucureşti la 14 octombrie 1976, denumita mai jos convenţie, au hotãrît sa încheie prezentul protocol şi, în acest scop, au desemnat ca împuterniciţi ai lor:
Preşedintele Republicii Socialiste România, pe Iulian Vacarel, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Regatul Belgiei,
Majestatea Sa regele Belgiei, pe Leo Tindemans, ministrul relaţiilor externe al Regatului Belgiei,
care, dupã ce au schimbat deplinele lor puteri, recunoscute în buna şi cuvenitã forma, au convenit asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
În mãsura în care sînt prevãzute de dispoziţiile penale menţionate mai jos sau în convenţiile internaţionale, la care cele doua state sînt pãrţi, infracţiunile care formeazã obiectul art. 2 din convenţie sînt urmãtoarele:

-------------------------------------------------------------------------------
Nr. Denumirea infracţiunilor Legislaţia romana Legislaţia belgiana
crt.
-------------------------------------------------------------------------------
1. Omucidere art. 174-177 Cod penal art. 393-397 Cod penal
2. Leziunea corporalã sau art. 182 şi 183 Cod art. 400-404 şi 406-
vãtãmarea sãnãtãţii penal 410 Cod penal
3. Atentatul contra libertãţii art. 192 alin. 2 şi art. 347 bis, 434-438,
individuale şi a inviolabi- 266-268 Cod penal 440 şi 442 Cod penal
litatii domiciliului
4. Falsificarea de moneda sau art. 282-287 Cod penal art. 160-162, 168 şi
de alte valori 169 alin. 1, 171,
172-177 Cod penal
5. Falsul de înscrisuri şi art. 288-293 Cod penal art. 193-197, 200 şi
uzul de fals 201, 202 alin. 2-4,
204, 206 alin. 1,
207-209, 211 şi 212
Cod penal
6. Mãrturie mincinoasã art. 260 şi 261 art. 215-218, 220-224
Cod penal Cod penal
7. Corupţia şi delapidarea art. 168, 223, 242 alin. art. 240 alin. 1, 241,
comise de funcţionari şi 1 şi 3, 246, 254, 255 243-245, 247-252
abuzul în serviciu şi 272 Cod penal Cod penal
8. Asocierea de infractori art. 323 Cod penal art. 322-324 Cod penal
9. Bigamia art. 303 Cod penal art. 391 Cod penal
10. Abandonarea unui copil art. 314 Cod penal art. 355-360 Cod penal
11. Rapirea şi sechestrarea art. 189 şi 306 art. 368-370 Cod penal
minorilor Cod penal
12. Violul art. 197 alin. 2-5 art. 375-377 Cod penal
Cod penal
13. Atentatul la pudoare şi art. 198, 202 şi 321 art. 372, 372 bis,
ultrajul contra bunelor Cod penal 373, 376, 377, 385
moravuri alin. 2 şi 386
Cod penal
14. Proxenetismul art. 329 Cod penal art. 379, 380, 380 bis
şi 380 ter. Cod penal
15. Furtul, înşelãciunea şi art. 194, 208, 209, 211, art. 461, 463, 464,
şantajul 214, 215, 224, 225, 228, 467-475, 496 şi 497
229 şi 257 Cod penal Cod penal
16. Abuzul de încredere art. 227 Cod penal art. 491 şi 493
Cod penal
17. Distrugerea sau degrada- art. 217 alin. 2-5, 218, art. 510-523, 525,
rea de bunuri 219 alin. 3 şi 4, 231, 527-532, 533 alin. 2,
232 Cod penal şi art. 43 534-536, 538 şi 547
din <>Legea nr. 7/1974 Cod penal
18. Infracţiuni contra art. 273-276 Cod penal art. 406-408, 422
siguranţei feroviare alin. 2 şi 3 Cod penal
19. Trafic ilicit de art. 312 Cod penal şi art. 2 bis, 3 şi 8
stupefiante art. 17 din Legea nr. alin. 2 din Legea din
73/1969 24.02.1921 privind
traficul de substanţe
veninoase, soporifice,
stupefiante, dezinfec-
tante sau antiseptice,
modificatã prin Legea
din 09.07.1975
20. Tãinuirea de bunuri art. 221 şi 234 art. 505 şi 506
obţinute prin sãvîrşirea Cod penal Cod penal
unei infracţiuni care
atrage extrãdarea
potrivit convenţiei
21. Infracţiuni privind navi- art. 113, 115, 117, 118, art. 14, 18, 19, 20
gatia maritima şi 123 din Decretul alin. 2, art. 21, 24,
nr. 443/1972 26 alin. 2, 28, 29,
31-37, 63-69 din Legea
din 05.06.1928 privind
revizia Codului
disciplinar şi penal
pentru Marina
Comercialã şi de
Pescuit.
22. Orice alte infracţiuni
care pot atrage extrãdarea
în condiţiile prevãzute
în alte convenţii interna-
tionale la care cele doua
state sînt pãrţi
-------------------------------------------------------------------------------

ART. 2
Statele contractante pot conveni în orice moment, printr-un schimb de scrisori, sa modifice dispoziţiile art. 1 ori sa abroge prezentul protocol.
ART. 3
Prezentul protocol face parte integrantã din convenţie. El va fi ratificat. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc odatã cu schimbul instrumentelor de ratificare a convenţiei. Prezentul protocol va intra în vigoare la aceeaşi data cu convenţia.
Fãcut la Bruxelles la 26 martie 1982, în doua exemplare originale în limba romana, limba franceza şi limba neerlandeza, cele trei texte avînd aceeaşi valoare.

-----------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016