Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECRET nr. 4.823 din 22 noiembrie 1921 privind aprobarea Regulamentului pentru punerea in aplicare a legii agrare din Bucovina Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECRET nr. 4.823 din 22 noiembrie 1921 privind aprobarea Regulamentului pentru punerea in aplicare a legii agrare din Bucovina

EMITENT: REGELE FERDINAND I
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 26 noiembrie 1921
Comenteaza legea
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României,
La toţi de fata şi viitori, sãnãtate:

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturii sub No. 14.213 din 1921,
Vazand art. 121 din legea pentru reforma agrarã din Bucovina, promulgatã prin inaltul decret regal cu No. 3.608 din 23 Iulie 1921,
Am decretat şi decretam:

ART. 1
Se aproba de Noi regulamentul pentru punerea în aplicare a legii agrare din Bucovina, în cuprinderea arãtatã în textul aci alãturat.
ART. 2
Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturii este însãrcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentului decret.

FERDINAND

Ministrul agriculturii
Const. Garoflid


REGULAMENTUL LEGII AGRARE
pentru
BUCOVINA


PARTEA I
EXPROPRIEREA

CAP. 1
Indreptatirea şi mãsura exproprierii

ART. 1
În conformitate cu hotãrârea consiliului naţional din Bucovina, se declara expropriate pentru cauza de utilitate publica proprietãţile rurale, în mãsura şi condiţiunile cuprinse în legea agrarã pentru Bucovina, în scop de a spori întinderea proprietãţii taranesti, de a infiinta pãşuni comunale, precum şi pentru scopuri de interes general, economic şi cultural.
ART. 2
Starea juridicã şi întinderea proprietãţilor rurale din punct de vedere al aplicãrii legii agrare se socoteşte pe ziua de 6 Septemvrie 1919, ţinându-se socoteala de efectul succesiunilor deschise dela aceasta data pana la promulgarea legii (23 Iulie 1921).
Starea jalnica şi întinderea proprietãţii vor fi stabilite prin declaraţia proprietarului, cartea funduara, coala de posesiune, hartile cadastrale, sau prin orice alt mijloc legal de dovada.
În toate cazurile se va avea în vedere starea de fapt a posesiunii în momentul exproprierii.
Ca efect al succesiunilor deschise se considera efectul final dupã cum rezulta din acte.
În acelaşi mod se vor trata şi succesiunile deschise înainte de 6 Septemvrie 1919 cari pana la aceasta data nu au fost încheiate.
ART. 3
Bunurile expropriabile sunt lovite de indisponibilitate din ziua de 6 Septemvrie 1919, fãrã îndeplinirea nici unei alte formalitãţi.
Comitetul agrar poate admite o vânzare înainte de terminarea operaţiunilor de expropriere, însã numai din porţiunea ce urmeazã sa rãmânã proprietarului.
ART. 4
Se excepteazã dela expropriere şi rãmân valabile vânzãrile pana la 10 ha, de fiecare cumpãrãtor, fãcute pana la promulgarea legii, cãtre ţãrani, invalizi, vãduvele şi orfanii de rasboi, agronomi, preoti, învãţãtori, cultivatori de pãmânt.
Pãmântul astfel vândut se scade din întinderea totalã a mosiei.
Aceste vânzãri însã vor putea fi revizuite de comitetul agrar.
ART. 5
Se mai excepteazã şi rãmân valabile vânzãrile aprobate de comisiunea centrala agrarã din Cernauti şi fãcute pana la promulgarea legii în alte condiţiuni decât acelea prevãzute în art. 4.
Pãmântul astfel vândut nu se scade din întinderea totalã a mosiei şi se considera ca vândut din porţiunea ce urmeazã sa rãmânã proprietarului.
Toate vânzãrile peste 10 ha, pana la promulgarea legii, vor fi obligatoriu revizuite de comitetul agrar, care în cazuri bine motivate le valideazã.
Transcrierea dreptului de proprietate asupra acestor imobile rurale facuta dupã promulgarea legii, fãrã aprobarea comitetului agrar, este nulã de drept.
ART. 6
Exproprierea atinge proprietatea fãrã privire la calitatea proprietarului, capacitatea lui juridicã sau caracterul imobilului expropriat.
ART. 7
Subsolul pãmânturilor expropriate trece în proprietatea Statului, cu excepţia drepturilor câştigate şi trecute în cartea funduara pana la 6 Septemvrie 1919.
ART. 8
Se declara expropriate în întregime:
a) Proprietãţile rurale, fãrã deosebire de caracter şi întindere, ale tuturor persoanelor juridice de drept public, fãrã considerarea oricãrei clauze contrarii.
Se excepteazã dela expropriere terenurile mãnãstirilor Dragomira, Putna, Suceava şi Sucevita pana la 100 ha.
Se mai excepteazã 50 ha din pãmântul cultivabil al fondului bisericesc ortodox oriental pentru Mitropolia din Cernauti; alegerea acestui teren de 50 ha va fi facuta de Mitropolitul din Cernauti.
ART. 9
Se excepteazã dela expropriere, proprietãţile comunelor rurale şi urbane şi pãdurile tovarasiilor.
Se excepteazã deasemenea pãdurile fondului bisericesc ortodox oriental, afarã de pãrţile marginase din apropierea satelor, pe cari comitetul agrar le va afla proprii pentru defrişare, în scop de a întemeia gospodãrii taranesti şi pãşuni comunale. Defrişarea pãdurilor marginase satelor se va face conform dispoziţiunilor legii forestiere pentru Bucovina.
ART. 10
Se declara expropriate în întregime proprietãţile rurale mai mari de 25 ha ale absenteistilor.
Intra în aceasta categorie proprietarii care au stat în câte 5 ani consecutivi, în timpul dela 1 August 1909 - 1 August 1919, mai mult de 6 luni pe fiecare an, afarã de hotarele României intregite şi ale Austriei, fãrã motive bine cuvantate.
Deasemenea şi acei proprietari cari dela 15/28 Noemvrie 1918 şi pana la promulgarea legii nu şi-au avut domiciliul în hotarele României intregite, lipsind fãrã vreo însãrcinare specialã.
ART. 11
Se declara expropriate în întregime pãmânturile rurale folosite prin embatic, plantate sau nu (emphyteusis), precum şi acelea ţinute de sateni cu arenda cel puţin 10 ani neintrerupt, dacã aceştia îşi vor fi construit pe ele case, salasuri, mori de apa primitive (rustice) sau vor fi fãcut pe cel puţin jumãtate din teren plantatiuni de vii sau pomi roditori. Exproprierea în acest caz se face în folosul embaticarilor sau al satenilor arendasi.
ART. 12
Persoanele juridice ale cãror proprietãţi sunt expropriate în întregime, pot sa-şi rezerve, cu autorizaţia comitetului agrar, clãdirile şi instalatiunile cari nu sunt necesare unor scopuri naţionale, culturale şi economice.
ART. 13
Se declara expropriat în întregime tot pãmântul cultivabil din:
a) Proprietãţile persoanelor juridice de drept privat;
b) Proprietãţile rurale cari între 1 Ianuarie 1905 şi 1 Ianuarie 1919 au fost arendate mai mult de 9 ani, adicã cel puţin 10 recolte, fie în mod continuu sau cu întrerupere.
Se excepteazã de la aceasta improprietarire, proprietãţile minorilor, funcţionarilor publici, femeilor incapabile de a gospodari însãşi.
Pentru a se bucura de aceasta exceptiune, aceste persoane trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţiuni:
a) Sa fi avut aceasta calitate ei sau pãrinţii lor ori cat timp în decursul arendãrii, şi
b) Sa fie proprietari ei sau moştenitorii lor în momentul exproprierii.
Dacã proprietatea a fost arendatã numai în parte, se expropriaza o întindere egala cu partea arendatã din corpul întreg al proprietãţii, iar restul cade sub dispoziţiunile art. 7 din lege.
ART. 14
Se înţelege prin arendare în sensul art. 6, alin. b din lege atât arendarea prin arendasi, cat şi arendãrile în parte, în care proprietarul nu a pus nici aratura, nici samanta.
Un pãmânt se considera ca arendat dacã este dat pentru cultivare, prin munca, contra unui preţ fixat în numerar.
Dacã preţul este fixat în producte (în parte), pãmântul nu poate fi considerat ca arendat decât în cazul când proprietarul n-a pus nici aratura, nici samanta.
ART. 15
Nu se considera ca arendate mosiile sau pãrţile din moşii concedate de proprietar, fie în bani, fie în parte (dijma), direct şi individual satenilor.
ART. 16
Interzişii cari au descendenţi direcţi sunt consideraţi în sensul art. 13 ca minori.
Funcţionar public se considera orice persoana numita sau aleasã, care a îndeplinit un serviciu public sau de interes obştesc la Stat, Ţara Bucovinei, judeţ, comune, comunitãţi de drept public, sau a fost notar public.
ART. 17
O femeie se considera incapabila a gospodari ea însãşi dacã din cauza vârstei înaintate sau a unei boli nu poate conduce gospodãria fãrã a-şi periclita viata sau sãnãtatea; deasemenea femeea care, urmând domiciliul bãrbatului, a fost silitã sa domicilieze afarã din comuna unde se gãsea proprietatea ei.
ART. 18
Se mai declara expropriat în întregime tot pãmântul cultivabil din proprietãţile interzişilor şi celor puşi sub curatela, întrucât nu au descendenţi direcţi.
ART. 19
Se declara expropriate parţial:
a) Sesiile existente pentru parohii pana la 12 ha şi sesiile existente pentru cooperatori (preoti ajutori) pana la 6 ha;
b) Pãmântul cultivabil din proprietãţile rurale ale proprietarilor particulari cari au sau au avut la 1 August 1914 instalatiuni importante agricole, în clãdiri şi inventar, crescatorii de vite sau industrii agricole, dupã urmãtoarea scara:



 ┌─────────────────────────────┬──────────────────────┐
 │   Suprafata expropriabila   │  Suprafata rãmasã    │
 │             HA              │        Ha            │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            100              │        100           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            105              │        104           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            110              │        109           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            115              │        113           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            120              │        117           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            125              │        121           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            130              │        124           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            135              │        128           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            140              │        132           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            145              │        135           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            150              │        138           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            155              │        141           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            160              │        144           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            165              │        147           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            170              │        150           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            175              │        153           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            180              │        155           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            185              │        158           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            190              │        160           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            195              │        163           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            200              │        165           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            210              │        170           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            220              │        174           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            230              │        178           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            240              │        182           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            250              │        185           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            260              │        189           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            270              │        192           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            280              │        195           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            290              │        198           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            300              │        201           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            320              │        207           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            340              │        212           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            360              │        216           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            380              │        220           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            400              │        224           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            420              │        228           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            440              │        232           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            460              │        235           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            480              │        238           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            500              │        241           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            525              │        244           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            550              │        247           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            575              │        249           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            600              │        250           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │      Peste 600              │        250           │
 └─────────────────────────────┴──────────────────────┘



Toate proprietãţile cuprinse între 100 şi 105 ha exclusiv se reduc la 100 ha; toate proprietãţile cuprinse între 105-110 ha exclusiv se reduc la 104 ha s. a. m.d.
c) Pãmântul cultivabil dela 100 ha în sus din mosiile proprietarilor cari nu îndeplinesc condiţiunile alineatului b al acestui articol.
ART. 20
Sunt socotite instalatiuni agricole importante:
a) Clãdirile şi inventarul dacã acestea sunt sau au fost la 1 August 1914 suficiente pentru exploatarea a doua treimi din întinderea partii cultivabile a mosiei în regie proprie.
Instalatiunile mai mari în inventar se compenseazã cu cele mai reduse în clãdiri şi vice-versa;
b) Drenajele şi irigatiunile;
c) Crescatoriile de vite, dacã aceste exploatatiuni au pentru suprafata cultivabila a mosiei un cap de vita mare la 2 ha sau echivalentul în vite mici, socotindu-se 5 vite mici sau 2 manzati egal cu o vita mare; la crescatoriile de cai se va socoti un cap de vita mare la 3 ha;
d) Instalatiunile agricole propriu zise, inclusiv morile sistematice pentru fãina şi cu exclusiunea morilor cari macina numai malai (fãina de papusoi).
Intra în aceasta categorie şi acele exploatatiuni cari fãrã sa aibã instalatiunile necesare industriilor agricole, totuşi cultiva sau cultivau înainte de 1 August 1914 în mod obişnuit şi neintrerupt, sfecla de zahãr, tutunul, inul şi canepa, dacã aceste culturi ocupa sau ocupau, în parte sau în total, o suprafata de 10% din pãmântul cultivabil al mosiei.
Inventarul, clãdirile, crescatoriile de vite şi instalatiunile industriale agricole se compenseazã unele pe altele, dacã se gãsesc împreunã, în proporţii diferite de cele arãtate în acest articol, sau dacã se gãsesc la moşii diferite ale aceluias proprietar.
ART. 21
Proprietarilor cari studiazã agronomia, sau au unul ori mai mulţi fii cari studiazã agronomia, li se va rezerva, la cerere, din porţiunea expropriabila potrivit legii agrare, un lot de 50 ha peste suprafata ce le rãmâne neexpropriata, conform prevederilor legii, sub conditiunea sa fie înscrişi cel mai târziu pana la 1 Ianuarie 1920 şi sa frecuenteze şcoala şi cu obligaţiunea, sub pedeapsa ridicãrii acestui drept, ca diploma sa fie obţinutã în cel mult 5 ani dela promulgarea legii agrare şi în urma obţinerii diplomei sa-şi cultive singuri moşia.
ART. 22
Organele de expropriere vor proceda la exproprierea condiţionatã a loturilor rezervate în condiţiunile art. 21, fãcând alegerea şi determinarea limitelor lor şi fixând preţul.
Despre aceasta operaţiune se va face adnotare în cartea funduara.
Dacã în 5 ani dela promulgarea legii nu se va justifica obţinerea diplomei Casa centrala a împroprietãririi este în drept sa ceara şi sa obtie deposedarea potrivit art. 106 din lege, plãtind proprietarului pentru aceste terenuri preţul fixat prin hotãrârea de expropriere.
ART. 23
Proprietarul are dreptul sa aleagã partea de moşie care îi rãmâne dupã expropriere, cu condiţia ca partea expropriata sa poatã fi economiceste bine folositã. În orice caz, nici proprietarul nu poate fi expropriat altfel decât asa ca partea ce-i rãmâne sa formeze un întreg economic cu investiţiile economice principale aflãtoare pe moşie.
Partea expropriata se considera economiceste bine folositã dacã se poate întrebuinţa pentru formarea loturilor.
ART. 24
Dacã ocupatiunea principala a proprietarului expropriat nu este agricultura şi nici pãrinţii lui n-au fost agricultori, terenul neexpropriabil se reduce la 4 ha.
Se excepteazã dela aceasta dispoziţiune functionarii publici.
De asemenea vor fi redusi la 4 ha şi acei proprietari cari nefiind agricultori, au cumpãrat moşii dupã 15/28 Noemvrie 1918.
ART. 25
Se socoteşte ca pãmânt cultivabil în înţelesul legii agrare, tot terenul pe care s-a fãcut pana azi arãturi, locurile de fanete şi pãşuni, precum şi orice alt teren ce s-ar gãsi propriu sa fie întrebuinţat cu folos pentru agricultura.
Exproprierea se calculeazã numai asupra pãmântului cultivabil adicã asupra întinderii rãmase din fiecare moşie sau parte de moşie, dupã ce s-au scãzut: locurile permanente de arii şi ferme, conacul cu gradina, viile şi grãdinile stabile de zarzavaturi şi pomi roditori, pãdurile, poenile mai mici de 10 ha inconjurate de pãduri, luncile împãdurite, râurile, lacurile, stabilimentele industriale cu terenul de instalare şi întreţinere strict necesar şi parcelele pe cari se aflau sau se afla clãdiri, întrucât toate acestea nu sunt cuprinse în partea expropriata.
Se pot considera cuprinse în partea expropriabila şi se vor expropria şi bunurile prevãzute în alin. 2 al acestui articol, numai dacã sunt închise în partea expropriata şi proprietarul le oferã şi dacã se va gãsi ca ele formeazã un tot economic cu partea expropriata.
ART. 26
Parcelele cu clãdiri existente, precum şi acele pe cari se aflau clãdiri la 1 August 1914 şi cari au fost distruse prin evenimentele rasboiului, împreunã cu terenul întrebuinţat ca ograda şi gradina, nu intra în calculul exproprierii şi nu se expropriaza decât în condiţiunile art. 25, alin. 3.
ART. 27
Poenile mai mari de 10 ha, nu pot fi expropriate decât pentru pãşuni comunale, în condiţiunile arãtate mai sus.
Se socotesc lunci împãdurite în sensul art. 25, alin. 2 acelea pe cari se gãsesc în cea mai mare parte salcii, rachiti, plopi, arini, etc., şi cari pot fi folosite obişnuit pentru obţinerea de nuele, de lemn de foc sau altele.
ART. 28
Sunt scutite de expropriere terenurile necesare ca locuri de hrana pentru personalul silvic de supraveghere, şi anume câte 6 ha pentru fiecare funcţionar superior şi câte 4 ha pentru fiecare funcţionar inferior.
ART. 29
Mai multe proprietãţi ale aceluiaşi proprietar, precum şi proprietãţile stapanite în indiviziune se considera ca o singura proprietate, rãmânând ca proprietarul sau coproprietarii sa îşi aleagã partea ce rãmâne libera de expropriere.
Se excepteazã dela aceasta regula, în privinta indiviziunii, şi proprietãţile vor fi socotite ca divizate în urmãtoarele cazuri:
1. Dacã starea de indiviziune provine din succesiuni deschise dupã 6 Septemvrie 1919;
2. Dacã starea de indiviziune provine din succesiuni deschise înainte de 6 Septemvrie 1919 şi dacã între coproprietari se afla la 1 August 1914, sau mai târziu, cel puţin un minor sau un mobilizat.
Determinarea partii de moşie supusã exproprierii se face însã din intreaga suprafata cultivabila a mosiei, socotindu-se pentru aceasta moşia ca nedivizata.

CAP. 2
Pãşunile comunale

ART. 30
Pãşunile comunale existente se menţin.
Din terenurile expropriate dupã legea agrarã, pãmântul propriu numai pentru pasune va fi întrebuinţat la înfiinţarea sau completarea pasunilor comunale.
ART. 31
Pentru înfiinţarea şi completarea pasunilor comunale se poate expropria peste suprafata obţinutã prin dispoziţiunile de mai sus:
a) Poenile mai mari de 10 ha.
Proprietarul are dreptul sa dea în schimbul acestor poeni o suprafata egala din terenul impadurit, situat la marginea pãdurii, dupã taierea lemnului;
b) Acolo unde este nevoie absolutã vor putea fi expropriate, cu avizul serviciului silvic şi cu aprobarea comitetului agrar, şi din pãduri, dar numai dacã terenul este propriu.
ART. 32
Pãmântul expropriat conform dispoziţiunilor din acest capitol, va servi numai la înfiinţarea sau completarea pasunilor comunale pentru folosinta tuturor locuitorilor proprietari de vite, fãrã privire dacã au pãmânt cultivabil.
Proprietatea acestor pãşuni aparţine comunelor, cari le administreazã sub conducerea şi controlul serviciului agricol judeţean, cu excepţia pasunilor alpine, cari rãmân Statului şi se vor administra conform unui regulament special întocmit de ministerul agriculturii.
Acelaşi regulament va determina în amãnunt toate dispoziţiunile privitoare la formarea şi exploatarea pasunilor comunale.

CAP. 3
Dispoziţiuni generale

ART. 33
Cu aprobarea comitetului agrar se poate incuviinta schimbul între pãmântul expropriat şi cel posedat de sateni, comune, şcoli, biserici, parohii etc.
ART. 34
Pana la luarea în primire a bunurilor expropriate, folosinta lor rãmâne proprietarilor cu toate drepturile şi datoriile unui uzufructuar, fiind obligaţi a tolera operaţiunile inginerilor şi ale organelor însãrcinate cu parcelarea terenurilor.
Terenurile arendate taranilor pana în prezent în vederea exproprierii, rãmân în folosinta lor pana la expropriere şi improprietarirea definitiva. Proprietarul are dreptul sa încaseze arenda dela Stat prin mijlocirea organelor ministerului de agricultura din Cernauti.
Aceasta arenda va fi, pana la luarea în primire de cãtre Stat a terenurilor expropriate, aceea fixatã pe anul 1921 de cãtre comisiunea agrarã centrala din Cernauti.
Arenda astfel stabilitã va fi plãtitã Statului de satenii arendasi, iar Statul va urmãri încasarea lor potrivit legilor de urmãrirea impozitelor.
ART. 35
Dacã pe pãmântul expropriat, şi dat în folosinta satenilor sunt semanaturi, ele rãmân pana la recolta proprietarului, iar dacã sunt arãturi proprietarul are drept la valoarea lor.
Stabilirea acestei valori se face în conformitate cu preţurile locale, prin buna învoiala între interesaţi.
În caz de neînţelegere va hotãrî definitiv comisiunea de ocol pentru expropriere.
ART. 36
Luarea în primire a bunurilor expropriate nu se poate impiedica prin nici un act judecãtoresc. Instanta competenta la cererea Casei centrale a împroprietãririi va închide, relativ la aceste bunuri, orice acţiune sau urmãrire, orice drept pretins, putându-se exercita numai asupra preţului.
ART. 37
Proprietarii şi satenii improprietariti sunt obligaţi sa permitã uni altora, drumul de acces şi drumurile la apa.
Organele de aplicare vor determina pentru fiecare caz în parte aceste drepturi şi exerciţiul lor.
Aceste drepturi vor fi evaluate de organele de aplicare a exproprierii cari fixeazã preţul.
ART. 38
Statul are dreptul sa rezerve, din oricari din proprietãţile sale şi din oricari din cele expropriate pe baza legii agrare, suprafeţele de pãmânt cari au astãzi sau cari pot avea în viitor o destinatiune specialã pentru împlinirea unui scop social, economic, cultural, general, militar, educatiune fizica, industrial, etc.
Aceste terenuri vor putea fi întrebuinţate de Stat pentru propriile sale instituţiuni sau cu avizul comitetului agrar, vor putea fi vândute asociaţiunilor ori întreprinderilor româneşti, precum şi particularilor, pentru scopurile arãtate mai sus.
Despre destinaţiunea pentru care a fost vândut terenul, se va face adnotatie în cartea funduara.
Terenurile astfel vândute nu vor putea avea alta destinatiune decât cea prevãzutã în actul de vânzare. Nerespectarea acestor destinatiuni atrage rezilierea de drept a vânzãrii şi reluarea terenului vândut.
ART. 39
Contractele de arendare în curs de executare sunt desfiinţate de drept din momentul luãrii în primire pentru partea sau pentru pãrţile de moşii expropriate, reducându-se proporţional arenda, fãrã nici un fel de pretentiune din partea arendaşului.
Proprietarul este obligat a restitui arendaşului din garanţie o parte proporţionalã cu întinderea de pãmânt pentru care s-a desfiinţat contractul de arenda.
Dacã suprafata expropriata trece de 25% din întinderea totalã cultivabila a mosiei, arendaşii şi proprietarii au facultatea de a cere rezilierea contractului întreg, fãrã nici un fel de pretentiune.
Aceasta acţiune nu se va putea intenta decât pe baza hotãrârii definitive de expropriere, iar arendaşul va continua sa se foloseascã de moşie pana la expirarea anului agricol, înãuntrul cãruia s-a obţinut hotãrârea definitiva de reziliere.
ART. 40
Mosiile rãmase în urma exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani.
Arendãrile în porţiuni mai mici, direct şi individual cãtre sateni, nu sunt supuse acestei dispoziţiuni.
Arendarea în total a mosiilor rãmase dupã expropriere se va face, cu drept de preferinta la preţ şi condiţiuni egale, obstiilor locale sau agronomilor de profesiune.
Proprietarii cari voiesc a-şi arenda mosiile sunt datori a anunta în scris pe primarul comunei respective şi pe consilierul agricol respectiv, comunicând condiţiunile arendãrii şi în special întinderea mosiei de arendat, durata şi preţul arendãrii.
Primarul primind aceasta comunicare este obligat a o afişa chiar în ziua primirii la usa primãriei, încheind cuvenitul proces-verbal; în acelaşi timp, şi prin aceeaşi publicaţiune, primarul va convoca pe toţi locuitorii majori, sateni cultivatori de pãmânt, ai comunei în prima Duminica dupã afişarea în localul primãriei.
La ziua convocãrii primarul va face cunoscut satenilor condiţiunile arendãrii. Proprietarul sau reprezentantul lui vor putea lua parte la adunare, pentru a da lãmuririle ce li s-ar cere.
Se va încheia proces-verbal, în care se va arata persoanele cari au luat parte la adunare şi chestiunile desbatute, convocandu-se din nou pentru Duminica urmãtoare satenii spre a hotãrî dacã înţeleg a lua în arenda sau nu moşia.
Hotãrârea de a arenda se va lua dacã cel puţin 25 sateni se declara gata a constitui o obşte de arendare.
Dupã aceasta a doua adunare se va încheia un nou proces-verbal, aducandu-se la cunostinta proprietarului hotãrârea luatã.
Dacã în termen de 15 zile dela aceasta adunare, obstea nu s-a constituit şi nu s-a plãtit sau obţinut termen de plata a primului castiu contractual şi eventual a garanţiei prevãzute în condiţiunile de arendare, proprietarul e scutit de obligaţiunea de a mai arenda obstii.
Consilierul agricol respectiv agronomul regional, primind oferta, va trimite-o spre publicare, chiar în ziua primirii, unui ziar din Capitala şi unuia din Cernauti, costul publicaţiunii privind pe Stat.
Dacã în termen de 15 zile dela data publicãrii nu se înregistreazã la serviciul agricol judeţean nici o cerere a vreunui agronom pentru a lua în arenda, proprietarul este scutit de obligaţia de a arenda moşia sa agronomilor.
Dacã asemenea cereri s-au fãcut serviciului agricol judeţean, acesta e obligat a le transmite proprietarului în chiar ziua primirii. În prezenta a mai multor oferte, proprietarul e liber a alege fie obstea, fie pe unul din agronomii concurenţi.
În cazul când cel ales este un agronom şi în termen de 5 zile dela data conventiunii el nu depune castiul şi eventual garanţia cerutã, proprietarul e liber a arenda oricãrei alte persoane moşia sa.
Nerespectarea condiţiunilor de arendare arãtate mai sus atrage nulitatea contractului încheiat contra acestor dispoziţiuni.
ART. 41
Ministerul agriculturii, prin Casa centrala a împroprietãririi, poate vinde prin buna învoiala satenilor atât bunurile mici cari sunt proprietatea Statului, cat şi suprafeţele de pãmânt expropriate şi cari prin natura lor nu sunt proprii a fi întrebuinţate pentru improprietarire sau pentru pasune, preferindu-se: aşezãmintele culturale, sanitare şi cooperative, invalizii de rasboi, vãduvele cu copii, vecinii sau cei cari l-au stapanit în arenda mai înainte.
ART. 42
Ministerul agriculturii - prin Casa centrala a împroprietãririi - poate vinde prin buna învoiala din pãmântul expropriat pana la 6 ha pentru instalatiuni industriale, dacã cumpãrãtorii se obliga ca în cel mult 2 ani dela cumpãrare sa instaleze o industrie cu un capital de cel puţin 60.000 lei.
Pentru garantarea Statului se va cere cumpãrãtorului şi depunerea unei garanţii.
ART. 43
Despre destinaţiunea pentru care s-au fãcut vânzãrile din art. 41 şi 42 se va face adnotare în cartea funduara.
Nerespectarea condiţiunilor prevãzute în art. 41 şi 42 atrage rezilierea vânzãrii.
ART. 44
Conacele mosiilor expropriate în întregime, precum şi suprafeţele care depãşesc 50 ha pãmânt cultivabil formate dintr-una sau mai multe bucãţi, fie din mosiile nesupuse exproprierii, fie din cele rãmase proprietarilor dupã expropriere, nu se vor putea vinde decât cu respectarea dreptului de preemptiune în favoarea Statului.
Acest drept de preemptiune priveşte numai pãmântul cultivabil astfel cum este definit de art. 10 din lege, şi el se exercita de Casa centrala a împroprietãririi.
Orice proprietar poate sa notifice Casei centrale a împroprietãririi intenţiunea sa de a vinde, arãtând preţul şi condiţiunile. Astfel de notificãri se vor face în scris prin notarul public, alaturandu-se şi extrasul cãrţilor funduare.
Casa centrala a împroprietãririi va comunica hotãrârea sa notarului public (judecãtoriei de ocol) în termen de 30 zile dela primirea notificãrii.
Dacã Casa centrala nu a rãspuns în scris, în termen de 30 zile dela notificare, ca voieşte sa cumpere, proprietarul este liber sa vândã în termen de 6 luni în condiţiunile şi cu preţul indicat în notificare, sau cu un preţ mai mare, dar fãrã schimbarea condiţiunilor arãtate în notificare.
Dacã vânzarea nu se face în acest termen, imobilul rãmâne în situaţia anterioarã notificãrii.
ART. 45
Când vânzarea s-a efectuat înainte de a se face cunoscut Casei centrale a împroprietãririi intenţia de a vinde, vânzarea astfel încheiatã nu va rãmâne definitiva decât dacã va fi notificatã Casei centrale, care are dreptul, timp de 30 zile libere dela notificare, sa retie imobilul vândut pe preţul şi în condiţiunile arãtate în contractul de vânzare.
Contractele de vânzare încheiate se vor notifica obligatoriu şi din oficiu prin judecãtoriile de ocol ca autoritãţi de carte funduara, când acestea le vor primi spre intabulare.
Judecãtoria de ocol, ca autoritate de carte funduara, va prenota dreptul de proprietate al cumpãrãtorului şi va trimite o copie a contractului depusa de parte şi un extract autentic dupã foaia funduara Casei centrale a împroprietãririi, cerandu-i sa se pronunţe dacã doreşte sa-şi exercite dreptul de premptiune.
Dacã Casa centrala a împroprietãririi nu va comunica rãspunsul sau judecãtoriei de ocol ca autoritate de carte funduara, în termen de 30 zile socotite din ziua când a fost primit contractul trimis de judecãtorie, judecãtoria de ocol va ordonã întabularea dreptului de proprietate în favoarea cumpãrãtorului, considerând prenotarea de justificatã.
ART. 46
În cazul când Casa centrala a împroprietãririi va comunica în cele 30 zile ca retine imobilizat pentru sine, ea va fi datoare sa plãteascã preţul de cumpãrare plus taxele fiscale. Dupã trecerea acestui termen, dacã Casa centrala va fi fãcut dovada ca a plãtit preţul, judecãtoria de ocol va radia prenotarea şi va intabula dreptul de proprietate a Statului.
În caz contrariu, judecãtoria de ocol ca autoritate de carte funduara, va intabula dreptul de proprietate al cumpãrãtorului, considerându-l de justificat.
Când pãrţile ar fi stabilit parte din preţul de cumpãrare în prestaţiuni în natura, se va indica în contract şi echivalentul acestor prestaţiuni.
Dacã moşia sau parte din moşie astfel vândutã este înscrisã în tabula tarii şi cãrţile acestei tabule sunt existente, toate formalitãţile prevãzute prin acest articol nu se vor îndeplini prin judecãtoria de ocol, ci prin tribunalul din Cernauti.
Dacã însã nu exista cãrţile tabulei tarii, fiind distruse în timpul rasboiului, formalitãţile se vor îndeplini de judecãtoria de ocol, prin depunere, conform cu codul civil pentru Bucovina.
ART. 47
Casa centrala a împroprietãririi va putea exercita dreptul de preemptiune al Statului numai în scopul fixat în art. 1.
În caz de vânzãri publice, cu licitaţie, instanta competinţa, din oficiu, va trimite Casei centrale a împroprietãririi o înştiinţare, arãtând data şi toate condiţiunile vânzãrii. Aceasta înştiinţare tine loc de notificare.
Casa centrala a împroprietãririi primind înştiinţarea îşi va exercita, dacã va crede de cuviinţã, dreptul sau de preemptiune, prezentându-se la licitaţii, unde va fi admisã sa concureze fãrã garanţii.
Schimbul de moşii, de o egala întindere sau echivalent ca valoare, nu este supus dreptului de preemptiune.
Când vânzãrile au loc între pãrinţi şi copii, fraţi şi surori şi între soţi, Statul nu va exercita dreptul de preemptiune.
ART. 48
Procedura exproprierii pe baza legii agrare se face de drept numai odatã pentru fiecare moşie sau parte de moşie şi este terminatã prin hotãrârea definitiva data de organele de aplicare.
Dupã terminarea exproprierii dispoziţiunile legii agrare relativ la expropriere se abroga.

CAP. 4
Preţuirea

ART. 49
Preţul cu care se plãtesc bunurile expropriate se fixeazã în prima instanta de comisiunea de ocol pentru expropriere, în a doua instanta de comisiunea regionala cu drept de apel la Curtea de apel.
Preţuirea se va face dupã ce întinderea şi specificarea terenului expropriat vor fi determinate prin hotãrâre definitiva.
Pentru stabilirea preţului, comisiunea, în urma cererii pãrţilor, este obligatã sa ordone facerea de expertize.
Când comisiunea a hotãrât sa se facã o expertiza, fie din oficiu, fie dupã cererea pãrţilor, este datoare sa numeascã cel puţin 2 experţi, dintre cari unul sa fie proprietar rural, iar celãlalt un satean.
ART. 50
Experţii vor arata în amãnunt toate bazele reale ale expertizei lor.
În cazul unei exproprieri parţiale, experţii se vor pronunţa şi asupra scaderii valorii partii neexpropriate cauzate de expropriere, arãtând în amãnunt cauzele acestei scaderi.
Deasemeni se vor pronunţa şi asupra deprecierii inventarului, clãdirilor şi instalatiunilor aflãtoare pe moşie.
ART. 51
Dupã terminarea lucrãrilor comisiunii regionale, comitetul agrar va face un studiu de unificare şi armonizare a preţurilor fãcute de aceste comisii.
Acest studiu va fi înaintat Curţii de apel respective, pentru a-i servi de calauza la fixarea definitiva a preţurilor.
Hotãrârile Curţilor de apel pot fi atacate în termen de 3 luni dela pronunţare, înaintea înaltei Curţi de casaţie, pentru violarea legii agrare, numai de cãtre ministerul agriculturii, prin procurorul general de pe lângã inalta Curte. Curtea de casaţie va judeca de urgenta şi cu precãdere în secţiuni-unite, citând pãrţile şi ministerul agriculturii.
Dacã inalta Curte caseazã hotãrârea, Curtea de trimitere este datoare sa se supunã hotãrârii Curţii de casaţie.
ART. 52
Preţul bunurilor expropriate se stabileşte separat pentru fiecare moşie în parte şi pentru fiecare categorie şi calitate de pãmânt:
a) Pentru pãmântul cultivabil se va avea în vedere orice elemente de apreciere, şi anume - preţul de vânzare al pãmântului în localitate şi vecinãtate în ultimii 5 ani înainte de 1 August 1914, taxarea facuta de institutiunile de credit sau media preţului normal de arenda din acel interval, inmultit cu 20.
Se va tine seama şi de calitatea fizica a pãmântului şi puterea lui de productiune, depãrtarea de târgurile de desfacere, gãri sau porturi;
b) Pentru vii şi sadiri se va socoti dupã preţul mijlociu în localitate şi vecinãtate în ultimii 5 ani înainte de 1 August 1914. Se va avea în vedere varsta viei sau sadirilor, modul plantatiunii, varietatile, lipsurile şi starea vegetatiei, capitalului investit, etc.;
c) Pentru pãduri se va stabili, luând ca baza mijlocia preţurilor din localitate sau regiune în ultimii 5 ani înainte de 1 August 1914. Se va avea în vedere la preţuire calitatea materialului lemnos, speciile, cãile de comunicaţie, depãrtarea de gãri şi centrele de desfacere;
d) Pentru clãdiri şi instalaţii industriale se va stabili preţul de cost, avându-se în vedere şi starea de întreţinere.
Se va tine seama şi de putinta şi modul de utilizare.
Afarã de elementele de preţuire prevãzute sub a, b şi c, experţii sunt în drept de a se folosi de orice alte elemente pentru stabilirea valorii;
e) Pentru pãmântul supus embaticului, precum şi pentru pãmântul ţinut în arenda de sateni, expropriate potrivit art. 6, alin. d din lege, preţul se stabileşte inmultindu-se cu 20 valoarea prestaţiunii sau a arenzii anuale.
Odatã cu stabilirea valorii pãmântului expropriat, se va stabili în aceleaşi condiţiuni şi valoarea pãmântului rãmas proprietarului, dacã sunt creanţe privilegiate sau ipotecare.
Evaluarea în toate cazurile se va face în coroane. Pentru stabilirea preţului, coroana se considera egala cu leul.
ART. 53
Deodatã cu preţul bunurilor expropriate se va determina şi partea restanta din dãrile publice şi din sarcinile tabulare.
De asemenea se va stabili valoarea investirilor, ameliorarilor şi altor despãgubiri, dacã valoarea acestora nu se poate calcula în preţul bunului expropriat.
În acest caz, aceasta valoare se va adauga la preţul terenului expropriat.
ART. 54
Servituţile cari în urma exproprierii şi-au pierdut rostul economic se vor desfiinta, fãrã nici un echivalent.
Orice alte servituţi desfiinţate în detrimentul celui în drept, se vor despãgubi, capitalizandu-se folosul lor anual cu 5%.
Dacã proprietarul s-a folosit pana la expropriere de terenul ce urmeazã sa fie expropriat, pentru înlesnirea gospodãriei partii rãmase neexpropriata, şi dacã aceasta folosire nu se va putea menţine, prin înfiinţarea unei servituţi noui, el va fi despãgubit pentru aceste ingreunari a gospodãriei sale, ca şi pentru o servitute desfiintata.
Înfiinţarea unei servituţi noui în favoarea bunurilor expropriate, pe partea neexpropriata, se va despãgubi deosebit.

CAP. 5
Organele de aplicare şi procedura de expropriere

ART. 55
Organele de aplicare sunt:
1. Comitetul agrar;
2. Comisiunea regionala de expropriere;
3. Comisiunea de ocol pentru expropriere.

I. Comitetul agrar

ART. 56
Atribuţiunile şi compunerea comitetului agrar sunt determinate prin art. 37 al legii pentru reforma agrarã din vechiul regat.
ART. 57
Comitetul agrar instituit dupã normele prevãzute în art. 91 al regulamentului legii agrare din vechiul regat formeazã din sanul sau 3 secţii, compuse fiecare din cel puţin 6 membri, din care una va fi secţiunea pentru Bucovina.
Aceasta secţiune lucreazã ca delegaţiune a comitetului pentru chestiunile speciale ce-i sunt deferite, cari se supun în urma plenului comitetului, pentru confirmare.
Din sanul acestei secţiuni se va forma o subsectiune compusa din 3 membri, care va avea sediul la Cernauti.
ART. 58
Comitetul agrar hotãrãşte asupra oricãrei cereri de revizuire, ce i-ar fi supusã de ministru, sau de pãrţi, cu privire la hotãrârile definitive date de comisiunea regionala de expropriere sau cu privire la lucrãrile definitive de improprietarire.
Dacã comitetul agrar hotãrãşte revizuirea, el inapoeaza dosarul secţiunii care a dat hotãrârea sau celeilalte secţiunii a comisiunii regionale, indicând cãlcarea legii, cu îndrumarea ca sa hotãrascã din nou.
Comitetul agrar poate cere comisiunilor de ocol un supliment de cercetare, la tablourile de improprietarire încheiate, pentru a fi revizuite, atunci când au fost trecuţi pe tablouri locuitorii cari nu aveau drept, au fost omisi unii dintre cei îndreptãţiţi, sau, în sfârşit, când s-au fãcut orice alte erori.
ART. 59
Deciziunea comitetului agrar privitoare la chestiunile de drept şi la interpretarea legilor şi regulamentelor este obligatorie pentru secţiunea de trimitere, care este ţinuta sa se conforme în totul, rãmânând însã libera în ceea ce priveşte judecarea chestiunilor de fapt.
Dacã comisiunile de trimitere n-ar respecta aceasta îndatorire, comitetul agrar, judecand în plenul sau, va hotãrî el asupra revizuirii, atât în drept, cat şi în fapt, în chip definitiv.
Hotãrârea comisiunii regionale de trimitere şi tabloul de improprietarire, care a fost refãcut, sunt definitive şi executorii, neputându-se ataca pe nici o cale ordinarã sau extraordinarã, afarã de revizuirea prevãzutã în alin. 2 al acestui articol.
ART. 60
Revizuirea se poate admite pentru violare de lege, incompetenta, omisiune esenţialã, eroare vãditã de fapt.
Termenul de revizuire este pentru pãrţi de doua luni dela darea hotãrârii definitive, iar pentru minister de un an dela aceeaşi data.
ART. 61
Comitetul agrar poate suspenda, în total sau în parte, executarea unei hotãrâri definitive de expropriere, dacã s-a cerut revizuirea ei.
ART. 62
Comitetul agrar hotãrãşte în chip definitiv asupra comasarii, schimburilor şi retrocedarilor de terenuri asupra caracterizarii regiunilor, atât din punct de vedere al situaţiunii geografice, cat şi al exproprierii şi împroprietãririi.
ART. 63
Comitetul agrar este de asemenea organul consultativ al ministerului de agricultura în toate chestiunile cari îi vor fi supuse cu privire la interpretarea legii agrare, la lucrãrile de expropriere şi improprietarire, înfiinţare de proprietãţi mijlocii, înfiinţare şi completare de pãşuni comunale şi darea în folosinta a pãmânturilor expropriabile în perioada interimara.
ART. 64
În toate cazurile, pãrţile îşi vor apara drepturile lor înaintea comitetului agrar numai prin memorii scrise, depuse cu cererea de revizuire.
ART. 65
Subsectiunea comitetului agrar, ce îşi are resedinta în Cernauti, are, în afarã de atribuţiunile ce îi vor fi deferite de comitet, urmãtoarele atributiuni:
1. Revizuirea vânzãrilor prevãzute în art. 2, alin. 4 din lege;
2. Se pronunţa asupra exceptiunilor dela exproprierea totalã, în cazurile prevãzute de art. 5, alin. 4 din lege.
3. Avizeazã asupra terenurilor ce urmeazã sa îşi rezerve Statul în interes general (art. 21 din lege).
ART. 66
Cererile de revizuire a hotãrârilor definitive de expropriere şi a lucrãrilor definitive de improprietarire date în contrazicere cu legea se vor inainta direct comitetului agrar; orice alte cereri ce cad în competenta comitetului agrar se vor adresa subsectiunii din Cernauti.
ART. 67
Subsectiunea comitetului agrar din Cernauti nu poate lucra decât în completul ei.
Hotãrârile nu se pot pronunţa dacã nu întrunesc majoritatea voturilor.

II. Comisiunea regionala de expropriere

ART. 68
Comisiunea regionala de expropriere şi improprietarire îşi are sediul în Cernauti şi se compune din 8 membri: doi membri ai Curţii de apel sau, în lipsa, doi judecãtori dela tribunalul din Cernauti, desemnaţi de preşedintele Curţii de apel, din care unul ca preşedinte şi unul ca vice-preşedinte; doi delegaţi ai proprietarilor; doi delegaţi ai Casei centrale a împroprietãririi şi doi delegaţi ai satenilor.
Comisiunea se imparteste în doua comisiuni compuse din câte un membru din fiecare categorie arãtatã mai sus şi prezidata de cãtre membrul judecãtor.
Odatã cu desemnarea membrilor judecãtori, preşedintele Curţii de apel din Cernauti va desemna şi un supleant care va înlocui pe membri în caz de lipsa.
Deasemenea, odatã cu numirea delegaţilor proprietarilor şi satenilor, se face numirea câte unui supleant pentru fiecare membru.
ART. 69
Delegaţii proprietarilor, ai satenilor şi ai Casei centrale a împroprietãririi, precum şi supleanţii lor, se vor numi de cãtre ministerul agriculturii, dupã avizul directoratului agriculturii din Cernauti.
Unul din membrii sãi supleanţii din partea proprietarilor va fi indicat de fondul regional şi el va lua parte la judecata numai când se judeca exproprierea mosiilor acestui fond.
Membrii Curţii de apel sau judecãtorii de tribunal desemnaţi de preşedintele Curţii vor fi confirmati de ministerul justiţiei.
Pe lângã fiecare secţiune a comisiunii regionale va funcţiona câte un secretar.
ART. 70
Preşedintele comisiunii regionale formeazã secţiilor şi fixeazã în acelaş timp imparteala lucrãrilor fiecãrei secţii, formând pentru fiecare secţie câte un tablou.
Imparteala lucrãrilor se va face dupã alfabet în pãrţi egale.
ART. 71
Comisiunile regionale vor lucra cu cel puţin 3 membri. Prezenta judecãtorului este obligatorie. Hotãrârile acestei comisiuni se dau cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul judecãtorului va decide.
Aceste hotãrâri se vor da de îndatã ce lucrarea a fost terminatã. Ele vor fi constatate prin procese-verbale care vor cuprinde susţinerile pãrţilor, motivele hotãrârii şi semnãturile membrilor comisiunii, şi a secretarului ei. Aceste procese-verbale vor cuprinde şi pãrerile deosebite ale minoritãţii.
ART. 72
Atribuţiunile secţiunilor comisiunii regionale sunt:
1. Se pronunţa în a doua instanta asupra preţuirii şi a despãgubirilor.
Hotãrârile privitoare la preţ şi despãgubiri sunt supuse apelului la Curtea de apel;
2. Se rosteste în ultima instanta asupra apelurilor fãcute în contra hotãrârilor de expropriere a comisiunilor de ocol cu privire la întinderea şi situaţia juridicã a proprietãţii şi asupra alegerii şi determinãrii porţiunii expropriate;
3. Stabileşte şi dispune care din comisiunile de ocol va face exproprierea proprietarilor cu mai multe moşii situate în circumscripţii judecãtoreşti diferite;
4. Hotãrãşte asupra arendãrii pãmântului supus exproprierii cu începerea anului agricol 1922, potrivit art. 53 din lege.
Hotãrârile comisiunii regionale cu privire la alin. 2 al acestui articol sunt definitive şi executorii, fãrã drept de opoziţie sau recurs, cu rezerva dreptului de revizuire a comitetului agrar.

III. Comisiunea de ocol pentru expropriere

ART. 73
Pentru fiecare circumscripţie de judecãtorie de ocol se instituie o comisiune de ocol pentru expropriere.
Ea se compune din 4 membri:
Judecãtorul de ocol ca preşedinte; un delegat al ministerului agriculturii; un delegat al proprietarilor şi un delegat al satenilor.
Odatã cu desemnarea delegaţilor proprietarilor şi satenilor se face şi desemnarea a câte unui supleant. Normele pentru aceste numiri sunt urmãtoarele:
Numirile membrilor se fac de cãtre ministerul agriculturii, dupã avizul serviciul agriculturii din Cernauti.
Pe lângã fiecare comisiune de ocol va funcţiona un secretar.
ART. 74
Comisiunile de ocol vor lucra cu cel puţin 3 membri.
Prezenta preşedintelui este obligatorie.
Hotãrârile acestor comisiuni se dau cu majoritate de voturi.
În caz de paritate, votul preşedintelui va decide.
Hotãrârile se vor da de îndatã ce lucrarea a fost terminatã. Ele vor fi constatate prin procese-verbale, cari vor cuprinde susţinerile pãrţilor, motivele hotãrârii şi semnãturile membrilor comisiunii şi a secretarului ei.
Aceste procese-verbale vor cuprinde şi pãrerile deosebite ale minoritãţii.
ART. 75
Atribuţiunile comisiunilor de ocol sunt:
Se pronunţa în prima instanta asupra întinderii şi situaţiei juridice a proprietãţilor cari cad sub expropriere, asupra alegerii, întinderii, stabilirii terenului expropriabil şi asupra preţului bunurilor expropriate şi a despãgubirilor.
În acest scop, comisiunea va asculta concluziunile pãrţilor şi va face toate investigaţiile pentru dobândirea datelor ce va socoti necesare la darea hotãrârii.
Comisiunea va putea pentru aceste lãmuriri insarcina ca experţi orice persoane va crede, cu restrangerea ca sa fie specialiştii în agricultura, iar pentru preţuire cu restrangerea prevãzutã în art. 49, alin. 4.
ART. 76
De asemenea comisiunea de ocol, prin încheierea unei hotãrâri deosebite, se pronunţa asupra exproprierilor ce se fac în folosul embaticarilor şi al arendaşilor sateni, conform art. 6, alin. d din lege.
Pe lângã aceste hotãrâri se va alãturã în mod obligatoriu un tablou semnat de membrii comisiunii, care va face parte integrantã din hotãrâre. Acest tablou va cuprinde neapãrat 6 coloane, arãtându-se în dreptul fiecãrui teren ce se expropriaza, urmãtoarele:
Numele embaticarului sau arendaşului satean în folosul cãruia se face exproprierea;
Comuna unde domiciliazã embaticarul;
Întinderea terenului cu vecinãtãţile sale şi descrierea sumarã a imobilului (cultura, plantaţie, casa, etc.), potrivit planului cadastral şi coalelor de posesiune, cari se vor alãturã în copii;
Enunţarea pe scurt a drepturilor exercitate de posesor şi a actelor prezentate comisiunii (embatic sau arenda);
Cuantumul şi natura dãrii anuale, pe baza cãruia comisiunea va face evaluatiunea.
ART. 77
Comisiunile de ocol aduna toate elementele necesare;
a) Pentru evaluarea preţului pãmântului cultivabil expropriat, dupã categorii (pãmânt arabil, pasune şi faneata) şi calitãţi, precum şi a terenului rãmas proprietarului, când moşia are sarcini;
b) Pentru evaluarea preţului pãdurilor, viilor, plantatiunilor de orice fel, clãdirilor, stabilimentelor industriale, baltilor, stuhariilor, iazurilor, pãmântului inundabil, necultivabil, etc., cari cad sub expropriere;
c) Pentru evaluarea preţului de arenda pe hectar, în perioada interimara pana la improprietarire.
Hotãrârile comisiunii de ocol pentru expropriere sunt supuse apelului la comisiunilor regionale de expropriere.
ART. 78
Pentru aplicarea legii agrare, dacã prin aceasta lege sau prin regulament nu s-au prevãzut reguli speciale, se va urma potrivit regulelor din procedura civilã din Bucovina.

CAP. 6
Operaţiunile exproprierii

ART. 79
Aplicarea dispoziţiunilor legii de fata privitoare la expropriere se va face de Casa centrala a împroprietãririi.
Operaţiunile de expropriere se vor începe deodatã în toatã ţara, în urma dispoziţiunilor luate de ministerul de agricultura.
ART. 80
Toate dosarele privitoare la expropriere, adunate pana în prezent de organele de aplicare a decretului-lege No. 3871 din 6 Septemvrie 1919, se vor trimite comisiunii regionale de expropriere şi improprietarire, spre a le distribui dupã competenta, comisiunilor de ocol de expropriere.
Comisiunile se vor folosi de aceste dosare numai întrucât conţin stabiliri neindoielnice, privitoare la stare de fapt.
Orice concluziuni, hotãrâri sau reclamatiuni şi propuneri date de cãtre fostele comisiuni sau fãcute de cãtre proprietari şi banca regionala, înainte de promulgarea legii agrare, nu se vor tine în seama.
ART. 81
Fiecare proprietar este obligat ca, în curs de o luna promulgarea regulamentului de fata, sa completeze aceste dosare cu urmãtoarele date:
a) Numele proprietãţii a satului, comunei, plãşii şi judeţului, unde este asezata moşia;
b) Numele proprietarului, capacitatea lui juridicã şi domiciliul lui real;
c) Starea juridicã a proprietãţii acum şi la 6 Septemvrie 1919;
d) Suprafata de pãmânt, specificand în hectare câtã padure, gradina, vii, terenuri irigabile, neproductive, balti, etc., şi cat teren cultivabil;
e) Numãrul mosiilor ce poseda acum şi la 6 Septemvrie 1919, cu arãtarea suprafeţelor totale şi parţiale, ca mai sus;
f) Dacã aceasta moşie era cultivatã prin arendaş şi la 6 Septemvrie 1919 şi de cat timp, şi dacã mai este încã arendatã;
g) Moşia sau mosiile în cari înţelege sa-şi pãstreze maximul prevãzut de lege;
h) Dacã pe moşie are organizaţie agricolã, industriala sau intensiva, în ce consta, ce capital a investit;
i) Dacã moşia are plan şi hotarnicii, sau plan economic; dacã planul şi hotarnicia sunt confirmate, dacã posesiunea realã este conformã cu cãrţile funduare şi dacã are procese de proprietate sau de posesiune în curs asupra mosiei;
k) Venitul total dupã cadastru şi darea de pãmânt (impozit), case şi stabilimente industriale;
l) Preţul de cumpãrare a mosiei, total sau ha, evaluarea la partaj, moşteniri şi orice evaluãri a institutelor de credit, cu indicarea anului când s-au plãtit aceste preţuri şi s-au fãcut evaluarile.
Obligaţiunea de mai sus pentru minori şi cei puşi sub curatela cade în sarcina reprezentanţilor lor legali, şi în cazul dacã asupra imobilului este constituit un drept de uzufruct legal sau convenţional, asupra uzufructuarului.
ART. 82
Şeful judecãtoriei de ocol va alãturã la declaraţia proprietarului arãtatã mai sus extrasele funduare şi coalele de posesiune şi le va pune la dispoziţia comisiunii de ocol pentru expropriere.
Declaraţia data de proprietar serveşte ca baza pentru operaţiunile de expropriere. Dacã un proprietar nu va da aceasta declaraţie, organele de aplicare sunt îndreptãţite a-şi procura toate actele pentru întocmirea declaraţiei pe cheltuiala proprietarului, afarã de cazul de forta majorã doveditã.
Primãriile comunale vor fi datoare sa înştiinţeze pe proprietari în scris, în timp de 8 zile dela publicarea acestui regulament, sa facã declaraţia. Înştiinţarea se va face la sediul administraţiei mosiei sub luare de dovada, pe care primãria o va pãstra.
ART. 83
Dupã primirea declaraţiunilor de mai sus, judecãtorul de ocol va trimite câte o copie legalizatã de pe declaraţia Casei centrale a cooperaţiei şi împroprietãririi la Cernauti şi serviciului agricol judeţean.
ART. 84
Comisiunile de ocol pentru expropriere îşi vor începe operaţiunile dupã 70 zile dela promulgarea legii agrare şi numai în urma dispoziţiunilor ministerului de agricultura.
Ele îşi fac lucrãrile pe baza dosarelor şi declaraţiunilor de la art. 81, precum şi pe baza încunoştinţãrilor ce ar avea pe orice cale despre existenta vreunei moşii supuse exproprierii şi pentru care proprietarul nu a fãcut deosebita declaraţie.
Oricine este în drept sa aducã la cunostinta comisiunii, omisiunile sãvârşite de cei obligaţi a face declaraţiunea conform art. 81.
ART. 85
Orice reclamatiune şi denunţ fãcute de oricine în contra declaraţiunilor proprietarilor sau în orice alta privinta vor fi trimise de judecãtor imediat, în copie, proprietarului, spre a se pronunţa asupra lor.
ART. 86
Ziua hotãrâtã pentru începerea operaţiunii va fi adusã la cunostinta de cãtre preşedintele comisiunii atât proprietarului prin citatiune la sediul administraţiei mosiei, Casei centrale a împroprietãririi la sediul sau din Cernauti, cat şi satenilor prin afişare la usa primãriei comunei, în care e sediul principal al mosiei expropriate.
Primarul va fi obligat totdeodatã sa înştiinţeze în scris pe delegatul satenilor.
Citatiunile vor fi înmânate sau afişate cu cel puţin 10 zile înainte de ziua înfãţişãrii.
ART. 87
În ziua fixatã, comisiunea de ocol se transporta la fata locului şi dupã ascultarea pãrţilor, oral sau prin memorii scrise, sau în lipsa lor, dacã sunt regulat citate, dupã informaţiunile culese la localitate şi din oficiu, hotãrãşte asupra întinderii proprietãţii, asupra situaţiunii ei juridice, asupra numãrului şi suprafeţei expropriate dupã indicatiunile date de proprietar, asupra clãdirilor, inventarului, crescatoriilor de vite, instalatiunilor industriale agricole şi orice alte investiri de capital şi în fine asupra suprafetii, care în limitele legii urmeazã a se lasa proprietarului.
În acelaşi timp comisiunea aduna elementele necesare pentru fixarea preţului.
Comisiunea va putea pronunţa hotãrârea sa la localitate, sau la resedinta judecãtoriei.
Experţii vor lua parte la cercetãrile fãcute la fata locului.
Ei vor asista la aducerea elementelor de preţuire şi vor fi în drept sa ceara lãmuriri în orice fapt real din care se va putea trage concluziuni asupra valorii.
ART. 88
Hotãrârile date cu unanimitatea membrilor de comisiunile de ocol pentru expropriere, dacã nu sunt apelate de nici una din pãrţi rãmân definitive şi se executa imediat.
În caz când hotãrârea nu a fost pronunţatã cu unanimitate, ea va fi în mod obligator cercetata de comisiunea regionala pentru expropriere, în care scop i se va inainta dosarul din oficiu de cãtre preşedintele comisiunii de ocol pentru expropriere.
ART. 89
Comisiunea de ocol va da, îndatã dupã terminarea lucrãrilor, hotãrâre motivatã, dupã care va trimite copii, în termen de 15 zile dela data pronunţãrii, celor interesaţi, adicã proprietarului expropriat, delegatului satenilor şi Casei centrale a împroprietãririi, la Cernauti.
ART. 90
În contra hotãrârilor comisiunii de ocol pentru expropriere se va putea face apel la comisiunea regionala de expropriere atât de proprietar, de ţãrani prin delegatul lor, ca şi de Casa centrala a împroprietãririi,
Apelul se declara la comisiunea de ocol în termen de 15 zile libere dela înmânarea hotãrârii.
El va fi depus în 3 exemplare.
ART. 91
Preşedintele comisiunii regionale, primind apelurile arãtate la art. 90, le comunica pãrţilor interesate în câte un exemplar, somandu-le sa se pronunţe asupra acestui apel în timp de 15 zile.
El fixeazã termenul de judecata care nu poate fi mai scurt de 30 zile de la primirea apelului. Acest termen se afişeazã la usa localului şi se aduce la cunostinta pãrţilor prin citatiuni:
a) Proprietarului, prin citatiune la sediul administraţiei mosiei, afarã de aceia cari prin declaraţiunea facuta preşedinţilor comisiunii regionale vor alege alt domiciliu;
b) Satenilor, prin afişare la usa primãriei comunei în care e sediul principal al mosiei expropriate şi prin citatiune facuta delegatului lor;
c) Casei centrale a împroprietãririi, la Cernauti.
ART. 92
Înaintea comisiunilor de expropriere satenii vor putea fi reprezentaţi printr-un delegat, iar proprietarul în persoana sau printr-un reprezentant.
Pãrţile au dreptul sa-şi susţinã cauza chiar în cazul când sunt asistate de advocati.
ART. 93
Delegatul satenilor va fi ales de cãtre satenii majori cultivatori de pãmânt cari au mai puţin de 4 ha.
Alegerea se va face la primãrie şi va fi prezidata de primarul comunei, care va fi dator sa vesteasca dupã regulele obişnuite pe sateni de ziua alegerii.
De constatarea rezultatului alegerii primarul va încheia proces-verbal, care va fi trimis în copie comisiunii de ocol pentru expropriere.
Delegatului ales i se va libera un certificat.
ART. 94
Hotãrârea data de comisiunea regionala cu privire la fixarea preţului este supusã apelului în termen de 15 zile dela înmânarea sentinţei de expropriere la Curtea de apel din Cernauti. Pot face apel proprietarul, Casa centrala a împroprietãririi, satenii prin delegatul lor şi oricine are drept real asupra imobilului, în termenele şi condiţiunile arãtate mai sus.
Curtea de apel judeca aceste apeluri de urgenta şi cu precãdere.
Deciziunile ei nu sunt supuse opoziţiei, nici recursului în Casaţie, afarã de cazul prevãzut în art. 28 al legii.
ART. 95
Hotãrârile comisiunilor de ocol şi a comisiunii regionale privitoare la fixarea preţului vor fi trimise nu numai pãrţilor prevãzute în art. 90, ci şi fiecãruia care reclama la timp un drept real asupra imobilului expropriat. Aceste persoane sau instituţiuni vor fi înştiinţate de orice operaţiune relativã la preţuire.
ART. 96
Toate sentinţele definitive de expropriere se vor adnota în cãrţile funduare.
Dupã plata preţului, Statul se va înscrie ca proprietar al terenurilor expropriate.
Aceasta adnotare şi înscriere se va face cu îndeplinirea formalitãţilor prevãzute în legea cãrţii funduare pentru Bucovina.
Toate organele însãrcinate cu executarea reformei agrare vor fi obligate a cere, dupã îndeplinirea acestor formalitãţi, judecãtoriilor de ocol şi tribunalului din Cernauti ca în cãrţile funduare şi în tabula tarii sa se treacã operaţiunea exproprierii, în modul arãtat în acest articol.

CAP. 7
Executarea definitiva şi aplicarea pe teren a deciziunilor comisiunilor.

ART. 97
Hotãrârile definitive ale comisiunilor de expropriere vor fi executate de comisia de ocol de expropriere prin inginerul operator, delegat al directiunii cadastrului.
ART. 98
În acest scop, comisia de ocol pentru expropriere va fixa termenul pentru începerea executãrii, instiintand pe proprietar, pe sateni şi Casa centrala a împroprietãririi cu cel puţin 10 zile înainte de acest termen şi va pune la dispoziţia inginerului delegat al directiunii cadastrului toate datele, precum şi dosarul de expropriere.
Lucrãrile de executare vor începe îndatã şi se vor urma pana la terminarea lor, fãrã nici o întrerupere.
ART. 99
Delegatul directiunii cadastrului, în conformitate cu hotãrârile definitive ale comisiunilor de expropriere, va alcãtui planul terenului expropriat, folosind în acest scop planurile cadastrale existente, şi relativ la mosiile comasate, hartile şi celelalte lucrãri tehnice de comasare sau executand un plan nou, în conformitate cu dispoziţiunile regulamentului special şi cu toate prevederile în vigoare cu privire la lucrãrile tehnice de comasare.
Comisiunea de ocol va verifica planurile astfel revazute sau din nou întocmite, fata fiind şi pãrţile, şi va fixa pe teren, împreunã cu delegatul directiunii cadastrului, apoi hotarele terenului expropriat, potrivit acestor planuri.
Hotãrârea de verificarea planului şi executarea pe teren a hotarelor terenului expropriat vor fi comunicate de îndatã pãrţilor, cari au drept de contestaţie timp de 15 zile dela comunicare la comisia regionala.
Dupã terminarea lucrãrilor de executare pe teren, judecãtorul de ocol, în condiţiunile prevãzute de art. 96, va trece în cãrţile funduare hotãrârile definitive de expropriere, adnotand dreptul de proprietate al Statului.
Planul original se va trimite directiunii cadastrului.
O copie va fi reţinutã la dosarul de expropriere, care va fi pãstrat la arhiva judecãtoriei de ocol, iar câte o copie va fi trimisa primãriei respective, Casei centrale de improprietarire din Cernauti şi proprietarului expropriat.

CAP. 8
Exploatarea pãmânturilor expropriate, plata preţului şi lichidarea sarcinilor

ART. 100
Paralel cu operaţiunile de expropriere, Casa centrala a împroprietãririi va lua mãsuri ca sa înceapã operatia de parcelare a pãmântului expropriat şi vânzarea lui la ţãrani.
ART. 101
Pana la efectuarea împroprietãririi pãmântului expropriat luat în primire de Stat, va fi folosit prin arendare.
Arendarea pãmântului supus exproprierii se va face de Casa centrala de improprietarire din Cernauti, cu avizul comisiunii regionale de expropriere, al serviciului de agricultura din Cernauti în ceea ce priveşte întinderea, alegerea, cat şi preţul de arenda.
Arendãrile se fac numai pe timp de un an agricol.
Dacã în acest interval s-a fãcut şi improprietarirea individualã definitiva, loturile nu se vor da în posesia satenilor improprietariti decât treptat dupã ridicarea recoltei de cãtre arendasi.
ART. 102
Odatã cu începerea lucrãrilor pentru arendare, Casa centrala a împroprietãririi poate organiza tovarasii de exploatare agricolã, cãrora li se vor da în stapanire pãmântul supus arendãrii.
Tovarasiile agricole se vor constitui şi conduce dupã legea bãncilor populare şi cooperativelor sãteşti cu derogarile de mai jos.
Aceste tovarasii agricole sunt conduse de câte un consiliu de administraţie, compus dintr-un administrator numit de Casa centrala a împroprietãririi şi doi membri aleşi de sateni, fie prin actul constitutiv, fie ulterior în adunarea generalã.
Alesii vor fi dintre satenii cari lucreazã pãmântul în terenul expropriat.
Administratorul se plãteşte de Stat; el poate sa funcţioneze în mai multe tovarasii agricole invecinate.
Durata mandatului membrilor din consiliu de administraţie este de un an.
Adunarea generalã poate realege pe membrii al cãror mandat a expirat.
Membrii consiliului de administraţie pot fi oricând revocaţi de Casa centrala a împroprietãririi, în caz de abuz, rea credinţa, rea administraţie sau incapacitate doveditã în serviciu, în urma unei cercetãri fãcute prin organele sale.
Consiliul de administraţie al tovarasiilor agricole are obligaţiunea de a împãrţi pãmântul expropriat între sateni, de a întocmi tablouri de debit, de a urmãri încasarea arenzilor şi de a priveghea la buna cultura a pãmântului arendat.
Tovarasiile de exploatare agricole vor cuprinde în primul rând pe satenii cari au drept la improprietarire.
Membrii acestor tovarasii nu sunt rãspunzãtori decât pentru obligaţiunile lor personale.
ART. 103
Plata preţului cuvenit proprietarului expropriat se face în titluri de renta amortizabila în 50 ani şi purtãtoare de dobanda de 5% pe an, valoarea nominalã fiind socotitã la plata drept valoare realã.
Plata terenurilor expropriate aparţinând fondului religionar şi acelora aparţinând sesiilor se va face în renta perpetua purtãtoare de o dobanda tot de 5% pe an.
Pentru sesiile expropriate renta perpetua va fi data în conservarea fondului religionar, care va fi obligat sa serveascã anual parohiile respective dobanda de 5% cuvenitã.
Pentru proprietãţile Statului destinate împroprietãririi individuale sau pãşuni comunale, nu se vor emite titluri de renta.
ART. 104
Plata preţului pentru fiecare proprietar se va face de îndatã ce hotãrârea fixatã preţului este definitiva.
Înainte de mãsurãtoare şi determinarea definitiva pe teren a porţiunii expropriate nu se va plati proprietarului decât 80% din preţul fixat prin hotãrârea definitiva.
Restul se va plati dupã facerea definitiva a masuratoarei.
ART. 105
Statul va face plata preţului întotdeauna prin consemnarea numerariului sau rentei cuvenitã la banca regionala din Cernauti.
El se libereazã valabil prin consemnarea sumei, înaintând recipisa de depunere tribunalului din Cernauti, unde e tabula tarii, cu indicaţia mosiei şi a numãrului tabular, numelui proprietarului, a hotãrârilor de expropriere şi de fixarea preţului.
Dacã moşia expropriata nu este înscrisã în tabula tarii, recipisa de depunerea preţului se va trimite în aceleaşi condiţiuni judecãtoriei, ca autoritate de carte funduara, la locul unde s-a fãcut exproprierea.
Proprietarul va ridica preţul exproprierii dela banca regionala din Cernauti cu autorizaţia tribunalului sau a judecãtoriei competente, potrivit legii cãrţii funduare.
ART. 106
Prin consemnarea preţului terenul expropriat devine liber de orice obligaţiuni şi orice sarcini reale ar exista asupra lui.
Toţi cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra partii de pãmânt expropriata, nu le pot exercita decât asupra numerariului şi titlurilor de renta consemnate ca preţ.
ART. 107
Privilegiile, ipotecile, urmãririle imobiliare şi de venituri, sechestrele de orice fel, uzufructul, anticreza, embaticul, besmanul, locaţiune ereditara, dreptul de retentiune, starea de inalienabilitate sau oricare alt drept de orice natura şi de ori unde ar deriva, cu privire la pãmântul expropriat, chiar când sunt cunoscute Statului, rãmân desfiinţate de drept asupra acestui pãmânt din ziua consemnarii preţului cuvenit la banca regionala.
Servituţile se vor desfiinta asemenea întrucât nu vor fi menţinute de organele pentru aplicarea exproprierii.
Pretentiunile de orice natura asupra pãmântului expropriat se vor valorifica asupra preţului astfel consemnat.
ART. 108
Judecãtoria prin oficiul cãrţii funduare, în urma cererii Casei centrale a împroprietãririi şi sub dovada de consemnarea preţului, va ordonã, cu privire la terenul expropriat, radierea tuturor sarcinilor şi urmãririlor de orice fel sau reducerea lor, facerea de menţiuni în registre şi închiderea oricãror dosare relative la aceste urmãriri şi încetarea lor în fapt.
ART. 109
Se pot face însã popriri la banca regionala din Cernauti sau la instanţele competente dupã consemnarea preţului, şi chiar înainte, pe sumele ce proprietarul ar avea sa primeascã ca preţ al partii expropriate.
ART. 110
Orice acţiune de revendicare, sau orice alta acţiune de orice natura, privitoare la pãmântul expropriat se va valorifica din moment ce exproprierea a rãmas definitiva, numai asupra preţului acestui pãmânt şi anume în proporţia în care preţul înlocuieşte pãmântul expropriat.
Acţiunile introduse în justiţie vor continua având drept obiect preţul sau partea de preţ care înlocuieşte pãmântul expropriat, iar acţiunile neintroduse încã în justiţie vor avea dela început drept obiect preţul pãmântului expropriat.
ART. 111
Proprietarul este indatorat sa-şi ridice singur sau prin procuror special preţul.
La ridicarea preţului se va cere dovada identitãţii şi a mandatului.
ART. 112
Dacã imobilul are sarcini, instanta judecãtoreascã, ca autoritate de carte funduara, va retine tot preţul exproprierii şi va împãrţi acest preţ între creditori, dupã ordinea de preferinta legalã.
Creditorii ipotecari vor primi în renta partea proporţionalã din creanta lor.
Aceasta parte proporţionalã se va stabili ţinându-se seama de valoarea partii expropriate în comparatie cu aceea a întregei moşii.
Drepturile creditorilor ipotecari se restrang asupra partii rãmase proprietarului expropriat, pentru valoarea creanţelor ce vor rãmâne neachitate.
ART. 113
Banca regionala va fi datoare sa înştiinţeze în 3 zile pe proprietar şi instanta judecãtoreascã, ca autoritate de carte funduara, despre consemnarea rentei. Judecãtoria, chiar în cazul când sunt sarcini, nu poate refuza cererea proprietarului de a i se elibera autorizaţia pentru ridicarea titlurilor de renta, dacã dovedeşte ca toţi cei cari au drepturi reale asupra imobilului consimt la aceasta ridicare.
Deasemenea judecãtoria va da autorizaţia pentru ridicarea restului ce se cuvine proprietarului dupã achitarea sarcinilor, dupã ce va face dovada achitãrii creanţelor.
ART. 114
Achitarea creanţelor privilegiate şi ipotecare se va face, fie dupã cererea pãrţilor, fie din oficiu, în mod contradictoriu, în cel mult 30 zile dupã înştiinţarea judecãtoriei de ocol despre consemnarea rentei.
ART. 115
Sarcinile patronatelor inerente mosiilor integral expropriate vor trece asupra celor improprietariti.
În cazul exproprierii parţiale, sarcinile patronatelor se vor împãrţi între proprietari şi improprietariti, în proporţia pãmântului ce le revine dupã expropriere.
Drepturile patronale inerente pãmântului expropriat trec asupra Mitropolitului Bucovinei.

PARTEA II
IMPROPRIETARIREA

CAP. 9
Ordinea de preferinta la improprietarire

ART. 116
Pãmântul expropriat pe temeiul legii agrare şi destinat împroprietãririi, cu excepţia pãmântului destinat pentru pãşuni comunale şi a celui rezervat de Stat pentru scopuri de interes general, economic, cultural, etc., se parceleaza spre a se vinde în loturi taranilor muncitori de pãmânt, parohiilor ortodoxe crestine, ca sesie pentru cooperatori, cantori şi palimari şi scoalelor ca teren de experienţe agricole.
ART. 117
Pãmântul expropriat se vinde în loturi celor îndreptãţiţi în urmãtoarea ordine de precãdere:
1. Taranilor muncitori de pãmânt cari au pãmânt mai puţin decât întinderea lotului tip fixat în comuna;
2. Parohiilor ortodoxe, în condiţiunile arãtate la art. 124;
3. Scoalelor rurale, ca pãmânt de experienta agricolã, în condiţiunile art. 125.
Folosinta se va stabili printr-un regulament special întocmit de ministerul agriculturii.
4. Taranilor muncitori de pãmânt lipsiţi cu desãvârşire de pãmânt.
Se vor preferi înãuntrul categoriilor 1 şi 4:
a) Familiile celor cãzuţi în rasboi şi invalizi;
b) Cei cari au luat parte la rasboi; dintre aceştia vor avea precãdere voluntarii cari au luat parte în armata romana sau aliata;
c) Cei pagubiti în urma rasboiului.
Sunt îndreptãţiţi bãrbaţii cari aveau 21 ani la data publicãrii decretului-lege No. 3871 din 6 Septemvrie 1919, vãduvele cu copii minori, pentru aceştia, precum şi orfanii de rasboi prin reprezentantul lor.
Cei cari fãrã motive s-au sustras dela recrutarile din anul 1919, precum şi cei cari au comis dupã 28 Noemvrie 1918 acte de duşmãnie fata de Statul roman sau naţiunea romana, dacã actele acestora vor fi constatate prin sentinţe judecãtoreşti, nu vor fi luati în considerare la improprietarire.
În averea capilor de familie se va socoti şi averea imobilã a sotiei.
Starea proprietãţii se va considera dupã starea din ziua promulgãrii legii agrare pentru Bucovina.
ART. 118
La condiţiuni egale de improprietarire se vor preferi:
1. Absolvenţii scoalelor de agricultura;
2. Cei cari au inventar şi gospodãrii întemeiate;
3. Cei cari au mai mulţi copii;
4. Cei mai în varsta.
ART. 119
În caz de paritate de condiţiuni între improprietaritii de aceeaşi categorie şi de neajungere a pãmântului se va proceda prin tragere la sorţi.
Nu se va putea trece dela o categorie la alta pana când categoria precedenta nu a fost deplin satisfacuta în mãsura lotului tip fixat în acea comuna.
ART. 120
Acolo unde nu este destul pãmânt pentru a improprietari pe toţi cei îndreptãţiţi, o parte din ei se vor putea muta în regiuni de colonizare. Aceasta alegere se va face de cãtre locuitorii însãşi, iar când pe aceasta cale nu s-ar ajunge la un rezultat impaciuitor, alegerea se va face de comitetul local de improprietarire.
Vor fi preferiti la improprietarirea pe loc: invalizii şi vãduvele de rasboi, iar din fiecare categorie oamenii în varsta, familisti, care poseda gospodãrii întemeiate.
Hotãrârile comitetului local în aceasta privinta pot fi apelate la preşedintele comisiunii de ocol de improprietarire, care decide definitiv.
ART. 121
Terenurile expropriate se vor distribui între locuitorii tuturor comunelor, cari dupã situaţiunea lor geograficã sunt avizate la aceste terenuri în hotarul oricãrei comune ar fi situata moşia.
Vor avea precãdere comunele ai cãror locuitori au muncit pe moşia apropiatã, chiar când acea comuna ar face parte din judeţul limitrof.
Pentru o mai buna cultivare şi pentru indestularea celor îndreptãţiţi se va putea face şi schimbul între comune.
Schimbul între comune prevãzut la acest articol nu se va putea face decât cu autorizarea comitetului agrar.

CAP. 10
Parcelarea pãmântului expropriat

ART. 122
Pãmântul expropriat se parceleaza în loturi întregi pana la 4 ha, loturi de complectare pana la lotul tip al comunii de cel mult 4 ha şi loturi de colonizare pana la 6 ha.
La munte, unde pãmântul nu este arabil, întinderea lotului poate fi sporitã pana la 8 ha.
ART. 123
Dacã pãmântul cultivabil expropriat nu ar ajunge pentru improprietarirea tuturor celor îndreptãţiţi cu lotul de 4 ha împreunã cu pãmântul ce poseda, sau dacã mijlocul principal de existenta al locuitorilor nu este agricultura, comitetele locale pentru improprietarire, în înţelegere cu majoritatea satenilor prevãzuţi în tabloul de improprietarire, vor putea cere comitetului agrar sa admitã a se face loturi mai mici de 4 ha.
Dacã comitetul agrar, ţinând seama de condiţiunile locale, natura pãmântului şi felul cultivarii lui, admite o asemenea cerere, o va trimite comisiunii regionale de improprietarire, pentru ca aceasta sa fixeze mãrimea lotului tip. În nici un caz loturile întregi pentru improprietarirea satenilor constituite pe pãmânt de cultura nu vor fi mai mici decât jumãtate de hectar.
Pentru destinaţii speciale, se poate scobori şi sub aceasta limita.
La formarea şi distribuirea loturilor se va socoti în orice caz şi pãmântul ce satenii îl poseda.
ART. 124
Parohiile ortodoxe vor primi de fiecare loc permanent de preot ajutor (cooperator) pana la 6 ha, de fiecare loc de cantor (dascal bisericesc) câte 3 ha şi de fiecare loc de palimar (paracliser) câte 1 ha.
Aceste distribuiri se vor face în limitele portiunilor expropriate din sesii.
Loturile atribuite vor putea fi schimbate cu altele din aceeaşi comuna şi cu aprobarea celor îndreptãţiţi şi a comitetului local.
ART. 125
Fiecare şcoala ruralã va primi câte 1 ha ca pãmânt de experienta.
Dacã însã nevoile de improprietarire sunt satisfacute, şcoala va putea primi pe lângã aceasta pana la 1 ha de fiecare clasa sistemizata.
ART. 126
Pãmânturile cari au însuşiri naturale deosebite vor putea fi împãrţite, cu aprobarea ministerului agriculturii, deopotrivã între cei îndreptãţiţi, exceptându-se acei locuitori cari poseda cel puţin 1 ha din asemenea pãmânt.
ART. 127
Loturile de completare se distribuie de preferinta în apropierea satelor.
Ele nu vor fi mai mici de 1 ha, iar scara va merge din sfert în sfert de ha; fracţiunile mai mici de un sfert se vor completa pana la pãtrime în favoarea satenilor.
ART. 128
Pe pãmânturile irigate sau plantate cu vii şi cu pomi roditori întinderea loturilor poate fi scoborata pana la 1 ha.
ART. 129
Locurile rezervate pentru constructiuni de case se vand deosebit satenilor domiciliaţi de fapt în comuna cãreia aparţine terenul expropriat şi cari nu au locuinţe proprii.
Se da preferinta cumparatorilor de loturi.
ART. 130
Meseriaşii sateni din comunele rurale au drept numai la un loc de casa şi cel mult un ha de pãmânt.

CAP. 11
Organele de aplicare

ART. 131
Organele de aplicare ale împroprietãririi sunt:
1. Comitetul local;
2. Comisiunea de ocol pentru improprietarire.
3. Comisiunea regionala pentru improprietarire.
În oraşul Cernauti funcţioneazã în fiecare suburbie câte un comitet local de improprietarire.
ART. 132
Comitetul local se compune din primar, preot şi invatatorul diriginte şi doi sateni delegaţi, aleşi din sanul lor.
Aceasta alegere se va face de comitet (consiliul comunal).
Când sunt mai mulţi preoti şi învãţãtori diriginti în aceeaşi comuna, se va desemna dintre dânşii un preot şi un invatator, prin tragere la sorţi de primar cu ocazia alegerii delegaţilor sateni.
Satenii aleşi nu pot sa posede mai mult decât 4 hectare; carciumarii sau comercianţii de orice categorie nu vor putea fi delegaţi.
Preşedintele comisiunii de ocol pentru improprietarire are dreptul de a invalida fãrã apel, alegerile fãcute ilegal, din oficiu sau aşezat de vreo plângere, care trebuie introdusã în termen de 8 zile.
ART. 133
Comitetul local are însãrcinarea de a întocmi în fiecare comuna un tablou de toţi satenii cari ar avea drept sa fie improprietariti, în conformitate cu dispoziţiunile legii şi cu ordinea de precãdere stabilitã.
ART. 134
Comisia de ocol de improprietarire se compune din:
a) judecãtorul ocolului în care e asezata comuna, sau substitutul sau;
b) Agronomul regional sau delegatul consilieratului agricol;
c) Doi delegaţi ai satenilor desemnaţi de ei în fata judecãtorului la începerea operaţiunilor în fiecare comuna;
d) Un delegat al Casei centrale a împroprietãririi.
Aceeaşi persoana nu poate face parte din ambele comisiuni.
ART. 135
Comisiunea de ocol are însãrcinarea de a judeca listele întocmite de comitetul local cu satenii doritori a se improprietari, pe cari îi va aseza în ordinea de preferinta stabilitã de lege.
Comisiunea hotãrãşte cu majoritate de voturi în prezenta a cel puţin 4 membri; în caz de paritate votul preşedintelui decide.
Hotãrârea se da cu apel în termen de 10 zile dela pronunţare la comisiunea regionala de expropriere şi improprietarire.
ART. 136
Comisiunea regionala de expropriere şi improprietarire cu sediul în Cernauti se compune conform dispoziţiunilor art. 34 din lege, cu deosebire ca la lucrãrile de improprietarire, în fiecare secţie, va lua parte, în locul delegatului proprietarului, un delegat al Casei centrale a împroprietãririi.
Comisiunea regionala judeca la resedinta ei (Cernauti) şi în ultima instanta toate apelurile ivite la întocmirea tablourilor de improprietarire, stabilind în mod definitiv listele satenilor cari urmeazã a fi improprietariti.
Comisiunea regionala fixeazã şi mãrimea lotului tip din comuna şi face tragerea la sorţi a celor îndreptãţiţi din fiecare categorie, atunci când numãrul loturilor fixate este mai mic decât numãrul celor îndreptãţiţi.

CAP. 12
Procedura împroprietãririi

ART. 137
Comitetul local întocmeşte tabloul de improprietarire.
Acest tablou va sta afişat 15 zile la usa primãriei, a scoalei, a bisericii şi a tuturor localurilor publice din comuna.
În acelaşi interval se vor inainta la primãrie contestaţiunile celor ce ar fi omisi, precum şi acelea privitoare la cei ce ar fi trecuţi pe tablou fãrã drept sau în alta ordine decât cea legalã.
Contestaţiunile se fac în scris, primarul fiind obligat a da partii dovada de primire.
ART. 138
Comitetul local, în timp de cel mult 8 zile dupã expirarea termenului pentru primirea contestatiunilor, va încheia un proces-verbal, constatând îndeplinirea formalitãţilor de mai sus şi primirea contestatiunilor ce s-ar fi ivit şi îşi va da avizul asupra fiecãrei contestaţii în parte.
Pe lângã procesul-verbal se va alãturã un tablou conţinând toate contestaţiunile cu data intrãrii.
Procesul-verbal se face în doua exemplare, din cari unul se trece în condica proceselor-verbale a deliberãrilor comitetului comunal, iar altul se înainteazã comitetului de ocol respectiv.
ART. 139
Comisiunea de ocol va proceda la judecarea listelor întocmite de comitetul local şi va hotãrî totdeodatã asupra contestaţiilor în curs.
Judecarea se face la resedinta, citându-se dacã sunt contestatori.
Listele încheiate de comisiunea de ocol vor sta afişate 15 zile la usa localurilor publice din comunele respective.
Comisiunea va încheia proces-verbal de formarea şi afişarea lor în dublu exemplar, trimiţând unul la arhiva comunei, iar altul inaintandu-l împreunã cu dosarul comisiunii regionale.
Satenii nemultumiti vor inainta contestaţii în termen de 15 zile dela afişare comisiunii de ocol, care le va inainta comisiunii regionale împreunã cu dosarul.
ART. 140
Comisiunea regionala de expropriere şi improprietarire fixeazã termene pentru judecarea contestaţiilor şi fixeazã în mod definitiv în cel mult 30 zile tabloul cu ordinea de clasificare a celor în drept de a fi improprietariti; ea fixeazã mãrimea lotului tip pentru fiecare comuna şi procede la tragerea la sorţi, dacã este cazul.
Tragerea la sorţi se face pe categorii şi în şedinţa publica în fata comisiunii. Ziua fixatã pentru tragerea la sorţi a indreptatitilor din fiecare comuna va fi adusã la cunostinta satenilor cu cel puţin 10 zile înainte; delegaţii satenilor din comitetele locale vor fi invitaţi a asista, dacã nu s-au fãcut contestaţii la comisiunea regionala.
Despre toate aceste operaţiuni comisiunea regionala va încheia proces-verbal.
Organele serviciului agricol judeţean sunt obligate a cere judecãtorilor şi tribunalelor ca sa treacã în cãrţile funduare pe satenii impartasiti cu pãmânt, atât în localitate cat şi în regiunile de colonizare, dupã îndeplinirea dispoziţiunilor art. 147.

CAP. 13
Aplicarea împroprietãririi

ART. 141
Ministerul agriculturii, cu avizul comitetului agrar, va destina înainte de parcelare din pãmântul expropriat:
a) Suprafeţele necesare pentru scopuri de interes general, economic şi cultural;
b) Pãmântul necesar pentru constituirea sau completarea pasunelor comunale, acolo unde asemenea pãşuni nu exista sau nu sunt îndestulãtoare.
Fiecare primar va comunica serviciului agriculturii din Cernauti terenurile necesare pentru aceste scopuri;
c) Suprafeţele necesare pentru mãrirea vetrei satelor (locuri de case, grãdini), pentru crearea de sate noui, drumuri, adapatori etc.
Organele administrative vor arata serviciului agricol din Cernauti suprafeţele socotite necesare.
ART. 142
Pe baza lucrãrilor de improprietarire rãmase definitive, comisiunea regionala va dispune întocmirea planurilor de parcelare prin inginerul operator sau delegatul directiunii cadastrului, în conformitate cu regulamentul sau cu instrucţiunile ce se vor da în acest scop.
Planul de parcelare se va depune la primãria comunei în al carei hotar e partea cea mai mare a pãmântului, parcelat spre cunostinta publica. Înştiinţarea despre aceasta depunere a planului se va afişa de cãtre primar la toate comunele interesate. Primarul va încheia proces-verbal de afişare, inaintandu-l comisiunii regionale.
În termen de 15 zile dela afişare se pot face contestaţii în contra planului de parcelare la comisiunea regionala.
Aceste contestaţii se vor judeca de comisiunea regionala cu citarea pãrţilor în cel mult 30 zile în mod definitiv.
ART. 143
Judecãtorul de ocol împreunã cu inginerul operator al directiunii cadastrului, având în vedere lucrãrile de improprietarire rãmase definitive şi planurile de parcelare întocmite în mod definitiv, va aplica parcelarea pe teren, şi va face la fata locului distribuţia loturilor şi punerea în stapanire a celor îndreptãţiţi.
ART. 144
Îndeplinirea acestor operaţiuni se va înscrie într-un proces-verbal fãcut în trei exemplare, din cari - dupã ce aceasta operaţiune va fi definitiva - unul va rãmâne la arhiva primãriei locale, altul se va trimite serviciului agricol judeţean respectiv, iar al treilea se înainteazã Casei centrale a împroprietãririi, la Cernauti.
ART. 145
În contra aplicãrii parcelarii pe teren se va putea face contestaţie la comisiunea regionala în termen de 15 zile dela terminarea definitiva a aplicãrii parcelarii pe teren.
Comisiunea regionala va judeca cu citarea pãrţilor în termen de 30 zile.
Hotãrârea comisiunii regionale este definitiva şi nesupusa nici unei cai de atac ordinare sau extraordinare.
ART. 146
Îndatã ce lucrãrile de improprietarire vor fi definitiv terminate, comisia de ocol va inainta originalul planului parcelat la serviciul cartografic al directiunii cadastrului, iar dosarul întreg împreunã cu o copie a planului de improprietarire se va trimite judecãtoriei de ocol pentru trecerea în cãrţile funduare a parcelarii executate şi întabularea dreptului de proprietate pe seama celor improprietariti; o alta copie se trimite primãriei comunei respective.
ART. 147
Întabularea proprietãţii în folosul improprietaritului se va face conform legilor existente dupã plata unui avans de cel puţin 20% din preţul de cumpãrare, în baza declaratiunii Casei centrale a împroprietãririi şi a unui proces-verbal în care vor urma sa fie fixate atât restantele cat şi modul de plata a lor, precum şi celelalte obligaţiuni şi sarcini ale improprietaritului cari rezulta din legea agrarã.
Acest proces-verbal semnat de membrii comisiunii şi sateanul improprietarit, împreunã cu declaraţia Casei centrale a împroprietãririi, vor avea puterea unui act notarial, imediat executoriu în sensul legii.
Toate cele cuprinse în procesul-verbal vor fi adnotate sau înscrise în cartea funduara.

CAP. 14
Colonizari

ART. 148
Intreaga operaţie a colonizarii regiunilor având populaţie rara, în înţelesul legii agrare, e încredinţatã Casei centrale a împroprietãririi, care ia mãsurile necesare pentru alcãtuirea de sate noui sau mãrirea celor existente.
ART. 149
Casei centrale a împroprietãririi determina localitãţile în cari urmeazã a se face colonizarea, stabilind, potrivit cu nevoile locale şi cu dezvoltarea viitoare, numãrul loturilor ce pot forma rezervele, vetrele de sat, portiunile pentru sporirea vetrelor şi izlazurilor comunale înfiinţate, loturile pentru şcoala, diferite aşezãminte de interes public; ea executa lucrãrile necesare.
ART. 150
Pentru a înlesni colonistilor înfiinţarea gospodariilor, Casa centrala a împroprietãririi organizeazã depozite de materiale pentru construcţii, unelte şi seminţe, acorda credite colonistilor, executa lucrãrile tehnice necesare şi elaboreazã prin direcţiunea cadastrului şi a lucrãrilor tehnice planuri de construcţii rurale, cu devize de materiale şi cheltuielile respective, inlesnind colonistilor executarea.
ART. 151
Statul avanseaza prin Casa centrala a împroprietãririi sumele necesare pentru întocmirea gospodariilor dela articolul precedent, urmând ca jumãtate din aceste cheltuieli sa fie restituite de colonisti în timp de 40 de ani, prin anuitati cari încep dupã scurgerea celor dintâi cinci ani dela aşezarea colonistilor; cealaltã jumãtate rãmâne sa fie suportatã de Casa centrala a împroprietãririi, din fondul ce i se va aloca anual din bugetul Statului.
ART. 152
Au preferinta la colonizare, în ordinea de precãdere stabilitã în tablourile de improprietarire, locuitorii din imprejurime, din judeţ, din alte judeţe, din alte provincii.
ART. 153
Toate celelalte dispoziţiuni din legea agrarã cari nu ar fi contrarii celor din acest capitol se aplica şi la colonizare.

CAP. 15
Înstrãinarea loturilor

ART. 154
Loturile de improprietarire completare pana la 4 ha se pot vinde numai dupã 5 ani dela primirea loturilor.
Pana la plata integrala a preţului cãtre Stat, ele nu pot fi vândute decât întregi, astfel cum au fost cumpãrate dela Casa centrala a cooperaţiei şi împroprietãririi.
Cumpãrãtorii sunt ţinuţi a achitã integral la facerea actului, restul de preţ datorat Casei centrale a împroprietãririi.
Nici un act de vânzare sau orice alta mutatiune de proprietate cu titlul oneros ori gratuit, sau creare de drept real, asupra unui lot mic nu se va putea autentifica pana ce pãrţile nu vor fi produs recipisa Casei centrale a împroprietãririi, de achitarea integrala a preţului lotului.
Indivizibilitatea loturilor pana la plata lor integrala cãtre Stat se va adnota în cartea funduara, iar adnotarea se va radia dupã ce plata integrala a preţului se va fi efectuat.
În aceleaşi condiţiuni sunt permise donatiunile, legatele şi schimburile.
ART. 155
Pãmântul stapanit de sateni poate fi cumpãrat, sub rezerva dreptului de preemptiune al Statului, de orice cetãţean roman, cu obligaţiunea de a-l pune în valoare personal. Vânzãrile dintre satenii cultivatori manuali de pãmânt, precum şi acelea fãcute absolvenţilor scoalelor de agricultura de toate gradele nu sunt supuse dreptului de preemptiune al Statului.
Dreptul de preemptiune al Statului se exercita de Casa centrala a împroprietãririi, potrivit dispoziţiunilor de mai jos.
ART. 156
Pãrţile contractante sunt obligate a depune în prealabil originalul proiect de vânzare agronomului şef de judeţ, care îl va inainta de îndatã Casei centrale a împroprietãririi. Dacã Casa centrala nu comunica timp de 50 zile dela depunerea actului rãspunsul sau proprietarului lotului, ca înţelege sa execute dreptul de preemptiune în condiţiunile actului comunicat, pãrţile sunt libere a încheia actul.
Comunicarea rãspunsului Casei centrale a împroprietãririi se va face cu adresa oficialã prin notarul comunei, sub luare de dovada.
ART. 157
Cumpãrarea de loturi vândute prin legile anterioare de improprietarire nu se poate face de o singura persoana decât pana la 25 ha în regiunile de munte şi deal şi 100 ha în regiune de şes.
ART. 158
Pãmântul pana la 10 ha, aparţinând satenilor, dobândit prin improprietarire sau orice alt mod, nu se poate ipoteca decât numai cãtre Bãncile populare, Casa centrala a împroprietãririi sau cãtre institutiunile autorizate de Stat.
Instanţele de autentificare şi înscriere nu vor primi acte de ipoteca fãcute în contra dispoziţiunilor de mai sus.
ART. 159
Orice înstrãinãri sau ipoteci fãcute fãrã respectarea dispoziţiunilor de mai sus sunt nule de drept.
Nulitatea se va pronunţa, dupã cererea Casei centrale sau oricãrei alte persoane interesate, de instanţele judecãtoreşti.
Odatã cu nulitatea se va pronunţa şi deposedarea cumpãrãtorului.
În caz ca lotul a fost înstrãinat cãtre o institutiune culturalã, Casa centrala va despãgubi institutiunea numai de preţul de cumpãrare.
Lotul devenit astfel disponibil va trece în proprietatea Casei centrale a împroprietãririi, care îl va vinde prin buna învoiala unui alt satean îndreptãţit la improprietarire.
ART. 160
Terenurile pe cari s-au cladit fabrici sau orice alte stabilimente industriale nu sunt supuse restrictiunilor privitoare la pãmânturile rurale cuprinse în lege, din momentul terminãrii constructiunii şi începerii functionarii.

CAP. 16
Indivizibilitatea loturilor

ART. 161
Pãmântul cultivabil nu se poate divide prin succesiune decât pana la 2 ha la şes şi 1 ha la munte şi deal.
Regiunile de şes, deal şi munte se vor determina pentru toatã Bucovina prin o hotãrâre a comitetului agrar.
Pentru locuri de casa, fabrici, grãdini de legume, plantaţii de pomi şi vii, diviziunea proprietãţii este permisã fãrã nici o limita.
ART. 162
Prin derogare dela codul civil şi cu respectarea articolului precedent., orice proprietar de pãmânt poate desemna prin testament pe moştenitorul sau moştenitorii beneficiari cari vor avea sa despãgubeascã pe comostenitori, dupã normele legii agrare.
ART. 163
În cazul când împãrţirea pãmântului între moştenitori nu s-ar putea face fãrã a incalca dispoziţiunile art. 161, şi în cazul când moştenitorul nu a fost desemnat conform art. 162, pãmântul poate fi atribuit prin buna înţelegere unuia din moştenitorii legali, cari sunt ţinuţi pentru aceasta a se prezenta singuri când sunt majori, sau prin tutori ori curatorii lor când sunt minori ori interzisi, în fata judecãtorului pentru a lua act de învoiala.
Judecãtorul de ocol poate sa nu legitimeze învoiala numai dacã tutorul sau curatorul e alta persoana decât tatãl sau mama moştenitorului şi dacã socoteşte ca învoiala nu ocroteşte deajuns interesele moştenitorilor reprezentaţi.
ART. 164
În caz de neînţelegere între moştenitori, judecãtorul, în termen de 10 zile dela cererea oricãruia dintre moştenitori, va chema toţi moştenitorii prin citaţii individuale la domiciliu şi va cauta sa stabileascã o înţelegere asupra aceluia sau acelora cari vor deveni proprietari ai lotului sau loturilor şi asupra despãgubirilor de acordat celorlalţi moştenitori, inscriind înţelegerea într-un proces-verbal, semnat şi de pãrţi.
În cazul când pãrţile nu cad la învoiala, judecãtorul va trage la sorţi lotul sau loturile ce sunt de împãrţit între moştenitori, fixând totdeodatã şi preţul potrivit cu valoarea iniţialã, pentru a nu impovara prea mult pe viitorul proprietar.
Despre toate aceste operaţiuni judecãtorul va încheia un proces-verbal, semnat de pãrţile interesate.
În toate aceste cazuri, judecãtorul de ocol va inainta Casei centrale a împroprietãririi o copie legalizatã de pe procesul-verbal de constatare, oprind originalul acestui proces-verbal la dosar.
ART. 165
Moştenitorul asupra cãruia rãmâne pãmântul ia de drept în sarcina sa intreaga suma cuvenitã ca despãgubire fiecãrui moştenitor în parte şi are obligaţiunea sa achite partea fiecãruia în termen de 5 ani, cu o dobanda de 5% pe an, platibila din 6 în 6 luni, începând cu luna a doua dela recolta întâi a noului proprietar şi continuand anual la acelaşi termen.
În caz de întârziere mai mare de 3 luni dela data când urma sa fie facuta plata, fie a capitalului, fie a dobânzilor, comostenitorii pot sa ceara judecãtorului de ocol, dupã normele arãtate în art. 164, rezilierea împãrţelii, deposedarea moştenitorilor cari nu şi-au îndeplinit obligaţiunile şi facerea unei noui imparteli.
ART. 166
Constructiunile sau îmbunãtãţirile funciare fãcute în cursul posesiunii de moştenitorul asupra cãruia a rãmas lotul, nu impiedica operaţiunea din articolul precedent, judecãtorul urmând însã sa stabileascã, pe baza unei evaluãri, drepturile la despãgubiri.
ART. 167
Moştenitorii loturilor pot sa se imprumute la Casa centrala a împroprietãririi cu ipoteca asupra loturilor, pentru sumele ce trebuie sa rãspundã celorlalţi comostenitori.
În acest caz, Casa centrala a împroprietãririi va incasa odatã cu ratele împrumutului acordat şi anuitatea datoritã pentru plata preţului loturilor.
ART. 168
Toţi proprietarii de pãmânt pot declara indivizibilã şi supusã transmisiunii, dupã dispoziţiunile cuprinse în acest capitol, o suprafata pana la 50 ha.
Declaraţia va fi facuta în scris la judecãtoria de ocol respectiva ori înaintea notarului public, de cãtre proprietar, care se va prezenta în persoana.
În caz când proprietarul nu ştie carte, declaraţia va fi semnatã de redactorul sau scriitorul actului, care se va prezenta în persoana la judecãtoria de ocol sau la notarul public, va primi declaraţia scrisã a proprietarului, va lua act de vointa acestuia şi va încheia proces-verbal de cele constatate.
Declaraţia şi procesul-verbal vor fi adnotate în cartea funduara şi transcrise într-un registru anume alcãtuit şi ţinut la judecãtoria de ocol pe numele proprietarilor.
ART. 169
Prin derogare la regulile stabilite prin codul civil, satenii proprietari de pãmânt au libertatea de a dona sau testa porţiunea indivizibilã arãtatã în art. 161, fãrã obligaţiunea pentru donatar sau legatar de a raporta chiar în numerar excedentul peste cotitatea disponibilã.

CAP. 17
Cultivarea loturilor

ART. 170
Pentru asigurarea unei bune culturi a pãmântului micei proprietãţi, o cat mai buna întrebuinţare a izlazurilor comunale, cum şi punerea în valoare a produselor micei proprietãţi, Casa centrala a împroprietãririi are dreptul de a stabili şi impune micilor proprietari obligaţiuni privitoare la planul de cultura la organizarea mijloacelor de cultura şi raţionalã şi intensiva, la desfacerea produselor lor şi îmbunãtãţirea rasei vitelor, determinând şi sancţiunile de luat.
ART. 171
Acei cari nu vor îndeplini obligaţiunile prevãzute în articolul de mai sus, vor fi deposedati, fãrã somaţiune, printr-o hotãrâre pronunţatã de judecãtorul de ocol, dupã cererea serviciului agricol judeţean şi dupã ce va fi citat pe cel a cãrui deposedare se cere.
Hotãrârea se va da cu drept de apel la tribunal. Termenul de apel este de 30 zile dela pronunţare.
ART. 172
Tribunalul va judeca în camera de consiliu în termen de 15 zile maximum.
Hotãrârea tribunalului va fi definitiva, fãrã opoziţie sau recurs.
Procedura va fi gratuita şi pãrţile se vor cita din oficiu.
Proprietarul deposedat are dreptul la restituirea valorii pãmântului plãtit.
ART. 173
În toate cazurile de posedare, loturile intra în proprietatea Casei centrale a împroprietãririi, care va dispune de ele conform prevederilor legii agrare, cerând în acelaşi timp, sa se facã menţiune despre deposedare în cartea funduara.
ART. 174
Cumpãrãtorii de loturi cari nu vor fi achitat din preţ, vor fi deposedat de cãtre Casa centrala a împroprietãririi, pe cale administrativã, dupã somaţiune, în termen de 30 zile, fãrã alta punere în întârziere ori judecata şi fãrã îndatorirea de a urmãri în prealabil încasarea ratelor.

CAP. 18
Plata loturilor

ART. 175
De îndatã ce s-a fãcut improprietarirea şi satenii au fost puşi în posesia loturilor, ei nu vor mai plati arenda, dacã preţul pãmântului expropriat a fost fixat, ci anuitatea preţului, care va fi divizata în rate semestriale calculate pe baza unei dobânzi de 5% pe an şi amortisment dupã tabela. Dobanda de întârziere va fi de 6% pe an.
ART. 176
Plata pãmântului pentru toate vânzãrile se face, în principiu, în momentul intrãrii în posesie.
Acelora cari nu vor fi în mãsura sa plãteascã în întregime pãmântul primit, se va acorda un termen de plata în rate pana la 20 ani, cu conditiunea de a vãrsa înainte cel puţin 20% din preţ.
Încasarea sumelor datorite se urmãreşte conform legilor ce sunt sau vor fi în vigoare pentru urmãrirea veniturilor Statului, în baza rolurilor ce se vor trimite administraţiilor financiare.
ART. 177
Statul va contribui cu 50% din preţul cumpãrãrii imobilelor la împãrţirea cu pãmânt a celor îndreptãţiţi de la art. 62 din lege.
Pentru pãmântul întrebuinţat la înfiinţarea şi completarea pasunilor comunale Statul nu contribuie la plata preţului.

CAP. 19
Ameliorãri funciare

ART. 178
Pentru întreţinerea instalatiunilor existente de ameliorare (drenaj şi irigatiune), improprietaritii cu terenuri ameliorate, constituie de la data împroprietãririi definitive o asociaţie de ape, în baza legii dreptului de apa în vigoare pentru Bucovina.
Dacã o parte din completul terenului ameliorat a rãmas neatins de expropriere, proprietarii intra cu acest teren în asociaţia de ape.
ART. 179
Statul va ameliora terenurile taranilor agricultori, fie ei improprietariti sau neimproprietariti, la care se va constata necesitatea îmbunãtãţirii pentru sporirea productiunii.
Proprietarii terenurilor în chestiune vor forma o asociaţie de ape.
ART. 180
Toate aceste asociaţii de ape sunt obligaţii şi vor lua fiinta potrivit §42 din legea dreptului de apa în vigoare pentru Bucovina.
ART. 181
Cheltuielile instalatiunilor de ameliorãri funciare şi ale întreţinerii lor, vor fi purtate pentru o treime de proprietarii terenurilor ameliorate şi pentru doua treimi de Stat.
Cotizaţiile membrilor asociaţiei de ape la cheltuieli vor fi încasate şi urmãrite pe cale administrativã.
ART. 182
În caz de necesitate, Statul va ameliora şi pãşunile comunale. A treia parte din cheltuielile acestor ameliorãri o va purta comuna, care va putea repartiza aceste cheltuieli asupra locuitorilor din comuna.
ART. 183
Biuroul tehnic pentru ameliorãri din Cernauti va constata fãrã apel necesitatea ameliorarilor, va indruma înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiunilor de ape, va controla activitatea lor şi va conduce lucrãrile de ameliorare.
ART. 184
Acest serviciu tehnic va fi alãturat pe lângã serviciul agriculturii din Cernauti.

CAP 20
Dispoziţiuni finale

ART. 185
Toate actele şi transmisiunile, fãrã nici o excepţie, privitoare la expropriere şi improprietarire, precum şi toate actele judiciare şi extrajudiciare fãcute în executarea legii agrare, sunt scutite de orice taxa de timbru şi înregistrare.
ART. 186
Corespondenta oficialã privitoare la chestiunile de reforma agrarã este scutitã de orice taxa poştalã. Aplicarea acestei dispoziţii şi controlul ei se face de ministerul agriculturii.
ART. 187
Sentinţele de expropriere date de organele de aplicare în baza decretului-lege No. 3871 din 6 Septemvrie decret-lege, vor fi înaintate de cãtre Banca regionala din Cernauti şi celelalte organe, la cari se pãstreazã originalele sentinţelor, comisiunii respective de ocol pentru expropriere, care va decide din nou asupra lor, aplicând legea agrarã pentru Bucovina.
ART. 188
Ministerul agriculturii este însãrcinat cu aplicarea legii agrare.
În acest scop va organiza în Cernauti o secţie a Casei centrale de improprietarire pentru aplicarea reformei agrare din Bucovina, pe lângã serviciul de agricultura din Cernauti.
Operaţiunile financiare rezultând din legea agrarã vor fi încredinţate Bãncii regionale din Cernauti, care va primi în acest scop instrucţiuni speciale.
ART. 189
Toate legile şi regulamentele contrarii legii agrare pentru Bucovina şi acestui regulament sunt şi rãmân abrogate.
ART. 190
Prezentul regulament întocmit în baza art. 121 din legea pentru reforma agrarã pentru Bucovina, completeazã şi lamureste dispoziţiunile acelei legi.

--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decret, Alte Institutii, DECRET nr. 4.823 din 22 noiembrie 1921

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016