Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 4.068 din 22 decembrie 1926 privitor la proiectul de regulament pentru obtinerea titlului de farmacist diriginte, cu modificarile propuse de Consiliul legislativ, sectia a III-a
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României, La toţi de fata şi viitori, sãnãtate:
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul sãnãtãţii şi ocrotirilor sociale cu No. 60.516 din 20 Decemvrie 1926, Având în vedere şi jurnalul consiliului de miniştri cu No. 3.593 din 20 Noemvrie 1926, Vazand şi procesul-verbal al consiliului legislativ, secţia III No. 40/926, Am decretat şi decretam:
ART. 1 Se aproba proiectul de regulament pentru obţinerea titlului de farmacist diriginte cu modificãrile propuse de Consiliul legislativ, secţia III, şi anume: suprimarea partii privitoare la prescriptiuni modificatã la alin. 2 de sub art. 4 şi suprimarea art. 14. ART. 2 Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul sãnãtãţii şi ocrotirilor sociale este însãrcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Bucureşti la 22 decemvrie 1926. FERDINAND, I
Ministrul sãnãtãţii şi ocrotirilor sociale, I. Lupas Raportul d-lui ministru al sãnãtãţii şi ocrotirilor sociale cãtre M. S. Regele. Sire, Art. 122 din legea pentru organizarea ministerului sãnãtãţii şi ocrotirilor sociale prevede regulamentarea obţinerii titlului de farmacist diriginte şi pentru aducerea la îndeplinire a acestei stipulaţiuni, comisiunea chimico-farmaceutica, în şedinţa de la 24 Septemvrie 1926, a întocmit un proiect de regulament. Proiectul a fost înaintat spre examinare consiliului legislativ, secţia III, care prin procesul-verbal No. 40 din 10 Noemvrie 1926 a opinat ca poate fi aprobat, suprimandu-se alin. 1 al art. 4 şi art. 14. Având în vedere şi jurnalul onor consiliului de miniştri cu No. 3.593 din 20 Noemvrie 1926, din care rezulta ca se aproba avizul consiliului legislativ. Subsemnatul are onoare a supune Maiestatii Voastre alãturatul proiect de decret şi O roaga plecat sa binevoiasca a-l semna dacã şi Maiestatea Voastra aproba alãturatul proiect de decret asupra examenului de farmacist diriginte cu textul urmãtor:
ART. 1 Titlul de farmacist diriginte se acorda de ministerul sãnãtãţii şi ocrotirilor sociale, pe baza avizului comisiunii chimico-farmaceutice, numai farmacistilor care au trecut examenul conform acestui regulament. Examenul va fi public şi se va tine în Bucureşti în localul ministerului sau în alt local desemnat de minister în preziua examenului, iar proba practica se va face în laboratoriile facultãţii de farmacie. ART. 2 Acest examen se va tine de trei ori pe an şi anume în lunile Martie, Iunie şi Noemvrie. ART. 3 înscrierile se inchid cu 10 zile înainte de termenul fixat pentru începerea examenului şi candidaţii se vor adresa în scris directiunii generale a serviciului sanitar, serviciul farmaciilor şi drogueriilor, alãturând şi actele necesare. ART. 4 Pentru a fi admişi la acest examen se cere candidaţilor: a) Sa dovedeascã calitatea de cetãţenie romana b) Sa posede diploma de doctor sau licenţiat în farmacie dela universitãţile romane sau strãine şi în acest din urma caz sa aibã echivalarea diplomei de cãtre universitãţile romane; c) Sa aibã drepturi de libera practica a farmaciei în ţara; d) Sa dovedeascã ca dupã obţinerea liberei practice a profesat timp de 2 ani într-o farmacie sau laborator al învãţãmântului farmaceutic sau instituţie publica farmaceutica, doveditã prin protocoalele de revizuirea farmaciilor sau acte oficiale liberate de şefii serviciilor unde au funcţionat. Practica în droguerie sau ca diriginte la un depozit de medicamente particular nu poate fi socotitã ca practica de farmacie. O întrerupere de 3 ani în cursul exerciţiului farmaciei face sa se piardã beneficiul practicei anterioare în stagiul acesta de 2 ani se cuprinde şi stagiul militar de care însã nu beneficiazã acei ce întrerup exerciţiul farmaciei. Cauzele întreruperii vor fi apreciate pentru fiecare caz în parte de comisia chimico-farmaceutica; e) Sa depunã o taxa ce se va fixa pentru fiecare an prin decizie ministerialã, pentru care nu se va acorda nici o dispensa. Suma totalã rezultatã din aceste taxe se va împãrţi în mod egal drept onorar membrilor comisiunii examinatoare. Actele se supun, în intervalul celor 10 zile dela închiderea înscrierii pana la începerea examenului, comisiunii chimico-farmaceutice, care se va pronunţa asupra admiterii candidaţilor la examen. ART. 5 Direcţiunea generalã a serviciului sanitar, serviciul farmaciilor, întocmeşte cel mai târziu cu doua zile înainte de ţinerea examenului lista candidaţilor admişi şi dispun afişarea ei la minister şi o înainteazã preşedintelui comisiunii de examinare. ART. 6 Comisiunea de examen se compune din: a) Un membru din consiliul sanitar superior, delegat de acel consiliu; b) Doi profesori ai facultãţii de farmacie desemnaţi de cãtre consiliul facultãţilor în urma cererii ministerului sãnãtãţii şi ocrotirilor sociale; c) Un membru din comisiunea chimico-farmaceutica delegat de minister; d) Un profesor medic delegat de consiliul profesoral al facultãţii de medicina. În caz când examenul nu s-ar putea tine din cauza absentei membrilor, ministerul îi va putea înlocui din oficiu prin alţi membri din aceiaşi categorie şi specialitate. În caz când s-ar prezenta toţi membrii comisiunii, ea poate lucra cu majoritatea de trei. ART. 7 Comisiunea se convoacã de minister cu 3 zile înainte de începerea examenului, când îşi alege pe preşedinte din sanul ei. ART. 8 Contestatiuni ivite dupã începerea examenului se primesc de comisia de examen, care-şi da imediat avizul. ART. 9 Dacã numãrul candidaţilor e mai mare de 15, comisia îi va putea împãrţi în serii. ART. 10 Examenul e public şi va consta din 2 probe şi anume: a) O proba orala din deontologia şi legislaţia farmaceutica; b) O proba practica constând din determinarea impuritatilor sau falsificarilor unui produs chimic sau galenic prevãzut în farmacopeea romana; c) O proba practica constând din analiza unui medicament în scop de a stabili dacã corespunde condiţiunilor impuse de farmacopee. Candidatul va arata în scris rezultatul obţinut şi procedeele de cari s-a condus. Comisiunea va interoga fiecare candidat asupra acestor rezultate şi metode. ART. 11 Pentru proba practica comisia prezintã 10 substanţe din cari primul candidat trage la sorţi una. Se acorda candidaţilor 6 ore fãrã întrerupere pentru aceasta proba la care pot aduce cu dânşii şi consulta diverse tratate. Lucrarea se supravegheazã de cel puţin un membru din comisie, candidaţii fiind opriti a comunica sau a se consulta. Dupã terminarea lucrãrii fiecare candidat înmâneazã unuia dintre membrii supraveghetori un memoriu scris în care expune rezultatele şi procedeele urmate. Numele substanţei se face cunoscut candidaţilor, iar impurificarea se va face numai cu acele substanţe ce s-ar putea gãsi în comerţ, prin falsificare sau prin defect de fabricatiune. Reactivul şi aparatele se vor procura de facultate, candidaţii fiind responsabili de aparatele încredinţate lor. ART. 12 Citirea probelor e publicatã şi se face a doua zi dupã fiecare proba de cãtre membrii comisiunii. ART. 13 Dupã terminarea examenului comisia înainteazã direcţiei generale a serviciului sanitar rezultatul consemnat într-un proces-verbal de admitere sau respingere a candidaţilor, iar serviciul farmaceutic înscrie în tabloul de diriginti de farmacie a celor admişi. Cei respinsi au dreptul de a se prezenta la un nou examen într-una din sesiunile viitoare. Sunt cu cel mai profund respect Sire, Al Maiestatii Voastre Prea supus şi prea plecat servitor,
Ministru sãnãtãţii şi ocrotirilor sociale I. Lupas
────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
