Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECRET nr. 3.608 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru reforma agrara din Bucovina

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECRET nr. 3.608 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru reforma agrara din Bucovina

EMITENT: REGELE FERDINAND I
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 93 din 30 iulie 1921

Comenteaza legea

PARTEA I
EXPROPRIEREA

CAP.1
Indreptatirea şi mãsura exproprierii

ART. 1
În conformitate cu hotãrârea consiliului naţional din Bucovina, se declara expropriate pentru cauza de utilitate publica proprietãţile rurale, în mãsura condiţiunilor cuprinse în legea de fata, în scop de a spori întinderea proprietãţii taranesti, de a infiinta pãşuni comunale, precum şi pentru scopuri de interes general, economic şi cultural.
ART. 2
Starea juridicã şi întinderea proprietãţilor rurale, din punctul de vedere al aplicãrii acestei legi, se socoteşte pe ziua de 6 Septemvrie 1919, ţinându-se socoteala de efectul succesiunilor deschise dela aceasta data pana la promulgarea legii de fata.
Bunurile expropriate sunt lovite de indisponibilitatea din aceeaşi zi, fãrã îndeplinirea nici unei alte formalitãţi.
Se excepteazã şi rãmân valabile;
a) Vânzãrile pana la 10 ha de fiecare cumpãrãtor fãcute cãtre ţãrani, invalizi, vãduvele şi orfanii de rasboi, agronomi, preoti, învãţãtori, cultivatori de pãmânt.
Aceste vânzãri vor putea fi revizuite de comitetul agrar;
b) Vânzãrile fãcute pana la promulgarea legii, fãcute cu aprobarea comitetului agrar, cu restrictiunile prevãzute de legea de fata în ceea ce priveşte exproprierea.
Toate vânzãrile peste 10 ha vor fi obligatoriu revizuite de comitetul agrar, care, în cazuri bine motivate, le valideazã.
Transcrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor rurale, facuta fãrã aprobarea comitetului agrar, este nulã.
ART. 3
Exproprierea atinge proprietatea fãrã privire la calitatea proprietarului, capacitatea lui juridicã sau caracterul imobilului expropriat.
ART. 4
Subsolul terenurilor expropriate trece în proprietatea Statului, cu excepţia drepturilor câştigate.
ART. 5
Se declara expropriate în întregime:
a) Proprietãţile rurale, fãrã deosebire de caracter şi întinderea, ale tuturor persoanelor juridice de drept public, fãrã considerarea oricãrei clauze contrarii.
Se excepteazã dela expropriere terenurile mãnãstirilor: Dragomira, Putna, Suceava şi Sucevita pana la 100 ha.
Se mai excepteazã 50 ha din pãmântul cultivabil al fondului bisericesc ortodox oriental pentru mitropolia din Cernauti.
Se mai excepteazã proprietãţile comunelor rurale şi urbane, pãdurile tovarasiilor, precum şi pãdurile fondului bisericesc greco-ortodox, afarã de pãrţile marginase din apropierea satelor, pe cari comitetul agrar le va afla proprii pentru defrişare, în scop de a întemeia gospodãrii taranesti şi pãşuni comunale;
b) Proprietãţile rurale ale absenteistilor, intrand în aceasta categorie proprietarii care au petrecut în câte 5 ani consecutivi, în timpul dela 1 August 1909 pana la 1 August 1919, pe an mai mult de o jumãtate an afarã de hotarele României intregite şi ale Austriei, fãrã motive binecuvantate; precum şi acei proprietari cari dela 15/28 Noemvrie 1918 şi pana azi nu şi-au avut domiciliul în ţara, lipsind fãrã vreo însãrcinare oficialã. Fac excepţie proprietãţile rurale pana la 25 ha.
Cu autorizaţia comitetului agrar, persoanele juridice expropriate în întregime îşi pot rezerva clãdirile şi instalatiunile care nu sunt necesare unor scopuri naţionale, culturale şi economice.
ART. 6
Se declara expropriat în întregime tot pãmântul cultivabil din:
a) Proprietãţile persoanelor juridice de drept privat;
b) Proprietãţile rurale cari între 1 Ianuarie 1905 şi 1 Ianuarie 1919 au fost arendate mai mult de 9 ani, exceptând proprietãţile minorilor, funcţionarilor publici şi femeilor incapabile a gospodari însãşi.
Dacã proprietatea a fost arendatã numai în parte, se expropriaza o întindere egala cu partea arendatã din corpul întreg al proprietãţii, iar restul cade sub dispoziţiile art. 7. Se înţelege prin arendare în sensul aliniatului b, art. 6, atât arendarea prin arendaş cat şi arendãrile în parte în cari proprietarul nu a pus nici aratura, nici samanta;
c) Proprietãţile interzişilor şi celor puşi sub curatela întrucât nu au descendenţi direcţi;
d) Pãmântul rural folosit prin embatic, plantat sau nu (emphyteusis), precum şi acela ţinut de sateni cu arenda cel puţin 10 ani neintrerupt, dacã aceştia îşi vor fi construit pe el case, salasuri, mori de apa primitive (rustice) sau vor fi fãcut plantatiuni de vii sau pomi roditori, exproprierea fãcându-se în folosul lor.
ART. 7
Se declara expropriat parţial:
a) Sesiile existente pentru parohii pana la 12 ha şi sesiile existente pentru cooperatori pana la 6 ha;
b) Pãmântul cultivabil din proprietãţile rurale ale proprietarilor particulari cari au sau avut la 1 August 1914 instalatiuni importante agricole, în clãdiri şi inventar, crescatorii de vite sau industrii agricole, dupã urmãtoarea scara:


 ┌─────────────────────────────┬──────────────────────┐
 │   Suprafata expropriabila   │  Suprafata rãmasã    │
 │             HA              │        Ha            │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            100              │        100           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            105              │        104           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            110              │        109           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            115              │        113           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            120              │        117           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            125              │        121           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            130              │        124           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            135              │        128           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            140              │        132           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            145              │        135           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            150              │        138           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            155              │        141           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            160              │        144           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            165              │        147           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            170              │        150           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            175              │        153           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            180              │        155           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            185              │        158           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            190              │        160           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            195              │        163           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            200              │        165           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            210              │        170           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            220              │        174           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            230              │        178           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            240              │        182           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            250              │        185           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            260              │        189           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            270              │        192           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            280              │        195           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            290              │        198           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            300              │        201           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            320              │        207           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            340              │        212           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            360              │        216           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            380              │        220           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            400              │        224           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            420              │        228           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            440              │        232           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            460              │        235           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            480              │        238           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            500              │        241           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            525              │        244           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            550              │        247           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            575              │        249           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │            600              │        250           │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │      Peste 600              │        250           │
 └─────────────────────────────┴──────────────────────┘

Toate proprietãţile cuprinse între 100 ha şi 105 ha exclusiv se reduc la 100 ha; toate proprietãţile cuprinse între 105 şi 110 ha exclusiv se reduc la 104 ha şi a. m. d.
c) Mosiile proprietarilor care nu îndeplinesc condiţiunile dela art. 7, alin. b, se expropriaza pana la 100 ha pãmânt cultivabil;
d) Proprietarilor cari au unul sau mai mulţi fii cari au studiat sau studiazã agronomia, fiind înscrişi în şcoala cel mai târziu pana la 1 Ianuarie 1920, şi o frecventeazã, li se poate rezerva un lot de 50 ha peste suprafata ce-i rãmâne neexpropriata conform prevederilor acestei legi, cu obligaţia, sub pedeapsa de nulitate a acestui drept, sa obţinã diploma în cel mult 5 ani dela promulgarea acestei legi şi dela acea data sa-şi cultive singur pãmântul.
ART. 8
Proprietarului îi revine dreptul sa aleagã partea de moşie neexpropriata, cu condiţia ca partea data satenilor sa poatã fi economiceste bine folositã. Tot asemenea nici proprietarul nu poate fi expropriat altfel, decât asa ca partea ce-i rãmâne sa formeze un întreg economic cu investiţiile economice principale aflãtoare pe moşie.
ART. 9
Dacã însã ocupaţia principala a proprietarului nu este agricultura şi nici pãrinţii lui n-au fost agricultori, terenul neexpropriabil se reduce la 4 ha. Intra în aceasta categorie şi acei proprietari cari nefiind agricultori au cumpãrat moşii dupã 15/28 Noemvrie 1918.
ART. 10
Se socoteşte ca pãmânt cultivabil, în înţelesul legii de fata, tot terenul pe care s-au aflat pana azi arãturi, locurile de fanete şi pasune, precum şi orice alt teren ce s-ar gãsi propriu sa fie întrebuinţat cu folos pentru agricultura.
Exproprierea se calculeazã numai asupra pãmântului cultivabil, adicã asupra întinderii rãmase din fiecare moşie, dupã ce s-au scãzut: locurile permanente de arie şi ferme, conacul cu gradina, viile şi grãdinile stabilite de zarzavaturi şi pomi roditori, pãdurile, poenile mai mici de 10 ha inconjurate de pãduri, luncile împãdurite, râurile, lacurile, stabilimentele industriale cu terenul de instalare strict necesar şi parcelele pe cari se afla clãdiri, întrucât toate acestea nu sunt cuprinse în partea expropriata.
ART. 11
Sunt scutite de expropriere terenurile necesare ca locuri de hrana pentru personalul silvic de supraveghere, în întindere de 6 ha pentru personalul superior şi 4 ha pentru personalul inferior.
ART. 12
Mai multe proprietãţi ale aceluias proprietar, precum şi proprietãţile stapanite în indiviziune se considera ca o singura proprietate, rãmânând ca proprietarul sau coproprietarii sa-şi aleagã partea ce rãmâne libera de expropriere.

CAP. 2
Pãşunile comunale

ART. 13
Pãşunile comunale existente se menţin.
Din terenurile expropriate dupã aceasta lege, pãmântul propriu numai pentru pasune va fi întrebuinţat la înfiinţarea sau completarea pasunilor comunale.
ART. 14
Pentru înfiinţarea şi completarea pasunilor comunale se poate expropria peste suprafata obţinutã prin dispoziţiunile de mai sus:
a) Poenile mai mari de 10 ha. Proprietarul având dreptul sa dea în schimbul acestor poeni o suprafata legalã din terenul impadurit, situat la marginea pãdurii, dupã taierea lemnului;
b) Acolo unde este nevoie absolutã vor putea fi expropriate cu avizul serviciului silvic şi cu aprobarea comitetului agrar şi din pãduri, dar numai dacã terenul este propriu.
ART. 15
Pãmântul expropriat, conform dispoziţiunilor din acest capitol, va servi numai la înfiinţarea sau completarea pasunilor comunale pentru folosinta tuturor locuitorilor proprietari de vite, fãrã privire dau au pãmânt cultivabil. Proprietatea acestor pãşuni aparţine comunelor cari le administreazã sub conducerea şi controlul serviciului agricol judeţean, cu excepţia pãdurilor alpine cari rãmân Statului şi se vor administra conform unui regulament special întocmit de ministerul agriculturii.

CAP. 3
Dispoziţii generale

ART. 16
Cu aprobarea comitetului agrar se poate incuviinta schimbul între pãmântul expropriat şi cel posedat de sateni, comune, şcoli biserici, parohii, etc.
ART. 17
Pana la luarea în seama a bunurilor expropriate, folosinta lor rãmâne proprietarilor cu toate drepturile şi datoriile unui uzufructuar, fiind obligat a tolera operaţiunile inginerilor şi ale organelor însãrcinate cu parcelarea şi ameliorarea terenurilor.
Terenurile arendate taranilor pana în prezent în vederea exproprierii rãmân în folosinta lor pana la expropriere şi improprietarirea definitiva, proprietarul având dreptul la arenda.
ART. 18
Dacã pe pãmântul expropriat şi dat în folosinta satenilor sunt semnãturi, ele rãmân pana la recolta proprietarului, iar dacã sunt arãturi proprietarul are drept la valoarea lor. Stabilirea acestei valori se face în conformitate cu preţurile locale prin buna învoiala între interesaţi. în caz de neînţelegere va hotãrî definitiv comisiunea agrarã de ocol.
ART. 19
Luarea în seama a bunurilor expropriate nu se poate impiedica prin nici un act judecãtoresc. Instanta competenta, la cererea Casei centrale a împroprietãririi, va închide relativ la aceste bunuri orice acţiune sau urmãrire, orice drept pretins, putându-se exercita numai asupra preţului.
ART. 20
Servituţile indispensabile pentru folosinta bunurilor expropriate se menţin.
Proprietarii şi satenii improprietariti vor permite unii altora drumul de acces şi drumurile la apa.
Organele de aplicare vor determina pentru fiecare caz în parte aceste drepturi.
ART. 21
Statul, prin ministerul agriculturii, poate rezerva din bunurile expropriate terenurile cari au sau cãrora li s-ar putea da o destinaţie de interes obştesc cultural, economic şi social.
ART. 22
Contractele de arendare a mosiilor supuse exproprierii se desfiinţeazã de drept pentru partea expropriata, reducându-se proporţional şi arenda.
Dacã porţiunea expropriata trece de 25% din întinderea totalã a mosiei, arendaşii şi proprietarii sunt în drept de a cere rezilierea întregului contract.
De asemenea sunt reziliate de drept în întregime contractele de arenda fãcute pentru mosiile în cari arendaşii nu au intrat în stapanire.
Din simplul fapt al desfiinţãrii contractelor aci amintite nu vor rezulta nici un fel de pretenţiuni de daune-interese.
ART. 23
Mosiile rãmase în urma exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani.
Arendarea în total a mosiilor rãmase dupã expropriere se va face cu drept de preferinta la preţ şi condiţiuni egale obstiilor locale sau agronomilor de profesie.
ART. 24
Casa centrala a împroprietãririi poate vinde prin buna învoiala satenilor atât bunurile mici cari sunt proprietatea Statului, cat şi suprafeţele de pãmânt expropriate şi cari prin natura lor nu sunt proprii a fi întrebuinţate pentru improprietarire sau pentru pasune, preferindu-se: aşezãmintele culturale, sanitare şi cooperative, invalizii de rasboi, vãduvele cu copii, vecinii sau cei cari l-au stapanit în arenda înainte.
Ministerul agriculturii poate vinde prin buna învoiala din pãmântul expropriat pana la 10 jugare pentru instalatiuni industriale, dacã cumpãrãtorul se obliga ca în cel mult doi ani dela cumpãrare sa instaleze o industrie cu un capital de cel puţin 60.000 lei. Nerespectarea condiţiunilor de mai sus atrage rezilierea vânzãrii.
ART. 25
Statul are drept de preemptiune, cu acelaşi preţ şi în condiţiuni egale, la cumpãrarea conacelor mosiilor expropriate, precum şi a mosiilor în corpuri întregi dela 50 ha în sus.
Acest drept de preemptiune priveşte numai pãmântul cultivabil astfel cum este definit prin art. 13 din lege; el se exercita de Casa centrala a împroprietãririi. Ori şi ce vânzare pentru a fi definitiva trebuie sa fie notificatã Casei centrale a împroprietãririi, care are timp de 30 de zile libere pentru a retine imobilul vândut pe preţul şi în condiţiunile arãtate în contractul de vânzare. Dacã în acest timp Casa centrala a împroprietãririi nu şi-a arãtat în scris intenţia de a cumpara pe acelaşi preţ şi în aceleaşi condiţiuni imobilul, vânzarea este definitiva.
Ori şi ce vânzãtor poate sa evite exerciţiul dreptului de preemptiune în condiţiile de mai sus, notificând Casei centrale a împroprietãririi intenţiunea sa de a vinde, arãtând preţul şi condiţiunile. Dacã Casa centrala a împroprietãririi nu a rãspuns în scris, în termen de 30 zile libere dela notificare, ca voieşte sa cumpere imobilul în condiţiunile şi preţul arãtat, vânzãtorul este liber sa dispuie de imobilul sau cum va voi, vanzandu-l cu preţul şi condiţiunile indicate în notificare, în termen de 6 luni. Dacã vânzarea nu se face în acest termen, imobilul rãmâne în situaţia dinaintea notificãrii.
Schimbul de moşii de o întindere egala sau echivalenta ca valoare, nu este supus dreptului de preemptiune.
ART. 26
Procedura exproprierii pe baza legii de fata se face de drept numai o data pentru fiecare moşie şi este terminatã prin hotãrârea definitiva data de organele de aplicare. Dupã terminarea exproprierii dispoziţiunile legii de fata relativ la expropriere se abroga.

CAP. 4
Preţuirea

ART. 27
Preţul cu care se plãtesc bunurile expropriate se fixeazã în prima instanta de comisiunea de ocol pentru expropriere, în a doua instanta de comisiunea regionala, cu drept de apel la Curtea de apel.
ART. 28
Dupã terminarea lucrãrilor comisiunii regionale, comitetul agrar va face un studiu de unificare şi armonizare a preţurilor fãcute de aceste comisii. Acest studiu va fi înaintat Curţii de apel respective pentru a-i servi de calauza la fixarea definitiva a preţurilor.
Hotãrârile Curţilor de apel pot fi atacate, în termen de 3 luni dela pronunţare, dinaintea înaltei Curţi de casaţie, pentru violarea acestei legi, numai de cãtre ministerul agriculturii, prin procurorul general de pe lângã inalta Curte.
Curtea de casaţie va judeca în secţiuni unite, citând pãrţile şi ministerul agriculturii, considerând afacerea urgenta.
Dacã inalta Curte caseazã hotãrârea, Curtea de trimitere este datoare sa se supunã hotãrârii Curţii de casaţie.
ART. 29
Preţul bunurilor expropriate se stabileşte separat pentru fiecare moşie în parte şi pentru fiecare categorie şi calitate de pãmânt:
a) Pentru pãmântul cultivabil se va avea în vedere orice elemente de apreciere şi anume: preţul de vânzare a pãmântului în localitate şi vecinãtate în ultimii 5 ani înainte de 1 August 1914, taxarea facuta de institutiunile de credit sau media preţului normal de arenda din acelaş interval inmultit cu 20. Se va tine seama şi de calitatea fizica a pãmântului şi puterea lui de productiune, depãrtarea de târgurile de desfacere, gãri sau porturi;
b) Pentru vii şi sadiri se va socoti dupã preţul mijlociu în localitate şi vecinãtate în ultimii 5 ani înainte de 5 August 1914, se va avea însã în vedere varsta viei sau sadirilor, modul plantatiunii, varietatile viei sau sadirilor, modul plantatiunii, varietatile, lipsurile şi starea vegetatiei, capitalul investit etc.;
c) Pentru pãduri se va stabili luând ca baza mijlocia preţurilor din localitate sau regiune în ultimii 5 ani înainte de 1 August 1914. Se va avea în vedere la preţuire calitatea materialului lemnos, speciile, cãile de comunicaţie, depãrtarea de gãri şi de centrele de desfacere.
d) Pentru clãdiri şi instalaţii industriale se va stabili preţul de cost, avându-se în vedere şi starea de întreţinere. Se va tine seama şi de putinta şi modul de utilizare.
Evaluarea se va face în coroane. Pentru stabilirea preţului coroana se considera egala cu leul.
ART. 30
Deodatã cu preţul bunurilor expropriate se va determina şi partea restanta din dãrile publice şi din sarcinile tabulare, precum şi despãgubirile şi investitiuni şi ameliorãri fãcute, dacã valoarea acestora nu se poate calcula în preţul bunului expropriat.
ART. 31
Servituţile, cari în urma exproprierii şi-au pierdut rostul economic, se vor desfiinta fãrã nici un echivalent. Alte servituţi desfiinţate în detrimentul celui în drept se vor despãgubi, capitalizandu-se folosul lor anual cu 5 la suta.

CAP. 5
Organele de aplicare şi procedura de expropriere

ART. 32
Organele de aplicare sunt:
1. Comitetul agrar;
2. Comisiunea regionala de expropriere;
3. Comisiunea de ocol pentru expropriere.

I - Comitetul agrar

ART. 33
Comitetul agrar este organul consultativ al ministerului agriculturii în toate chestiunile privitoare la expropriere, improprietarire, înfiinţare de proprietãţi mijlocii şi dare în folosinta a pãmânturilor expropriate în perioada interimara.
Atribuţiunile şi compunerea comitetului agrar sunt determinate prin art. 37 din legea pentru reforma agrarã din vechiul regat.

II. Comisiunea regionala de expropriere

ART. 34
Comisiunea regionala de expropriere şi improprietarire îşi are sediul în Cernauti şi se compune din opt membri: doi membri ai Curţii de apel sau în lipsa doi judecãtori dela tribunalul din Cernauti, desemnaţi de preşedintele Curţii de apel, din cari unul ca preşedinte şi unul ca vice-preşedinte; doi delegaţi ai proprietarilor; doi delegaţi ai Casei centrale a împroprietãririi şi doi delegaţi ai satenilor.
Ea se imparteste în doua secţiuni, compuse de cãtre un membru din fiecare categorie amintita mai sus şi prezidata de cãtre membrul-judecãtor.
Odatã cu numirea delegaţilor proprietarilor şi satenilor se face şi numirea câte unui supleant.
Normele acestor numiri se vor determina prin regulament.
Pe lângã fiecare comisiune regionala va funcţiona câte un secretar.
Hotãrârile secţiilor comisiunilor se iau cu majoritate de voturi în prezenta de cel puţin trei membri. În caz de paritate, votul preşedintelui va hotãrî.
Aceste hotãrâri se vor da de îndatã ce lucrarea a fost terminatã. Se vor constata prin procese-verbale cari vor cuprinde susţinerile pãrţilor, motivele hotãrârii şi semnãturile membrilor comisiunilor şi a secretarului ei. Aceste procese-verbale vor cuprinde şi pãrerile deosebite ale minoritãţii.
Atribuţiunile comisiunilor regionale sunt:
1. Se pronunţa în a doua instanta asupra preţuirii pãmântului expropriat şi asupra edificatelor. Proprietarii cari accepta preţul fixat de comisiunea judeteana vor primi 80 la suta din valoarea suprafeţei expropriate, dupã încheierile comisiunilor rãmase definitive. Plata se va face în chipul arãtat la art. 55 şi 56. Restul de 20 la suta se va achitã dupã facerea definitiva a masuratorii.
2. Se rosteste în ultima instanta asupra apelurilor fãcute în contra hotãrârilor de expropriere a comisiunilor de ocol. Privitor la preţul hotãrârilor comisiunii de apel sunt supuse apelului la Curtea de apel;
3. Stabileşte şi dispune cari din comisiunile de ocol va face exproprierea proprietarilor cu mai multe moşii, situate în circumscripţii judecãtoreşti diferite.
Stabilirea pe teren a pãmântului expropriat se face de direcţia cadastrului prin serviciul bucovinean de operatori topometri.
Hotãrârile comisiunii regionale cu privire la alin. II sunt definitive şi executorii, fãrã drept de opoziţie sau recurs, cu rezerva dreptului de revizuire a comitetului agrar timp de un an dela executarea în fapt a hotãrârii.

III. Comisiunea de ocol pentru expropriere

ART. 35
Una pentru fiecare circumscriptiune de judecãtorie de ocol, se compune din patru membri: un delegat al ministerului agriculturii, judecãtorul de ocol, ca preşedinte, un delegat al proprietarilor şi un delegat al satenilor.
Odatã cu desemnarea delegaţilor proprietarilor şi satenilor se face şi desemnarea câte unui supleant. Normele pentru aceste delegatiuni se vor determina prin regulament.
Hotãrârile comisiunilor de ocol se dau cu majoritate de voturi şi în prezenta a cel puţin trei membri. În caz de paritate, votul preşedintelui va hotãrî.
Aceste hotãrâri se vor da de îndatã ce lucrarea a fost terminatã. Se vor constata prin procese-verbale, cari vor cuprinde susţinerile pãrţilor, motivele hotãrârii şi semnãturile membrilor comisiunilor şi a secretarului ei. Aceste procese-verbale cuprind şi pãrerile deosebite ale minoritãţii.
Hotãrârile date de unanimitatea membrilor comisiunii, dacã nu sunt apelate de nici una din pãrţi, sunt definitive şi se executa de îndatã.
Atribuţiunile comisiunilor de ocol sunt:
1. Se pronunţa în prima instanta asupra întinderii şi situaţiei juridice a proprietãţilor ce cad sub expropriere, asupra alegerii, întinderii, stabilirii a terenului expropriabil şi asupra preţului bunurilor expropriate.
Pentru acest scop, comisiunea va asculta concluziunile pãrţilor şi va face toate investigaţiile pentru dobândirea datelor ce va socoti necesare pentru darea hotãrârii.
Comisiunea va putea - pentru aceste lãmuriri - insarcina ca experiti orice persoane va crede.
2. Aduna toate elementele necesare:
a) Pentru evaluarea preţului pãmântului cultivabil expropriat dupã categorii (pãmânt cultivabil, pasune şi faneata) şi calitãţi;
b) Pentru evaluarea preţului pãdurilor, viilor, plantatiunilor de orice fel, clãdirilor, stabilimentelor industriale, baltilor, stuhariilor, iazurilor, pãmântului inundabil, necultivabil, etc., cari cad sub expropriere;
c) Pentru evaluarea preţului de arenda pe ha în perioada interimara pana la expropriere.
Hotãrârile comisiunii de ocol pentru expropriere sunt supuse apelului la comisiunile regionale de expropriere.
ART. 36
Procedura pentru funcţionarea organelor de aplicare se va preciza prin regulament şi instrucţiuni.

CAP. 6
Operaţiile exproprierii

ART. 37
Aplicarea dispoziţiilor legii de fata privitoare la expropriere se va face de Casa centrala a împroprietãririi.
Operaţiile de expropriere se vor infaptui deodatã în toatã ţara.
ART. 38
Toate dosarele privitoare la expropriere adunate pana în prezent de organele de aplicare a decretului-lege No. 3871 din 6 Septemvrie 1919, se vor remite comisiunii regionale de expropriere şi improprietarire spre a le distribui dupã competenta comisiunilor de ocol de expropriere. Aceste dosare vor servi ca baza pentru lucrãrile de expropriere a legii de fata.
Fiecare proprietar are dreptul ca în curs de o luna dela promulgarea legii de fata sa completeze aceste dosare cu urmãtoarele date:
a) Numele proprietãţii, a satului, comunei, plãşii şi judeţului unde este asezata moşia;
b) Numele proprietarului, capacitatea lui juridicã şi domiciliul lui real;
c) Starea juridicã a proprietãţii acum şi la 6 Septemvrie 1919.
d) Suprafata de pãmânt, specificand în ha, câtã padure, grãdini, vii, terenuri irigabile, neproductive, balti etc., şi cat teren cultivabil;
e) Numãrul mosiilor ce poseda acum şi la 6 Septemvrie 1919, cu arãtarea suprafeţelor lor totale şi parţiale ca mai sus;
f) Dacã aceasta moşie era cultivatã prin arendaş la 6 Septemvrie 1919 şi de cat timp, şi dacã mai este încã arendatã.
g) Moşia sau mosiile în cari înţelege sa-şi pãstreze maximum prevãzut de lege;
h) Dacã pe moşie are organizaţie agricolã, industriala sau intensiva, în ce consta, ce capital a investit;
i) Dacã moşia are plan de hotarnicie sau plan economic; dacã planul şi hotarnicia sunt confirmate. Dacã posesiunea realã consuma cu cãrţile funduare şi dacã are procese de proprietate sau repozitie sumarã sau în curgere;
k) Venitul total dupã cadastru şi darea dupã pãmânt, case şi stabilimente industriale;
l) Preţul de cumpãrare a mosiei, total sau pe jugare cad., evaluarea la partaj, moşteniri şi orice evaluãri a institutelor de credit, cu indicarea anului când sau plãtit aceste preţuri şi s-au fãcut evaluarile.
Obligaţiunea de mai sus pentru minor şi curanzi când cad în sarcina reprezentanţilor lor legali, şi în cazul când asupra imobilului este constituit un drept de uzufructuar legal sau convenţional, asupra uzufructuarului.
Şeful judecãtoriei de ocol va alãturã declaraţiei înaintate extrasele funduare şi le va pune la dispoziţia comisiunii de ocol.
Declaraţia data de proprietar serveşte ca baza pentru operaţiunile exproprierii. Dacã un proprietar nu va da aceasta declaraţie, organele de aplicare sunt îndreptãţite a şi le procura pe cheltuiala proprietarului, afarã de cazul de forta majorã adeverita.
Primãriile comunale vor fi datoare a soma pe proprietarii şi în scris, în timp de 8 zile dela promulgarea acestei legi, sa facã declaraţia. Somarea se va face la sediul administraţiei mosiei, pãstrând primãria dovada despre aceasta.
Judecãtorul de ocol va trimite dupã aceste declaraţii doua copii legalizate, una Casei centrale a împroprietãririi şi alta consilierului agricol judeţean respectiv.
ART. 39
Comisiunile de ocol pentru expropriere îşi vor începe operaţiunile în cel puţin 70 zile dela promulgarea legii de fata.
Ele îşi fac lucrãrile lor pe baza dosarelor şi declaratiunii dela art. 38, precum şi pe baza încunoştinţãrilor ce ar avea pe orice cale despre existenta vreunei moşii supusã exproprierii şi pentru care proprietarul nu a fãcut deosebita declaraţie.
Oricine este în drept sa aducã la cunostinta comisiunii omisiunile sãvârşite de cei obligaţi a face declaraţiunea conform art. 38.
ART. 40
Ziua hotãrâtã pentru începerea operaţiunii va fi adusã la cunostinta de cãtre preşedintele comisiunii atât proprietarului prin citatiune la sediul administraţiei mosiei, cat şi Casei centrale a împroprietãririi.
ART. 41
În ziua fixatã, comisiunea de ocol se transporta la fata locului şi rosteste asupra întinderii proprietãţii, pentru care se face declaraţie asupra diferitelor categorii de teren, asupra clãdirilor şi asupra suprafeţelor cari în limitele art. 6 şi 7 urmeazã a se lasa proprietarului.
În acelaşi timp comisiunea aduna şi elementele necesare pentru fixarea preţului.
ART. 42
Hotãrârile date de unanimitatea membrilor comisiunii de ocol pentru expropriere, dacã nu sunt apelate de nici una din pãrţi, rãmân definitive şi se executa imediat.
ART. 43
Hotãrârea comisiunii de ocol se va da îndatã dupã terminarea lucrãrilor printr-un proces verbal, dupã care se trimit copii în termen de 15 zile dela data hotãrârii celor interesaţi şi Casei centrale a împroprietãririi.
ART. 44
În contra hotãrârilor comisiunii de ocol pentru expropriere se va putea declara apel cãtre comisiunea regionala de expropriere atât de proprietari, de ţãrani, cat şi de Casa centrala a împroprietãririi.
Termenul de apel este de 15 zile libere dupã înmânarea hotãrârii.
În caz când hotãrârea nu a fost pronunţatã în unanimitate, ea va fi în mod obligator cercetata de comisiunea regionala pentru expropriere. În acest scop i se va inainta dosarul din oficiu de cãtre preşedintele comisiunii de ocol pentru expropriere.
ART. 45
Preşedintele comisiunii regionale primind apelurile arãtate la art. 44, fixeazã termenul de judecata care nu poate fi mai scurt de 30 zile dela primirea apelului. Acest termen se afişeazã la usa localului şi se aduce la cunostinta pãrţilor prin citatiuni:
a) Proprietarului prin citatiuni la sediul administraţiei mosiei, afarã de aceia cari prin declaraţiunea facuta preşedinţilor comisiunii regionale vor alege alt domiciliu;
b) Satenilor prin afişare la usa primãriei comunei în care e sediul principal al mosiei expropriate. Aceştia vor fi reprezentaţi de delegaţii satenilor în folosinta cãrora s-a dat terenul expropriat;
c) Casa centrala a împroprietãririi.
ART. 46
Înaintea comisiunilor de expropriere satenii vor putea fi reprezentaţi printr-un delegat, iar proprietarii în persoana sau printr-un reprezentant.
ART. 47
Hotãrârea data de comisiunea regionala cu privire la fixarea preţului este supusã apelului, în termen de 15 zile dela înmânarea sentinţei de expropriere, la Curtea de apel.
Poate face apel proprietarul, Casa centrala a împroprietãririi, satenii şi oricine are drept real asupra imobilului expropriat, în temenele şi condiţiunile arãtate mai sus.
Curtea de apel judeca aceste apeluri de urgenta şi cu precãdere. Deciziunile ei nu sunt supuse opoziţiei, nici recursului în casaţie.
ART. 48
Toate sentinţele definitive de expropriere se vor adnota în cãrţile funduare. Dupã plata preţului, conform art. 55 şi 56, se va înscrie Statul ca proprietar al terenurilor expropriate. Toate organele însãrcinate cu executarea reformei agrare vor fi obligate a cere judecãtoriilor de ocol şi tribunalelor ca în cãrţile funduare sa se treacã operaţiunea exproprierii.

CAP. 7
Executarea definitiva şi aplicarea pe teren a deciziunilor comisiunilor

ART. 49
Hotãrârile definitive ale comisiunilor de expropriere vor fi executate de comisia de ocol de expropriere prin inginerul operator delegat al directiunii cadastrului.
ART. 50
În acest scop, comisia de ocol pentru expropriere va fixa termenul pentru începerea executãrii, va pune la dispoziţia inginerului delegat al directiunii cadastrului toate datele, precum şi dosarul de expropriere. Lucrãrile de executare vor începe îndatã şi se vor urma pana la terminarea lor fãrã nici o întrerupere.
ART. 51
Delegatul directiunii cadastrului, în conformitate cu hotãrârile definitive ale comisiunilor de expropriere, va alcãtui planul terenului expropriat, folosind în acest scop planurile cadastrale existente, şi relativ la comisiile comasate hartile şi celelalte lucrãri tehnice de comasare, sau executand un plan nou, în conformitate cu dispoziţiunile regulamentului special şi cu toate prevederile în vigoare cu privire la lucrãrile tehnice de comasare. Dupã verificarea noului plan se vor fixa în natura hotarele terenului expropriat.
În contra lucrãrilor de executare se va putea face, dela înmânarea avizului despre verificarea acestora, în termen de 15 zile, contestaţie la comisiunea regionala.
Dupã terminarea lucrãrilor de executare pe teren, judecãtorul de ocol va trece în cãrţile funduare hotãrârile definitive de expropriere, intabuland dreptul de proprietate al Statului. Planul original se va trimite directiunii cadastrului; o copie va fi reţinutã la dosarul de expropriere, care va fi pãstrat la arhiva judecãtoriei de ocol; alta copie va fi trimisa primãriei respective.

CAP. 8
Exploatarea pãmânturilor expropriate. Plata preţului şi lichidarea, sarcinile.

ART. 52
Paralel cu operaţiunile de expropriere Casa centrala a împroprietãririi va lua mãsuri ca sa înceapã operatia de parcelarea pãmântului expropriat şi vânzarea lui la ţãrani.
ART. 53
Pana la afectarea împroprietãririi, pãmântul expropriat va fi folosit prin arendare. Arendarea pãmântului supus exproprierii, atât în ceea ce priveşte întinderea, alegerea cat şi preţul de arenda, se hotãrãşte de comisiunea regionala de expropriere.
ART. 54
Odatã cu începerea lucrãrilor pentru arendare, Casa centrala a împroprietãririi poate organiza tovarasii de exploatare agricolã, cãrora li se vor da în stapanire pãmântul supus arendãrii. Membrii acestor tovarasii nu sunt rãspunzãtori decât pentru obligaţiile lor proprii.
ART. 55
Plata preţului cuvenit proprietarului expropriat se face în titluri de renta amortizabile în 50 de ani şi purtãtoare de dobanda de 5% pe an. Valoarea nominalã este socotitã la plata drept valoare realã.
ART. 56
Plata preţului pentru fiecare proprietar se face de îndatã ce exproprierea este definitiva. Statul face plata preţului totdeauna prin consemnarea rentei cuvenite la Banca Regionala Cernauti. El se libereazã valabil prin simplu fapt al consemnarii preţului. Proprietarul va ridica titlurile de renta dela Banca Regionala numai cu autorizaţia judecãtoriei, ca autoritate a cãrţii funduare competente.
ART. 57
Orice acţiune de revendicare, urmãriri imobiliare sau de venituri, precum şi orice drepturi reale, ca: privilegii, ipoteci legale sau convenţionale, uzufruct, servituţi, embatic sau besman şi orice altele de orice natura, chiar cunoscute Statului, nu pot impiedica exproprierea şi rãmân desfiinţate de drept asupra porţiunii expropriate din ziua consemnarii preţului cuvenit în renta la Banca Regionala. Judecãtoria prin oficiul cãrţii funduare, în urma cererii Casei centrale a împroprietãririi şi sub dovada consemnarii preţului, va ordonã radierea tuturor acestora deasupra porţiunii expropriate şi închiderea oricãror dosare de acţiuni sau urmãriri.
ART. 58
Proprietarul este indatorat sa-şi ridice singur sau prin procurator special preţul. La ridicarea preţului se va cere dovada identitãţii şi autorizaţiunii personale prin act public.
ART. 59
Dacã imobilul este impovarat, judecãtoria de ocol, ca autoritate de carte funduara, va retine tot preţul exproprierii, ordonand seriarea pretentiunilor dupã normele legilor în vigoare. În baza semnãrii judecãtoreşti se vor achitã creditorii ipotecari în renta.
ART. 60
Orice acţiune de revendicare, urmãriri imobilizare sau venituri, precum şi orice drepturi reale de pe imobil vor trece peste contravaloarea lor, neschimband aceasta împrejurare competinţa judecãtoriei.
Sarcinile patronatelor inerente mosiilor expropriate vor trece asupra celor improprietariti pana la ulterioara definitiva şi unitarã regulamentare a chestiunii.
Drepturile patronale inerente pãmântului expropriat trec pana la regularea definitiva a chestiunii asupra mitropolitului Bucovinei.

PARTEA II
IMPROPRIETARIRE

CAP. 9
Ordinea de preferinta la improprietarire

ART. 61
Pãmântul expropriat pe temeiul legii de fata se parceleaza spre a se vinde în loturi taranilor muncitori de pãmânt, parohiilor ortodoxe crestine, ca sesie pentru cooperatori, cantori şi palimari şi şcolilor ca teren de experienţe agricole.
ART. 62
Pãmântul expropriat se vinde în loturi celor îndreptãţiţi în urmãtoarea ordine de precãdere:
1. Taranilor muncitori de pãmânt cari au pãmânt mai puţin decât întinderea lotului tip fixat în comuna;
2. Parohiilor ortodoxe, de fiecare loc sistematizat de cooperator câte 6 ha dacã nu are sesiune, iar dacã sesiunea lui este necompletata ea se va întregi pana la 6 ha, însã numai în cazul când prin exproprierea sesiunilor, conform art. 5, vor fi pe teren disponibil din sesia parohului, de cantor şi de palimar, câte un lot în întinderea arãtatã la art. 67;
3. Şcolilor rurale, ca pãmânt de experienta agricol, câte un hectar de fiecare clasa sistematizatã;
Folosinta acestui pãmânt se va stabili prin regulament.
4. Taranilor muncitori de pãmânt lipsiţi cu desãvârşire de pãmânt.
Se vor preferi în aceeaşi categorie:
a) Familiile celor cãzuţi în rasboi şi invalizii;
b) Cei cari au luat parte la rasboi, cu precaderea voluntarilor cari au luat parte în armata romana sau aliata;
c) Cei pagubiti în urma rasboiului.
Sunt îndreptãţiţi bãrbaţii de 21 ani cu ziua publicãrii decretului-lege No. 3872*) din 6 Septemvrie 1919 şi vãduvele cu copii minori.
Cei cari fãrã motive s-au sustras dela recrutarile din anul 1919, precum şi cei ce au comis dupã 28 Noemvrie 1918 acte de duşmãnie fata de Statul roman, sau în acţiunea romana, dacã actele acestora vor fi constatate prin sentinţe judecãtoreşti, nu vor fi luati în considerare la improprietarire.
În averea capilor de familie se va socoti şi averea imobilã a sotiei.
Starea proprietãţii se va considera dupã starea din ziua promulgãrii legii de fata.
ART. 63
La condiţiuni egale de improprietariri se vor preferi:
1. Cei cari au inventar şi gospodãrire intemeiata;
2. Cei cari numai mulţi copii;
3. Cei mai în varsta.
ART. 64
În caz de paritate de condiţiuni între improprietaritii din aceeaşi categorie şi de neajungerea pãmântului se va proceda prin tragere la sorţi.
Acolo unde nu este destul pãmânt pentru a improprietari pe toţi cei îndreptãţiţi, o parte din ei se vor putea muta în regiuni de colonizare. Aceasta alegere se va face de cãtre locuitorii însãşi, iar când pe aceasta cale nu s-ar ajunge la un rezultat impaciuitor alegerea se va face de comitetul local de improprietarire. Vor fi preferiti la improprietarirea pe loc invalizii şi vãduvele de rasboi, iar din fiecare categorie oamenii în varsta familisti cari poseda gospodãrii întemeiate.

CAP. 10
Parcelarea pãmântului expropriat

ART. 65
Pãmântul expropriat se parceleaza în loturi de completare, loturi întregi pana la 4 ha şi loturi de colonizare pana la 6 ha. La munte, întrucât pãmântul nu este arabil, întinderea lotului poate fi sporitã pana la 8 ha.
ART. 66
Acolo unde pãmântul cultivabil expropriat nu ar ajunge pentru improprietarirea tuturor celor îndreptãţiţi cu loturi de 4 ha împreunã cu pãmântul ce poseda şi unde mijlocul principal de existenta al locuitorilor nu este agricultura, comitetele locale pentru improprietarire, cu aprobarea prealabilã a comitetului agrar şi în înţelegere cu majoritatea satenilor improprietariti, vor putea face loturi mai mici de 4 ha, având în vedere condiţiunile locale, natura pãmântului şi felul cultivarii lui. În formarea şi distribuirea acestor loturi se va socoti şi pãmântul ce satenii poseda.
ART. 67
Parohiile ortodoxe vor primi de fiecare loc sistemizat de cooperator pana la 6 ha, de fiecare loc de cantor câte 3 ha şi de fiecare loc de palimar câte un ha.
ART. 68
Şcolile rurale vor primi câte 1 ha de fiecare clasa sistemizata.
ART. 69
Pãmânturile cari au aptitudinea naturala deosebita vor putea fi împãrţite, cu aprobarea ministrului agriculturii, deopotrivã între cei în drept exceptându-se acei locuitori cari poseda cel puţin 1 ha din asemenea pãmânt.
ART. 70
Loturile de completare se distribuie de preferinta în apropierea satelor, ele nu vor fi mai mici de 1/4 ha, iar scara va merge din 1/4 în 1/4 ha fracţiunile mai mici de un sfert completandu-se pana la pãtrime în favoarea satenilor.
ART. 71
Pe pãmânturile irigate sau plantate cu vii şi pomi roditori, întinderea loturilor poate fi scoborata pana la 1/4 ha.
ART. 72
Locurile rezervate pentru constructiuni de case se vand deosebit satenilor domiciliaţi de fapt în comuna cãreia aparţine terenul expropriat şi cari nu au locuinta proprie.
Se da preferinta cumparatorilor de loturi.
ART. 73
Meseriaşii sateni din comunele rurale au drept numai la un loc de casa şi cel mult un ha de pãmânt.

CAP. 11
Organele de aplicare

ART. 74
Organele de aplicare ale împroprietãririi sunt: 1. Comitetul local; 2. Comisiunea de ocol pentru improprietarire; 3. Comisiunea regionala pentru improprietarire. În oraşul Cernauti funcţioneazã în fiecare suburbie câte un comitet local de improprietarire.
1. Comitetul local se compune din: primar, preotul sau invatatorul diriginte şi doi sateni delegaţi (aleşi din sanul lor).
Comitetul local are însãrcinarea de a întocmi în fiecare comuna un tablou de toţi satenii care ar avea drept sa fie improprietariti în conformitate cu dispoziţiunile legii şi cu ordinea de precãdere ce se stabileşte şi cari se va desvolta prin instrucţiuni.
2. Comisia de ocol de improprietarire se comune din:
a) Judecãtorul ocolului în care e asezata comuna sau substitutul sau;
b) Agronomul regional sau delegatul consilieratului agricol;
c) Doi delegaţi ai satenilor, desemnaţi de ei în fata judecãtorului la începerea operaţiunilor în fiecare comuna;
d) Un delegat al Casei centrale a împroprietãririi.
Comisiunea de ocol are însãrcinarea de a judeca listele întocmite de comitetul local cu satenii doritori a se improprietari şi îi va aseza în ordinea de preferinta potrivit art. 33 şi urmãtorii. Comisiunea hotãrãşte cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul preşedintelui decide. Hotãrârea se da cu apel la comisiunea regionala de expropriere.
3. Comisiunea regionala de expropriere şi improprietarire, cu sediul din Cernauti, compusa conform dispoziţiunilor art. 34 cu deosebire ca la lucrãrile de improprietarire va lua parte la lucrãrile Senatului în locul delegatului proprietarului un delegat al Casei centrale a împroprietãririi.
Comisiunea regionala judeca la resedinta şi în ultima instanta toate contestaţiunile ivite la întocmirea tablourilor de improprietarire, stabilind în mod definitiv listele satenilor ce urmeazã a fi improprietariti.
Comisiunea regionala fixeazã şi mãrimea lotului tip din comuna şi face tragerea la sorţi a celor îndreptãţiţi din fiecare categorie atunci când numãrul loturilor fixate este mai mic decât numãrul celor îndreptãţiţi.

CAP. 12
Procedura împroprietãririi

ART. 75
Comitetul local întocmeşte tabloul de improprietarire. Acest tablou va sta afişat 15 zile la usa primãriei, şcolii şi a bisericii şi a tuturor localurilor publice din comuna.
ART. 76
Comisiunea de ocol va proceda la judecarea listelor întocmite de comitetul local. Judecarea se va face la resedinta. Listele încheiate vor sta afişate 15 zile la usa localurilor publice din comune.
Comisiunea va încheia proces-verbal de formarea şi afişarea lor în dublu exemplar, pãstrând unul la arhiva comunei, iar altul inaintandu-l împreunã cu dosarul, comisiunii regionale. Satenii nemultumiti vor inainta contestaţii comisiunii regionale de expropriere şi improprietarire în termen de 15 zile dela publicare.
ART. 77
Comisiunea regionala de expropriere şi improprietarire fixeazã termene de judecarea contestaţiilor şi fixeazã în mod definitiv, în termen de cel mult 30 zile, tabloul cu ordinea de clasificare a celor în drept de a cumpara pãmânt, fixeazã mãrimea lotului tip pentru fiecare comuna şi procede la tragerea la sorţi, dacã este cazul. Tragerea la sorţi se face pe categorii, şi în şedinţa publica, în fata comisiunii. Ziua fixatã tragerii la sorţi a indreptatitilor din fiecare comuna va fi adusã la cunostinta satenilor cu cel puţin 10 zile înainte.
Delegaţii satenilor din comisiunile locale vor fi invitaţi a asista, dacã nu s-au fãcut contestaţii la comisiunea regionala.
ART. 78
Organele serviciului agricol judeţean sunt obligate a cere judecãtorilor şi tribunalelor ca sa treacã în cãrţile funduare pe satenii impartasiti cu pãmânt atât în localitate, cat şi în regiunile de colonizare.

CAP. 13
Aplicarea împroprietãririi

ART. 79
Înainte de parcelare, organele de aplicare vor destina pãmântul expropriat mai intaiu:
a) Suprafeţele necesare pentru împlinirea intereselor generale obşteşti, spitaliceşti şi ale Statului;
b) Pãmântul necesar pentru constituirea sau completarea pasunelor comunale, acolo unde asemenea pãşuni nu exista sau nu sunt îndestulãtoare;
c) Suprafeţele necesare pentru mãrirea vetrei satelor (locuri de casa, grãdini), pentru creare de sate noui, pentru drumuri, adapatori etc.
ART. 80
Pe baza lucrãrilor de improprietarire rãmase definitive, comisiunea regionala va dispune întocmirea planului de parcelare prin inginerul operator sau delegatul directiunii Cadastrului, în conformitate cu regulamentul special.
Planul de parcelare se va depune la primãria comunei în al carei hotar e partea cea mai mare a pãmântului parcelat, spre vedere publica, afişându-se avizul despre aceasta la toate comunele interesate.
Dela afişare în termen de 15 zile se poate face contestaţie în contra planului de parcelare la comisiunea judeteana.
ART. 81
Judecãtorul de ocol împreunã cu inginerul operator al directiunii Cadastrului, având în vedere lucrãrile de improprietarire rãmase definitive şi planurile de parcelare întocmite, va aplica parcelarea pe teren şi va face la fata locului distribuţia loturilor şi punerea în stapanire a celor îndreptãţiţi.
ART. 82
Îndeplinirea acestei operaţiuni se va insera într-un proces-verbal fãcut în 3 exemplare, din cari unul va rãmâne la arhiva primãriei locale, altul se va trimite consilieratului agricol din judeţ, iar al treilea se înainteazã Casei centrale a împroprietãririi.
ART. 83
În contra aplicãrii parcelarii pe teren se va putea face contestaţie la comisiunea regionala în termen de 15 zile dela terminarea definitiva a aplicãrii parcelarii pe teren.
ART. 84
Îndatã ce lucrãrile de improprietarire vor fi definitiv terminate, comisia de ocol va inainta originalul planului parcelar la serviciul cartografic al directiunii Cadastrului, iar dosarul întreg împreunã cu o copie a planului de improprietarire se vor trimite judecãtoriei de ocol pentru trecerea în cãrţile funduare a parcelarii executate şi întabularea dreptului de proprietate asupra celor improprietariti; o alta copie se trimite primãriei comunei respective.
ART. 85
Întabularea proprietãţii în folosul improprietaritului se va face dupã plata unui avans de cel puţin 20% din preţul de cumpãrare, în baza procesului-verbal în care vor urma sa fie fixate atât restantele, cat şi modul de plata a lor şi celelalte obligaţiuni ale improprietaritului cari rezulta din legea de fata. Acest proces-verbal, semnat de membrii comisiunii şi sateanul improprietarit, va avea puterea unui act notarial, imediat executoriu în sensul legii.

CAP. 14
Colonizari

ART. 86
Intreaga operaţie a colonizarii regiunilor având populaţie rara, în înţelesul legii de fata, e încredinţatã Casei centrale a împroprietãririi, care ia mãsurile necesare pentru alcãtuirea de sate noui sau mãrirea celor existente.
ART. 87
Casa centrala a împroprietãririi determina localitãţile în cari urmeazã a se face colonizarea stabilind, potrivit cu nevoile locale şi cu desvoltarea viitoare, numãrul loturilor ce pot forma rezervele, vetrele de sat, portiunile pentru sporirea vetrelor şi izlazurilor comunale înfiinţate, loturile pentru şcoala, diferite aşezãminte de interese publice şi executa lucrãrile necesare.
ART. 88
Pentru a înlesni colonistilor înfiinţarea gospodariilor, Casa centrala a împroprietãririi organizeazã depozite de materiale pentru construcţie, unelte şi seminţe, acorda credite colonistilor, executa lucrãrile tehnice necesare şi elaboreazã prin direcţiunea Cadastrului şi a lucrãrilor tehnice planuri de construcţii rurale cu devize de materiale şi cheltuielile respective, inlesnind colonistilor executarea.
ART. 89
Statul avanseaza prin Casa centrala a împroprietãririi sumele necesare pentru întocmirea gospodariilor dela articolul precedent, urmând ca jumãtate din aceste cheltuieli sa fie restituite de colonisti în timp de 40 de ani prin anuitati cari încep dupã scurgerea celor dintâi cinci ani dela aşezarea colonistilor; cealaltã jumãtate rãmâne sa fie suportatã de Casa centrala a împroprietãririi din fondul ei se va aloca anual din bugetul Statului.
ART. 90
Au preferinta la colonizare, în ordinea de precãdere stabilitã în tablourile de improprietarire, locuitorii din imprejurime, din judeţ, din alte judeţe, din alte provincii.
ART. 91
Toate celelalte dispoziţiuni din prezenta lege cari nu ar fi contrarii celor din acest capitol se aplica şi la colonizare.

CAP. 15
Înstrãinarea loturilor

ART. 92
Loturile mici se pot vinde. Pana la plata preţului, vânzarea loturilor nu se poate face decât în suprafata lor totalã, astfel cum au fost cumpãrate dela Casa centrala a împroprietãririi. Cumpãrãtorii sunt ţinuţi sa achite integral datoria Casei centrale a împroprietãririi.
În aceleaşi condiţiuni sunt permise şi donatiunile, legatele şi schimburile.
ART. 93
Pãmântul stapanit de sateni poate fi cumpãrat, sub rezerva dreptului de preemptiune a Statului, de orice cetãţean roman, cu obligaţiunea de a-l pune în valoare personalã.
Vânzãrile dintre sateni, cultivatori manuali de pãmânt, precum şi acelea fãcute absolvenţilor şcolilor de agricultura de toate gradele, nu sunt supuse dreptului de preemptiune al Statului.
Dreptul de preemţiune al Statului se exercita de Casa centrala a împroprietãririi, potrivit dispoziţiunilor unui regulament special, care va desvolta şi procedura aplicãrii.
ART. 94
Pãmântul pana la 10 hectare aparţinând satenilor nu se poate ipoteca decât cãtre instituţiile autorizate de Stat.

CAP. 16
Indivizibilitatea loturilor

ART. 95
Pãmântul cultivabil nu se poate divide prin succesiune decât pana la 2 ha la şes şi 1 ha la munte şi deal. Pentru locuri de casa, fabrici, grãdini de legume, plantaţii de pomi şi vii, diviziunea proprietãţii este permisã fãrã nici o limita.
ART. 96
Prin derogare dela codul civil şi cu respectarea articolului precedent, orice proprietar de pãmânt poate desemna prin testament pe moştenitorul sau moştenitorii beneficiari cari vor avea sa despãgubeascã pe comostenitori dupã normele legii de fata.
ART. 97
În cazul când împãrţirea pãmântului între moştenitori nu s-ar putea face fãrã a incalca dispoziţiunile art. 95, şi în cazul când moştenitorul nu a fost desemnat conform art. 98, pãmântul poate fi atribuit, prin buna înţelegere, unuia din moştenitorii legali, cari sunt ţinuţi pentru aceasta a se prezenta singuri când sunt majori, sau prin tutori sau curatorul lor când sunt minori ori interzisi, în fata judecãtorului pentru a lua act de învoiala.
Judecãtorul de ocol poate sa nu legitimeze învoiala, numai dacã tutorul sau curatorul e alta persoana decât tatãl sau mama moştenitorului şi dacã socoteşte ca învoiala nu ocroteşte deajuns interesele moştenitorilor reprezentaţi.
ART. 98
În caz de neînţelegere între moştenitori, judecãtorul, în termen de 10 zile dela cererea oricãruia dintre moştenitori, va chema toţi moştenitorii prin citaţii individuale la domiciliu şi va cauta sa stabileascã o înţelegere asupra aceluia sau acelora cari vor deveni proprietari ai lotului sau loturilor şi asupra despãgubirilor de acordat celorlalţi moştenitori, inscriind înţelegerea într-un proces-verbal semnat şi de pãrţi.
În cazul când pãrţile nu cad la învoiala, judecãtorul va trage la sorţi lotul sau loturile ce sunt de împãrţit între moştenitori, fixând totdeodatã şi preţul potrivit cu valoarea iniţialã şi cu cota de scãzut din valoarea iniţialã, pentru a nu impovara prea mult pe viitorul proprietar şi încheind despre toate aceste operaţiuni un proces-verbal, semnat de pãrţile interesate.
În toate aceste cazuri, judecãtorul de ocol va inainta procesul-verbal de constatare în original Casei centrale a împroprietãririi, oprind însã la dosar o copie cu semnatura sa.
ART. 99
Moştenitorul asupra cãruia rãmâne pãmântul ia de drept în sarcina sa intreaga suma cuvenitã ca despãgubire fiecãrui moştenitor în parte şi are obligaţiunea sa achite partea fiecãruia în termen de 5 ani şi cu o dobanda de 5 la suta pe an, platibila din 6 în 6 luni, începând cu luna a doua dela recolta întâia a noului proprietar şi continuand anual la acelaşi termen. În caz de întârziere mai mare de 3 luni dela data când urma sa fie facuta plata, fie a capitalului, fie a dobânzii, comostenitorii pot sa ceara judecãtorului de ocol, dupã normele arãtate în art. 98, excluderea moştenitorilor cari nu şi-au îndeplinit obligaţiunile, rezilierea împãrţelii şi facerea unei noui imparteli.
ART. 100
Constructiunile sau îmbunãtãţirile funciare fãcute în cursul posesiunii de moştenitorul asupra cãruia a rãmas lotul, nu impiedica operaţiunea din articolul precedent, judecãtorul urmând însã sa se stabileascã pe baza unei evaluãri drepturile la despãgubiri ce se cuvin.
ART. 101
Moştenitorii loturilor pot sa se imprumute la Casa centrala a împroprietãririi cu ipoteca asupra loturilor pentru sumele ce trebuie sa rãspundã celorlalţi comostenitori.
În acest caz, Casa centrala a împroprietãririi, va incasa odatã cu ratele împrumutului acordat şi anuitatea datoritã pentru plata preţului loturilor.
ART. 102
Toţi proprietarii de pãmânt pot declara indivizibilã şi supusã transmisiunii, dupã dispoziţiunile cuprinse în acest capitol o suprafata pana la 50 ha.
Declaraţia va fi facuta în scris la judecãtoria de ocol respectiva de cãtre proprietar, care se va prezenta în persoana.
Ea va cuprinde numele proprietarului, domiciliul, situaţia, întinderea şi vecinãtãţile terenului ce voieşte sa se declare indivizibil şi semnatura proprietarului.
În caz când proprietarul nu ştie carte, declaraţia va fi semnatã de redactorul sau scriitorul actului, care se va prezenta în persoana la judecãtoria de ocol.
Judecãtorul de ocol va primi declaraţia scrisã a proprietarului, va lua act de vointa acestuia şi va încheia procesul-verbal de cele constatate.
Declaraţia şi procesul-verbal vor fi transcrise într-un registru anume alcãtuit şi ţinut la judecãtoria de ocol pe numele proprietarilor.
ART. 103
Prin derogare la regulile stabilite prin codul civil, satenii proprietari de pãmânt au libertatea de a dona sau a testa porţiunea indivizibilã arãtatã în art. 95 fãrã obligaţiunea pentru donator sau legatar de a raporta chiar în numerar peste cotitatea disponibilã.
ART. 104
Un regulament special va dezvolta în amãnunt aplicarea dispoziţiunilor din acest capitol.

CAP. 17
Cultivarea loturilor

ART. 105
Pentru asigurarea unei bune culturi a pãmântului micei proprietãţi, o cat mai buna întrebuinţare a izlazurilor comunale, cum şi punerea în valoare a produselor micei proprietãţi, Casa centrala a împroprietãririi are dreptul de a stabili şi impune micilor proprietari obligaţiuni privitoare la planul de cultura, la organizarea mijloacelor de cultura şi tovarasii, cari sa indrumeze pe sateni spre o cultura raţionalã şi intensiva, la desfacerea produselor lor şi îmbunãtãţirea rasei vitelor, determinând şi sancţiunile de luat.
ART. 106
Acei cari nu vor îndeplini obligaţiunile prevãzute în articolele de mai sus vor fi deposedati, fãrã somaţiune, printr-o hotãrâre pronunţatã de judecãtorul de ocol, dupã cererea serviciului agricol judeţean şi dupã ce va fi citat pe cel al carei posedare se cere.
Hotãrârea se va da cu drept de apel la tribunal. Termenul de apel este de 30 zile dela pronunţare.
Tribunalul va judeca în camera de consiliu în termen de 15 zile maximum. Hotãrârea tribunalului va fi definitiva, fãrã opoziţie sau recurs.
Procedura va fi gratuita şi pãrţile se vor cita din oficiu.
Proprietarul deposedat are dreptul la restituirea valorii pãmântului plãtitã.
ART. 107
În toate cazurile de deposedare loturile intra în proprietatea Casei centrale a împroprietãririi care va dispune de ele, conform prevederilor acestei legi.
ART. 108
Cumpãrãtorii de loturi cari nu vor fi achitat 4 rate semestriale din preţ vor fi deposedati de cãtre Casa centrala a împroprietãririi pe cale administrativã, dupã somaţie, în termen de 30 zile, punere în întârziere ori judecata şi fãrã îndatorirea de a urmãri în prealabil încasarea ratelor.

CAP. 18
Plata loturilor

ART. 109
Îndatã ce preţul exproprierii va fi statorit definitiv şi satenii îndreptãţiţi vor fi intrat în posesiune, se va calcula preţul de vânzare al imobilelor şi se va repartiza pe nouii proprietari.
Satenii pot plati la intrarea în posesiune în total sau în parte valoarea pãmântului sau imobilelor expropriate.
ART. 110
Statul va contribui cu 50 la suta din preţul cumpãrãrii imobilelor la impartasirea cu pãmânt a celor îndreptãţiţi de la art. 62.
Pentru pãmântul întrebuinţat la înfiinţarea şi completarea pasunilor comunale Statul nu contribuie la plata preţului.

CAP. 19
Ameliorãri fonciare

ART. 111
Pentru întreţinerea instalatiunilor existente de ameliorare (drenaj şi irigatiune), improprietaritii cu terenuri ameliorate constituie dela data împroprietãririi definitive o asociaţie de ape în baza legii dreptului de apa în vigoare pentru Bucovina. Dacã o parte din completul terenului ameliorat a rãmas neatins de expropriere, proprietarul intra cu acest teren în asociaţia de ape.
ART. 112
Statul va ameliora terenurile taranilor agricultori, fie ei improprietariti sau neimproprietariti, la cari se vor constata necesitatea îmbunãtãţirii pentru sporirea productiunii.
Proprietarii terenurilor în chestiune vor forma o asociaţie de ape.
ART. 113
Toate aceste asociaţii de ape sunt obligatorii şi vor lua fiinta potrivit §42 din legea dreptului de apa în vigoare pentru Bucovina.
ART. 114
Cheltuielile instalatiunilor de ameliorãri fonciare şi ale întreţinerii lor vor fi purtate de o treime de proprietarii terenurilor ameliorate şi cu doua treimi de Stat.
Cotizaţiile membrilor asociaţiei de ape, la cheltuieli, sunt exigibile pe cale administrative.
ART. 115
În cazul de necesitate Statul va ameliora şi pãşunile comunale. A treia parte din cheltuielile acestor ameliorãri o va purta comuna, care va putea repartiza aceste cheltuieli asupra locuitorilor din comuna.
ART. 116
Biroul tehnic pentru ameliorãri fonciare din Cernauti va constata fãrã apel necesitatea ameliorarilor, va indruma înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiunilor de ape, va controla activitatea lor şi va conduce lucrãrile de ameliorare

CAP. 20
Dispoziţiuni finale

ART. 117
Toate actele şi transmisiunile, fãrã nici o excepţie, privitoare la expropriere şi improprietarire, precum şi toate actele judiciare şi extrajudiciare fãcute în executarea legii de fata sunt scutite de orice taxa de timbru şi înregistrare.
ART. 118
Corespondenta oficialã privitoare la chestiunile de reforma agrarã este scutitã de orice taxa poştalã, aplicarea şi controlul acestei aplicari se face de ministerul agriculturii.
ART. 119
Sentinţele de expropriere date de organele de aplicare în baza decretului-lege No. 3871 din 6 Septemvrie 1919 şi rãmase definitive în sensul suscitatului decret-lege vor fi înaintate, de cãtre Banca Regionala din Cernauti şi celelalte organe la cari se pãstreazã originalele sentinţelor, comisiunii respective de ocol pentru expropriere, care va decide din nou asupra lor, aplicând legea de fata.
ART. 120
Ministerul agriculturii este însãrcinat cu aplicarea acestei legi, el este îndreptãţit sa organizeze în Cernauti o secţie a Casei centrale de improprietarire pentru aplicarea şi finanţarea reformei agrare din Bucovina. Aceasta secţie va putea fi Banca Regionala din Cernauti.
ART. 121
Un regulament de aplicare va completa şi lãmuri în amãnunt dispoziţiunile prevãzute în aceasta lege.
ART. 122
Toate legile şi regulamentele contrarii legii de fata sunt şi rãmân abrogate.

_______________
*) Vol. III pag. 391

--------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decret, Alte Institutii, DECRET nr. 3.608 din 23 iulie 1921

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"