Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 298 din 30 octombrie 1948 pentru ratificarea Conventiei despre regimul navigatiei pe Dunare, semnata la Belgrad la 18 August 1948 impreuna cu cele doua anexe si Protocolul Aditional
ARTICOL UNIC Se ratifica "Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunare", semnatã la Belgrad, la 18 August 1948, împreunã cu cele doua anexe şi Protocolul adiţional. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Republica Populara Bulgaria, Republica Populara Romana, Republica Sovietica Socialistã Ucraina, Republica Cehoslovaca şi Republica Federativã Iugoslavia. Luând în consideraţie decizia Consiliului Ministrilor de Afaceri Strãine din 12 Decemvrie 1946, de a convoca o Conferinţa a Reprezentanţilor Statelor susmenţionate în vederea stabilirii unei noi Convenţii despre regimul navigaţiei pe Dunare, şi Dornici de a asigura libera navigaţie pe Dunare, în conformitate cu interesele şi drepturile suverane ale ţãrilor dunarene, precum şi de a strânge legãturile economice şi culturale ale ţãrilor dunarene între ele şi cu celelalte tari. Au hotãrât de a încheia o Convenţie despre regimul navigaţiei pe Dunare şi, în acest scop, au desemnat pe plenipotenţiarii semnati mai jos, care, dupã prezentarea deplinelor lor puteri, recunoscute în buna şi cuvenitã forma, au convenit cele ce urmeazã:
CAP. 1 Dispoziţiuni generale ART. 1 Navigaţia pe Dunare va fi libera şi deschisã supusilor, vapoarelor comerciale şi mãrfurilor tuturor statelor pe picior de egalitate în ce priveşte drepturile portuare şi taxele asupra navigaţiei, precum şi condiţiunile cãrora este supusã navigaţia comercialã. Dispoziţiunile de mai sus nu vor fi aplicabile traficului între porturile aceluiaşi stat. ART. 2 Regimul stabilit prin prezenta Convenţie se aplica partii navigabile a Dunãrii (fluviu) de la Ulm la Marea Neagra, urmând bratul Sulina cu acces la Mare prin Canalul Sulina. ART. 3 Statele dunarene îşi au angajamentul de a menţine sectoarelor lor pe Dunare în stare de navigabilitate pentru bastimentele fluviale şi, în ceea ce priveşte sectoarele proprii bastimentelor de Mare, de a executa lucrãrile necesare asigurãrii şi îmbunãtãţirii condiţiilor de navigaţie şi de a nu impiedica sau stanjeni navigaţia pe canalurile navigabile ale Dunãrii. Statele dunarene se vor consulta în materiile indicate în prezentul articol cu Comisiunea Dunãrii (articolul 5 de mai jos). Statele riverane vor avea dreptul de a întreprinde în limitele frontierelor lor respective lucrãrile care ar putea fi necesitate prin împrejurãri neprevãzute şi urgente şi care ar avea de scop asigurarea nevoilor navigaţiei. Statele vor trebui totuşi sa avizeze Comisiunea despre motivele care au fãcut necesare aceste lucrãri şi sa-i furnizeze o descriere sumarã a lor. ART. 4 În cazul când un stat dunarean nu ar fi în mãsura sa întreprindã el însuşi lucrãrile care sunt de competenta sa teritorialã şi care sunt necesare pentru a asigura navigaţia normalã, acest stat va fi ţinut sa le lase a fi executate prin Comisiunea Dunãrii (articolul 5), în condiţiunile pe care ea le va determina şi fãrã ca ea sa poatã incredinta executarea unui alt stat, cu excepţie în ceea ce priveşte pãrţile de cale fluviala care formeazã frontiera unui asemenea stat. În acest din urma caz, Comisiunea va determina modalitãţile executãrii acestor lucrãri. Statele dunarene se obliga a da Comisiunii sau statului executant orice forma de concurs la executarea ziselor lucrãri.
CAP. 2 Dispoziţiuni relative la organizare SECŢIUNEA I: Comisiunea Dunãrii: ART. 5 Se stabileşte o Comisiune a Dunãrii, desemnatã mai jos sun numele de "Comisiune"; ea este compusa din reprezentanţi ai ţãrilor dunarene, câte unul pentru fiecare din aceste tari. ART. 6 Comisiunea îşi alege dintre membrii sãi pe preşedintele sau, pe vicepreşedintele sau şi pe secretarul sau; care sunt aleşi pentru o perioada de trei ani. ART. 7 Comisiunea îşi fixeazã termenele sesiunilor şi îşi stabileşte regulamentul interior. Prima reuniune a Comisiunii va fi ţinuta într-un termen de şase luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei Convenţii. ART. 8 Competenta Comisiunii se întinde asupra Dunãrii asa cum este ea definitã la articolul 2. Intra în atribuţiunile Comisiunii: a) de a veghea la executarea dispoziţiunilor prezentei Convenţii; b) de a întocmi, pe temeiul propunerilor şi a proiectelor prezentate de cãtre statele dunarene şi de cãtre administraţiile fluviale speciale (articolele 20 şi 21), planul general al marilor lucrãri în interesul navigaţiei, precum şi de a stabili evaluarea generalã a cheltuielilor relative la aceste lucrãri. c) de a executa lucrãri în cazurile prevãzute la articolul 4; d) de a da consultaţii şi de a face recomandãri statelor dunarene cu privire la executarea lucrãrilor arãtate la paragraful "b" al prezentului articol ţinând seama de interesele tehnice şi economice, de planurile şi posibilitãţile statelor respective; e) de a da consultaţii şi de a face recomandãri administraţiilor fluviale speciale (articolele 20 şi 21) şi de a proceda la un schimb de informaţiuni cu aceste administraţii; f) de a stabili pe tot parcursul navigabil al Dunãrii un sistem uniform de amenajãri al cãilor navigabile şi de a fixa, ţinând seama de condiţiile specifice ale fiecãrui sector, dispoziţiunile fundamentale relative la navigaţia pe Dunare, inclusiv cele ale Serviciului de Pilotaj; g) de a unifica regulile de supraveghere fluviala; h) de a coordona activitatea serviciilor hidrometeorologice pe Dunare, de a publica un buletin hidrologic unic şi prevederi hidrologice de scurta şi de lungã durata pentru Dunare; i) de a aduna datele statistice relative la navigaţia pe Dunare, întru cat este vorba de chestiuni care sunt de competenta Comisiunii. j) de a publica, pentru nevoile navigaţiei, lucrãri de referinta, itinerarii, harti de navigaţie şi atlase; k) de a pregati şi de a aproba bugetul Comisiunii, precum şi de a stabili şi de a percepe taxele prevãzute la articolul 10. ART. 9 Pentru a se achitã de sarcinile arãtate la articolul precedent, Comisiunea dispune de un Secretariat şi de serviciile necesare al cãror personal este recrutat dintre cetãţenii statelor dunarene. Organizarea Secretariatului şi serviciilor sale este de competenta Comisiunii însãşi. ART. 10 Comisiunea îşi pregãteşte bugetul şi îl aproba cu majoritatea voturilor tuturor membrilor ei. Bugetul trebuie sa prevadã cheltuielile necesare întreţinerii Comisiunii şi aparatului ei; aceste cheltuieli vor fi acoperite prin anuitati vãrsate de cãtre statutele dunarene, în suma egala pentru fiecare din ele. Pentru a face fata cheltuielilor cu lucrãri speciale, executate în vederea asigurãrii sau îmbunãtãţirii condiţiunilor de navigabilitate, Comisiunea va putea stabili taxe speciale. ART. 11 Hotãrârile Comisiunii sunt luate cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, cu excepţia cazurilor prevãzute special prin prezenta Convenţie (articolele: 10, 12 şi 13). Quorum-ul Comisiunii este de cinci membri. ART. 12 Hotãrârile Comisiunii cu privire la chestiunile prevãzute în paragrafele: b), c), f), g), ale articolului 8 trebuesc luate cu majoritatea voturilor tuturor membrilor, fãrã totuşi a se majoriza statul de teritoriul cãruia lucrãrile trebuesc executate. ART. 13 Comisiunea îşi are sediul la Galaţi. Ea poate totuşi, printr-o decizie luatã cu majoritatea voturilor tuturor membrilor sãi, sa-şi schimbe locul sediului. ART. 14 Comisiunea se bucura de personalitate juridicã în conformitate cu legislaţia statului în care îşi are sediu. ART. 15 Franceza şi Rusa sunt limbile oficiale ale Comisiunii ART. 16 Membrii Comisiunii şi functionarii mandatati de ea se bucura de imunitatea diplomaticã. Localurile oficiale, arhivele şi documentele de tot felul aparţinând Comisiunii sunt inviolabile. ART. 17 Functionarii Comisiunii, prevãzuţi cu împuterniciri corespunzãtoare, vor informa autoritãţile competente ale statelor dunarene de infracţiunile la regulamentele de navigaţie, la mãsurile sanitare şi la supravegherea fluviala de care Comisiunea va fi luat cunostinta. Autoritãţile competente vor fi ţinute, la rândul lor, sa informeze Comisiunea de mãsurile luate cu privire la infracţiunile notificate şi menţionate mai sus. ART. 18 Comisiunea are sigiliul ei; ea are de asemenea pavilionul ei pe care are dreptul sa-l arboreze pe localurile ei oficiale şi pe vasele ei. ART. 19 Statele dunarene sunt obligate sa dea Comisiunii precum şi funcţionarilor şi personalului ei concursul necesar executãrii sarcinilor ce le incumba în virtutea prezentei Convenţii. Aceşti funcţionari şi acest personal vor avea, în exerciţiul funcţiunilor lor oficiale, dreptul de a circula liber pe fluviu şi în porturi, în limitele jurisdicţiei Comisiunii, cu condiţia de a respecta legislaţia teritorialã.
SECŢIUNEA II ADMINISTRAŢII FLUVIALE SPECIALE ART. 20 Pe Dunarea de Jos (de la gura Canalului Sulina pana la Brãila inclusiv), se stabileşte o Administraţie fluviala specialã în vederea executãrii lucrãrilor hidrotehnice şi de a reglementa navigaţia; ea este compusa din reprezentanţi ai statelor riverane adiacente (Republica Populara Romana şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.). Aceasta Administraţie funcţioneazã în baza unui acord între guvernele ţãrilor care fac parte din ea. Administraţia îşi are sediul la Galaţi. ART. 21 Pe sectorul Portilor de Fier (de la Vince la Kostol pe malul drept şi de la Moldova Veche la Turnu Severin pe malul stang al Dunãrii), se stabileşte o Administraţie fluviala specialã a Portilor de Fier; aceasta Administraţie este compusa din reprezentanţi ai Republicii Populare Romane şi ai Republicii Federative Jugoslavia; ea are ca sarcina de a executa lucrãri hidrotehnice şi de a reglementa navigaţia în zona indicatã. Aceasta Administraţie funcţioneazã pe baza unui acord între guvernele ţãrilor care fac parte din ea. Administraţia îşi are sediul la Orşova şi la Tekija. ART. 22 Acordurile relative ale Administraţiilor fluviale speciale (numite mai departe "Administraţii"), menţionate la articolele 20 şi 21, sunt aduse la cunostinta Comisiunii.
CAP. 3 Regimul Navigaţiei SECŢIUNEA I: Navigaţia: ART. 23 Navigaţia pe Dunarea-de-Jos şi în sectorul Portilor de Fier se efectueazã în conformitate cu regulile de navigaţie stabilite de Administraţiile zonelor indicate. Navigaţia în celelalte sectoare ale Dunãrii se efectueazã, în conformitate cu regulile stabilite de cãtre ţãrile dunarene respective al cãror teritoriu este traversat de Dunare şi, în zonele în care malurile Dunãrii aparţin la doua state diferite, dupã regulele stabilite de comun acord între aceste state. Stabilind regulele de navigaţie, statele dunarene şi Administraţiile vor tine seama de dispoziţiunile fundamentale relative la navigaţia pe Dunare, stabilite de cãtre Comisiune. ART. 24 Bastimentele navigand pe Dunare au dreptul, cu condiţia de a se conformã regulelor stabilite de cãtre Statele dunarene respective, sa între în porturi, sa procedeze acolo la operaţiuni de încãrcare şi de descãrcare, sa imbarce şi sa debarce cãlãtori, sa se aprovizioneze cu combustibil, sa se alimenteze etc. ART. 25 Traficul local de cãlãtori şi de mãrfuri şi traficul între porturile aceluiaşi stat sunt deschise unui pavilion strãin numai în conformitate cu reglementarea nationala a acelui stat dunarean. ART. 26 Regulamentele sanitare şi de poliţie în vigoare pe Dunare sunt aplicate fãrã discriminare în ce priveşte pavilionul, punctul de plecare al bastimentelor, destinaţia lor sau alte motive. Funcţiunile de supraveghere vamalã, sanitarã şi fluviala pe Dunare sunt îndeplinite de cãtre statele dunarene; acestea comunica Comisiunii regulamentele pe care le-au întocmit, pentru ca Comisiunea sa poatã contribui la unificarea regulelor vamale şi regulelor sanitare şi sa unifice regulele de supraveghere fluviala (art. 8 "g"). Regulamentele vamale, sanitare şi de poliţie trebue sa fie de natura sa nu stânjeneascã navigaţia. ART. 27 Atunci când ambele maluri ale Dunãrii fac parte din teritoriul aceluiaşi stat, acest stat are dreptul de a pune mãrfurile în tranzit sub sigiliu sau sub paza agenţilor vamali. Un asemenea stat are de asemenea dreptul de a pretinde cãpitanului, armatorului sau proprietarului o declaraţie scrisã conformand numai ca transporta sau ca nu transporta mãrfuri al cãror import este prohibit de cãtre statul tranzitat, fãrã a avea totuşi dreptul de a interzice tranzitul. Aceste formalitãţi nu vor putea implica sau prilejui nici o vizitare a încãrcãturii, nici sa întârzie trecerea în tranzit. Capitanul, armatorul sau proprietarul care va fi fãcut o declaraţie falsa va fi rãspunzãtor de ea în conformitate cu legile statului cãtre care aceasta declaraţie va fi fost facuta. Atunci când Dunarea formeazã frontiera între doua state, vasele, plutele, cãlãtorii şi mãrfurile în tranzit sunt scutite de orice formalitãţi vamale. ART. 28 Bastimentele afectate de cãtre statele dunarene serviciului de supraveghere (Poliţie) fluviala sunt obligate sa arboreze, în afarã de pavilionul lor naţional, o insigna distinctiva şi uniforma; semnalmentul şi numãrul lor trebuie sa fie aduse la cunostinta Comisiunii. Aceste bastimente, precum şi cele afectate serviciului vamilor în ţãrile dunarene, pot naviga pe Dunare numai în interiorul fruntariilor ţãrilor al cãror pavilion îl abordeaza bastimentul şi în afarã ziselor frontiere numai cu consimţãmântul statelor dunarene respective. ART. 29 Bastimentele navigand pe Dunare se pot folosi de staţiunile TFF aflate pe bordul lor, precum şi de mijloacele de comunicaţie riverana de care ar avea nevoie în scopul navigaţiei. ART. 30 Navigaţia pe Dunare este interzisã vaselor de razboiu ale tuturor ţãrilor nedunarene. Bastimentele de razboiu ale ţãrilor dunarene nu pot naviga pe Dunare în afarã fruntariilor tarii al cãrui pavilion îl arboreaza, cu excepţia unei înţelegeri prealabile între statele dunarene interesate.
SECŢIUNEA II: Serviciul de pilotaj: ART. 31 Se alcãtuiesc corpuri de piloti pe Dunarea de Jos şi în sectorul Portilor de Fier; ele depind de Administraţiile respective (art. 22) Regulamentele Serviciului de Pilotaj sunt stabilite de cãtre Administraţii, conform dispoziţiunilor fundamentale privind navigaţia pe Dunare (art. 8 "f") şi trebuie aduse la cunostinta Comisiei. ART. 32 Pilotajul bastimentelor pe Dunarea de Jos şi în sectorul Portilor de Fier, este asigurat de piloti fãcând parte din corpurile de piloti respective, sau de piloti care, trecând un examen pe lângã serviciile Administraţiei fluviale competente, ar fi autorizaţi de cãtre aceasta Administraţie sa exercite pilotajul. ART. 33 Personalul corpurilor de piloti este recrutat dintre cetãţenii ţãrilor dunarene membre ale Administraţiilor respective. Modul de recrutare este stabilit prin acorduri speciale încheiate între membrii susmentionati (ART. 20 şi 21) ai acestor Administraţii.
CAP. 4 Modalitãţi de acoperirea cheltuielilor necesare pentru asigurarea navigaţiei ART. 34 Finanţarea lucrãrilor hidrotehnice pe Dunare, executate de cãtre ţãrile dunarene în conformitate cu art. 3 din prezenta Convenţie, este asigurata de cãtre ţãrile dunarene respective. Finanţarea lucrãrilor prevãzute la (art. 8 "c") este asigurata de cãtre Comisiune. ART. 35 În scopul acoperirii cheltuielilor necesare asigurãrii navigaţiei, statele dunarene vor putea, dupã înţelegere cu Comisiunea, sa stabileascã drepturi de navigaţie de perceput asupra bastimentelor şi al cãror tarif va fi determinat în funcţie de costul întreţinerii caii fluviale şi al lucrãrilor prevãzute la art. 34. ART. 36 Pentru acoperirea cheltuielilor necesare asigurãrii navigaţiei şi execuţiei lucrãrilor întreprinse de Administraţii, acestea stabilesc taxe particulare percepute bastimentelor navigand în sectoarele cuprinse între Gura Canalului Sulina şi Brãila şi între Vince şi Kostol pe malul drept şi între Moldova Veche şi Turnu Severin pe malul stang. Administraţiile informeazã Comisiunea despre taxele speciale pe care le-au stabilit, precum şi despre modalitãţile perceperii lor. ART. 37 Sumele produse prin taxele speciale, drepturile de navigaţie şi taxele particulare percepute de cãtre Comisiune, de cãtre statele dunarene şi de cãtre Administraţii nu pot fi o sursa de profit. ART. 38 Modalitãţile de percepere a taxelor speciale, a drepturilor de navigaţie şi a taxelor particulare sunt fixate prin instrucţiuni elaborate respectiv de Comisie, statele dunarene şi de Administraţii. Instrucţiunile, emanând de la Statele dunarene şi de la Administraţii, vor fi elaborate de comun acord cu Comisia. Taxele şi drepturile sunt calculate proporţional cu tonajul vaselor. ART. 39 În ce priveşte pãrţile Dunãrii care formeazã granite naţionale, executarea lucrãrilor şi repartizarea cheltuielilor fãcute sunt reglementate prin înţelegere între statele limitrofe respective. ART. 40 Drepturile portuare sunt percepute asupra vaselor de cãtre autoritãţile statelor dunarene respective. Nu va fi admisã în aceasta privinta nici o discriminare determinata de pavilionul vaselor, de punctul lor de plecare, de destinaţia lor sau de alte motive. ART. 41 Vasele care intra în porturi pentru a fi încãrcate sau descãrcate, vor avea dreptul sa se foloseascã de mecanismele de încãrcare şi descãrcare, de utilaj, de magazii, de terenurile de antrepozite etc., în virtutea acordurilor cu serviciile respective însãrcinate cu transportul şi expediţia. Sumele, care vor trebui plãtite pentru serviciile fãcute, vor fi stabilite fãrã nici o discriminare. Avantajele acordate, conform uzantelor comerciale, proporţionale cu volumul lucrãrilor şi cu natura mãrfurilor, nu vor fi considerate ca o discriminare. ART. 42 Vapoarele, slepurile, cãlãtorii şi mãrfurile nu pot fi supuse nici unei taxe numai pentru tranzit. ART. 43 Tarifele taxelor de pilotaj pe Dunarea de Jos şi în sectorul Portilor de Fier, vor fi stabilite de Administraţiile respective şi comunicate Comisiei.
CAP. 5 Dispoziţiuni finale ART. 44 În prezenta Convenţie, termenii de "stat dunarean", sau "ţara dunareana" desemneazã un stat, al cãrui teritoriu cuprinde cel puţin un mal al Dunãrii, asa cum este definit la art. 2. ART. 45 Orice diferend între statele semnatare ale prezentei Convenţii cu privire la aplicarea sau interpretarea acestei Convenţii, diferend care nu va fi fost reglementat pe calea negocierilor directe, va fi supus la cererea uneia dintre pãrţile interesate, unei Comisii de conciliere compusa dintr-un reprezentant al fiecãrei pãrţi şi dintr-un al treilea membru desemnat de preşedintele Comisiei Dunarene dintre cetãţenii unui stat care nu este parte interesanta în diferend şi, în cazul în care preşedintele Comisiei este cetãţean al unui stat parte interesatã în diferend, de cãtre Comisia Dunareana. Hotãrârea Comisiei de conciliere este definitiva şi obligatorie pentru pãrţile interesate în diferend. ART. 46 Prezenta Convenţie va putea fi revizuitã la cererea majoritãţii statelor semnatare. Aceasta cerere va fi adresatã guvernului Republicii Federative Populare Jugoslavia, care va convoca, în cel mai scurt timp, conferinţe la care vor fi invitate sa participe toate statele semnatare. Dispoziţiunile revizuite nu vor intra în vigoare decât dupã depunerea instrumentelor de ratificare a şase dintre statele semnatare ale prezentei Convenţii. ART. 47 Prezenta Convenţie, inclusiv anexele, ale carei texte francez şi rus sunt singurele autentice, va trebui sa fie ratificatã şi va intra în vigoare dupã depunerea celor şase instrumente de ratificare. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lângã guvernul Republicii Federative Populare Jugoslavia, în arhivele cãreia se va depune exemplarul autentic al prezentei Convenţii. Guvernul Republicii Federative Populare Jugoslavia, va remite fiecãruia din statele semnatare ale Convenţiei o copie certificatã conformã. El va informa statele semnatare ale Convenţiei despre depunerea instrumentelor de ratificare în mãsura primirii acestora.
ANEXA 1
DESPRE ADMITEREA AUSTRIEI ÎN SANUL COMISIEI DUNARENE 1. Reprezentantul Austriei va fi admis în sanul Comisiei Dunarene, dupã reglementarea chestiunii tratatului cu Austria. 2. Prezenta anexa va intra în vigoare în acelaşi timp cu Convenţia despre regimul de navigaţie pe Dunare şi va face parte integrantã din aceasta Convenţie.
ANEXA 2
DESPRE SECTORUL GABCIKOVO-G.
În ceea ce priveşte lucrãrile necesare pentru asigurarea condiţiilor normale de navigaţie în sectorul Gabcikovo-G. (de la km 1.821 la km 1.791), pãrţile contractante sunt de acord în a recunoaşte ca este în interesul general de a menţine acest sector în buna stare de navigabilitate şi ca lucrãrile necesare în acest scop depãşesc cu mult cele care pot fi puse în mod raţional în sarcina Statelor riverane competente. În consecinta, s-a convenit ca Comisia Dunareana sa discute aceasta chestiune şi sa hotãrascã dacã, în acest scop, ar fi potrivit sa se creeze o Administraţie fluviala specialã, asemãnãtoare celor prevãzute la art. 20 şi 21, sau dacã este suficient sa se aplice acestui sector stipulaţiile art. 4 şi 34 (alineatul 2) din prezenta Convenţie. Dispoziţiunile analoage din art. 30 al prezentei Convenţii, din care aceasta anexa face parte integrantã, vor fi aplicate în cazul creãrii unei Administraţii. În virtutea cãrora, plenipotenţiarii semnati mai jos, au semnat prezenta Convenţie şi şi-au aplicat sigiliile. Fãcut în oraşul Belgrad, la 19 August, anul una mie noua sute patruzeci şi opt.
Pentru Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice A. I. VASINSCKI
Pentru Republica Populara Bulgaria E. KAMENO
Pentru Republica Ungara E, MOLNAR
Pentru Republica Populara Romana ANA PAUKER
Pentru Republica Sovietica Socialistã Ucraina A. M. BARANOVSKI
Pentru Republica Cehoslovaca V. CLEMENTIS
Pentru Republica Federativã Populara Iugoslavia, ALES BEBLER
PROTOCOL ADIŢIONAL LA CONVENŢIA DESPRE REGIMUL NAVIGAŢIEI PE DUNARE
1. S-a constatat ca regimul aplicat anterior navigaţiei pe Dunare, ca şi documentele care prevedeau înfiinţarea acestui regim şi, în special, Convenţia semnatã la Paris la 23 Iulie 1921, nu mai sunt în vigoare. 2. Toate bunurile, care au aparţinut fostei Comisii Europene a Dunãrii, sunt transferate Administraţiei fluviale a Dunãrii de Jos, creata conform art. 20 din Convenţie, la care se referã prezentul protocol. 3. S-a convenit ca toate obligaţiile fostei Comisii Europene a Dunãrii, privitoare la rambursarea creditelor care i-au fost acordate de Marea Britanie, Franta, Rusia şi alte State sa fie considerate ca stinse. 4. Obligaţiile fostei Comisii Internaţionale a Dunãrii, ca şi obligaţiile fostei Administraţii a Portilor de Fier şi a Cataractelor, ca şi garanţiile referitoare la aceste obligaţii sa fie considerate stinse. 5. Bunurile nelichidate ale fostei Comisii Internaţionale a Dunãrii sunt transferate Comisiei Dunarene prevãzutã în art. 5 al Convenţiei, la care se referã prezentul protocol. Bunurile fostei Comisii Internaţionale a Dunãrii, puse la dispoziţia fostei Administraţii a Portilor de Fier şi a Cataractelor, ca şi toate bunurile fostei Administraţii a Portilor de Fier şi a Cataractelor sunt transferate Administraţiei fluviale speciale a Portilor de Fier, creata conf. art. 21 al Convenţiei, la care se referã prezentul protocol. Fãcut în oraşul Belgrad, la 18 August, anul una mie noua sute patruzeci şi opt. Pentru Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice A. I. VASINSCKI
Pentru Republica Populara Bulgaria E. KAMENO
Pentru Republica Ungara E, MOLNAR
Pentru Republica Populara Romana ANA PAUKER
Pentru Republica Sovietica Socialistã Ucraina A. M. BARANOVSKI
Pentru Republica Cehoslovaca V. CLEMENTIS
Pentru Republica Federativã Populara Iugoslavia, ALES BEBLER -------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
