Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET - LEGE Nr. 66 din 8 februarie 1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti
ART. 1 Cooperativele meşteşugãreşti sînt asociaţii cu caracter economic, care se constituie pe baza consimtamintului, exprimat în mod liber, al persoanelor care devin membrii acestora, în scopul desfãşurãrii activitãţii în comun cu mijloace de producţie proprietate colectivã sau închiriate. Din sistemul cooperativelor meşteşugãreşti fac parte şi cooperativele de invalizi, care au ca scop integrarea în activitãţi productive a persoanelor handicapate. Cooperativele meşteşugãreşti funcţioneazã potrivit prevederilor prezentului decret-lege şi ale statutelor proprii şi sînt conduse de organe alese dintre membrii cooperatori în adunãrile lor generale. Cooperativele meşteşugãreşti asigura membrilor lor condiţii corespunzãtoare de munca şi de ridicare a nivelului de viata. ART. 2 Cooperatia mestesugareasca îşi aduce, prin intreaga sa activitate, contribuţia la propãşirea vieţii economice şi sociale a României. Cooperatia mestesugareasca se încadreazã în sistemul economiei naţionale, ca organizaţie economicã productiva independenta. Intreaga activitate a cooperaţiei meşteşugãreşti se desfãşoarã în conformitate cu legea, pe baza reglementãrilor proprii, potrivit programelor economice, financiare şi social-culturale aprobate de organele prevãzute în statute. ART. 3 Activitatea cooperativelor meşteşugãreşti are ca obiect: a) lucrãri la comanda şi prestãri de servicii pentru populaţie, pentru unitãţi proprii şi alţi beneficiari din ţara şi strãinãtate; b) producţia de bunuri de consum; c) achiziţii, reconditionari şi valorificari de bunuri de la populaţie şi alte unitãţi; d) producţia de obiecte de arta populara şi artizanat; e) activitatea productiva specifica invalizilor; f) realizarea de produse prin cooperare cu întreprinderi şi alte organizaţii şi executarea de lucrãri solicitate de acestea; g) desfacerea de mãrfuri; h) activitatea de comerţ exterior, import-export, schimb de marfa, cooperare şi alte operaţiuni de comerţ exterior, prin unitãţi proprii şi alte unitãţi specializate; i) relaţii economice, tehnice, schimburi de specialişti şi schimburi cultural-sportive cu organizaţii din alte tari; ART. 4 Activitatea cooperativelor meşteşugãreşti se desfãşoarã în ateliere de producţie, unitãţi prestatoare de servicii sau la domiciliu. ART. 5 Cooperatia mestesugareasca poate organiza, potrivit legii, unitãţi sau activitãţi specifice în strãinãtate.
CAP. 2 Dispoziţii cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti
ART. 6 Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti sînt: a) cooperativele meşteşugãreşti şi de invalizi; b) uniunile de cooperative meşteşugãreşti; c) Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti ; De asemenea, sînt organizaţii ale cooperaţiei meşteşugãreşti unitãţile proprii create de cooperative, de uniuni şi de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti. ART. 7 Cooperativele meşteşugãreşti se înfiinţeazã, se organizeazã şi funcţioneazã potrivit statutelor adoptate de adunãrile generale ale acestora, pe baza statutului cadru aprobat de Congresul cooperaţiei meşteşugãreşti. ART. 8 Cooperativele meşteşugãreşti se pot asocia în uniuni organizate teritorial pe judeţe şi în municipiul Bucureşti sau pe ramuri de activitate. Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti este organizaţia generalã a sistemului cooperaţiei meşteşugãreşti şi apara interesele acesteia în raporturile cu organele de stat, precum şi cu alte organe şi organizaţii. ART. 9 Uniunile de cooperative şi Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti iau fiinta, se organizeazã şi funcţioneazã potrivit statutelor adoptate, dupã caz, de conferinţe sau de Congresul cooperaţiei meşteşugãreşti. Acestea sînt conduse de organe alese potrivit statutelor. ART. 10 Recunoaşterea infiintarii cooperativelor meşteşugãreşti şi a uniunilor de cooperative se face de cãtre consiliul organizaţiei cooperatiste meşteşugãreşti ierarhic superioare. Acestea dobîndesc personalitate juridicã prin înregistrare la organele de stat competente, potrivit legii. Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti dobîndeşte personalitate juridicã, în temeiul prezentului decret-lege, prin adoptarea statutului sau de cãtre Congresul cooperaţiei meşteşugãreşti. ART. 11 Unitãţile de producţie şi de prestãri servicii ale organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti se înfiinţeazã de acestea prin hotãrîre a adunãrii generale a fiecãreia dintre aceste organizaţii. ART. 12 În vederea satisfacerii unor nevoi proprii ale organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti şi ale membrilor acestora se pot infiinta pe lîngã cooperative, uniuni şi Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti: a) şcoli pentru pregãtirea personalului; b) unitãţi de perfecţionare şi specializare a personalului şi a cadrelor de conducere; c) unitãţi de cercetare, proiectare şi inginerie tehnologicã; d) unitãţi de documentare tehnico-ştiinţificã şi economicã; e) unitãţi de prelucrare automatã a datelor şi informaţiilor; f) unitãţi de prezentare, reclama şi marketing; g) unitãţi de asistenta tehnica şi service; h) unitãţi de asistenta medicalã; i) case de odihna şi unitãţi de agrement; j) cantine, restaurante, bufete şi anexe de aprovizionare a acestora; k) case de cultura, biblioteci, cluburi, asociaţii sportive şi baze de practicare a sporturilor; l) crese şi grãdiniţe; m) alte unitãţi. Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti poate organiza organe de presa şi edituri, banca centrala şi întreprinderi de comerţ exterior. Acestea dobîndesc personalitate juridicã potrivit legii. ART. 13 Cooperativele meşteşugãreşti îşi desfãşoarã activitatea prin munca membrilor lor. Acestea pot folosi şi persoane încadrate cu contracte de munca sau convenţie, potrivit legislaţiei în vigoare. La cererea lor, aceste persoane pot deveni membri cooperatori în condiţiile prevãzute în statut. ART. 14 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti indruma şi sprijinã intreaga activitate a cooperaţiei meşteşugãreşti. Cooperativele meşteşugãreşti pot fi reprezentate prin organele lor proprii, precum şi de uniunile la care sînt asociate şi de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti, în fata organelor de stat şi a instanţelor judecãtoreşti. Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti poate reprezenta, de asemenea, uniunile cooperaţiei meşteşugãreşti. ART. 15 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti emite, în condiţiile legii, norme obligatorii pentru toate organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti cu privire la: a) constituirea şi utilizarea fondurilor proprii; b) efectuarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale; c) organizarea conducerii şi a muncii; d) raporturile de munca, normarea, salarizarea şi cointeresare materialã pentru membrii cooperatori şi angajaţi; e) protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor; f) asigurãrile sociale şi pensiile membrilor cooperatori; g) alte domenii ale organizãrii şi functionarii cooperaţiei meşteşugãreşti. ART. 16 Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti stabilesc, potrivit competentei prevãzute de lege, preţuri şi tarife. ART. 17 Litigiile dintre organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti se rezolva de organele competente potrivit legii. ART. 18 Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti pãstreazã fondurile disponibile în conturi deschise la unitãţile bancare, ce efectueazã operaţiunile lor de decontare. ART. 19 Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti vãrsa la bugetul de stat impozite şi taxe pentru activitatea ce o desfãşoarã în temeiul reglementãrilor legale. ART. 20 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti poate reprezenta organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti din România în relaţiile cu organizaţiile cooperatiste din alte tari, cu organizaţiile cooperatiste cu caracter internaţional, precum şi cu alte organizaţii internaţionale, putindu-se afilia la acestea.
CAP. 3 Regimul juridic al bunurilor organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti
ART. 21 Bunurile mobile şi imobile, mijloace fixe, proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti pot fi transmise în proprietate sau date în folosinta numai cu plata, în condiţiile prevãzute în statute. Bunurile prevãzute în alineatul precedent nu pot fi urmãrite de creditorii organizaţiilor cooperatiste şi de creditorii personali ai membrilor cooperatori. Bunurile imobile mijloace fixe, proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti, nu pot fi dobîndite de terţi prin prescripţie achizitiva, iar bunurile mobile mijloace fixe, proprietatea aceloraşi organizaţii, nu pot fi dobîndite de terţi prin posesia de buna-credinţa. Acţiunea în revendicarea bunurilor arãtate în alineatele precedente este imprescriptibila. Dispoziţiile alineatelor precedente se aplica în mod corespunzãtor şi mijloacelor circulante. Mijloacele circulante excedentare pot fi transmise cu plata potrivit reglementãrilor Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugãreşti. ART. 22 Creditorii organizaţiilor cooperatiste pot urmãri disponibilul în bani al organizaţiei debitoare, în limita soldurilor creditoare la fondurile în legatura cu destinaţia cãrora s-a nãscut creanta. În cazul în care creanta nu poate fi realizatã în acest mod, creditorii vor putea urmãri produsele organizaţiei cooperatiste debitoare, care nu sînt necesare acesteia pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale existente la începutul urmãririi, precum şi partea excedentarã a mijloacelor circulante.
CAP. 4 Sprijinul acordat de stat cooperaţiei meşteşugãreşti
ART. 23 Proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti este ocrotitã de lege. Statul, prin organele sale, sprijinã organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti prin: a) acordarea de credite; b) aprovizionarea cu materii prime, materiale, piese de schimb, utilaje şi mijloace de transport; c) atribuirea de terenuri în folosinta din fondul funciar de stat; d) vînzarea sau închirierea de imobile din fondul de stat; e) stabilirea unui sistem de impozitare care sa stimuleze dezvoltarea producţiei şi a activitãţii de servire a populaţiei; f) protejarea producţiei cooperativelor şi secţiilor de invalizi şi nevãzãtori, inclusiv prin reduceri şi scutiri de impozite pentru acestea şi pentru alte categorii de unitãţi; g) alte mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii cooperaţiei meşteşugãreşti. ART. 24 Abaterile de la regulile interne de disciplina financiarã şi de la regulile de disciplina a muncii sãvîrşite de membrii cooperativelor meşteşugãreşti şi angajaţi se constata de cãtre organele proprii de control, iar sumele provenite prin aplicarea sancţiunilor de cãtre aceste organe se vãrsa la fondurile organizaţiilor cooperatiste. ART. 25 Datoriile organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti, inclusiv pãrţile sociale, fata de membrii cooperatori, foştii membri şi angajaţii acestor organizaţii, nevalorificate de titularii creanţelor în termenul prevãzut de lege, se prescriu şi se vireazã la fondurile cooperatiste. ART. 26 Contractele încheiate de cooperativele meşteşugãreşti cu persoanele fizice în cadrul servirii populaţiei, contractele de executãri de lucrãri la domiciliu, precum şi contractele încheiate între cooperativele meşteşugãreşti şi mestesugarii cu ateliere proprii, au caracterul de titluri executorii, organizaţiile creditoare putind proceda, în temeiul acestora, la executarea creanţelor bãneşti în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de cãtre debitori. ART. 27 Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti pot sa urmãreascã şi sa execute creanţele lor bãneşti prin executori proprii.
CAP. 5 Asigurãrile sociale în cooperatia mestesugareasca
ART. 28 Cooperatia mestesugareasca îşi organizeazã sistemul sau propriu de asigurãri sociale, de asistenta medicalã şi socialã. ART. 29 Dreptul la asigurare materialã se realizeazã în cadrul asigurãrilor sociale din cooperatia mestesugareasca prin pensii, ajutoare sociale, ajutoare pentru incapacitate temporarã de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea şi întãrirea sãnãtãţii, maternitate şi deces, precum şi pentru trimiterea la tratament balneoclimateric şi la odihna. Membrii de familie ai asiguraţilor beneficiazã de pensii şi ajutoare sociale de urmaş, precum şi de ajutoare materiale în caz de deces al susţinãtorului. Elevii şi ucenicii din cooperatia mestesugareasca, deveniti invalizi în timpul şi din cauza efectuãrii practicii profesionale, beneficiazã de pensii de invaliditate, cauzate de accident de munca sau boala profesionalã. ART. 30 Drepturile de asigurãri sociale din cooperatia mestesugareasca se acorda prin organe proprii stabilite de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti. Condiţiile de acordare, cuantumul şi procedura de stabilire a drepturilor ce se cuvin asiguraţilor, precum şi organele competente sa judece contestaţiile privind aceste drepturi, sînt cele prevãzute în regulamentele aprobate de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti. Regulamentele se elaboreazã pe baza principiilor din reglementãrile referitoare la asigurãrile sociale de stat, ţinînd seama de specificul cooperaţiei meşteşugãreşti. Încadrarea în grade de invaliditate se face de organele şi cu procedura prevãzutã de normele legale ce se aplica asigurãrilor sociale de stat. ART. 31 Asiguraţii din asigurãrile sociale ale cooperaţiei meşteşugãreşti şi membrii lor de familie beneficiazã, în condiţiile legii, de asistenta medicalã, întreţinere, medicamente şi materiale sanitare pe tot timpul internãrii, precum şi de asistenta medicalã ambulatorie. ART. 32 Mestesugarii cu ateliere proprii şi persoanele care, potrivit legii, lucreazã împreunã cu aceştia pot fi înscrişi în asigurãrile sociale din cooperatia mestesugareasca, plãtind o cotizatie de asigurãri sociale calculatã la venitul profesional impozabil. Ucenicii ce se pregãtesc în atelierele mestesugarilor asiguraţi beneficiazã de pensii de invaliditate plãtite din fondurile de asigurãri sociale ale cooperaţiei meşteşugãreşti, dacã au devenit invalizi în timpul şi din cauza efectuãrii practicii profesionale. ART. 33 Fondurile asigurãrilor sociale din cooperatia mestesugareasca provin din contribuţia de asigurãri sociale a cooperativelor, contribuţia pentru pensia suplimentarã a membrilor cooperatori şi cotizaţiile mestesugarilor cu ateliere proprii, înscrişi în asigurãrile sociale din cooperatia mestesugareasca, precum şi din alte venituri prevãzute de statute. Aceste fonduri nu pot fi înstrãinate. ART. 34 Stabilirea cuantumului contribuţiilor, cotizaţiilor de asigurare, precum şi a majorãrilor acestora, în caz de neplata în termenele stabilite, se va face de cãtre Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti. ART. 35 Pensiile şi ajutoarele sociale acordate în cadrul asigurãrilor sociale din cooperatia mestesugareasca nu sînt impozabile şi nu pot fi cedate cu nici un titlu, nici total, nici parţial. Dreptul la pensie şi ajutor social este imprescriptibil. Sumele plãtite fãrã temei, cu titlu de pensie, ajutor social sau alte drepturi aferente, precum şi cele plãtite în plus ca ajutoare materiale, se recupereazã, reintregindu-se fondurile de asigurãri sociale din cooperatia mestesugareasca din care au fost acordate.
CAP. 6 Dispoziţii finale
ART. 36 <>Legea nr. 14 din 15 mai 1968 , precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret-lege, se abroga.
PREŞEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE ION ILIESCU
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
