Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECLARATIE din 7 februarie 1992 privind documentele conferintei la nivel inalt pentru securitate si cooperare in Europa (Helsinki, 9-11 iulie 1992)
EMITENT: COMUNITATEA ECONOMICA EUROPEANA PUBLICAT: BROSURA din 7 februarie 1992
DECLARAŢIA LA NIVEL ÎNALT DE LA HELSINKI, 1992
Perspectivele şi problemele schimbãrii
1. Noi, şefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, am revenit la locul de naştere al procesului de la Helsinki pentru a da un nou impuls eforturilor noastre comune.
2. Carta de la Paris pentru o Noua Europa, semnatã la ultima Conferinţa la nivel înalt, a creat instituţii de cooperare şi a trasa orientãri pentru realizarea unei comunitãţi a statelor libere şi democratice de la Vancouver la Vladivostok.
3. Am fost martorii încetãrii rãzboiului rece, ai prabusirii regimurilor totalitare şi la sfîrşitul ideologiei care a stat la baza acestora, în prezent, în toate ţãrile noastre, democraţia constituie baza vieţii politice, sociale şi economice, C.S.C.E. a jucat un rol cheie în aceste transformãri pozitive. Totuşi, moştenirea trecutului rãmîne puternica. Ne confruntam cu probleme şi sanse, dar şi cu serioase dificultãţi şi dezamagiri.
4. Ne-am reintrunit aici pentru a trece în revista recentele evoluţii, pentru a consolida realizãrile C.S.C.E şi a trasa direcţia lor viitoare. Pentru a face fata noilor ameninţãri am adoptat astãzi, aici, un program de intarire a capacitãţilor noastre de acţiune concertata şi de intesificare a cooperãrii în folosul democraţiei, prosperitatii şi asigurãrii drepturilor egale de securitate.
5. Aspiraţiile popoarelor de a-si hotãrî liber statutul lor politic intern şi extern au condus la rãspândirea democraţiei şi si-au gãsit recent expresia în apariţia unui numãr de state suverane. Participarea lor deplina conferã o noua dimensiune C.S.C.E.
6. Salutam angajamentul tuturor statelor participante fata de valorile noastre comune. Respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinînd minoritãţilor naţionale, democraţiei şi statului de drept, libertatea economicã, justiţia socialã şi responsabilitatea fata de mediul înconjurãtor - sunt obiectivele noastre comune. Ele sunt imuabile. Aderarea la angajamentele noastre constituie baza participãrii şi cooperãrii în C.S.C.E şi piatra unghiulara pentru dezvoltarea viitoare a societãţilor noastre.
7. Reafirmam valabilitatea principiilor directoare şi valorilor comune ale Actului Final de la Helsinki şi ale Carte de la Paris, intruchipand responsabilitãţile statelor unul fata de celãlalt şi ale guvernelor fata de popoarele lor. Acestea este constiinta colectivã a comunitãţii noastre. Recunoastem ca sintem rãspunzãtori unul fata de celãlalt pentru respectarea lor. Evidentiem drepturile democratice ale cetãţenilor de a cere guvernelor lor respectarea acestor valori şi standarde.
8. Subliniem asumate în domeniul dimensiunii umane a C.S.C.E constituie subiecte de preocupare directa şi legitima a tuturor statelor participante şi nu aparţin exclusiv afacerilor interne ale statului respectiv. Protejarea şi promovarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului şi întãrirea instituţiilor democratice continua sa fie baza vitala a securitãţii noastre atotcuprinzatoare.
9. Tranzitia spre şi dezvoltarea democraţiei şi economiei de piaţa în noile democratii a fost continua cu hotãrîre, trecind prin dificultãţi şi condiţii variate. Ne oferim sprijinul şi solidaritatea noastrã statelor participante aflate în tranzitie spre democratie şi economia de piaţa. Salutam eforturile lor de a se integra pe deplin în comunitatea mai larga a statelor. Fãcînd ca aceasta tranzitie sa fie ireversibila, vom asigura securitatea şi prosperitatea noastrã, a tuturor.
10. Încurajarea acestui sentiment de comunitate mai larga rãmîne unul dintre scopurile fundamentale. Salutam în acest sens rapida adaptare a instituţiilor şi organizaţiilor europene şi transatlantice, care conlucreaza tot mai mult pentru a face fata schimbãrilor şi a conferi o baza solida pentru pace şi prosperitate. Comunitatea Europeanã (C.E.E), indeplinindu-si rolul sau important în dezvoltarea politica şi economicã a Europei, se îndreaptã spre o unitate şi a decis sa-si lãrgeascã componenta. Ea se implica îndeaproape în activitãţile C.S.C.E.
Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (N.A.T.O), una din legãturile transatlantice esenţiale, a adoptat un nou concept strategic şi si-a intarit rolul, ca un element integral al securitãţii în Europa. Prin constituirea Consiliului Nord-Atlantic de Cooperare (N.A.C.C), s-au stabilit relaţiile de cooperare cu noii parteneri, în armonie cu scopurile C.S.C.E. De asemenea, a oferit sprijinul practic activitãţii C.S.C.E.
Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.) este o parte integrantã a dezvoltãrii Uniunii Europene; de asemenea, constituie mijlocul de a întãri stalpul european al Aliantei Atlantice, de a dezvolta o capacitate operaţionalã; se deschide cooperãrii suplimentare cu noii parteneri şi -a oferit sa furnizeze resurse în sprijinul C.S.C.E.
Consiliul Europei îşi elaboreazã propriile programe pentru noile democratii, deschizandu-se pentru primirea de noi membri şi cooperind cu C.S.C.E în dimensiunea umanã.
Grupul celor 7 şi Grupul celor 24 sunt profund angajate în asistenta pentru ţãrile în tranzitie.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã (O.E.C.D.), Comisia Economicã O.N.U. pentru Europa (E.C.E) şi Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D) au jucat un rol-cheie în construcţia noii Europe.
Comunitatea Statelor Independente (C.S.I) si-a declarat disponibilitatea de a asista C.S.C.E în urmãrirea obiectivelor sale.
Acestea şi alte forme de cooperare regionala şi subregionala care continua sa se dezvolte, cum ar fi Consiliul Statelor Marii Baltice, Triungiulara de la Visegrad, Cooperarea Economicã a Marii Negre şi Initiativa Europeanã Centrala, multiplica legãturile care unesc statele participante la C.S.C.E.
11. Salutam adoptarea Documentului de la Viena din 1992 privind mãsurile de intarire a încrederii şi securitãţii şi semnarea Tratatului privind cerul deschis, împreunã cu adoptarea Declaraţiei referitoare la Tratatul privind cerul deschis. Salutam, de asemenea, iminenta intrare în vigoare a tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa (C.F.E) şi Documentul Final al Negocierilor privind efectivele forţelor armate convenţionale în Europa. Aceste acorduri oferã o baza solida pentru viitoarea noastrã securitate prin cooperare. Salutam recenta înţelegere comuna ruso-americana cu privire la armamentul strategic ofensiv. Ne reafirmam angajamentul de a deveni semnatarii iniţiali ai viitoarei convenţii privind interzicerea dezvoltãrii, producţiei, stocãrii şi folosirii armelor chimice şi distrugerea lor şi chemam alte state sa procedeze la fel.
12. Traim în perioada perspectivelor, dar şi a instabilitatii şi insecuritatii. Declinul economic, tensiunea socialã, nationalismul agresiv, intoleranta, xenofobia şi conflictele etnice ameninţa stabilitatea în aria C.S.C.E. Violari grave ale angajamentelor C.S.C.E. în domeniul drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului, inclusiv a celor privind minoritãţile naţionale, constituie o ameninţare specialã pentru dezvoltarea paşnicã a societãţii, în special în noile democratii.
Este încã mult de fãcut în edificarea unor societãţii democratice şi pluraliste, în care diversitatea sa fie pe deplin protejata şi respectata în practica. In consecinţa, respingem orice forma de discriminare rasialã, etnicã şi religioasã. Libertatea şi toleranta trebuie sa fie invatate şi practicate.
13. Pentru prima data în ultimele decenii avem de fãcut fata rãzboiului în zona C.S.C.E. Continua sa se înregistreze noi conflicte armate şi masiva utilizare a forţei pentru a realiza hegemonia şi pentru expansiuni teritoriale. Pierderile de vieţi omeneşti, suferinta umanã, implicind un numãr uriaş de refugiati, au fost cele mai grele de la cel de-al doilea rãzboi mondial. Deteriorarea patrimoniului nostru cultural şi distrugerea proprietãţii au fost dezastruoase.
Comunitatea noastrã este profund ingrijorata de aceste evoluţii. Individual şi în comun cu C.S.C.E, O.N.U, şi alte organizaţii internaţionale, am cãutat sa atenuam suferinţele şi sa cautam soluţii pe termen lung crizelor care au apãrut.
Prin deciziile de la Helsinki am stabilit un program cuprinzator de acţiuni coordonate care va conferi C.S.C.E instrumente suplimentare pentru abordarea tensiunilor înainte ca violenta sa izbugneasca şi controlarea crizelor care ar putea, regretabil, sa apara. Consiliul şi Comitetul Inaltilor Funcţionari au stabilit deja un rol important pentru C.S.C.E. în abordarea crizelor care ar putea aparea în zona noastrã.
Nici un efort internaţional nu poate avea succes dacã cei implicaţi în conflicte nu îşi reafirma voinţa de a cauta soluţii paşnice la diferendele lor. Subliniem hotãrârea noastrã de a tine rãspunzãtoare pãrţile în conflict pentru acţiunile lor.
14. In timpul conflictelor, îndeplinirea cerinţelor umane de baza este cel mai mult supusã riscului. Vom exercita toate eforturile pentru a asigura satisfacerea lor şi respectarea angajamentelor umanitare. Ne vom strãdui sa alinam suferinţele, prin încetarea umanitara a focului, şi sa facilitam acordarea de asistenta sub supravegherea internaţionala, inclusiv tranzitarea în siguranţa a acesteia. Recunoastem ca problemele refugiatilor, ca urmare a acestor conflicte, necesita cooperarea noastrã a tuturor. Ne exprimam sprijinul şi solidaritatea cu acele tari care duc greul problemei refugiatilor rezultind din aceste conflicte. In acest context, recunoastem necesitatea cooperãrii şi acţiunilor concertate.
15. Chiar acolo unde violenta a fost ţinuta sub control este încã necesar ca suveranitatea şi independenta unor state sa fie respectata. Ne exprimam sprijinul pentru eforturile statelor participante la C.S.C.E. de a înlãtura, pe cale paşnicã, prin negocieri, problemele moştenite din trecut, cum ar fi staţionarea forţelor armate strãine pe teritoriile statelor baltice, fãrã consimţãmîntul necesar al acestor tari.
De aceea, în conformitate cu principiile de baza ale dreptului internaţional şi pentru a preveni orice posibil conflict, adresam un apel statelor participante sa încheie, fãrã intirziere, acorduri bilaterale adecvate, inclusiv grafice, pentru o retragere în scurt timp, în ordine şi completa, a unor astfel de trupe strãine de pe teritoriul statelor baltice.
16. Degradarea mediului înconjurãtor ne ameninţa pe toţi de mulţi ani. Pericolul accidentelor nucleare constituie o preocupare presanta. De asemenea, în mai multe zone ale C.S.C.E. exista pericole pentru mediul înconjurãtor ca urmare a activitãţilor industriei de apãrare.
17. Actuala proliferare a armelor sporeşte pericolul de conflict şi constituie o preocupare urgenta. Controlul efectiv al exportului materialelor nucleare, armelor convenţionale şi altor bunuri şi tehnologii sensibile reprezintã o necesitate presanta C.S.C.E şi supravegherea schimbãrii
18. C.S.C.E. a fost instrumentata în promovarea schimbãrilor; acum ea trebuie sa se adapteze sarcinii de a le supraveghea. Deciziile noastre de la Helsinki au fãcut C.S.C.E mai operaţionalã şi eficienta. Sintem hotarati sa folosim integral consultãrile şi acţiunile concertate care sa permitã un rãspuns comun problemelor cu care ne confruntam.
19. In abordarea acestor deziderate, evidentiem rolul central al C.S.C.E în promovarea şi supravegherea schimbãrilor în regiunea noastrã. In aceasta era a tranzitiei, C.S.C.E este cruciala în eforturile noastre de a preveni agresiunea şi violenta prin examinarea cauzelor care au stat la originea conflictelor şi de a preveni, supravegherea şi rezolva conflictele paşnic, prin mijloace corespunzãtoare.
20. In acest scop, am dezvoltat în continuare structurile pentru a asigura supravegherea politica a crizelor şi am creat noi instrumente de prevenire a conflictelor şi supraveghere a crizelor. Am consolidat Consiliul Ministrilor şi Comitetul Inaltilor Funcţionari (C.S.O) şi am creat mijloace pentru a le sprijini. Capacitatea C.S.C.E în domeniul atenţionãrii din vreme a fost intarita, în special prin activitatea Inaltului Comisar pentru Minoritãţile Naţionale, care a fost nou creat.
Am creat posibilitatea ca C.s.C.E sa acţioneze în menţinerea pãcii, în conformitate cu modalitãţile convenite. Activitãţile C.S.C.E de menţinere a pãcii pot fi întreprinse în cazuri de conflict în cadrul şi între statele participante, pentru a ajuta la menţinerea pãcii şi stabilitatii, sprijinind eforturile continue pentru o soluţie politica. In acest sens, sintem, de asemenea, pregatiti sa cautam, de la caz la caz, sprijinul instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale, cum ar fi C.E.E., N.A.T.T.O. şi U.E.O., precum şi alte instituţii şi mecanisme, inclusiv mecanismul C.S.I. de menţinere a pãcii. Salutam disponibilitatea lor de de a sprijini activitãţile C.S.C.E de menţinere a pãcii, inclusiv prin disponibilizarea resurselor lor.
Dezvoltam, în continuare, posibilitãţile noastre pentru o reglementare paşnicã a diferendelor.
21. Abordarea noastrã se bazeazã pe conceptul atotcuprinzator al securitãţii, asa cum este iniţiat în Actul Final. Acest concept leagã menţinerea pãcii de respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului. El coreleazã solidaritatea şi cooperarea economicã şi în domeniul mediului înconjurãtor cu relaţiile interstatale paşnice. Acesta este la fel de valabil în supravegherea schimbãrilor, cum era necesar în atenuarea confruntarea confruntãrii.
22. C.S.C.E. este un forum de dialog, negociere şi cooperare, care stabileşte direcţia şi impulsioneaza modelarea noii Europe. sintem hotarati sa-l folosim pentru a da un nou impuls procesului de control al armamentelor, de dezarmare şi intarire a încrederii şi securitãţii sporirii consultãrii şi cooperãrii în problemele de securitate şi continuãrii procesului de reducere a riscului de conflict. In acest context, vom examina, de asemenea, noi pasi pentru întãrirea în continuare a normelor de conduita în domeniile politico-militare ale securitãţii. Vom asigura ca eforturile noastre în aceste domenii sa fie coerente, intercorelate şi complementare.
23. Ramanem convinsi ca securitatea este indivizibilã. Nici un stat din comunitatea C.S.C.E. nu îşi va întãri propria securitate în dãuna securitati altor state. Acesta este mesajul nostru hotãrît cãtre statele care recurg la ameninţarea sau folosirea forţei pentru atingerea obiectivelor lor prin flagrantã violare a angajamentelor C.S.C.E.
24. Cooperarea crescinda cu alte organizaţii şi instituţii europene şi transatlantice va fi esenţialã pentru succesul eforturilor noastre în promovarea schimbãrilor democratice în cadrul C.S.C.E. De aceea, sintem convinsi ca o ordine durabilã şi paşnicã pentru comunitatea statelor noastre va fi cladita pe întãrirea reciprocã a instituţiilor, fiecare cu aria proprie de acţiune şi responsabilitate.
25. Reafirmind angajamentele decurgînd din Cartea Naţiunilor Unite, la care au subscris statele noastre, declaram înţelegerea noastrã ca C.S.C.E este un aranjament regional în sensul cap. VIII al Cartei naţiunilor Unite. Ca atare, ea constituie o importanta legãtura între securitatea europeanã şi globalã. Drepturile şi responsabilitãţile Consiliului de Securitate rãmîn intangibile în totalitatea lor C.S.C.E va acţiona în strinsa colaborare cu Natiunile Unite, în special în prevenirea şi rezolvarea conflictelor.
26. Reafirmam condamnarea fãrã rezerve a tuturor actelor, metodelor şi practicilor de terorism. Suntem hotarati sa intarim cooperarea noastrã în eliminarea acestei ameninţãri pentru securitatea, democraţia şi drepturile omului. In acest scop, vom lua mãsuri pentru prevenirea, în teritoriile noastre a activitãţilor criminale care sprijinã actele de terorism în alte state. Vom incuraja schimbul de informaţii privind activitãţile teroriste. Vom cauta, în continuare, în mod corespunzãtor, cai eficiente de cooperare în acest domeniu. Vom lua, de asemenea, mãsuri necesare, la nivel naţional, pentru îndeplinirea obligaţiilor noastre internaţionale în acest domeniu.
27. Traficul ilicit de droguri reprezintã un pericol pentru stabilirea societãţilor noastre şi a instituţiilor democratice. Vom acţiona împreunã pentru a întãri toate formele de cooperare bilaterala şi multilaterala în lupta impotriva traficului ilicit de droguri şi a altor forme de crima organizatã internaţionala.
28. Vom acţiona pentru întãrirea legãturii strinse care exista între pluralismul politic şi funcţionarea economiei de piaţa. Cooperarea sporitã în domeniul economiei, ştiinţei şi tehnologiei are de jucat un rol crucial în întãrirea securitãţii şi stabilitatii în aria C.S.C.E.
29. Cooperarea economicã rãmîne un element esenţial al C.S.C.E. Vom continua sa sprijinim transformãrile în curs pentru introducerea economiei de piaţa, ca mijloc de creştere a performantei economice şi integrãrii sporite în sistemele economice şi financiare internaţionale.
30. Vom facilita, de asemenea, cooperarea economicã lãrgita care trebuie sa ţinã seama de condiţiile politice şi economice existente. Salutam contribuţia programelor de asistenta economicã, financiarã şi tehnica ale Grupului celor 7 şi Grupului celor 24 pentru procesul de tranzitie. In cadrul cooperãrii noastre, sprijinim în întregime dezvoltarea în continuare a Carte Europene de Energie, care este de importanta deosebita în perioada de tranzitie.
31. Vom acţiona împreunã pentru a contribui la facilitarea mijloacelor de transport şi comunicaţii în vederea adincirii cooperãrii între noi.
32. Reinnoim angajamentul nostru de a coopera în protejarea şi îmbunãtãţirea mediului pentru generatiile prezente şi viitoare. subliniem, îndeosebi, importanta cooperãrii pentru garantarea efectivã a siguranţei instalaţiilor nucleare şi ţinerea sub control a pericolelor pentru mediul înconjurãtor legate de industria de aparate.
Evidentiem necesitatea unei mai mari constientizari şi înţelegeri a opiniei publice fata de problemele mediului şi implicarea sa în procesul de planificare şi de luare a deciziilor.
Salutam rezultatul important al Conferintei Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurãtor şi Dezvoltarea (U.N.C.E.D.), care a avut loc la Rio de Janeiro, în iunie 1992. Evidentiem necesitatea traducerii efective şi susţinute în viaţa a hotãrîrilor conferintei.
33. Este necesar sa fie adoptate mãsuri, în continuare, pentru oprirea proliferarii armelor. Asigurarea neproliferarii armelor nucleare şi a tehnologiei şi experienţei în acest domeniu continua sa ramina o necesitate vitala. Chemam toate statele care nu au aderat la Tratatul de neprofilerare a armelor nucleare sa facã acest lucru ca state neposesoare de arme nucleare şi sa încheie acorduri de garanţii cu A.I.E.A. Ne angajãm noi înşine sa intensificam cooperarea în domeniul controlului efectiv al exportului aplicabil materialelor nucleare, al armelor convenţionale şi altor bunuri sau tehnologii sensibile.
34. Salutam dezvoltarea cooperãrii regionale între statele participante la C.S.C.E., ca mijloc important de promovare a structurilor pluraliste de stabilitate Activitãţile de cooperare regionala, bazate pe principiile şi angajamentele C.S.C.E, servesc obiectivului unitãţii noastre şi promovãrii unei securitati atotcuprinzatoare.
35. Incurajam cooperarea transfrontaliera pe scara larga, inclusiv contactele umane, implicind comunitãţile şi autoritãţile locale şi regionale. Aceasta cooperare contribuie la depãşirea inegalitatilor economice şi sociale şi intareste înţelegerea etnicã, dezvolta relaţiile de buna vecinãtate între state şi popoare.
36. Pentru a asigura deplina participare şi cooperare a statelor participante recent admise, am iniţiat un program de ajutor coordonat.
37. Reafirmam convingerea noastrã ca întãrirea securitãţii şi cooperãrii în regiunea Mediteranei este importanta pentru stabilirea în aria C.S.C.E. Recunoastem ca schimbãrile care au avut loc în Europa sunt relevante pentru regiunea Mediteranei şi ca, invers, dezvoltarile economice, sociale, politice şi de securitate în aceasta regiune au un impact direct asupra Europei.
38. Vom largi, de aceea, cooperarea şi dialogul nostru cu statele mediterane neparticipante, ca mijloc de promovare a dezvoltãrii economice şi sociale, prin aceasta intarind stabilitatea în regiune, în vederea reducerii decalajului de prosperitate dintre Europa şi vecinii sãi mediteraneeni şi protejãrii ecosistemelor mediteraneene. Subliniem importanta relaţiilor intermediteraneene şi necesitatea unei cooperãri sporite în regiune.
39. Salutam şi incurajam continuarea iniţiativelor şi negocierilor vizind cãutarea de soluţii juste, durabile şi viabile, prin mijloace paşnice, pentru depãşirea problemelor cruciale din regiunea Mediteranei.
40. Am largit dialogul cu statele neparticipant, invitandu-le sa ia parte la activitãţile noastre, pe baza selectiva, atunci cînd pot sa îşi aducã contribuţia.
41. Salutam crearea Adunãrii Parlamentare a C.S.C.E., care a avut prima sa reuniune la Budapesta între 3-5 iulie şi contam pe participarea activa a parlamentarilor la procesul C.S.C.E.
42. Acordam o deosebita importanta implicarii active a opiniei publice în C.S.C.E. Vom largi posibilitãţile pentru contribuţii şi cooperare cu persoane individuale şi organizaţii neguvernamentale în activitatea noastrã.
43. Pentru a promova parteneriatul nostru şi pentru a supraveghea mai bine schimbãrile, am adoptat azi, la Helsinki, un program pentru o C.S.C.E. consolidata şi eficienta, prin Deciziile de la Helsinki. Aceste decizii vor fi aplicate integral şi cu buna-credinţa.
44. Insarcinam consiliul sa adopte mãsurile necesare în continuare pentru traducerea lor în viaţa. Consiliul poate adopta orice amendament pe care îl considera necesar la aceste decizii.
45. Textul integral al Documentului de la Helsinki va fi publicat în fiecare stat participant, care-l va face cunoscut cît mai larg posibil.
46. Guvernul Finlandei este rugat sa transmitã Secretarului General al Naţiunilor Unite textul Documentului de la Helsinki, care nu este supus înregistrãrii conform art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite, în vederea circularii acestuia la toţi membrii Organizaţiei, ca document oficial al Naţiunilor Unite.
47. Urmãtoarea conferinţa de analiza va avea loc la Budapesta, în 1994, pe baza modalitãţilor Reuniunii de la Helsinki, aplicate mutatis-mutandis, urmînd a fi precizate în continuare de Comitetul Inaltilor Funcţionari, care poate hotãrî organizarea unei reuniuni pregãtitoare speciale.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
