Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECLARAŢIE din 13 februarie 1995
EMITENT: SENATUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 16 februarie 1995
1. Senatul României a luat cunostinta cu nedumerire şi ingrijorare de afirmatiile fãcute de preşedintele U.D.M.R., domnul senator Marko Bela, în cadrul unei vizite întreprinse la Londra, privind situaţia minoritãţii maghiare din România.
În contradictie vãditã cu realitatile de necontestat din România, cu dispoziţiile constituţionale şi legale adoptate de Parlament, preşedintele U.D.M.R. a afirmat ca statul-natiune nu poate asigura garantarea drepturilor minoritãţilor şi ca, de 75 de ani de cînd România ar fi anexat Transilvania, guvernele sale succesive au încercat asimilarea populaţiei maghiare.
Liderul U.D.M.R. se arata surprins de înscrierea în Constituţia României a caracterului naţional al statului roman, care, în opinia sa, este echivalent cu "statul unei singure natiuni" - naţiunea romana - şi o singura limba oficialã - limba romana.
Şi mai surprinzator este faptul ca domnul senator Marko Bela considera ca statul roman nu s-a arãtat dornic sa acorde drepturile cerute de minoritatea maghiara, la care aceasta nu va renunţa, şi ca, datoritã acestui lucru, se pot prevedea conflicte.
2. Prin afirmatiile fãcute, liderul U.D.M.R. ignora realitatile specifice statelor naţionale, în virtutea cãrora cetãţenii acestora, indiferent de apartenenţa etnicã sau nationala, se bucura de aceleaşi drepturi, de aceeaşi ocrotire din partea statului şi sînt purtatorii suveranitãţii naţionale. În acest sens, este edificator art. 2 alin. (1) din Constituţia României, în virtutea cãruia suveranitatea nationala aparţine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative şi prin referendum. Textul constituţional are în vedere intreaga populaţie a tarii, inclusiv persoanele aparţinînd minoritãţii maghiare, ele fiind reprezentate în Parlamentul României şi în alte autoritãţi publice, în conformitate cu vointa electorului.
3. Senatul României îşi exprima convingerea ca înscrierea în Constituţia României a caracterului naţional al statului este rodul voinţei de neclintit a Adunãrii Constituante, intarita de aprobarea Constituţiei prin Referendumul naţional din 8 decembrie 1991. De altfel, toate constitutiile democratice ale României au consfintit acest caracter, fãrã ca prin aceasta statul roman sa fie opus minoritãţilor naţionale şi fãrã ca limba acestora, cultura, tradiţiile, religia sa fie excluse sau nesocotite. Statul roman nu a întreprins niciodatã mãsuri de asimilare a cetãţenilor sãi aparţinînd minoritãţilor naţionale şi nici nu-şi propune asemenea obiective.
Este edificator în acest sens articolul 6 din Constituţia României, potrivit cãruia "statul recunoaşte şi garanteazã persoanelor aparţinînd minoritãţilor naţionale dreptul la pãstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identitãţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase".
Totodatã, caracterul oficial al limbii romane nu exclude ci, dimpotriva, afirma dreptul persoanelor aparţinînd minoritãţilor naţionale de a folosi limba maternã în orice împrejurare, inclusiv în învãţãmînt şi în justiţie, în condiţiile stabilite de lege.
4. Senatul României îşi exprima consternarea fata de afirmatiile liderului U.D.M.R., potrivit cãrora statul roman nu s-ar fi arãtat dornic sa acorde drepturile cerute de minoritatea maghiara, situaţie pe care o considera sursa unor posibile conflicte.
O asemenea poziţie politica, în dezacord chiar cu vointa populaţiei maghiare din România, nu este de natura sa contribuie la dialog, la soluţionarea problemei naţionale în acord cu standardele internaţionale - cãrora România le este profund ataşatã - ci, dimpotriva, sa creeze focare de tensiune interetnica şi sa le alimenteze în mod artificial.
În rezolvarea democratica a acestei probleme, statul roman porneşte de la prevederile actelor internaţionale în materie, de la faptul ca singura soluţie acceptatã de comunitatea internationala în acest domeniu o constituie respectarea drepturilor omului în condiţii de egalitate.
5. La fel de neinteles sînt afirmatiile liderului U.D.M.R. privitoare la condiţionarea încheierii tratatului între România şi Ungaria de încorporarea în conţinutul acestuia a unor "prevederi adecvate şi garanţii de oţel pentru soluţionarea problemelor populaţiei unguresti din România".
Asemenea pretenţii, aflate în discordanta cu principiile dreptului internaţional, cu prevederile Constituţiei României, tradeaza intenţia U.D.M.R. de a se constitui ca "parte" distinctã în acordul bilateral, nesocotind dreptul autoritãţilor publice sa negocieze asemenea documente. Aceasta este de natura sa dãuneze climatului regional şi european, sa afecteze buna desfãşurare a relaţiilor dintre cele doua state. O asemenea poziţie contravine standardelor europene consacrate.
Totodatã, credem ca afirmatiile potrivit cãrora problema minoritãţilor nu poate fi soluţionatã în România vadesc încercarea de a determina "internationalizarea" acestei probleme, într-un moment în care imaginea stabilitatii României poate fi decisiva pentru integrarea ei în structurile euroatlantice.
6. Senatul României îşi exprima convingerea ca vehicularea unor asemenea neadevaruri, a unor interpretãri denaturate privind drepturile persoanelor aparţinînd minoritãţii maghiare din România, nu reprezintã o soluţie realista, viabila, care sa permitã dialogul interetnic, afirmarea intereselor acestora în contextul infaptuirii drepturilor şi libertãţilor fundamentale, în condiţii de egalitate pentru toţi cetãţenii tarii.
Senatul României îşi exprima, de asemenea, ingrijorarea fata de proliferarea unor astfel de atitudini extremiste, neloiale fata de statul roman, care urmãresc alterarea relaţiilor romano-maghiare şi degradarea imaginii României în lume.
Senatul României, în consens cu celelalte autoritãţi publice, este hotãrît sa contribuie la continuarea procesului legislativ de consacrare şi garantare a drepturilor persoanelor aparţinînd minoritãţilor naţionale, în deplina conformitate cu standardele internaţionale, şi invita toate forţele politice responsabile din ţara sa întreprindã mãsuri menite sa contribuie la reflectarea corecta a realitatilor româneşti şi la crearea unei imagini veridice a tarii pe plan internaţional.
Aceasta declaraţie a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 13 februarie 1995, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. 2 din Regulamentul Senatului.
PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
