Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. XLI (41) din 7 mai 2007  in vederea examinarii recursului in interesul legii, cu privire la persoanele care beneficiaza de masurile reparatorii prevazute in   art. 1 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobata cu modificari si completari prin   Legea nr. 189/2000 .    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. XLI (41) din 7 mai 2007 in vederea examinarii recursului in interesul legii, cu privire la persoanele care beneficiaza de masurile reparatorii prevazute in art. 1 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 189/2000 .

EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE -
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 833 din 5 decembrie 2007

Dosar nr. 11/2007
Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit în vederea examinãrii recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la persoanele care beneficiazã de mãsurile reparatorii prevãzute în <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 189/2000 .
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 90 de judecãtori din totalul de 116 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, astfel cum este formulat, cerând sã se decidã cã dispoziţiile <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 , astfel cum a fost aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 189/2000 , se interpreteazã în sensul cã de mãsurile reparatorii prevãzute în acest text de lege beneficiazã cetãţenii români, indiferent de naţionalitate, care au fost persecutaţi din motive etnice de regimurile instaurate în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, indiferent dacã la data refugiului sau strãmutãrii aveau domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile româneşti aflate sub ocupaţia altor state şi indiferent dacã localitatea în care au fost strãmutaţi ori s-au refugiat se afla sub jurisdicţia româneascã ori sub administraţia unui alt stat.

SECŢIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar în legãturã cu aplicarea dispoziţiilor <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 189/2000 .
Astfel, unele instanţe au considerat cã beneficiazã de mãsurile reparatorii prevãzute în <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 189/2000 , numai cetãţenii români care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, s-au refugiat, au fost strãmutaţi sau expulzaţi pe teritoriile aflate sub jurisdicţia statului român, argumentându-se cã de aceste mãsuri nu pot beneficia şi cetãţenii români care şi-au schimbat domiciliul din teritoriile aflate sub administraţie româneascã în teritoriile ocupate vremelnic de Ungaria horthystã, în condiţiile în care statul român nu şi-a persecutat cetãţenii pe motiv de apartenenţã etnicã.
Alte instanţe, dimpotrivã, s-au pronunţat în sensul cã beneficiazã de mãsurile reparatorii reglementate în <>Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 189/2000 , orice cetãţean român, indiferent de naţionalitate, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945, suferind persecuţii din motive etnice, a fost refugiat, expulzat sau strãmutat în altã localitate, indiferent dacã la data strãmutãrii avea domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile româneşti aflate sub ocupaţia altor state şi dacã localitatea în care s-a refugiat ori în care a fost expulzat sau strãmutat se afla sub administraţia unui stat strãin.
În justificarea acestui punct de vedere s-a motivat cã dispoziţiile art. 1 lit. c) din ordonanţa menţionatã nu condiţioneazã existenţa persecuţiei din motive etnice în raport cu naţionalitatea românã, ci de cetãţenia românã, astfel cã mãsurile reparatorii îi privesc, în egalã mãsurã, pe toţi cetãţenii români care au suferit persecuţii în acea perioadã, ca urmare a refugiului, expulzãrii sau strãmutãrii în altã localitate, fãrã a se face distincţie dacã a avut loc pe teritoriul statului român sau în afara lui.
S-a subliniat totodatã cã motivul refugiului nu poate fi apreciat decât în raport cu realitãţile momentului, când erau notorii persecuţiile exercitate pe considerente etnice în urma modificãrii hotarelor României prin cedarea unei pãrţi a Ardealului Ungariei.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi au aplicat corect dispoziţiile legii.
Într-adevãr, potrivit <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, astfel cum a fost aprobatã prin <>Legea nr. 189/2000 şi modificatã prin <>art. I din Legea nr. 586/2002 , între cetãţenii români ce beneficiazã de drepturile instituite de aceastã ordonanţã, din cauza persecuţiilor din motive etnice suferite în acea perioadã, este menţionatã şi persoana care "a fost refugiatã, expulzatã sau strãmutatã în altã localitate".
În explicarea semnificaţiei expresiei strãmutatã, în Normele pentru aplicarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 127/2002 , se precizeazã, la art. 2, cã "prin persoanã care a fost strãmutatã în altã localitate... se înţelege persoana care a fost mutatã sau care a fost obligatã sã îşi schimbe domiciliul în altã localitate din motive etnice", adãugându-se cã "în aceastã categorie se includ şi persoanele care au fost expulzate, s-au refugiat, precum şi cele care au fãcut obiectul unui schimb de populaţie ca urmare a unui tratat bilateral".
Din coroborarea acestor dispoziţii reiese astfel voinţa neîndoielnicã a legiuitorului de a acorda mãsuri reparatorii oricãrui cetãţean român care în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, pentru a nu se crea vreo situaţie de inegalitate sau discriminare în drepturi, indiferent dacã refugiul, expulzarea sau strãmutarea a avut loc din teritoriile ocupate de un stat strãin în teritoriile româneşti ori din cele aflate sub jurisdicţia statului român în cele care s-au aflat vremelnic în administraţia altor state, în scopul asigurãrii deplinei realizãri a principiului protecţiei tuturor cetãţenilor.
Sub acest aspect este de observat cã actele normative menţionate impun ca dispoziţiile pe care le cuprind sã fie interpretate în sensul cã legiuitorul, ţinând seama de situaţiile grele create prin presiunile exercitate în perioada la care s-a fãcut referire de unele state vecine României, care au determinat importante cedãri de teritorii în favoarea acelor state, urmate de inevitabile mişcãri de populaţii, nevoite sã se refugieze, ori expulzãri sau strãmutãri de persoane în alte localitãţi, a înţeles sã acorde anumite drepturi celor persecutaţi, fãrã sã facã distincţie dacã refugiul, expulzarea sau strãmutarea a avut loc pe teritoriul statului român sau în afara acestuia.
Aşadar, interpretarea corectã şi completã a dispoziţiilor <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 , astfel cum a fost aprobatã prin <>Legea nr. 189/2000 şi modificatã ulterior prin <>art. I din Legea nr. 586/2002 , duce la concluzia cã, independent de naţionalitate, cetãţenii români persecutaţi din motive etnice de regimurile instaurate în perioada de 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, dacã la data strãmutãrii aveau domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile româneşti aflate sub ocupaţia altor state, indiferent dacã localitatea în care au fost strãmutaţi ori s-au refugiat se afla sub jurisdicţie româneascã sau sub dominaţia altui stat, beneficiazã de mãsurile reparatorii prevãzute în <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 , astfel cum a fost aprobatã prin <>Legea nr. 189/2000 şi modificatã ulterior prin <>art. I din Legea nr. 586/2002 .

În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, precum şi al art. 329 din Codul de procedurã civilã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se decide în sensul arãtat mai sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În aplicarea dispoziţiilor <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 189/2000 , stabileşte:
Cetãţenii români, indiferent de naţionalitate, care au fost persecutaţi din motive etnice de regimurile instaurate în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, indiferent dacã la data strãmutãrii aveau domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile româneşti aflate sub ocupaţia altor state şi indiferent dacã localitatea în care au fost strãmutaţi ori s-au refugiat se afla sub jurisdicţie româneascã ori sub administraţia unui alt stat, beneficiazã de mãsurile reparatorii prevãzute de textul de lege mai sus menţionat.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 7 mai 2007.

PREŞEDINTELE
ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
-----------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice